1.

STUDIUL CONDITIILOR SI DATELOR INITIALE

.Criterii ce stau la baza elaborarii unui proces tehnologic

Criteriul tehnic

Acest criteriu presupune luarea tuturor masurilor pentru realizarea produsului

respectiv la performantele prevazute in documentatia tehnica si tehnologica.
Potrivit acestui criteriu trebuie sa se realizeze intreg volumul de productie
stabilit, cu parametrii de calitate impusi, privind precizia geometrica, de forma,
de pozitie reciproca si de calitate a suprafetelor, cu respectarea unor indici de
fiabilitate astfel incat sa existe garantia unei exploatari a produsului in conditii
normale, pe o perioada indelungata.

Criteriul economic

Acest criteriu impune realizarea produsului tehnologic in conditii de eficienta

maxima. In acest scop, este necesar a se lua in discutie mai multe variante de
proces tehnologic, adoptindu-se cea care asigura eficienta maxima. Sub acest
aspect, cele doua criterii, tehnic si economic, trebuie considerate intr-o legatura
indisolubila, rezultand din analiza unui complex de factori de natura tehnicp,
economica si organizatorica ce trebuie sa duca la obtinerea unor produse cu
proprietati de intrebuintare superioare si costuri minime.

Criteriul social

Acest criteriu impune proiectarea unor procese tehnologice care sa asigure

conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire. In acest scop,
la elaborarea proceselor tehnologice trebuie luate masuri pentru introducerea
mecanizarii si automatizarii avansate care sa asigure eliberarea factorului uman
de prestarea unor munci grele. Aceste masuri trebuie sa fie subordonate totodata
celorlalte doua criteri astfel incat, in ansamblu, sa rezulte un proces tehnologic
care sa asigure produse de inalta calitate, cu costuri mici, in conditiile unei
solicitari reduse a fortei de munca.

TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanica prin

aschiere in conditiile unei productii de serie mica a reperului din figura
tehnica mecanica

ALTE DOCUMENTE
Maini de danturat roi dinate cilindrice i roi melcate prin rulare, cu frezmelc
PREVENIREA INCENDIILOR N INDUSTRIA ALIMENTAR
Proprietatile fizico mecanice si tehnologice ale metalelor
PORNIREA SI FRANAREA MOTORULUI ASINCRON
STABILITATEA ECHLIBRULUI ELASTIC
Manevra navei pentru ambarcarea (debarcarea) pilotului
INSTALATIA APEI DE CIRCULATIE
SmartCash Mobility
AMPLASARE IN PROFIL LONGITUDINAL ALBIE
Metode de netezire exponentiala

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanica prin aschiere in conditiile

unei productii de serie mica a reperului din figura urmatoare:

1. STUDIUL CONDITIILOR SI DATELOR INITIALE

Criterii ce stau la baza elaborarii unui proces tehnologic

Criteriul tehnic

Acest criteriu presupune luarea tuturor masurilor pentru realizarea produsului

respectiv la performantele prevazute in documentatia tehnica si tehnologica.
Potrivit acestui criteriu trebuie sa se realizeze intreg volumul de productie
stabilit, cu parametrii de calitate impusi, privind precizia geometrica, de forma,
de pozitie reciproca si de calitate a suprafetelor, cu respectarea unor indici de
fiabilitate astfel incat sa existe garantia unei exploatari a produsului in conditii
normale, pe o perioada indelungata.

Criteriul economic

Acest criteriu impune realizarea produsului tehnologic in conditii de eficienta

maxima. In acest scop, este necesar a se lua in discutie mai multe variante de
proces tehnologic, adoptindu-se cea care asigura eficienta maxima. Sub acest
aspect, cele doua criterii, tehnic si economic, trebuie considerate intr-o legatura
indisolubila, rezultand din analiza unui complex de factori de natura tehnicp,
economica si organizatorica ce trebuie sa duca la obtinerea unor produse cu
proprietati de intrebuintare superioare si costuri minime.

Criteriul social

Acest criteriu impune proiectarea unor procese tehnologice care sa asigure

conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire. In acest scop,
la elaborarea proceselor tehnologice trebuie luate masuri pentru introducerea
mecanizarii si automatizarii avansate care sa asigure eliberarea factorului uman
de prestarea unor munci grele. Aceste masuri trebuie sa fie subordonate totodata
celorlalte doua criteri astfel incat, in ansamblu, sa rezulte un proces tehnologic
care sa asigure produse de inalta calitate, cu costuri mici, in conditiile unei
solicitari reduse a fortei de munca.

Alegerea semifabricatului

Reperul este executat din OLC45 STAS 880 - 80 cu urmatoarele caracteristici:

limita de curgere: c = 480 N/mm2

rezistenta la rupere: c = 690 840 N/mm2

alungirea: A = 14%

rezilienta: KCU/2 = 60 J/cm2

duritate maxima: - normalizat - 230 HB

- recopt - 207 HB

Avand in vedere ca productia este individuala si ca piesa finala nu prezinta

diametre mari intre diametrele sectiunilor transversale, alegem un semifabricat
laminat la cald, normalizat, sub forma de sectiune circulara, conform STAS 333
- 87, din sirul de valori: 22; 25; 26; 28; 30; 32.

Din calculele ulterioare rezulta pentru semifabricat dimensiunea: (Tsmf=1,2

mm).

Acest semifabricat prezinta o structura de ferita in rpoportie de 30 60%, iar

restul perlita. O asemenea structura este favorabila prelucrarii prin aschiere.

Conditii de forma (conform STAS 333 - 87)

abaterea de la rectilinitate: 3 mm/m

ovalitatea, exprimata prin diferenta dintre doua diametre perpendiculare

masurate in aceeasi sectiune: 0,75 din abaterile limita la diametru;

barele trebuie taiate fara indoirea capetelor si fara deformarea sensibila a

sectiunii transversale.

2. STABILIREA TRASEULUI TEHNOLOGIC

Pentru obtinerea unei piese finite dintr-un semifabricat exista mai multe
posibilitati de abordare a succesiunii operatiilor de prelucrare. Dar nu orice
succesiune de operatii poate asigura indeplinirea conocmitenta a celor trei
criterii care stau la baza elaborarii proceselor tehnologice.

Un principiu de baza care trebuie respectat la elaborarea proceselor tehnologice

il constituie mentinerea, pe cat posibil, a acelorati baze tehnologice.

Un aspect important care trebuie avut in vedere la elaborarea proceselor

tehnologice este gradul de detaliere a acestora pe operatii si faze de prelucrare.

In elaborarea procesului tehnologic pentru reperul dat se va folosi principiul

concentrarii operatiilor. Concentrarea tehnica a operatiilor se bazeaza pe
executarea unui numar mare de prelucrari: elementare, succesive, la un singur
loc de munca, pastrand, de regula, aceeasi orientare si fixare a piesei. Procesul
tehnologic astfel proiectat contine, de regula, un numar mare de operatii cu faze
multiple si, in cadrul fiecarei operatii, semifabricatul sufera transformari
importante ale formei si dimensiunilor.

Op.
10.

Denumirea
operaiei
Debitare

20.

Frezare si
centruire

30.

Strunjire de
degroare

40.

Strunjire de
degroare

50.

Frezare i
gurire

60.

Tratament
termic
Rectificare

70.

Schia

CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE SI AL DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE

Semifabricatul este o bara din otel rodund laminat la cald, din material
OLC 45 STAS 880-80, productia este de serie mica.

Datorita seriei mici de fabricatie, prelucrarea piesei se face pe masiniunelte universale cu reglarea sculelor la dimensiune prin metoda trecerilor de
proba ( obtinerea individuala a preciziei dimensiunilor). Operatiile ce se vor
executa la piesa din fig. 1 sunt urmatoarele:
-

debitarea;
frezarea frontala si centruirea;
strunjirea suprafetelor cilindrice ( intr-o singura operatie);
frezarea canalelor de pana;
tratament termic de imbunatatire ( la HRC 30....35 );
indreptarea piesei (redresare );
0
0, 033

0
0.033

- rectificarea suprafetelor cilindrice 25

23
mm. Pentru stabilirea
diametrului barei laminate din care se va executa piesa se calculeaza
adaosurilor de prelucrare pentru suprafata cu diametru maxim.

Pentru suprafata 25

0
0 , 033

a) pentru rectificare ( operatia precedenta este strunjire intr-o singura faza )

R

zi 1 max

=25m

i 1

S =0(dupa tratamentul de calire S

i 1

=2 l

i 1

se excludedin calcul;

=0,13m/mm din tab.4.6(dupa indreptare);

c

l =91mm din desenul piesei;

i 1

=20,1391=23m
Adaosul minim pentru rectificare este:
pi min

zi 1

i 1

2A
=2R +2 =225+223=96m
Din tabelul 2.15 cap 2, obtinem toleranta pentru operatia precedenta
i 1

strunjire intr-o singura faza conform treptei de precizie T =84 m deci

adaosul nominal pentru rectificare este 2A
=180m

i nom

= 2A

pi min

i 1

+ T = 96+84

Diametrul maxim inainte de rectificare ( dupa strunjire ) este :

d

i 1 max

=d

i max

+ 2A

Se rotunjeste d

pi nom

i 1 max

=d

= 25 +0,180 =25,180
i 1 nom

= 25,2

Deci operatia de strunjire se va executa la cota 25,2

0
0

b) pentru strunjire ( anterior strunjirii materialul bara este sub forma de laminat)
R
S

z i 1

i 1

i 1

=125m

=150m

c 2 centr 2

[mm]

=2 l

= 1,5 m/mm ( tab 4.6 laminat fara indreptare)

=21,591=273m
centr

=0,25mm=250m(pentru centruire executata pe masina de centruit cu

fixarea materialului in prisme autocentrante formula(4.4);
273 2 250 2

i 1

=370[m]

Adaosul minim de strunjire este:

pi min

2A

=2(R

zi 1

i 1

i 1

+S )+2 =2(125+150)+2370=1210m
i

Din tabelul 4.1 se obtine abaterea inferioara A la diametrul barei laminate:

i

A =-0,9mm
Adaosul nominal de calcul:
pinom

2A

pi min

=2A

Ai

900

=1210+

=2110m

Diametrul nominal al barei laminate se determine cu formula (4.1);

d

s nom

0,9

=25,2+1,210+

=27,310mm
0.3

Se alege o bara laminate cu diametrul standardizat de

333-87

Pentru suprafata de

28 0,9

mm conform STAS

2300, 033

Pentru rectificare se adopta acelasi adaos ca si la celelalte suprafete rectificate:

2A

pi nom

=180m

Diametrul maxim al suprafetei finite este:

23,00mm
Diametrul maxim inainte de rectificare este(dupa strunjire)este:
d

i 1 max

=23,00+0,180=23,18mm

se rotunjeste la 23,2mm
Toleranta la operatia de strunjire in treapta 10 de precizie este de70m(tab 2.15)
Diametru lminim:
d

i 1 min

=23,2-0,033=23,167mm

Operatia de strunjire se executa la cota de

2300,033

mm

b. Pentru strunjire adaosul se determina prin diferenta diametrelor treptelor

vecine
0
Pentru suprafata de 230,33

2 A pinom

=25,2-23,2=2mm

Pentru suprafata de 18 mm
2 A pinom

=23,2-18=5,2mm

0
Calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafetelor frontale la cota L= 1300 m

zi 1

S i1

=0,2 mm

i1 = 0,01 D = 0,01 28 = 0,28 mm

Adaosul minim pentru frezare simultana a fetelor frontale este :

2 A i min = 2 0,2 + 2 0,28 = 0,96 mm

Toleranta la lungimea de debitare in treapta de precizie este de 1150m = 1,15

mm
( tab 2.15) abaterile limita la lungimea de debitare sunt de 0,6 mm.
Prin urmare adaosul minim calculat pentru frezare frontala este:
2 A i nom

= 2 A i min + ( A i ) = 0,96 + (-0,6) =1,56 mm

Lungimea nominala pentru debitare este:

Lnom =250 +1,56 =251,56mm

rotunjit

Lnom

=252mm

Calculul regimului de aschiere la strunjire

Alegerea adancimii de aschiere
In majoritatea cazurilor se recomanda indepartarea adaosului de prelucrare
printr-o singura trecere.
Pentru adaosuri simetrice adancimea de aschiere se va calcula dupa relatia:
t=

2 Ap
2

[mm]

Alegerea avansului
Pentru o bara laminata cu diametrul 28 si adancimea de aschiere de 1,4 m se
allege un avans de 0,5mm/rot. ( tab 10.7)
Determinarea vitezei de aschiere

Vc

In cazul strunjirii longitudinale viteza de aschiere (

) poate fi exprimata cu

relatia:
Cx

V= T m t s y HB
xv

K9

( 200 )

K1

K2

K3

K4

K5

K6

K7

K8

[mm/min]

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului ( tab 10.3)

C v = 42

T- durabilitatea sculei aschietoare in minute (tab 10.3 )

T= 15min
m- exponentul durabilitatii ( tab 10.29 )
m= 0,15
HB- duritatea materialului prelucrat in unitati Brinell
x v y v - exponentii adancimii de aschiere a avansului ( tab 10.30 )
xv

yv

= 0,25

= 0,66

n- exponentul duritatii materialului supus prelucrarii

K1

K 9

K1

=1;

=1,12;

K8

K2

- coeficienti care tin cont de conditiile de lucru

= 1;

42

K3

=1;
K9

= 1,2;

K4

= 1;

K5

=1;

V= 15 0,15 1,40,25 0,25 0,66 1 1 11,2 1 1 1,12 1 1

V=89mm/min

= 1;

K6

= 1;

K7

CALCULUL NORMEI TEHNICE DE TIMP

Nt

Tu

T pi

Tu

Te

Td

Te

Tb

Ta

Td

T dt

T do

T on

Op. 10. Frezarea suprafetelor frontale de capat si centruire

T pi = 19 min
T b = 0,62 min
T a = 1,05 + 0,18 + 0,07 + 0,15= 1,45 min
T a = 1,45 min
T dt = 0,028 min
T do = 0,022 min
T d = 0,055 min
T on = 0,09 min
T e = 1,97 min
T u = 2,11 min
N t = 2,11 + 0,025 = 2,135 mm

Op 20 Strunjire de degresare
T pi = 15+3+1=19/1000
T pi = 0,019 min
T b = 0,41 min
T a = 0,4 +0,4 + 1,2 +0,5 = 2,5 min

T dt = 0,022
T do = 0,01
Td
T on

= 0,032 min
= 0,152

T e = 0,41 +2,5 = 2,91 min

T u = 2,91 + 0,032 + 0,152
T u = 3,094
N t = 3,094 + 0,019 = 3,113 min
N t = 3,113 min

Op 30 Strunjire de