TEMA PROIECTULUI PENTRU

EXAMENUL
DE

ABSOLVIRE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
DISGRAVIDIE
PRECOCE

Motto: APARAREA SANATATII SI VINDECAREA BOLILOR SUNT

PROBLEMELE PRINCIPALE ALE MEDICINEI SI PERSONALULUI
MEDICAL
( CLAUDE BERNARD)

CUPRINS:
CAPITOLUL. I
Introducere
CAPITOLUL. II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ORGANELOR
GENITALE
FEMININE
CAPITOLUL. III
NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE DISGRAVIDIA
PRECOCE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE DESPRE DISGRAVIDIA
PRECOCE
CAPITOLUL.IV
PREZENTARE DE CAZURI
BIBLIOGRAFIE

Capitolul I

INTRODUCERE

Viaa oricrui om poate fi ameninat la un moment dat de o

suferin instalat brusc sau insidios care-l duce intr-o situaie
critic ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i
competen.Organizaia Mondial a Sntii definete ca o stare
de bine psihic, social, de echilibru,reprezint o reacie autonom i
trit n realitate. Este capacitatea de a se adapta la un mediu n
continu schimbare, capacitatea de a crete, a mbtrni i a-i
atepta moartea n linite.
Nursingul promoveaz sntatea, previne mbolnvirile, trateaz
bolnavii din punct de vedere somatic i psihic n orice unitate
sanitar, comunitate i are rolul de a suplini nevoia afectat, pentru
a recupera n timp util persoana bolnav.Asistenta medical este
contiina celui lipsit de contiin, vocea pentru cel prea slab ca s
vorbeasc. Asistentei i revin o serie de sarcini pe care trebuie sa le
ndeplineasc cu mult seriozitate i profesionalism, dintre care cea
mai important este aceea de a ajuta bolnavul cu tact,
nelegere,delicatee i atenie.Am ales acest subiect, considernd
c profilaxia i tratarea afeciunilor ginecologice, precum i
ocrotirea mamei i copilului sunt cele mai importante. Am fost
impresionat de numrul destul de mare de femei care sufer de
afeciuni ginecologice i de dorina lor de a avea copii. De aici
deriv sarcinile multiple ale unei bune asistente medicale i de noi
depinde rezolvarea cu succes a problemelor, deseori vitale, pe care
le ridic ginecologia i obstetrica.ngrijirile acordate unei bolnave
operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a efectua operaia i
a acorda bolnavei ngrijirile corespunztoare este nevoie de o
echip complet, n care cadrele medicale au un rol important. Rolul
asistentei este de a pregti pacienta preoperator i de a preveni
complicaiile postoperatorii, prin supravegherea atent a bolnavei i

ngrijirile acordate.Se spune c suntem tot att de tineri ca i

credina noastr. Crezul meu este acela al profesiei, de a drui
sfaturi i nelegere celor sntoi, ngrijiri celor suferinzi, de a-i
ajuta pe acetia din urm s depeasc momentele dificile ale bolii
pentru a se putea reintegra n familie i societate.

Capitolul II
I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
ORGANELOR GENITALE FEMININE
Aparatul genital feminin se compune din:
A.Organe genitale externe:muntele lui Venus,formaiunile labiale i organele
erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
B.Organe genitale interne:vagin,uter,trompele uterine i ovarele.
C.Glande anexe.

A.ORGANE GENITALE EXTERNE(VULVA)

Organele genitale externe cuprind:muntele lui Venus,formaiunile labiale i
organele erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor
mici).
1.Muntele lui Venus:este o proeminen triunghiular cu vrful in jos i baza in
sus,situate naintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari ,la pubertate se acoper cu
pr mai gros i spiralat,care continu numai pe faa lateral a labiilor mari,oprindu-se
la comisura posterioar a labiilor.Este o zon cu o sensibilitate crescut ce i confer
un caracter erogen.

2.Formaiunile labiale:sunt pliuri tegumentare ce delimiteaz faa vulvar.n

funcie de dimensiuni i topografie,se delimiteaz in labii mari i labii mici.
a).Labiile mari:sunt dou proeminene longitudinale formate din dou pliuri
cutanate situate sub muntele Venus,in partea perineului anterior.In constituia lor,sub
pielea acoperit cu pr se gsesc glande sudoripare i sebacee,esut fibroelastic,esut
adipos,vase i nervi.Anterior unirea celor dou labii realizeaz comisura labial
anterioar,iar posterior comisura labial posterioar,labiile nefiind ins
unite,terminndu-se aproape una de alta.Labiile sunt desprite printr-un vestibule
vaginal care d spre orificiul vaginal i apoi spre vagin.
b).Labiile mici:sunt dou pliuri tegumentare mai mici care se intind de la clitoris
oblic in jos,inuntrul labiilor mari,sunt de culoare roe-rozat sau brun.mpreun cu
labile mari delimiteaz vestibulul vaginal.Labiile mici conin corpusculii tactili
speciali numii,,ai voluptiisi glande sebacee.Pe mucoasa labiilor se gasesc un
numr mare de glande ce secret mucus,care impreuna cu secreia glandelor anexe ale
aparatului genital(glande ce se deschid tot aici)lubrefiaz suprafaa labiilor si
vaginului.Anterior cele dou labii mici se unesc formnd comisura anterioar a
labiilor mici.Deasupra comisurii se gsete prepuul clitoridian i clitorisul,iar sub
acesta frul clitoridian.
Vestibulul vaginului este o depresiune delimitat de labii.Anterior,la nivelul su
se deschide orificiul extern al uretrei,napoia frului clitoridian,iar posterior se
gsete orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himenale.
Orificiul uretral,situat imediat sub clitoris i lang marginmea vaginului,este
inconjurat de o proeminena a mucoasei.Meatul urinar este inconjurat de glandele
Skene.
Orificiul vaginal,de form ovalar,este delimitat la virgine de o membran
perforat numit himen.Acest orificiu are form i dimensiuni variabile,iar
membrane himenal are structur,grosime i rezistena variabil.Se identific mai
multe forme de himen-inelar,semilunar,bilobat,imperforate,hiperperforat,etc.Cea mai
comun form este cea inelar.La primul raport sexual himenul cedeaz,in locul su

rmnnd doar lobulii-carunculii-himenali,iar ruperea sa determin o mica pierdere

de snge i o durere uoar.
La nivelul labiilor mici se gsesc receptori diveri(corpusculii VaterPacini,Meissner,Krause) ca i fibre musculare netede i un system vascular
bogat.Toate acestea ofer labiilor mici i caliti erectile.
3.Organele erectile
Prin structura i funcionalitatea lor,particip la crearea unei senzaii plcute i
realizarea actului sexual.Ele sunt reprezentate de:clitoris,corpusculii tactili speciali ai
labiilor mici(corpusculi ai voluptii)i bulbii vestibulari.
a.Clitorisul
Organ impar,median,cu structur erectil omoloag corpilor caveroi ai penisului
,este situat in partea anterioara a vulvei,inapoia comisurii anterioare a
labiilor.Lungimea sa este in general de 5-7 cm(2-3cm pentru rdcin,2-3cm pentru
corp i 0,5 cm pentru gland).
b.Bulbii vestibulari
Sunt organe erectile imperfect dezvoltate,situate pe prile laterale ale deschizturii
vaginului in baza labiilor mici,reprezentnd formaiuni omoloage cu corpul spongios
al uretrei de la brbat.
Au o lungime de 4cm si 1-2cm lime.Cei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin
extremitile lor anterioare,lund aspect general de potcoav cu concavitatea spre
posterior.
Din punct de vedere fiziologic,vulva in totalitate protejeaz orificiul uretral i
actul miciunii,labiile dirijnd jetul urinar.

B.ORGANE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne cuprind:vagin,uter,tuba uterin i ovarele,ntre acestea
existnd o strans corelaie fiziologic.ele ocup cea mai mare parte a
pelvisului(micul bazin),vaginul strbtnd perineul pn la vulv.

1.Vaginul-este un conduct musculo-membranos,cilindric,turtit anteroposterior,impar si median,care topograpfic se continu in partea de sus cu uterul,iar in
partea de jos se deschide in vestibulul vaginului prin orificiul vaginal.Peretele
anterior al vaginului vine in raport cu uretra i vezica urinar,iar peretele posterior cu
rectul i excavaia rectouterin(Douglas).Indreptul orificiului vaginal,limita cu
vestibulul vaginal este dt de o membran transversal ce obtureaz incomplete
orificiul-HINENUL.
Vaginul este o cavitate virtual care servete la copulaie,la trecerea fluxului
menstrual,al secreiilor normale i patologice ale organelor genitale
supraadiacente.Este calea normal de eliminare a produsului de concepie,la
natere.Superior vaginul se inser in jurul colului uterin,formnd fundurile de sac
vaginale (anterior,posterior si doua laterale).
2.Uterul-centrul topograpfic al organelor genitale interne,este un organ
musculo-cavitar ce primete oul in cavitatea sa,il reine,il protejeaz i il
hrnete,dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 de zile de gestaie,dup care uterul
devine organ principal in expulzia ftului la termen.La nivelul uterului au loc
modificri periodice ce realizeaz menstruaia.Uterul este situat in pelvis deasupra
vaginului,intre vezic(anterior) i rect(posterior),lateral avnd regiunile
anexiale.Uterul are forma unui trunchi de con sau de par uor turtit ventro-dorsal,cu
partea caudal inclavat in extremitatea cranial a vaginului.Intre faa dorsal a
uterului i peretele ventral al rectului se delimiteaz excavaia recto-colpouterin,,cunoscut sub numele de ,,fund de sac al lui Douglas,,Dimensiunile uterului la
femeia care nu a nscut sunt de 7-8cm lungime i 4cm laime,2-2,5grosime,la
multipar se marete cu aproximativ 1cm.Uterul devine organ abdominal in timpul
sarcinii dar i in cazul unor tumori.Greutatea uterului este de 50-70g.
Uterul negravid are urmtoarele poruni de sus in jos:
Fundul uterului-este partea cranial a uterului delimitat lateral,dinapoiinainte,de inseria celor dou tube uterine,ligamentele utero-ovariene i
ligamentele rotunde.

 Corpul uterin-se intinde intre fundul i istmul uterin.corpul este uor turtit
anteroposterior,cu o fa ventral plan(faa vezical)i o faa dorsal(faa
intestinal).
Istmul uterin-este partea care in sarcin desparte colul de corpul uterin.Descris in
a doua jumtate a sarcinii sub denumirea de ,,segment,reprezint un reper
important in efectuarea inciziei operaiei de cezarian.
Colul uterin-este lung de aproximativ 3cm,el se submparte in dou poriuni:una
superioar,supravaginal,i alta caudal poeminnd in vagin,reprezentnd partea
intravaginal a colului uterin.
Cavitatea uterin destul de redus la uterul negravid,este mai larg in partea
superioar,reducndu-se spre col,unde d natere canalului cervical ce comunic cu
vaginul.La cele dou unghiuri superioare i laterale ale cavitaii corpului uterin se
deschid tubele uterine iar inferior cavitatea este desprit de canalul vaginului prin
orificiul uterin extern.
Canalul cervical-comunic cu vaginul prin orificiul uterin extern,punctiform la
nulipare i transvers la multipare,cu marginile neregulate,cicatriceale.Lungimea
canalului cervical este de 2,8cm la virgine,micorndu-se progresiv la multipare.
Ca structura uterul are trei tunici :
Tunica seroas-este reprezentat de peritoneul visceral,adic peritoneul ce
acoper toate organelle abdominale.
Tunica muscular-miometrul este un muchi specific format din fibre musculare
netede dispuse in 3 straturi:
un strat subseros format din fibre musculare longitudinale,
un strat subendometrial format din fibre musculare circulare,
un strat intermediar numit strat plexiform,format din fibre musculare longitudinale
ce altereaza cu cele circulare crend o reea cu rol important in hemostaza fiziologic
a uterului.
Tunica mucoas-endometrul,cptuete la interior cavitatea uterin i e format
din dou straturi:

 un strat bazal aderent de miometru,foarte bine vascularizat,

un strat funcional care in timpul ciclului menstrual,sarcin i stri patologice sufer
modificri importante.
Fiziologic uterul particip la realizarea celor 3 funcii particulare ale aparatului
genitor-mamar:
-menstrual;
-sexual;
-reproducere.
Funcia de reproducere este posibil datorit structurii specifice a uterului (endo
i miomertu) cu rol in grefarea produsului de concepie i dezvoltarea si evoluia
ulterioara a acestuia.Aceste roluri sunt indeplinite datorit a dou fenomene
importante a miometrului:hiperplazia(inmulirea) i hipertrofia fibrelor
musculare,ceea ce duce la creterea in volum a uterului de cateva zeci de ori.
3).Tubele uterine(salpingele):in numr de dou ,cte una pentru fiecare parte a
uterului,sunt conducte in form de trompet ce se intind intre uter i ovar.Ele conduc
ovulul captat spre uter,adpostesc intlnirea gametului feminin (ovulul)cu gametul
masculine(spermatozoidul) i permite fecundarea in treimea extern a sa.
In timpul ovulaiei,tuba se aplic pe suprafaa ovarului.Transudatul seros din
cavitatea peritoneal eliminat in acest moment este absorbit de tub impreun cu
ovulul,datorit curentului care se formeaz in cavitatea peritoneal i uter prin
micarea cililor vibratili i resorbia lichidului din tuba uterin.Mobil, de consisten
moale,fiecare tuba are lungimea de 10-12cm,prezinta 4 pari:interstiiala(in peretele
uterin);istmic(3-4cm);ampular(7-8cm) i pavilionar(1,5-2cm cu franjuri),in form
de plnie cu fimbrii.
Tuba prezin dou orificii:unul intern,uterin cu deschiderea in cavitatea uterin in
dreptul fundului uterin,i altul extern,abdominal in mijlocul pavilionului tubei cu
deschidere in cavitatea abdominal.
4).Ovarele-pe lng producerea ovulelor au rol endocrin in secreia de
hormoni sexuali.Ovarele au forma unor migdale verzi,i se descriu dou fee,dou
margini,dou extremitti.Greutatea la femeia adult e aproximativ 6-8g.Ovarele

sunt situate in cavul retrouterin,in compartimentele cavitii pelvine inapoia

ligamentelor largi.Ovarul este suspendat de ligamentul larg i ligamentele:uteroovarian,lombo-ovarian,tubo-ovarian i mezzo-ovarian i prin formaiunile vasculonervoase(artera ovarian,venele utero-ovariene,vase limfatice i nervi simpatici
perivasculari).Ovarele sunt singurele organe acoperite de peritoneu.

C.GLANDE ANEXE
Glandele lui Bartholin-sunt in numr de dou,de form ovoid,au marimea unui
bob de mazare i sunt situate de o parte i de alta a orificiului vaginal.Canalul lor
secretor se deschide in anul dintre labiile mici i himen,cu rol in lubrtefierea cilor
genitale.
Glandele mamare-sunt glande anexe a sistemului reproductor cu rol esenial in
procreaie,forma variaz in funcie de tipul constituional ,vrst i etapele fiziologice
ale femeii,involuiaz la menopauz.Situate pe partea anterioar a toracelui,spaiul 3-5
intercostal,prezint o formaiune conic sau cilindric=MAMELON cu 10-12
orificii,ce reprezint deschiderea canalelor galactofore.Mamelonul este inconjurat de
areola circular.Structural glanda mamar este format din 15-225 de lobi,fiecare lob
este format din lobuli ,iar lobulii din acini.Prin unirea acinilor se formeaz un canal
galactofor ce se deschide la suprafaa mamelonului .Glanda mamar este sub control
endocrinic i rspunde la toate oscilaiile hormonale(estrogen,progesteron,prolactin).
Prolactina hipofizar declaneaz secreia lactat.
Glandele Skene situate in apropierea uretrei,orificiile de deschidere se gsesc de
o parte i de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral.
Bulbii vestibulari sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Funciile sexuale feminine constau in:
formarea i maturarea ovulelor in ovar;
lansarea ovulului capabil de a fi fecundat;
reinerea i dezvoltarea oului;
nidarea oului in uter;
asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de concepie.
Ovarul are o dubl funcie:
exocrin-de producere a gametului feminin,ovulul care prin ovulaie este eliminat
in exterior;
endocrin-de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in snge.
Colul uterin are dou funcii importante:
de barier pentru mediul septic din vagin,deschizndu-se numai in timpul:
-naterii;
-menstruaiei;
-ovulaiei(pentru trecerrea spermatozoizilor).
de atracie i asigurare a supravieuirii spermatozoizilor din glera cervical(are pH
alcalin).
Corpul uterin indeplinete trei roluri:
loc de nidaie;
rol in timpul naterii,datorit miometrului;
rol in ciclul menstrual.
Vaginul-mucoasa vaginului este protejat impotriva infeciilor printr-o uoara
aciditate permanent(pH=4-5) asigurat de acidul lactic(rezultat din degradarea
glicogenului de ctre bacteriile saprofite ce exist in mod normal in vagin=bacterii
Doderlin).Mucoasa vaginului prezint modificri in funcie de concentraiile
hormonale i are rol de organ copulator.
CICLUL MENSTRUAL

a).Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruaiei i dureaz 283 zile:

-ciclul ovarian este iniiat in faza folicular,in unul sau mai muli foliculi,se
maturizeaz apoi in a-14-a zi se rupe i se elimin ovulul(ovulaie).Ovulul trece prin
tomp in uter.In cursul fazei foliculare,celulele foliculare secret hormoni estrogeni;
- in faza luteic sau progestativ,in care foliculul rupt se transform in corp
galben care secret progesteron,corpul galben are funciie progestativ,de pregtire
pentru gestaie.Dac ovulul nu este fecundat,corpul galben degenereaz cu 4 zile
inainte de menstruaie.
b).Ciclul hormonal:
-hormonii foliculari sau estrogeni,sunt secretai in lichidul folicular de celulele
foliculului Graf.
-hormonii progestativi sunt secretai de corpul galben in faza luteic, de
corticosuprarenal i placent.Cel mai important este progesteronul.
Rolul hormonilor estrogeni:
-stimularea la pubertate a dezvoltrii caracterelor secundare feminine,
-opresc creterea in lungime a oaselor,
-determin retenie de apa i sodiu,
-asupra uterului determina dezvoltarea musculaturii i declaneaz faza
proliferativ a mucoasei uterine.
Rolul progesteronului:
-impreun cu estrogenii,a cror secreie continu i in corpul galben determin
trecerea mucoasei uterine din faza proliferativ in faza secretorie,pregtind-o pentru
nidarea oullui,inchide orificiul i colul uterin,secreia glandelor cervicale se reduc;
-reduce motilitatea spontan a uterului i receptivitatea faa de ocitocin;
-stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare,pregtindu-le pentru secreia
lactat,far o o declana;
-are efecte catabolice asupra metabolismului proteic,fiind important in sarcin
pentru c mobilizeazaminoacizii necesari pentru creterea ftului;
-accelereaz respiraia,pulsul,acioneaz asupra centrilor reglatori termici;
-dac nidarea nu se produce,secreia de progesteron este continuata de placent.

c).Ciclul endometrial.simultan cu transporturile ovariene si endocrine,se

dezvolt i ciclul endometrial care este alctuit din 3 faze:
-faza proliferativ sau estrogen;
-faza secretorie sau progestativ;
-faza de descuamare sau menstruaia.
FECUNDAIA-reprezint procesul prin care spermatozoidul se unete cu
ovulul.Aceasta are loc la nivelul ampulei tubei uterine(1/3 extern).Oul rezultat
ajunge dup 3-4 zile in cavitatea uterin,unde se nideaz .Intre zilele 16-42 de la
ovulaie are loc embriogeneza,perioada in care se formeaz principalele
organe.Urmeaz perioada fetal de dezvoltare i dupa 40 de sptmni de la
fecundaie are loc expulzia ftului.
EMBRIOGENEZA I ORGANOGENEZA
Perioada embrionar incepe in momentul fecundaiei i pn in luna a III-a apoi
urmeaz perioada fetal pn la natere.
La sfritul primei luni de sarcin(4 sptmni)embrionul are o lungime de 1 cm
i cntrete 1 gram,este curbat,membrele sunt schiate sub form de mugur,inima
este proeminent.Oul este inconjurat de trofoblast(celule asezate la periferia oului
din care se va forma corionul),prezentnd viloziti in intreaga suprafa,iar
vezicula ombilical este bine dezvoltat.
La sfritul lunii a doua(sptmna 8-9)embrionul are o lungime de 4 cm i
cntrete 10-12 g,prezentnd extremitatea cefalic bine dezvolatat;incepe
diferenierea organelor interne,ficatul ocup o mare parte din cavitatea
abdominal,rinichii sunt in plin formare.Incepe diferenierea lamei cavitale,se
dezvolt in special vilozitile din regiunea pediculului de fixaie,cavitatea
amniotic incepe s creasc.
La trei luni(sptmna 11-13),oul are placenta format,att anatomic ct i
funcional.Vezicula alantoidian i cea ombilical sunt atrofiate,lichidul amniotic
i membranele oului sunt evidente.Ftul masoar 9 cm i are o greutate de 50-

55g,capul este bine format,degetele sunt formate,se difereniaz organele genitale

externe pentru fiecare sex.

La sfritul lunii a patra(sptmna 16-17),placenta este complet dezvoltat,ftul

msoar 16cm i are o greutate de 270g.Prile corpului fetal sunt foarte bine
difereniate,ftul incepe s schieze micri,fiind acoperit de o piele foarte
subire,pe suprafaa careia se gsesc firioare de lanugo.

La sfritul lunii a cincia(sptmna 21-22),ftul are o lungime de 25 cm i

cntrete 650g.Glandele sebacee incep s secrete,pielea fiind acoperit de vernix
caseosa.Btile corduleui fetal se percep,micrile membrelor devin active i mai
puternice.Intestinul conine meconiu,rezultat al secreiilor intestinale,rinichiul ii
incepe funciile,in vezic se gsete urin.
La sfritul lunii a asea(sptmna 26),ftul are o lungime de 35 sm i o greutate
de 1000g.Toate organele sunt in stare s funcioneze,dar sunt imperfecte.Sistemul
nervos este insuficient dezvoltat,circumvoluiunile cerebrale sunt incomplete.Ftul
este considerat viabil,dar cu un grad mare de imaturitate,adaptarea la viaa
extrauterin fiind foarte dificil.
La sfritul lunii a aptea(sptmna 30-31),ftul cntrete 1400g i masoar
40cm,fiind viabil imatur.El are aspect de btrn,cu pielea roie,la biei testiculele
coboarspre canalul inghinal,iar la fetie clitorisul i labiile mici proiemina intre
labiile mari.
La sfritul lunii a opta(spttmna 36),ftul are o lungime de 45 cm i o greutate
de 2500g.Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului,incepe osificarea in
epifize.Ftul se adapteaza mai bine la viaa extrauterin,nu mai este imatur.
La sfritul lunii a noua(sptmna 40),ftul prezint toate caracteristicile
cunoscute la naterea efectut la termen,are o lungime de 48-50cm i cntrete
3000-3200g,cu lanugo pe corp,testiculele coborte in scrot,labiile mari la fetie
acoper labiile moco,unghiile depesc pulpa degettelor,iar inseria cordonului
este la jumatatea distanei dintre apendicele xifoid i pubis,circumferina craniului
este maimare dect orice parte a corpului.

Capitolul III

1.NOTIUNI GENERALE PRIVIND DISGRAVIDIILE:

Disgravidiile sunt boli propii sarcinii,ce apar ca rezultat al
modificarilor biologice induse de gestatie,ca o reactie de raspuns si
de adaptare la noua situatie fiziologica.
In cursul sarcinii pot aparea o serie de manifestari morbide mai mult
sau mai putin grave,strict legate de evolutia sarcinii si descries sub
numele de disgravidii sau toxicoze gravidice.
2.Clasificare:
Dupa aparitia lor in raport cu varsat sarcinii si dupa manifestarile
clinice,se pot distinge:
-

boli gravidice precoce din prima jumatate a sarcinii

boli gravidice tardive din a 2 a jumatate a sarcinii

Formele disgravidiilor:
a)

forme initiale: albuminuria gravidica(A)

edemele de sarcina(E)
hipertensiunea gravidica(H)

Toate acestea formeaza impreuna sindromul AEH.

b) forme avansate preeclampsia sau eclampsismul un sindrom
neuro vascular de alarma.

c) forme grave sau neglijate: - eclampsia-cu manifestari convulsive

- apoplexia
- hematoamele genitale
d) forme cu manifestari minore la nivelul unui organ sau unui sistem
numite si organopatii de sarcina:
-dermatopatii gravidice
-flebopatii gravidice
-hematopatii gravidice
-neuropatii gravidice
-psihopatii gravidice
-osteopatii gravidice
-artropatii gravidice

2.NOTIUNI GENERALE PRIVIND DISGRAVIDIA PRECOCE

1.Definitie:
Disgravidia precoce este o afectiune ce apare in primul trimestru de
sarcina,generata de perturbari aparute in organismul femeii datorita
starii de gesatatie.
2.Etiologie:
O serie de teorii au fost propuse pentru a explica aparitia
simptomatologica:
- teorii nervoase sustin ca in sarcina are loc o imbibitie
corticala care duce la o hiperexcitabilitate anormala a centrilor
subcorticali.
- teorii hormonale sustin ca manifestarile clinice specifice se
datoresc unui nivel crescut al HCG-ului.

3.Simptomatologie:
Din punct de vedere clinic in disgravidia precoce exista 2 forme
clinice:
a) ptiolismulcu hipersecretie salivara abundenta ce determina
dezechilibrari hidroelectrolitice.
b) disgravidia enetizanta cu greturi,varsaturi care apar pe
stomacul gol sau ingestie de alimente,sialoree,intoleranta gastrica.
Disgravidia enetizanta cuprinde 3 faze:
a) faza reflexa
greturi,durere

cu

varsaturi

precedate

sau

nu

de

epigastrica,constipatie,stare generala buna.

-- dureaza 8-l0 zile
b)
faza
tulburarilor
metabolice
reversibile:
cu
salivatie
intense,varsaturi
incoercibile
insotite
de
greturi,astenie,tahicardie,oligurie,constipatie,scadere
greutate,hipoglicemie,hiperatremie,hipopotasemie,hemoconcentrati
e,crestereea corpilor cetonici urinari. dureaza 7- 10 zile.
c)faza complicatiilor
metabolice
ireversibile:fara
varsaturi,diaree,stare
febrile,halucinatii,delir,diminuarea
reflexelor,icter,oligurie sau anurie.
4.Diagnosticul diferential se face cu:
-apendicita
-colecistita
-gastroenterita
-toxiinfectii alimentare
-tumori cerebrale
5.Atitudinea terapeutica:
Atitudinea in aceasta afectiune consta in:
a) tratament igieno-dietetic:

-izolarea gravidei de mediul familial.

-alimente

proaspete,in special sucuri

naturale,fructe,
vegetale.
b) combaterea varsaturilor cu:-Plegomazin -l-2 fiole intramuscular
-Emetiral-2-3 supozitoare/zi
-Torecan-2-3 fiole/zi intramuscular
-Romergan-2-3 fiole/zi intramuscular
c) Anularea dezechilibrelor metabolice se face prin:
-reechilibrare hidroelectrolitica
-corectarea hipopotasemiei prin administrare de KCl
-bicarbonat de Na pentru corectarea acidozei
-vitaminoterapie
-aminoacizi
Daca apare riscul durerii in faza asa evacuarea sarcinii este indicata
prin chiuretaj uterin.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea gravidei cu

disgravidie precoce
Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce
Sarcina este o asociere armonioasa intre mama si fat ,un fenomen
fiziologic a carei asistenta cade in competemta asistentei medicale de
obstretica si ginecologie.
Spitalizarea in regim de urgenta in cazul disgravidiilor precoce se impune
daca

apare:

deshidratare

severa

si

diselectrolitemie severa, acidoza, malnutritie.

intoleranta

orala

la

lichide,

In timpul spitalizarii, femeii gravide trebuie sa-i fie oferita consilierea

bazata pe dovezi si suport, care

ar

faci-o

capabila sa ia

decizii

informate referitor la ingrijirea sa.

Internarea se face dupa un consult prealabil de catre medicul de garda
care stabileste un diagnostic prezumtiv in urma datelor anamnezice scrise in
foaia de observatie. Dupa ce medicul hotaraste internarea gravidei , asistenta
completeaza biletul de internare, foaia de observatie si trece datele
pacientului in registrul de internari.
In vederea examinarii clinice, efectuata de medicul de garda, asistenta
medicala ajuta gravida sa se dezbrace.Dupa diagnosticului prezumtiv si
repartizarea in sectie,rolul asistentei medicale este de merge cu gravida la
baie, de a o ajuta sa se dezbrace,astfel observa tegumentele si fanerele (la
nevoie deparaziteaza), de a o ajuta sa-si faca baie (daca aceasta nu poate),
apoi o conduce in camera de imbracare unde o ajuta sa se imbrace cu
hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat) , deasemenea hainele si
efectele

vor fi preluate si inregistrate cu grija in vederea inmagazinarii,

eliberandu-se gravidei un bon de preluari (la nevoie si hainele vor fi supuse

deparazitarii).Astfel pregatita, gravida este condusa de asistenta la salon
unde o prezinta celorlalte paciente, o informeaza asupra regulamentului de
ordine interioara a spitalului si o ajuta sa se aseze in patul pregatit cu lenjerie
curata.
Gravidele vor fi asezate in saloanele cele mai igienice , mai bine incalzite ,
mai luminoase , indreptate spre rasarit . Invelitoarele de pat trebuie sa fie
usoare dar calduroase. Lenjeria de pat si de corp va fi schimbata cat mai des.
Gravidei si familiei acesteia i se aduce la cunostinta regulamentul de
ordine interioara a sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la
alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul acestuia. Deasemenea

i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si patologice

in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
Asistenta va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite
la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca din
prima zi de internare. Gravidelor cu disgravidie precoce in care apare riscul
trecerii in faza a 3-a l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie
in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de
vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si nedorite.
Asistenta observa si este obligat sa consemneze aspectul general,
inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si
starea psihica a gravidei. Ea va urmarii necesitatile pacientei, manifestarile de
dependenta in vederea satisfacerii acestora.Va

nota deasemenea datele

privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale gravidei precum

si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)
Pregatirea pshiologica a gravidei
Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata
obisnuit, sa-si continue legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu
oboseasca, sa doarma suficient, sa evite contactul cu persoanele bolnave.
Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe timpul sarcinii de catre
cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o vor programa pentru
urmatoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen
natural, cu efecte benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata
ca totul va avea o evolutie buna. Gravidei trebuie sa i se departeze teama de
necunoscutul fenomenului de nastere, sa asculte sfaturile cadrelor medicale,
sa manifeste incredere in obstetricianul care-i supravegheaza sarcina si
ulterior nasterea, sa indeparteze sfaturile persoanelor neavizate. De
asemenea i se va recomanda pregatirea din timp a trusoului personal si al

viitorului nou-nascut (aproximativ din luna a 7-a de sarcina) se va informa

asupra riscului efectuarii calatoriilor in apropierea termenului de nastere

Alimentatia
Daca starea generala a bolnavei este serios alterata, se va face, de la
bun inceput, hidratare prin perfuzii intravenoase.
Cantitatea de lichide perfuzate va fi in functie de diureza (cantitatea de
urina eliminata in 24 ore), care nu va trebui sa fie sub 1 000 ml/24 ore.
Trebuie evitata hiperhidratarea, care de asemenea poate fi daunatoare
organismului. Se va asocia si o vitaminoterapie (in special vitamina B1, B6 si
C). Pentru gravidele carora li s-a recomandat tratament igenico-dietetic ,
regimul dietetic trebuie sa contina alimente proaspete , in special sucuri
naturale , fructe , vegetale.

Asigurarea igeniei corporale

Este de dorit ca gravida sa faca in fiecare zi o baie la temperatura de
36-37 0 C. Daca starea gravidei nu permite baia i se va face baie partial sau
total la pat. Functiile pielii pot fi activate prin frictionarea dupa baie cu un
stergar mai aspru. Ingrijirea cavitatii bucale este obligatorie la gravide.Sarcina
prin sustragerea sarurilor minerale din organismul mamei, face dintii sa se
carieze mai usor.
Toaleta organelor genitale externe se va face cu solutii dezinfectante
caldute si manusi de baie (imbracate deasupra manusilor de protectie ) sau
perie moale dezinfectate prin fierbere. Spalarea suprafetelor se face
totdeauna unidirectional de sus in jos, pentru a nu readuce impuritatile pe
regiunile deja spalate.Baia la pat se va face fractionat , dezvelind deodata
numai suprafetele necesare si reacoperindu-le imediat dupa terminare.

Asigurarea tranzitului intestinal

Constipatia neglijata agraveaza starea gravidei , caci prin rebsortia

produselor toxice rezultate din fermentatia si putrefactia intestinala si prin
inmultire florei intestinale neevacuate , gravida pierde pofta de mancare , se
plange de cefalee si prezinta frisoane urmate de febra.Prin invadarea cailor
urinare de catre germeni infectiosi , in special colibacil dezvolta pielonefrita si
cistita.
Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce prebuie sa prevada
supravegherea si normalizarea tranzitului intestinal. Se va cauta sa se
reglementeze tranzitul prin mijloace naturale administrand gravidei un regim
cu multe fructe, compoturi , prune uscate imbibate cu apa si multe
lichide.Metodele naturale pot fi alternate cu laxative sau clisme in functie de
afectiunea pentru care s-a facut internarea.

Administrarea medicamentelor
Administrarea

medicamentelor se va face de catre asistenta numai la

indicatia medicului sau cu aprobarea lui.Medicamentul se poate introduce in

organism pe mai multe cai:
- calea digestiva-orala, sublinguala, intestinala, rectala;
- local - pe tegumente si mucoase
- calea respiratorie
- calea urinara
-

parenteral

sub

forma

injectiilor

intradermice,

subcutanate,

intramusculare, intravenoase, intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene,

intraosoase.
Administrarea medicamentelor se face cu respectarea anumitor

regulilor

generale si anume : identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de

prezentare,culoare, miros, consistenta, verifica si calitatea medicamentelor ,

respecta doza de medicament prescrisa, orarul si ritmul de administrare a
medicamentelor, administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole,
flacoane, informeaza bolnava.

Supravegherea gravidei cu disgravidie precoce.

Aceasta trebuie facuta cu o atentie deosebita tinandu-se seama de
afectiunea sa precum si de complictiile care pot rezulta din evolutia boli si asa
suprasolicitat prin graviditate.Asistenta care supravegheaza gravida , va
inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca se face cu
dificultate.
a) Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a gravidei,
fiind indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :

tipul respiratiei
amplitudinea miscarilor respiratorii
ritmul
frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatura.
Asistenta aseaza pacienta in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce
urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui
si numara inspiratiile timp de un minut. Respiratia se noteaza cu culoare
verde in foaia de temperatura. Fiecare linie orizontala corespunde la doua
respiratii
b) Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare
de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Temperatura omului se mentine constanta intre 36-37C, datorita proceselor

de termoreglare. Temperatura organelor interne temperatura centrala- este
mai ridicata decat temperatura periferica, si este in functie de intensitatea si
starea de activitate a organelor.Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice
in cursul zilei, de la 0,5 1 C, oscilatiile fiziologice variind cu varsta,
activitatea zilnica, sarcina etc.In conditii patologice temperatura poate sa
scada sub 36 C hipotermie sau sa creasca peste 37C hipertermie.
Masurarea temperaturii se face
in axila ;
in cavitatea bucala ;
in rect si vagin.
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se
sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala
termometrul, se scutura si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
(cloramina 1%).
In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare
albastra. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua
diviziuni de grad.
c) Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai
mare cu atat pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut
dar daca acest ritm se mentine si in zilele urmatoare, pacienta trebuie tinuta
sub supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea,
greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile,
plansul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos : radiala,

temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica

curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea
pulsului, bolnava trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute
inainte de numaratoare.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se
imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a
foii de temperatura corespunde la patru pulsatii.
d) Tensiunea arteriala (T.A.)
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare
(forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul
vaselor).
Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
(cu mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane
de vata si alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix
rosu pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si
palpatoric.
Metoda auscultatorie : se explica pacientei tehnica si i se asigura un
repaus fizic aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica
manseta pneumatica pe bratul pacientei sprijinit si in extensie. Membrana
stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in
manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia

zgomotelor pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor prin

deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial, care
prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolice). Se retine valoarea
indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot
mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand
tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de temperatura
valorile obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale.
Nu se foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei
auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea,
palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala
de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana
de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza
spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt la adultii 115/14075/90 mmHg.
e) Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric.
Pentru masurarea diurezei ,urina se colecteaza pe 24 de ore in
recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata.
Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la
aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de
timol.
Diureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii

orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de

urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml.

Pregatirea

gravidei

de

catre

asistenta

medicala

pentru

examenul obstetrical ,ecografie si electrocardiograma

1 . Examenul obstetrical
Acest examen are ca scop stabilirea varstei sarcinii, prezentatia fatului,
starea lui prin palparea, ascultatia cordului fetal (BCF).
Asistenta medicala va informa gravida asupra necesitatii examenului
general si medical, explicandu-i importanta acestuia pentru urmarirea starii de
sanatate atat a mamei cat si a copilului
Examenul obstetrical intern stabileste starea colului uterin, starea
membranelor si a lichidului amniotic, pozitia si prezentatia, situatia craniului
fatului, situatia bazinului osos si moale. Gravida va fi asezata in pozitie
ginecologica pe masa speciala, asistenta medicala va efectua toaleta externa
(vulvara),nu inainte de recoltarea secretiei vaginale pentru depistarea
eventualelor infectii. Examenul consta in: inspectia gravidei, palparea
abdominala

obstetricala

(tehnica

descrisa

de

Leopold),

auscultatia

examenului vaginal (examenul cu valve si tactul vaginal). Se impune a nu

depasi doua tacte vaginale pe 24 de ore in caz de membrane rupte si patru
tacte vaginale pe 24 de ore in caz de membrane intacte.
Inainte de acest examen se face o dezinfectie riguroasa a zonei
vulvogenitale astfel: regiunea pubiana si vulvara sunt rase, dupa care se
spala cu apa oxigenata, se usuca bine cu un tampon fixat pe o pensa porttampon, dupa care introitul vaginal, labiile, regiunea perilabiala si perineala
vor fi badijonate bine cu iod.
Gravidei aflate pe masa ginecologica i se goleste vezica urinara.

Dupa indepartarea labiilor cu indexul si policele, medicul va patrunde prin

intritul vaginal in vagin si apasa perineul permitand introducerea indexului.
Degetele se indreapta spre peretii vaginului si fundului de sac vaginal. Se va
masura de asemenea diametrul utilizabil obstetrical prin tact vaginal
(pelvimetria interna). Se introduc in vagin indexul si mediul pana la fundul de
sac posterior. Cu cealalata mana se apasa cu unghia pana unde a intrat,
aceasta distanta numindu-se conjugata diagonala (conjugata diagonala=15,2
cm-conjugata vera).

2. Electrocardiograma
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei
fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda
de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii, in general,
in suferintele miocardului si este o metoda care recunoaste o boala de inima
cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort. Inregistrarea
electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un
cablu cablu bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste
placute metalice numite electrozi in numar de 10, necesare pentru a
inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii precordiale notate cu
V1-V6.
Etapele de executie:
1.

Pregatirea bolnavului,asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere

psihic pentru a inlatura factorii emotionali;

-se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 1015 minute inainte de a inregistrare;
-bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul
membrelor inferioare;

-va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2.Montarea electrozilor
Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a
electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura
sare la un pahar de apa) , iar la aparatele noi se foloseste o pasta speciala.
Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali) se fixeaza pe bolnav in
felul urmator:
a)Montarea electrozilor pe membre:
- rosu-mana stanga
- galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5V6.
V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);
V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara
stanga(negru);
V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie
stanga(verde).

electrocardiograma

normala cuprinde

undele numite

conventional

P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele

sunt portiuni de traseu care cuprind unde si segmente P-Q si Q-T. In practica,
electrocardiograma este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm,
tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatii cu
unele droguri ( Chinidina, Digitala).

3. Ecografia
Ecografia (ultrasonografia) este o tehnica de explorare imagistica tot
mai raspandita, fara de care astazi diagnosticul multor afectiuni medicale si
chirurgicale este de neconceput. Este o metoda de diagnostic in timp real,
bazata pe transmiterea diferentiata a ultrasunetelor prin diverse tipuri de
tesut.
Tehnica ecografica este neinvaziva pentru organismul uman, prin urmare este
repetabila de cate ori este nevoie in monitorizarea unui pacient si a devenit
un instrument extrem de util pentru medic.

Ecografia se realizeaza cu

ajutorul unor aparate numite sonde.

Desfasurare: Pacienta este ajutata de catre asistenta medicala sa se
intinda pe spate sau pe o parte, cu abdomenul dezgolit. Ecografia
endovaginala se desfasoara in pozitie ginecologica (genunchii indoiti si
departati, picioarele puse pe suporti). Pentru ecografiile efectuate din exterior,
zona este in prealabil unsa cu gel pentru a favoriza transmiterea
ultrasunetelor. Medicul aplica atunci sonda si o deplaseaza observand
continuu organele studiate pe ecranul sau de control. El poate da imediat
indicatii privind rezultatul.
Examenul este nedureros si dureaza intre 10 si 20 minute.

4. Rolul asistentei medicale la efectuarea examenelor de

laborator si paraclinice.
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de
analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor
produse provenite de la individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si
conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in ceea ce priveste
morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator
efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza
simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in
organism.
Produsele recoltate pentru examenele de laborator pot fi produse
biologice (sange, urina, LCR) sau patologice (puroi, exudate, secretii din
plaga).
De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de
boli infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele
avand rol in profilaxia bolilor contagioase.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de
modul cum se efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a
analizelor intra in sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor
este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor.
Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele norme:
1. Orarul recoltarii
2. Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului
3. Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.

4. Tehnica recoltarii propriu-zise

5. Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului
recoltat
6. Pastrarea si transportarea produsului recoltat
Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui
privind comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta
pentru reusita recoltarii si inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere
fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la
pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui tratament
medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.
Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor,
asigura evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la
grave erori.Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele
bolnavului,sectia si numarul salonului,natura produsului,analiza ceruta,data
recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru anumite examinari ( serologice)
se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si intreprinderea unde
lucreaza.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele
bolnavului care se lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor
produse in conditii sterile urmareste

ca produsul recoltat sa nu fie

suprainfectat- introducerea in produs a unor germeni introdusi din afara.

Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini proveniti de la
bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit.
Asistenta va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la
laborator cat mai repede si-n starea in care au fost in organism. Se trimit

imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la un spital la altul sau

dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se
deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe
sectie la laborator.

Efectuarea examenelor paraclinice :

- hemoleucograma (HLG). Asistenta medicala va recolta 2 ml de sange pe
anticoagulant
- sumar de urina (50-100 ml din urina de dimineata) ;
- reactia RBW, grup sanguin si Rh-ul, secretie vaginala (recoltari efectuate de
asistenta medicala).

Capitolul IV

PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
PACIENTA: M.D.
VRSTA: 42 Ani
DOMICILIUL: Hurezani
NAIONALITATE: romn
RELIGIA: ortodox
OCUPAIA: profesoar
STARE CIVIL: cstorit

DATA INTERNRII : 12.02.2016

DATA EXTERNRII : 19.02.2016
MOTIVELE INTERNRII:greturi,varsaturi care apar pe stomacul gol.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Disgravidie precoce
Anamneza:
1.ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:- neag
2.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: - menarha la 16 ani;

- sarcini: doua; nateri: dou; avorturi: 0.

3.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-apendicectomie la 17 ani
4.CONDIII DE VIA I MUNC:- corespunztoare: nu fumeaz, nu consum
alcool;
5.COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo spaial.
6.ISTORICUL BOLII: Pacienta se prezinta la spital cu urmatoarele simptome

varsaturi aparute pe stomacul gol,greturi.

Se interneaz n Clinica Ginecologie I pentru diagnostic i tratament de
specialitate.
La internare s-au efectuat urmtoarele investigaii:

- G = 75 kg,
= 1,60 cm;

NEVOI FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-pacienta prezint torace normal conformat, care particip simetric la micrile
respiratorii;
-frecvena respiratorie datorit strii post narcotice este de 23respiraii/minut;
-ritmul respiraiei este regulat;
-amplitudinea respiraiei este superficial, cu pauze egale ntre respiraii;
-ambele hemitorace prezint aceeai micare n timpul inspiraiei i expiraiei;

-tipul respirator : costal superior, datorit mririi diametrului antero - posterior

n timpul inspiraiei;
-mucoasa respiratorie este umed, de culoare roz;
- pacienta are puls de 78 pulsaii pe minut i TA = 120/80 mmHg;
-coloraia tegumentelor este palid.
2.Nevoia de a bea i a mnca
- pacienta are o greutate de 75 kg i168 cm nlime;
-cavitate bucal integr, nu prezint edentaie, mucoas bucal umed , de
culoare roz, gingiile sunt aderente la dini;
-nu prezint protez dentar, masticaia fiind uoar i eficace cu gura nchis;
-reflexul de deglutiie este prezent, digestia este lent;
-orarul meselor era de trei mese principale i dou gustri
-prefer lactatele, alimentele de origine animal, brnzeturile,
fructele;legumele, pastele finoase;
-se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe,
supe
-dup intervenia chirurgical, pacienta prezint dificulti n a se alimenta din
cauza strii postoperatorii, avnd un uor grad de dezhidratare, manifestat prin
sete datorit pierderii de snge
- pacienta a fost alimentat permanent timp de trei zile prin perfuzie cu
glucoz 5%, n aceast perioad avnd un regim hidric cu ceai amar;
-dup trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe
strecurate, zeam de compot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente, fr a
depi 1500 ml n 24h; mbogindu-se treptat cu sup de zarzavaturi, iar dup
primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci, iaurt, carne fiart;
-alimentaia devine apoi variat i vitaminizant.
3.Nevoia de a elimina eliminarea urinei se face prin miciuni spontane,
nedureroase, cu o frecven de ase miciuni pe zi, de culoare galben, cu
aspect clar,transparent, diurez fiind cuprins ntre 1600 1900 ml/24h;
- pacienta a prezentat metroragie n cantitate de 100 ml, din acest cauz are
tegumentele palide, uscate, pliu cutanat persistent, eliminarea fecalelor este
normal, un scaun pe zi, de obicei dimineaa imediat dup trezire, n cantitate
de 100 150 g, cu o consisten pstoas, omogen i o culoare de obicei
brun.

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur

-aparat locomotor integru i mobil, ceea ce i permite pacientei o independen
total n micare, att ca amplitudine, ct i ca mobilitate articular,din cauza
pierderii de snge, pacienta s-a simit slbit
postoperator capacitatea de efort este redus, pacienta prezentnd oboseal,
ameeli i slbiciune fizic;
-dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu ajutor, apoi singur,motiv pentru
care a prezentat un mers nclcit, dar echilibrat;
-accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte,genunchii
flectai cu o patur facut sul sub genunchi i si schimb singur poziia;
-postoperator se indic micri pasive i active.
5.Nevoia de a dormi i a se odihni
-nainte de internare pacienta avea un somn linitit, adormea uor,durata
somnului fiind de 7-8 ore pe noapte;
-deprinderi nainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura;
-n timpul spitalizrii, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta
adormind greu, iar somnul i este ntrerupt de dureri la nivelul plgii operatorii.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca
- pacienta prefer vestimentaia uoar i comod , nclmintea joas;
-acum necesit ajutor, pentru c este stabil datorit actului operator.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
-bolnava a fost afebril;
-dup intervenia chirurgical a prezentat subfebrilitate ( 37,7C ), iar dup trei
zile revine la 36,5 37C.
8.Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele
-pacienta prezint tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate;
-mucoasa bucal este integr, fosele nazale libere;
-pacienta este foarte interesat de a fi curat i ngrijit, de obicei i
efectueaz toaleta singur;
-dup intervenia chirurgical, bolnava necesit pansament steril 4zile,
schimbat zilnic;
-dup 5 zile plaga este curat, iar tegumentele normal colorate;

-n fosa iliac dreapt are un tub de drenaj, care s-a meninut 4 zile.
9.Nevoia de a evita pericolele
-pacienta este o persoan prudent, tie pe ct posibil s evite pericolele;
-acum persist o team n ceea ce privete intervenia chirurgical,uneori
plnge i atunci devine pesimist.
10.Nevoia de a comunica
- i place s converseze cu cei din jur, abordnd discuii pe teme diferite;
- acum vorbete uneori cu ntreruperi, se blbie, devine timid i chiar
plnge;
- din partea familiei are mult nelegere.
11.Nevoia de a -i practica religia
-pacienta este de religie ortodox;
-frecventeaz des slujbele religioase;
-seara citete dintr-o carte de rugciuni.
12.Nevoia de a fi util, a se realiza
-pacienta este mulumit de realizrile obinute pn acum;
-acum se nelinitete pentru cei doi copii, n ceea ce privete alimentaia lor i
menajul;
-se simte inutil i este complexat de faptul c nu poate fi alturi de familie.
13.Nevoia de a se recreea
-pacienta obinuia s vizioneze anumite programe TV;
-i place mult s citeasc romane de aciune;
-acum, datorit condiiilor spitaliceti, nu este capabil s-i ndeplineasc
obiceiurile recreative.
14.Nevoia de a nva cum s-i protejezi sntatea
-nu are cunotine n ceea ce privete aotu-ngtijirea dup externare;
-dorete s afle ct mai multe informaii despre evoluia postoperatorie, de
aceea pune multe ntrebri.
n urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit
urmtoarele nevoi alterate:

-nevoia de odihn;
-nevoia de a evita pericolele;
-nevoia de a comunica;
-nevoia de a fi curat i de a pstra tegumentele integre;
-nevoia de a se mica;
-nevoia de a nva.
PROBLEMA

OBIECTIVE

12.06.2015
Alterarea starii de
confort,prin
durere.Se
manifesta prin
facies palid,ochi
ncercnai i
diaforez.

Pacienta va
avea
durerea
ameliorata
peste 1 h.
Pacienta nu
va mai
avea dureri
peste 2
zile.
Stabilirea
unui orar
de
somn,pacie
nta sa
doarma 7h
pe noapte
fara treziri
si sedative.

Dificultatea de a
se odihni care se
manifesta prin
insomnie.

13.02.2016
Alterarea
tegumentului prin
prezenta plagii
operatorii.

INTERVENTII
AUTONOME
I am explicat
pacientei sa si
caute pozitia
cea mai
buna,in care
sa nu prezinte
durere.

I am
recomandat
pacientei daca
poate sa faca
plimbari in
timpul zilei.Am
asigurat
conditii optime
de
microclimat.
Pacienta nu Am explicat
va prezenta pacientei
complicatii importanta
la nivelul
pastrarii
plagii
tegumentului
operatorii.
curat la nivelul
plagii si
protejarea ei.

INTERVENTII
DELEGATE
Am administrat
pacientei
calmante
impotriva
durerii.
Algocalmin 1f
de 2 ml i.m,1
0 1.

EVALUARE

I am administrat
Diazepam
1tb/zi,de 10
mg seara.
Fenobarbital
1f/zi de 15 mg
seara.

Pacienta se
odihneste
noaptea si are
un somn linistit.

Am facut toaleta
plagii cu
tinctura de iod
si benzina
iodata.Am
tamponat plaga
cu apa
oxigenata,tamp
oane
uscate,apoi am
pansat
plaga.Dupa 4
zile am scos

Dup 4 zile
postopera-tor,
pacienta
prezint
tegumente
integre, curate i
fr complicatii.

Peste 1 h,
pacienta nu a
mai prezentat
dureri de
intensitate mare
la nivelul plgii,
iar dup 2 zile
nu a mai
prezentat deloc.

tubul de
dren.Am ajutat
medical la
scoaterea
firelor.
Diminuarea
mobilitatii,manife
stata prin
dificultatea
schimbarii de
pozitie.

Pacienta
trebuie sa
aiba
tonusul
muscular
normal si
forta
musculara
pastrata.

14.02.2015
Perturbarea
imaginii se
manifesta prin
anxietate,pierdere
a imaginii de sine.

Pacienta nu
va mai fi
anxioasa
peste 3 zile
si va avea
o imagine
de sine
pozitiva.

Deficit de
cunoastere
despre auto
ingrijire.

Pacienta va
intelege
toate
restrictiile
privitoare
la
dieta,contr
olul durerii

Am planificat
un program de
exercitii,in
functie de
capacitatea
pacientei.Am
participat
zilnic la
mobilizarea
pacientei
postoperator,p
rin miscari
pasive si apoi
active.
I-am explicat
pacientei necesitatea
interveniei
chi-rurgicale i
eficacitatea
ei,am
ncurajat-o cu
privire la actul
operator.Am
discutat cu
pacienta pentr
u nlturarea
ideii
mutilante.Am
rugat o sa
evite frigul si
efortul.
I-am explicat
pacientei necesitatea
respectrii
unor restricii,
cum ar fi:
regim
alimentar

Pacienta prezint
un tonus
muscular normal
i fora
muscular este
pastrata.

Pacienta i-a
recpta
techilibrul psihic
dup
3zile.Pacienta sa adaptat
traumei
chirurgicale.

Autoadministrarea
de calmante
pentru controlul
durerii.

Pacienta a luat la
cunotin
despre autongrijirea la
domiciliu.

si a
efortului
fizic,cat si
la limitarea
activitatii
sexuale.

bogat n
proteine,
limitarea
efortului fizic
la munci grele
n gospodrie
timp de 1 lun
i interdicia
raportului
sexual timp de
2 luni.

CAZUL .II.
Pacienta D.D,in vrst de 44 de ani,cu domiciliul in Bacu,strada
Castanilor,cstorit,are 2 copii,locuiete intr-un apartament cu 3 camere,condiii
bune de via.
Gravida sarcin 32 sptmni,a fost adus la serviciul de urgen pe data de
7.01.2011 pentru CUD i HTA,in urma controlului de specialitate,este internat pe
secia de Obstetric.se instituie tratament cu antispastice,progestative,hipotensoare i
repaus la pat.
Din discuia cu pacienta am aflat c de cteva zile se simpte foarte
obosit,slbit,are o cefalee intens,ameete ,uneori prezint tulburri
senzoriale:diplopie,acufene,i prezint greuri i vrsturi.Pacienta spune c in
ultimele 2 sptmni a luat in greutate 3 kg,ea prezint edeme importante
generalizate,eliminare urinar redus.
A avut menarha la 14 ani,cicluri regulate,flux moderat de 3-4
zile,nedureroase.Neag boli psihice sau infecto contagioase,nu consum alcool,nici
igri,bea zilnic cte o cafea dimineaa.
Gravida a fost luat in eviden de medicul de familie i medicul ginecolog din
luna a-II-a de sarcin,a efectuat analizele specifice sarcinii i au ieit cu valori
normale.
DUM=28.02.2016
PMF=28.02.2016
DPN=08.03.201

In urma examenului clinic pacienta prezint stare generala relativ

bun,TA=160/110 mmHg,AV=100 b/min.;G=86 kg,FU=28 cm,BCF=110 b/min,MAF
prezente,grup sanguin AII,Rh+.
Examan laborator:
Valori obinute
Sumar urin:-glucoz-absent
-albumin-prezent
Proteinurie=6 g%o/24h
Hb=11g%
L=3000/mm
HT=39%

Valori normale
Sumar urin:-glucoz-absent
-albumin-absent
Proteinurie=5 g%o/24h
Hb=12-14g%
L=4000-8000/mm
HT=39-51%

Diagnostic internare V.G.III.P, Rh+,ft viu,unic,prezentaie CR,CUD

+disgravidie(HTA+proteinurie).
Medicaie :07.01.2011
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi;
-Dopegyt-c.2
-NoSpa-f.II/zi;
-Furosemid-f.I/zi;
-ser fiziologic-1500ml;
-Glucoz 5%-1500 ml;
-adalat-c.1/zi,intre Dopegzt cnd TA>140/90 mmHg;
-MgSO4-f.II/zi.

PROBLEMA

OBIECTIVE

08.01.2016
Alterarea starii de
confort,prin durere.Se
manifesta prin facies
palid,ochi ncercnai i
diaforez.

Pacienta va
avea durerea
ameliorata
peste 1 h.
Pacienta nu
va mai avea
dureri peste 2
zile.

INTERVENTII
AUTONOME
I am explicat
pacientei sa si
caute pozitia cea
mai buna,in care
sa nu prezinte
durere.

INTERVENTII
DELEGATE
Am administrat
pacientei calmante
impotriva durerii.
Algocalmin 1f de 2
ml i.m,1 0 1.

EVALU

Peste 1 h
pacienta
mai prez
dureri de
intensita
mare la
nivelul p
iar dup
zile nu a

prezenta
deloc.
Dificultatea de a se
odihni care se
manifesta prin
insomnie.

Stabilirea
unui orar de
somn,pacienta
sa doarma 7h
pe noapte fara
treziri si
sedative.
Pacienta nu
va prezenta
complicatii la
nivelul plagii
operatorii.

I am recomandat
pacientei daca
poate sa faca
plimbari in timpul
zilei.Am asigurat
conditii optime de
microclimat.
Am explicat
pacientei
importanta
pastrarii
tegumentului
curat la nivelul
plagii si
protejarea ei.

Diminuarea
mobilitatii,manifestata
prin dificultatea
schimbarii de pozitie.

Pacienta
trebuie sa aiba
tonusul
muscular
normal si
forta
musculara
pastrata.

10.01.2016
Perturbarea imaginii se
manifesta prin
anxietate,pierderea
imaginii de sine.

Pacienta nu
va mai fi
anxioasa
peste 3 zile si
va avea o

Am planificat un
program de
exercitii,in functie
de capacitatea
pacientei.Am
participat zilnic la
mobilizarea
pacientei
postoperator,prin
miscari pasive si
apoi active.
I-am explicat
pacientei necesitatea
interveniei chirurgicale i

09.01.2016
Alterarea tegumentului
prin prezenta plagii
operatorii.

I am administrat
Diazepam 1tb/zi,de
10
mg seara.
Fenobarbital 1f/zi
de 15 mg seara.

Pacienta
odihnest
noaptea
un somn
linistit.

Am facut toaleta
plagii cu tinctura de
iod si benzina
iodata.Am
tamponat plaga cu
apa
oxigenata,tampoan
e uscate,apoi am
pansat plaga.Dupa
4 zile am scos tubul
de dren.Am ajutat
medical la
scoaterea firelor.

Dup 4
postoper
pacienta
prezint
tegumen
integre,
curate i
complic

Pacienta
prezint
tonus
muscula
normal
fora
muscula
este past

Pacienta
recpta
techilibr
psihic du
3zile.Pa

imagine de
sine pozitiva.

Deficit de cunoastere
despre auto ingrijire.

Pacienta va
intelege toate
restrictiile
privitoare la
dieta,controlu
l durerii si a
efortului
fizic,cat si la
limitarea
activitatii
sexuale.

eficacitatea ei,am
ncurajat-o cu
privire la actul
operator.Am
discutat cu
pacienta pentru
nlturarea ideii
mutilante.Am
rugat o sa evite
frigul si efortul.
I-am explicat
Auto-administrarea
pacientei nede calmante pentru
cesitatea
controlul durerii.
respectrii
unor restricii,cum
ar fi: regim
alimentar bogat n
proteine, limitarea
efortului fizic la
munci grele n
gospodrie timp
de 1 lun i
interdicia
raportului sexual
timp de 2 luni.

BIBLIOGRAFIE:
1.Prof. Dr. N. Angelescu Propedentica medico chirurgical,
Ed.Medical, Bucureti, 1995.
2.Dr. G. Balt Tehnici generale de ngrijirea bolnavilor, vol.I, Ed.
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1988.
3.I. Negruiu i colab. Obstetric Ginecologie, Ed. Didactic
iPedagogic, Bucureti, 1981.

s-a adap
traumei
chirurgi

Pacienta
luat la
cunotin
despre a
ngrijire
domicili

4.E. Proca Tratat de patologie chirurgical, vol.VII, Ed.

Medical,Bucureti, 1986.
5.C. Rdulescu Ginecologie, vol. II, Ed. Medical, Bucureti,
1995.
6.V.I. Surcel Fibromul uterin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990.
7.L.Titirc Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romneasc,
Bucureti 1995.