Sunteți pe pagina 1din 15

Tema 13 : Crearea noului spatiu financiar global,

fluxurile financiare, valutar creditare international .

13.1. Detasarea banilor de spatial territorial


national,decontarea tranzactiilor financiar de la comertul cu
marfuri.
13.2. Notiune de valuta ,sistem valutar si evolutia lui in
economia mondiala.
13.3. Piata valutara international.

13.1.Detasarea banilor de spatial territorial national,decontarea


tranzactiilor financiar de la comertul cu marfuri.
Internationalizarea productiei industriale este doar o parte a procesului
globalizarii,o alta latura a globalizarii activitatii economice vizeaza crearea
spatiului financiar global. Universalitatea banilor si rolul lor de a stoca
valoarea ne permit sa explicam calitatea lor de echivalent general a
tuturor marfurilor , imbracind pe parcurs diferite forme si indeplinind diferite
functii pina in zilele noastre, cind au devenit un mijloc modern de
comunicare intre actorii principali economici, separate in timp si spatiu.
Datorita legaturilor extreme de strinse intre piata valutara sic ea marfara
,bunurilor si serviciilor ,banii reactioneaza promt si vizibil la absolute toate
modificarile intervenite in sistemul economic mondial.
Cea mai importanta consecinta a globalizarii productiei a fost
detasarea banilor de spatial territorial national. O mare cantitate de
bani se misca astazi in asa numitul ,,spatial global in spatial
cibernetic al computerilor bancare. Drept urmare foarte multe
activitati ,tranzactii nu pot fi fixate in spatial unei anumite tari. In
1995 peste 9 trln de $ existenti in bilanturile bancilor pe plan mondial
apartineau unor depozitari noi, rezidenti in tarile in care isi deschideau conturi.
In 1985 aproximativ 200 mlrde de $ erau tranzationati trecind dintr-o mina in
alta in fiecare zi in cei trei poli financiari ai lumii New York, Tokyo, Londra. Din
1995 aceasta suma a atins 967 mlrde $ . In 1997 fluxul de capital depasisera
1,3 trlne de $ zilnic capitalul financiar s-a separate de cel industrial, fiind dirijat
spre obtinerea unui profit pur financiar.

Insa intrepatrunderea celor doua component continua sa se afle intr-un regim


de relatii de tip cooperare-conflict. Insa daca in trecut aceste legaturi erau
particularizate in functiile de conditiile concrete ale pietelor nationale
pe care operau, in prezent cooperarea intre industrie, banci si capitalul
comercial este determinata de apartenenta lor la diferite retele de productie si
financiare. Grupurile financiare moderne multinationale consta tocmai in
internationalizarea unui ansamblu de operatiuni de flux.
Centralizarea capitalului si crestere importantei operatiunilor
financiare la nivelul marilor grupuri industrial a dat posibilitatea
infiintarii unor adevarate ,, banci de intreprindere care nu seaman cu
practicile bancare obisnuite, fiind purtatoare ale unor produse
financiare noi. Acestea impreuna cu mari grupuri industrial carora le
apartin au adoptat prograne de expansiune agresiva la nivel global,
transformind sistemul financiar intr-o adevarata industrie in cadrul
carora sunt practicate pe scara larga o serie de inginerii financiare
menite sa contribuie la mondializarea capitalului. Multe grupuri
industrial sunt organizate in holdinguri comandate de un centru
financiar.
Raportul intre globalizarea capitalului productiv si finansarea sa a devenit
evident la finele sec.XX. Globalizarea financiara in aceasta perioada a contribuit
la expansiunea marii industrii spre tarile apartinind Triadei, prin punerea la
dispozitia lor a unor instrumente noi care au facilitat operatiuni de achizitie si
fuziune a diverselor firme. Au fost emise euroobligatiuni si euroactiuni emise de
un grup industrial pe alta piata decit cea nationala. Prima data aceasta au
utilizat-o Alcan (Aluminium Canada) in 1976, care a emis titluri de valoare de 5
mln $ plasate in SUA. Dupa aceasta emisiunile de obligatiuni cu randament si
risc ridicat sau amplificat si au ajuns la etapa actuala conform unor evaluari la
200 trlne de dolari SUA. Actualmente ratele dobinzii, cursurile de schimb
valutar, preturile actiunilor la burse sind puternic correlate intre ele,
alcatuind adevaratii piloni de sustinere a pietii de financiare globale.
Capitolul a dobindit libertatea de a se deplasa oriunde este mai bine
recompensat, mai ales dupa anii 70 a sec.XX, cind s-a format un spatiu
circulator gigantic de finante care absoarbe prin pietele si institutiile financiare
central, iar pe de alta parte, il pompeaza spre periferia sub forma de creditare si
investitii, fie indirecte prin corporatii multinationale. Pina nu demult companiile
intimpinau dificultati in miscarea banilor dintr-o tara in alta ; Revolutia
intervenita in telecomunicatii permite acum deplasarea a mari sume de bani,
dintr-un loc in altul aproape in timp real, instantaneau cu miscarile comerciale si
concomitant cu cursurile actiunilor si obligatiunilor, sa perfecteze noi operatii
fara a pierde hirtie sit imp. Principalele centre financiare precum New
York, Londra si Tokyo sint situate pe fuse orare diferite completindu-se

reciproc. De pilda, atunci cind bursa din Tokyo se inchide la ora 3 p.m., la
Londra este abia ora 6 a.m., adica la numai o ora doua inainte de a se
deschide o noua zi de tranzactii bursiere. In continuare, bursa din New York se
deschide la ora 9 a.m., cind la Londra aceeasi institutie inca mai este deschisa
pentru o ora-doua. In fine cind la New York bursa se inchide la 4 p.m. incepe sa
tranzitioneze bursa din Chicago, iar la Tokyo este ora 6 a.m. a zilei
urmatoare,deci cu citeva ore inainte de deschiderea pietei tranzactiilor. In
consecinta, bancile si corporatiile pot reactiona imediat la schimbarea cursului
actiunilor, precum si pretului marfurilor.
Tehnologia a schimbat fundamental lumea finantelor, revolutionind
modul in care activele financiare sint tranzactionate. Costul real al
inregistrarii transmiterii si prelucrarii informatii financiare a scazut din
1964 pina 1995 cu 95 %, reducind riscurile si ieftinind managimentul
financiar.
Pentru a obtine asemenea rezultate grupurile de firme au investit foarte mult
in dezvoltarea retelelor de telecomunicatii din lume. Citycorpss Global
Telecommunications Network (CTN), de exemplu este una din cele mai largi
reteli private de telecomunicatii din lume. Inca in 1989 ea facea legatura cu
birourile situate in 94 de tare, transmitind peste 800.000 de apeluri telefonice
pe luna. Merrill Lynch, una din cele mai mari firme de asigurari americane,
cheltuia cu zece ani in urma nu mai putin de 400 milioane de dolari pentru
dezvoltarea sistemului de telecomunicatii proprii.
In ultimele decenii in peizajul pietelor financiare au aparut elemente
noi :
1) S -au schimbat dimensiunile cerirelor pentru servicii financiare, ca rezultat
ele au devenit mai dinamice, sau redus intermediarile.
2) La primul val inflamationist din 1970 serviciile financiare erau grevate de
costuri administrative prea mari, ca rezultat multi au abandonat serviciile
financiare traditionale oferite de banci, recurgind la formule
tranzactionale mai simple.
3) Guvernele au luat masuri hotarite de liberalizarea a pietilor financiare
ceea ce a permis deschiderea de noi zone geografice, promovarea unor
instrumente noi si schimbarea preturilor sorviciilor financiare. Neavind
restrictii nationale fluxurile financiare acompaniate, cresterea comertului
international si de proliferarea globala a corporatiilor multinationale, care
sunt acompaniate de efectuarea unui volume norm de servicii financiare
dincolo de hotarele tarii, toate acestea au marit considerabil viteza de
rotatie a copitalului la scara internationala.

In anii 60 au aparut primii pasi spre crearea pietii financiare globale; s-a
format piata eurodolarului- acestea au fost dolarii detinuti de ne nerezidentii
americani in banci situate in afara SUA; deci ei eseau de sub legislatia SUA si
normele instituite de banca de economii a SUA. Fara control American, acesti
dolari au contribuit la aparitia sistemului financiar international. El sa consolidat
dupa aparitia a revolutiei in telecomunicatii si tehnologii informationale care au
facilitate internationalizarea tranzactiilor financiare. La rindul sau
internationalizarea a constituit un factor de presiune asupra liberalizarii
nationale, pe de alta parte liberalizarea sa dovedit a fi absolute necesara pentru
internationalizare.
Internationaliza a primit un nou impuls in anii 70 dupa cresterea pretului
petrolului; citeva tari exportatoare a dispus de surplusuri uriase de valuta care
in final a fost reciclate de marile banci transnationale. La mijlocul anilor 70 au
fost catapultate societatile de asigurare pe piata financiara care a capatat
dimensiuni internationale.
Bancile, companiile de asigurari, bursele de valori au creat un nou mediu de
afaceri care la rindul sau a contribuit la internationalizarea activitatilor lor. S-a
inceput creditarea in legatura cu comertul exterior, comercializarea de active
externe. Simultant au crescut filiale, apoi cu ajutorul comunicatiilor moderne
operatiunile sunt efectuate fara a mai fi nevoie de prezenta fizica, adica de
feliale,etc. In 1913, 4 banci din SUA aveau numai 6 filiale peste hotare, in anii
20 peste 100 de filiale. In anii 60 UE detinea 1928 de filiale in tari straine . In
1985 in Tokyo existau 76 de institutii bancare straine comparative cu 400 din
Londra si 350 in New York, care ramin 3 centre principale financiare mondiale.
Pe linga aceste 3 poli financiare sau afirmat si centrele financiare din Frankfurt,
Amsterdam, Dusseldorf, Hamburg, Zurich, Milano, San Paulo, Hong Kong,
Singapore, Sidney, Chicago, Toronto etc. Orasele au devenit orase globale, sau
puncte de control al sistemului financiar global. In New York in sistemul
financiar numarul agatriilor au ajuns aproape de 0,5 mlne de oameni.
Globalizarea financiara este exprimata prin fluxurile financiare international
care au crescut in paralel cu activitatea de comert exterior. 1/. Warf, B.,
,,Telecommunications and Globalization of Financial Services Professional
Geographer, vol.41/1989,p.261-262. 2/.Daniels, P.W., ,,A World of Services,
Portsmouth Polytechnic,1991.
Daca in 1985 nivelul zilnic a schimbarilor financiare si comerciale externe nu
reprezenta decit 10% din comertul mondial cu bunuri, pentru ca in anii urmatori
schimburile financiare se creaza vertiginous. Aceasta inseamna ca sau largit
considerabil tranzactiile financiare ce nu aveau legatura nemijlocita cu exportul
de bunuri. Serviciile financiare sau deconectat de la comertul cu marfuri,

formind o piata aparte, in care jucatorii principali sint bancile, companiile


multinationale financiare corporatiile de asigurare.
Tab.N1. Fluxurile financiare si exportul de bunuri.
Anii
1985
1990
1995
1997
Totalurile
200 mlrd $
663 mlrd $
967 mlrd $
1,3 mlrd $
tranzactiilor
financiare
zilnice.
Totale
2,0 trln $
2,9 trln $
3,65 trln $
4,1 trln $
exporturi
anuale bunuri.
Sursa:Larisan,Thomas D., Skidmare,David,International Political Economy:The
dtruggle for Power and Wealth;Publishers,London 1998,p.102
Un alt indicator al globalizarii financiare se refera la cresterea
schimburilor comerciale externe in raport cu rezervele valutare
detinute de statele puternic industrializate, acumulate in scopul
sustinerii lor. Dar fiind faptul ca aceste reserve sunt constituite in cea mai mare
parte a lor pe sama dolarulu SUA, care sa depaseasca hotarele acestei tari,
relatia mai sus amintita exprima intr-o forma succinta cresterea integrarii petii
financiare globale.
Potrivit datelor statistice din perioada anilor 1960-1980 rezervele valutare
erau cu mult superioare necesitatilor zilnice de efectuare a schimburilor
comerciale si financiare externe pentru ca , in 1995,totalitatea tranzactiilor sa
fie dubla fata de reserve. Aici se ridica o noua problema si anume ceea legata
de abilitatea statelor de a modela acest raport, pentru ca in prezent rezervele
valutare sunt mai putin concentrate si mai mult globalizate deplasinduse spre
tarile noi industrial. Datele din tabelul nr.2 sunt adificatoare in aceasta privinta.

Globalizarea rezervelor de schimb externe intre anii 1964-1995 (in


miliarde USD) Tab.N2
Tara
SUA
Germania
Japonia
Elvetia
Marea Britaniei
Taiwan
China

1994
16.7
7.9
2.0
3.3
2.3
0.3
-

1995
54
74.9
170
37.0
84
71

Brazilia
0.2
Sursa: The Economist, November 18 ,1995,p.82.

44

La globalizarea pietei financiare au contribuit si imprumuturile, care


au crescut de 435 mlde in anul 1990 la 995 mlde $ in 1994. Daca la aceste
imprumuturi adaugam valoare obligatiilor emise pe piata international, rezulta
ca 1994 economia mondiala a totalizat 6 trlne $ fata de 1991 cind ele se
ridicau la 1.1 trlne $. In perioada de dupa 2000 si pina in prezent suma
datoriilor continua sa creasca.
Poate cel mai solid argument al globalizarii pietii financiare si al
intelegerii limetelor ei ne ofera analiza gradului de integrare a pietilor
financiare. Exista,fireste,mai multe cai de a pune in evidenta acest lucru. Una
dintre aceasta se refera la accesibilitatea pe aceste piet. Mai exact, pot fi
effectuate acte de comert pe diferite piete financiare la acelasi cost de
tranzactie. In marea majoritate a cazurilor, practica indica un inalt nivel de
accesibilitate si un declin rapid al barierilor comerciale, ceea ce a condus la o
oarecare nivelare a costurilor de tranzactie la scara mondiala. Aceasta nu
inseamna ca finantele international sunt complect integrate in momentul de
fata. Un investitor prefera, inca, afacerile interne, dar piata actiunilor si
oportunitatile privind obtinerea unor rate de profit ridicate conduc, in mod
inevitabil, la o vasta mobilitate a capitalilor dea lungul meridianilor.
In cel mai elementar sens al sau, globalizarea finatelor inseamna
miscarea rapida si in volum mare a banilor, cu mici restrictii, intre
diferite tari. Deciziile managerilor si ale speculatorilor sunt foarte sensibile la
conditiile politice si la tot ceea ce se intimpla in domeniul productiei. De aceea,
primul lor obiectiv este de a actiona inainte ca anumite evenimente negative sa
aiba loc. Ei vor sa profite de orice schimbari sis a evite pe cit este cu putinta
pierderile. Mai concret, aceasta inseamna ca pe masura ce globalizarea cistiga
tot mai mult teren, capitalul financiar este in masura sa paraseasca tara de
origine, expuninduse conditiilor considerate adverse de profit, prin deplasarea
sa spre locurile unde oportunitatile sun mai bune. Mobilitatea international a
capitalului depinde, fireste, de foarte multi factori, printer care puterea sa de a
raspunde prom modificarilor structurale intervenite in economia mondiala joaca
un rol primordial. Tot odata cresterea puterii capitalului international este
insotita inevitabil de o serie consecinte economice si politice. Printre altele,
mobilitatea capitalului si cursurile flexibile de schimb obliga in mod sistematic
statele sasi revada din mers politicile economice adoptate, precum si strategiile
cu orizonturi pe termen scurt si mediu. Fluxurile globale de capital penalizeaza
statele a caror politica economica nu se afla in concordanta cu festul lumii.
Singura cale de a se angaja intr-o politica monetara efectiva, in contextual
globalizarii,este de a coopera, deschis sau tacit, cu alte state, astfel ncit, sa

ridice ratele dobinzelor impreuna.Se intelege ca, in acest caz, ar trebui sa se


realizeze un oarecare consens in a influenta politica monetara si de a nu
permite cresterea sau scaderea cursurilor de schimb valutar peste sau sub un
anumit nivel. Fireste, daca un govern doreste sa elimine orice influenta asupra
ratelor de schimb, atunci este posibila si o politica monetara independent, dar
in conditiile adoptarii unui alt set de masuri economice. In practica, insa
coordonarea politicii monetare si fiscal intre state este distul de dificil de
realizat.Asa se explica de ce, dupa al doilea razboi mondial diferite state sau
grupuri de state au insistat sa fie adoptate o serie de aranjamente pe plan
international, pentru a se realize o oarecare coordonare a actiunilor pe acest
tarim. Conferinta de la Bretton Woods constituie doar un exemplu in acest sens.
Amintirea mare de presiuni economice de la inceputul anilor 30 era prea
puternica pentru ca sa nu se actioneze in acest sens. O prima concluzie pentru
acest subpunct: statele implicate in fluxurile financiare globale coopereaza intre
ele ridica ratele dobinzilor impreuna prin consens sau sub un anumit nivel.
Concluziile mai generale ce se pot desprinde din faptele axate doar pe un
singur exemplu si anume cel al crizei financiare a inceput in 2008 in SUA si apoi
transforminduse in criza economica, dovedindu-se extreme de descurajanta
prin aria de cuprindere si gravitatea sa. Proportiile dezorganizarii sistemului
financiar, iar apoi si celui economic a luat pe toata lumea in surprindere nu
numai in SUA, Canada, America Latina, Europa. Dezechilibrile care in aparenta
pareau partiale si latent, locale au distorsionat pietele financiare si economice
mondiale.
In concluzie merita a fi retinut urmatoarele aspect :
1.Crearea noului spatiu financiar global nu este scutit de crize, una din
ele care a inceput in 2007, dupacum se stie este foarte grava- conform
estimarilor unor economist, pierderele pina in prezent sunt de peste
53 trln de dolari SUA.
2. Crizele au un character complex avind component monetara cit si una de
credit.
3.Criza a inceput in SUA insa repede a deposit cadrul intern, dobindind
dimensiuni international pe fondul globalizarii economiilor nationale.
4.Rezolvarea crizelor adeseori intirzie, datorita metodologiilor generale de
tratare a dezechilibrarilor care nu intotdeauna tin cont de conditiile specific si
defectele structural externe in fiecare tara.
5.Crizele de lichiditati (inevitabil legate de dezechilibrarea evite in domeniul
creditului) nu pot fi ameliorate doar prin infuzie de capital, deoarece ele sunt

insotite de deprecieri a monedelor nationale si rate a dobinzilor care ii aduc pe


debitorii in stare de instabilitate si atrag tarile intro adinca recesiune.
6. In conditiile globalizarii mecanizmele pietei internationale sint un ingredient
essential al succesului.
7. Pietele financiare sunt prin definitiile, instabile,fiind supuse unor presiuni din
partea cursurilor de schimb valutar, evolutiei ratei dobinzelor, a datoriilor
externe si plus manevrele effectuate de capitalul speculative,instabilitatea pe
care o clanseaza acesta fiind cumulativa.
Arhitectura pietei financiare mondiale actuale pun in evidenta
necesitatea infienterii unei agentii international adecvate de
supravegere si reglamentarea monetara la scara planetara. Prin
statut,FMI are alte functii, alte obiective de cit cele ce apar din
dereglarea situatiei financiare. Globalizarea financiara va duce
inevitabil la aparitia unei monede unice, mondiale, care sa inlature
principalele surse de instabilitate.

13.2. Notiune de valuta,sistem valutar si evolutia lui in


economia mondiala.
Notiune de valuta. Utilizarea mijloacelor banesti nationale in realitate
economice international transforma valuta nationala in valuta. In caz cind
valuta nationala este folosita numai in interiorul tarii ea ramine ca valuta
nationala. Relatiile international implicate cu valuta devin relatii special, care
sau dezvoltat datorita comertului international si circulatiei international a
capitalului.
In concluzie prin termenul de valuta se intelege:
-

Moneda nationala a unei tari


Moneda nationala a altor tari
Monede valutare ce au devenit sisteme de contare

Implicatiile relatiilor voluntare asupra progresului de reproductive devine tot


mai sensizabile. Si aceasta din cauza internationalizarii economiei mondiale,
dezvoltarea progreselor de integrare.
Cursul valutar: Monedele nationale fiind implicate in relatii internationale se
echilibreaza intre ele in anumite proportii ori ca raportul dintre doua valute
exprimate in unitatile valutare ale altei tari este un fel de pret al monedei date.
Acest prt se stabileste in urma cererii si ofertei deci coraportul dintre doua
valute cind o valuta este exprimata in alta valuta altei tari sub actiunea cererii

si ofertei se numeste curs valutar. Cursul valutei nationale poate fi exprimat in


valuta altei tari sau a citorva valute ( cos valutar ). Baza de schimb al unei
valute nationale este puterea de cumparare, in care sunt exprimate nivelile
medii nationale de preturi de marfuri si servicii si ritmurile de inflatie a ratelor
de credite, situatia balantei de plati. Un deosebit rol in cursul valutar il are
intervenenta valutara Bancii Centrale in operatiunile de piata valutara.
Deasemenea asupra cursului valutar o importanta o are si influienta diferitelor
sectoare economice in REL care este de regula la noi diferita.
Se disteng cursurile valutare nominale si reale. Cursul valutar real este
calculate prin inmultirea cursului nominal cu nivelurile preturilor din doua tari.
Cursul valutar real poate fi intr-o anumita masura indicatorul competivitatilor
marfurilor nationale in raport cu cele de import. Cursul valutar permite sa se
compare cheltuielile la producatorii autohtoni cu cei din alte tari, a preturilor
nationale cu cele mondiale. Cursul valutar serveste ca o orientare, poate sa
progreseze la rezultate financiare. Cursul valutar influienteaza balanta de plati
si influienteaza distribuirea produsului global brut intre state.
Sistemul valutar- dezvoltarea relatiilor valutare intre tari ibaza unui sistem
juridic fundamentar a condus la formarea unor sisteme valutare nationale ear
apoi international. Deci, totalitarea relatiilor economice luate de functionarea
valutei intr-o forma stabile este sistemul de valuta. In sistemul national valutar
se foloseste moneda nationala in ceea international valuta care serveste mijloc
de la nivel de plata international, mijloc de acumulare a rezervelor si serveste
drept sistem international de calcul. O importanta deosebita o are deasemenea
si gradul schimbului liber a valutei date pe piata mondiala.
Din acest punct se disting :
-

Valuta liber convertibila


Valuta partial convertibila
Valuta neconvertibila

Tarile industrial dezvoltate dispun de valuta libera convertibila celelalte tari


impugn anumite restrictii in circulatia valutelor nationale. Leul Moldovenesc
este partial convertibil.
Exista doua regimuri de schimb valutar : fix si liber flotant.

Evolutia sistemului valutar mondial.


Primul sistem valutar a fost elaborate la conferinta internationala, care a avut
loc la Paris in 1867. Acest sistem valutar a functionat pina in 1922. Aurul a

devenit etalonul ce determina pretul valutei precum si regimul de determinare


a cursului valutar conform cererii si a ofertei. Aurul a fost determinat ca o masa
monetara. Fiecare valuta nationala reprezinta o anumita cantitate de aur in
corespundere cu care se stabilea paritatea ei in raport cu alta valuta.
In rezultatul primului razboi mondial, revolutiilor din unele state,
discompunerea imperiului rus si austro-ungar sistemul economic si valutar sa
prabusit.De aceea in anul 1922 a fost legiferat un alt sistem valutar elaborate la
conferinta international de la Genova( Italia ) in 1922. Sistemul sa bazat pe
etalonul de aur care determina marimea valorii unitatii monetare nationale, ear
la schimb pe piata valutara au fost acceptate si devizele valutei straine liber
convertibile. Din cauza celui deal doilea razboi mondial economia mondiala si
sistemul valutar international a intrat in cauza profunda structural.
Practic Europa Occidentala in primii ani postbelici nu au putut sa evite un
adevarat colaps economic. Productia industrial atinsese la sfirsitul anului 1946
in Franta ,Belgia si Olanda aproximativ 88% din nivelul antibelic, in Italia era de
circa 60%, in Germania productia industrial stagna la circa 36% din nivelul
anului 1936. In 1946 produsul social german reprezenta circa 40% din nivelul
anului 1938. Intre 1835 si 1945 , masa monetara in circulatie a crescut de la 6,3
la 73 miliarde Reichsmark (RU), spre sfirsitul razboiului in Germania inflatia a
ajuns la asa cote incit salariile la angajati, se schimbau de doua ori pe zi,
datoria Reichului sa marit de la 14 la 415 miliarde RM, in timp ce avutia
nationala a Germaniei sa redus la circa 2/3 , adica de la 370 la 250 miliarde RM.
In contrast cu declinul Europei, SUA detinatoare a monopolului nuclear si in
general a tehnicilor de virf si metodelor cele mai eficiente de gestiune, au
concentrate o forta productive colosala care atinge jumatate din capacitatea
monopoliala. SUA asigura aproape un sfert din schimburile mondiale, exercitind
o influienta decisive asupra comertului international, detinind controlul asupra
pietelor determina cursurile directoare si asigura finansarea. Dolarul domina
necontestat, garantata de detinerea a aproape 2/3 din stocul monetar mondial (
echivalentul a 20 miliarde de dolari) evoluind in 1946 la circa 32 de miliarde de
dolari . Detinind suprematia mondiala SUA a fost in masura sa ia initiative
reorganizarii sistemului economic si prin infiintarea unor institutii capabile sa
restabileasca o ordine international stabile si de durata, bazata pe principiile
capitalizmului liberal.
Sursa: 1. Mari Muresan, Andrei Iosan, Istoria economiei europene. Ed.ASE.,
Bucuresti,2005 p.157-158.
2. Ibidem, p.144

Inca in 1941 prin Charta Atlanticului, SUA si Marea britaniei sau angajat sa
elimine la sfirsitul razboiului obstacolele discriminatorii in calea schimburilor
comerciale sis a puna bazele unui sistem monetar international. Obiectivele
principale au fost eliminarea perspectuarii , flexibilitatilor ale anilor 30 ,
devalorizarile in lant reintoarcerea la etalonul de aur.
In 1943 au fost prezentate 2 planuri primul apartinind Marii Britaniei, elaborate
de Reynes, ear al doilea SUA , elaborate de Harry D. White pe atunci seful
departamentului de cercetare financiara a Trezoreriei SUA. In pofida diferentelor
si intereselor contradictorii, dupa o prima reuniune anglo-americana in
septembrie 1943, la conferinta monetara si financiara international de la
Bretton Woods dintre 1-22 iulie 1944, sau pus bazele unui sistem monetar
international. Delegatiile de specialist din 48 de state intrunite la conferinta au
fost conduse de ministrul de finante.
La Conferinta a fost stabilit ca paritatile monetare vor fi paritati aur, direct sau
indirect, adica prin intermediul dolarului American. Gold Exchangel Standart
inseamna ca etalonul tuturor sistemelor monetare nationale este fixat etalonul
aur singura moneda garantata prin determinarea unor reserve importante de
aur cu o convertibilitate si o circulatie a aurului.
Pe linga Gold Exchangel Standart conferinta a adoptat Gold Dolar Standard,
adica monedele pot fi convertite in aur indirect prin dolarul SUA devizacheia a noului sistem. In practica aceasta inseamna ca toate monedele
nationale pot sa se converteasca intre ele si totodata fata de dolar. Relansarea
comertului mondial si libera conversibilitate a monedelor a permis acumularea
de catre statele participante la REI a dolarilor, pe care SUA sa angajat sai
converteasca in aur la paritatea de 35 $ o uncie. Deci toate monedele pot fi
convertite in aur numai prin dolarul American in conformitate cu paritatea
fixate in aur pentru fiecare moneta. In parallel acordul de la Bretton Woods a
instaurat in parallel un regim de paritati fixe intre monedele sistemului, cu o
tolerant a unui marci de fluctuatie redusa la plus-minos 1% din paritatea
declarata. Aceasta decizie a fost acceptata la Conferenta ca o garantie
impotriva fluctuatiilor excesive, generatoare de riscuri de schimburi
insuportabile. Deasemeni; a fost institutionalizat mecanizmul ,,punctelor aur .
Gold points, prin care o moneda periferica putea fluctua intr-o banda cuprinsa
intre 2% maximum fata de dolar, insa de 4% fata de alte devize.
Pentru a contribui la buna functionare a noului sistem vallutar la Conferinta a
fost adoptate propunerile americane prevenind infientarea a doua organizatii
FMI si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Daca
cursul unei monede nationale este periclitat din cauza balantei de plati,
remediului este FMI care dirijeaza sistemul valutar creat si pentru a respecta

regulile stabilite. Creditele FMI sunt destinate surmontarii deficultativelor a


valutei nationale prin echilibrarea balantei de plati si nu finansarii investitiilor.
Fiecare tara membra a FMI trebuie sa investeasca o cota 25% in aur si 75% in
moneda nationala proportional cu importanta sa economica pentru a obtine in
viitor un ajutor in devize pentru asi echilibra balanta de plati SUA a investit o
cota de 2.750 milioane $ din totalul de 7700 milioane ale FMI.
In concluzie Conferinta de la Bretton Woods a adoptat sistemul volutar bazat
pe etalonul aur devizie,care a servit punctual de pornire a procesului de
reasezare a relatiilor economice si financiare mondiale, ceea ce a adincit
interdependetile dintre tarile lumii.
La sfirsitul anilor 1960 o criza incipient a sistemului valutar adoptat la
Bretton Woods a fost vadita. Dolarul- atit de valoros si in cantitati reduse si-a
pierdut valoarea , deoarece strainii in minile carora se acumulau dolarii nu
doreau atit de multi. Astfel a existat un excellent de dolari, precum si excedat
de dolari in minile americanilor in conturile Europene. Valoare dolarului sa
redus, pe cind SUA continua sa opereze ca o banca mondiala. Ca rezultat
valoarea de schimb a dolarului nu mai era credibila.
In 1971 ca raspuns la speculatiile de crestere impotriva dolarului in aur la
pretul stabilit presedintele Richard Nixon a fost obligat sa reduca valoarea de
schimb a dolarului cu 10% iar apoi cu 30 % in raport cu aurul si fata de
monedele straine. Prin acesti pasi la Casa Alba a revezuit Acordul de Bretton
Woods. Sa recunoscut ca SUA nu mai dispunea de abilitatile necesare pentru a
dirija o economie mondiala ordonata. In 1973 Acordul de la Bretton Woods sa
dezintegrat, deoarece monedele de referinta ale lumii erau instabile fata de
dolar si dolarul a inceput sa fluctueze. Prin decret presidential Richard Nixon in
1973 a lichidat paritatea dolarului in aur, sistemul etalonului aur pentru dolar.
Dolarul a ramas ca etalon hirtie. Cursurile valutare au inceput sa se determine
in mod flotant- dependent de cerere si oferta pe piata valutara.
In 1976 la Conferinta international de la Iamaica in locul sistemului Gold
Exchangel Standard
si Gold Dolar Standard, adica etalonul aur devize a fost stabilit sistemul DST
dreptul special de tragere- active international sub forma inscrieri in fonduri
special deschise in FMI. Evaluarea unui DST se efectuiaza in baza cursului
valutar in component caruia intra dolarul SUA (39%), ienul Japonez (18%),
marca Germana (21%), francul Francez si lira engleza cite (14%) fiecare. Noul
etalon DST este un nou sistem valutar international cel deal patrulea , care a
pus capat demonetizarii aurului, functiile lui monetare cu acesta sau terminat.

In 2002 in UE 12 state au trecut la sistemul monetar euro. Actualmente 18


state au introdus in circulatie aceasta moneda unica. Cu introducerea lui euro in
economia mondiala. Sau creat 3 zone valutare zona euro, zona dolarului,
precum si zona ienei Japoneze.
Acum cind aurul nu mai are functii demonetare care permitea stabilitatea
monetara, stabilitatea depinde de politicile Bancii Centrale. R.Mandel- unul din
autorii crearii euro, laureate a premiului nobel in domeniul economici sublinia
ca pentru a obtine o stabilitate valutara este nevoie:
-

Politicile monetare a statelor sa fie transparenta, deschisa;


Cursul valutar sa fie stabilit liber sis a nu fie pus sub control si dirijat;
Valutele mondiale trebuie sa dispuna de reserve valutare considerabile;
(Euro dispune de 40% din rezervele valutare ale lumii).
Valuta mondiala poate fonctiona normal si stabil numai cind ratele de
credit sunt mici.

13.3 Piata valutara international.


Esenta pietei valutare international.Vinzarea-cumpararea valutei straine se
efectueaza pe piata valutara, care prezinta centre oficiale une au loc asemenea
tranzactii la un anumit curs. Tot aici se efectueaza comercializarea hirtielor de
valoare in valuta straina. Piata valutara inseamna o sfera de relatii economice ,
care apar prin efectuarea operatiilor de vinzare-cumparare a valutelor straine.
Exista piete valutare nationale (locale) regionale si international. Cresterea
operatiunilor valutare pe pietile nationale si aprofundarea interdependentiei
intre ele private prin prisma aprofundarii tendintelor de internationalizare in
economia mondiala au adus la formarea pietei mondiale valutare.Un rol aparte
il detin si speculatiile la bursa. Un rol deosebit in dezvoltarea pietei valutare la
jucat caderea sistemei valutare de Bretton Woods si implimentarea celei de le
Jamaica ,care a permis alegerea libera a cursului valutar. Resursele financiare
ale lumii se afla in circulatie permanenta, restribuindu-se intre diversi
participanti REL. Pe piata valutara international exista ierarhie interna. Trei centr
(Londra, New York, Tokyo) depasesc cu mult celelalte piete valutare dupa
volumul de tranzactii valutare. In Europa cele mai mari piete valutare; Frncfurd,
Tzurih , Paris, Bruxeles, in Asia- Singopore, HongKong. Piata valutara
functioneaza non-stop, are caracter decentralizat. Cota principal de operatii se
efectueaza intre cele mai mari banci folosind aparatura electronic moderna care
a accelerat operatiile bancare.
Piata monetara a R.M este o piata locala.Tranzactiile comerciale de
fiecare zi nu sunt mari, care se efectueaza prin bursa si inafara bursei.

Operatiuni valutare- sunt tranzactii de comercializare a valutei in rezultatul


careia are loc schimbul proprietarilor de valuta nationala si straina,acordarea
imprumuturilor si efectuarea decontarilor in valuta straina se efectueaza
operatiuni valutare acoperindu-si cheltuielile si asigurarile in beneficial prin
jocul de curs valutar. Cursul de care banca cumpara de la agent economic
valuta straina se numeste cursul cumparatorului, ear cursul la care banca vinde
valuta se numeste cursul vinzatorului. Exista cotareadirecta cind unitatea de
valuta straina este exprimata intrun anumit numar de unitati de valuta
nationala.
De pilda: 1 dolar SUA = 14 lei MD. Cotare indirect cind o unitate a valutei
nationale este exprimata intrun anumit numar de unitati ale valutei straine. La
efectuarea tranzactiilor valutare bancile trebuie sa urmareasca pozitia valutara,
prin care se stabileste coraportul dintre cerinte si obligatii in cazul fiecarii
valutei straine in cazul cind crearea si oferta sint egale pozitia este considerate
inchisa in caz contrar deschisa cind cererea de valuta depasesc oferta sau
invers. In pozitia deschisa exista riscul valutar, adica pot avea loc posibile
modificari neasteptate, bruste, nefavorabile ale cursului valutar.
Piata valutara este legata de piata creditara ce reprezinta sfera si forma de
organizare a circulatiei resurselor crediatre intre tari. Ea este o parte a pietei
capitalului de imprumut, pe care se acorda credite straine pe termen lung si
mediu.In anul 1980 volumul creditelor international a constituit circa 320
miliarde dolari. In anul 1991 el a crescut pina la 7,5 trilioane de dolari (fara
datoriele tarilor in curs de dezvoltare) ceea ce constituie 40% din PIB sumar a
tarilor din organizatia pentru Colaborare Economica si Dezvoltare partea
component a pietei mondiale de credit este piata Europeana de credit, unde
operatiile se efectuiaza in euro-valuta.
Europiata geographic nu este limitat la Europa. Pe piata euro pot fi primate
credite in diferite conditii si anume :
1. Cu rate fixe pina la 2 ani ;
2. Cu rate variabile ( credite rollover)- unde rata se schimba in dependenta de
cota oferta de piata Interbancara Londoneza
3. Credite Stand-By- ofera clientului posibilitate de a obtine credite in euro.
Banca incaseaza comisioane pentru obligatiunea de a acorda clientului resurse
financiare indifferent de faptul daca acesta se foloseste de credite sau nu.
Creditele sindicalizate sint acordate sund acordate de sindicatele bancilor,
formate pentru efectuarea in comuna creditelor. Piata financiara internationaleste emisia hirtiilor de valoare si circulatia lor ulterioara, inclusive si emisia si
circulatia hirtiilor de imprumut straine si international. Exista euro obligatiuni

( obligatiuni in valuta europeana) . Ele se emit si se amplaseaza in tari straine in


piata de capital, termenul de stingere 10-15 ani precum si creante pe termen
scurt se pot fi instrainate si certificate de deposit. Institutiile valutar-creditare si
de financiare sint organizatiile care reglementeaza relatiile valutar-creditare si
financiare in economia mondiala. In sistemul ONU sint create FMI,BIRD si 3
filiale ale acesteia , Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID), Corporatia
Financiara Internationala (CFI), Agentia Internationala Investitionala de
Garantare (AIIG).