Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pneumonie pneumococica
Eu nu te intreb de ce rasa esti , nici de religie ori origine , ci numai de suferintele tale
trebuie sa dau ajutor oricarei fiinte in suferinta , fara sa ma intereseze rangul , averea ,
varsta , frumusetea , inteligenta sau daca este chinez ori barbar , prieten sau dusman .
ISTORIC
In secolul al XIX-lea , in cadrul stiintei medicale apar noi discipline printre care microbiologia
si radiologia . Ultima s-a datorat descoperirii in 1895 a razelor X de catre Wilhelm Conrad Rntgen .
Cateva zile mai tarziu A.A.Campbell Swinton a obtinut la Londra prima radiografie in scop clinic .
In 1871 A.M.Manasein si A.G.Polotehnov stabilesc actiunea bacteriostatica a ciupercilor din
grupul penicillium , iar in 1940 este descoperita penicilina purificata de catre Florey , Chain si
colaboratorii lor .
Agentii etiologici ai pneumoniilor sunt foarte variati , incidenta lor depinzand de regiunea
geografica , varsta pacientilor si timpul in care se manifesta . Astfel , potrivit autorilor anglo-saxoni ,
in USA pneumonia pneumococica apare anual la una din cinci sute persoane , pneumococul
intervenind in 75-90% din pneumoniile bacteriene . Inainte de 1940 etiologia bacteriana era net
predominanta , dar dupa 1980 , datorita schimbarii profilului etiologic sub actiunea antibioticelor, a
crescut incidenta pneumoniilor virale .
Tot sub influenta antibioticelor , s-au observat modificari ale tabloului clinic , de prin anul
1960 avand loc o scadere a semnelor de condensare pulmonara si a incidentei suflului tubar .
In anul 1911 s-au facut primele incercari profilactice cu un vaccin pneumococic la minerii
din Africa de S , dar abia in 1945 , s-a obtinut un vaccin eficient , cu o protectie specifica de 5-8 ani
dupa o singura doza de vaccin . Aceasta eficacitate se datoreaza descoperirii in 1930 a
imunogenitatii polizaharidelor capsulare pneumococice .
Desi medicina a facut progrese uriase , iar pneumonia pneumococica a fost banalizata ,
totusi copiii , varstnicii si persoanele imunodeprimate continua sa fie expuse riscului imbolnavirii ,
TRAHEEA
ARBORELE BRONSIC
Este format din caile respiratorii extra si intra-pulmonare , constituind un sistem de tuburi
ce servesc la tranzitul aerului .
La nivelul T4 , traheea se imparte in doua bronhii : dreapta si stanga . Aceste bronhii patrund
in plamani prin hil , unde se vor ramifica intra-pulmonar , formand arborele bronsic : la dreapta in
trei bronhii lobare (superioara , mijlocie si inferioara) , iar la stanga in doua bronhii lobare
(superioara si inferioara) .
Bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare , apoi in bronhii terminale , care
se continua cu canale alveolare (ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci) , saci alveolari in
care se deschid alveolele pulmonare .
I. Bronhia dreapta :
Inainte de a patrunde adanc in plamanul drept , bronhia principala dreapta se imparte in :
1. bronhia lobara superioara ce patrunde in lobul superior si se distribuie segmentelor
pulmonare alcatuind trei bronhii segmentare;
2. trunchiul bronhic intermediar , ce se imparte in doua bronhii lobare:
a. bronhia lobara mijlocie , ce se imparte in doua bronhii segmentare corespunzator
segmentelor lobului mijlociu ;
b. bronhia lobara inferioara ce se imparte in cinci bronhii segmentare , corespunzator
segmentelor pulmonare ale lobului inferior .
PLAMANII
Sunt organe pereche , situate in cavitatea toracica prin care se realizeaza schimbul de gaze
: O2 si CO2 .
La exterior sunt inveliti intr-o membrana seroasa numita pleura , care este de doua tipuri :
- pleura viscerala - ce acopera plamanul ;
- pleura parietala - ce acopera peretii cavitatii toracice .
Cavitatea pleurala este virtuala , in general devenind patologica in urma acumularii intre
cele doua foite a unor produse ca :
- sange - hemotorax ;
- lichid - hidrotorax ;
- aer - pneumotorax ;
- puroi - piotorax ;
- limfa - kilotorax .
Plamanul este alcatuit din :
I. Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari , delimitate prin scizuri :
- plamanul drept are doua scizuri - trei lobi ;
- plamanul stang are o scizura - doi lobi .
II. Segmentele sunt unitati morfologice delimitate imperfect prin septuri conjunctive.
Acestea sunt alcatuite din lobuli .
- tesut conjunctiv - bogat in fire elastice in care exista o retea de capilare provenite din
ramurile terminale ale arterei pulmonare .
II. Functionala :
- asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange (mica circulatie) ;
Reteaua nervoasa a plamanului este reprezentata de :
- fibre motorii parasimpatice provenite de la nervul vag ;
- fibre simpatice provenite de la simpaticul toracal si cervical .
FIZIOLOGIA RESPIRATIEI
Respiratia reprezinta functia prin care organismul ia din mediul sau de viata O2 si elimina
CO2 .
II. Expiratia - este un proces pasiv, ce consta in revenirea cutiei toracice la volumul initial in
momentul in care muschii inspiratori se relaxeaza , plamanii se contracta . Are loc o crestere a
presiunii intrapulmonare cu 2-4 mmHg fata de cea atmosferica , ceea ce permite ca o parte din
aerul introdus anterior sa fie expulzat .
-este
volumul
de gaze ce
patrunde
in plamani
cu
fiecare ins
piratie ;
-este
cantitat
ea de
aer
care
mai
poate
patrund
e in
plaman
-este de
i la
500 cm
aer in stare sfarsitu
de repaus ; l unei
respirat
ii
- la efort
profun
muscular
de ;
creste .
-este
cantitat
ea de
aer ce
poate fi
expirat
a fortat
la
sfarsitu
l unei
expirati
i
normal
e;
reprezi
nta
volumu
l
expirat
fortat
dupa o
expirati
e
fortata
;
-este
cantitate
a de aer
ce
ramane
in
plamani
dupa o
respiratie
fortata ;
I.Volumul
respiratiei
curente
(V.C.)
III.volu
mul
expirat
or de
rezerva
(V.E.R.
)
IV.
Capacit
atea
vitala
V.
Volumul
rezidual(
V.R.)
-este de
proximat
-este de iv 100aproxi
1500
-este de mativ
cm ;
aproxi
3600mativ
40000
-este de 1500
cm .
aproxi cm .
mativ
15001800
cm aer
.
II.Volu
mul
inspirat
or de
rezerva
(V.I.R.)
( C.V. )
reprezint
a
capacitat
ea vitala
impreuna
cu
volumul
residual ;
-este de
aproxima
tiv 5000
cm ;
VI.Capac
itatea
pulmonar
a totala
( C.P.T.)
-reprezinta
aerul
alveolar ;
reprezinta
V.R.+
V.E.R. ;
-cu
fiecare ins
piratie
patrund in
alveole
3500cm
inspirat si
cu fiecare
expiratie
parasesc
plamani
3500cma
er alveolar
;
VII.
Capacitate
a reziduala
functional
a (C.R.F.)
reprezi
nta
volum
ul de
aer ce
poate
fi
elimin
ate din
plama
ni in
prima
secund
aa
unei
expirat
ii
compl
ete si
fortata
ce
urmea
za
unei
inspira
tii
maxim
e.
reprez
inta
volum
ul de
aer ce
intra si
iese
intr-un
minut
din
plama
ni ,
care
este de
6-8
l/minu
t.
VIII.
Volum
ul
expirat
or
maxim
pe
secund
e
IX.De
bitul
respira
tor de
repaus
(V.E.
M.S.)
ETAPELE RESPIRATIEI
I.Etapa pulmonara - reprezinta perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii la
plamani si se distribuie la alveolele pulmonare .
Factorul ce determina sensul difuziei este reprezentat de presiunile partiale ale gazelor din
aerul alveolar , sangele venos , sangele arterial , sangele capilar si tesuturi , gazele trecand de la o
presiune mai mare la una mai mica . Prin presiunea partiala se intelege presiunea pe care ar
trimite-o un gaz dintr-un amestec de gaze , daca ar putea ocupa volumul amestecului respectiv
astfel .
Alveola
Artere
Vene
Tesuturi
O2=100 mm Hg
O2=95 mm Hg
O2=40 mm Hg
O2=40 mm Hg
CO2=40 mm Hg
CO2=40 mm Hg
CO2=46 mm Hg
CO2=46 mm Hg
N=573 mm Hg
N=573 mm Hg
N=573 mm Hg
N=573 mm Hg
pulmonara
Trecand din alveola in sangele venos , oxigenul se combina cu hemoglobina , sangele venos
luand treptat culoarea sangelui arterial , fiind readus la inima prin venele pulmonare . Acest proces
este numit hematoza pulmonara .
III. Etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze din sange si tesut cu ajutorul unui sistem
complex enzimatic , in urma careia oxigenul este cedat tesuturilor , in vederea asigurarii proceselor
de ardere , iar dioxidul de carbon este incorporat in sange pentru a fi eliminate .
La nivelul tesuturilor , sensul difuziei gazelor este urmatorul : oxigenul trece din sange in
tesutul interstitial si apoi in celule , iar dioxidul de carbon din celule in tesutul interstitial in sange .
Utilizarea oxigenului de catre celule are loc in mitocondriile acestora in care se desfasoara procese
de oxidoreducere complexe , sub actiunea enzimelor specifice , substantele organice fiind oxidate
pana la CO2 si H2O , eliberand energia chimica .
CAPITOLUL II
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
PNEUMONIA PNEUMOCICA
DEFINITIE :
Pneumonia pneumococica sau pneumonia franca lobara este o pneumopatie acuta ,
provocata de penumococ , care afecteaza un lob , debuteaza acut si are evolutie ciclica .
ETIOPATOGENIE :
II. Patogenie . Infectia pulmonara cu pneumococ se face pe cale aeriana . Persoanele care
fac pneumonie pneumococica sunt de obicei colonizate la nivelul orofaringelui cu germeni virulenti ,
care in conditiile scaderii mecanismelor de aparare ale aparatului respirator , tranzitorii sau
cronice , si aspirarii pulmonare de secretii , dezvolta modificari patologice tipice .
Pneumococii aspirati de la nivelul orofaringelui pana la alveolele pulmonare , determina o
reactie inflamatorie , cu producerea unui exudat alveolar bogat in proteine , care permite
proliferarea rapida a germenilor si raspandirea lor . Exudatul alveolar infectat trece in teritoriile
alveolare adiacente prin porii interalveolari descrisi de Cohn . Pe de alta parte exudatul ajunge la
nivelul bronsiilor , de unde este aspirat in alte teritorii pulmonare . In cateva ore se constituie o
alveolita cu polimorfonucleare si eritrocite , care cuprinde mai multe segmente sau un lob pulmonar
. Intr-un stadiu ulterior , macrofagele migrate in alveole impreuna cu polimorfonuclearele realizeaza
procesul de fagocitoza . Fagocitoza este dependenta de activarea complementului de catre
componente ale peretelui microbian . Anticorpii anticapsulari specifici apar intre a cincea si zecea zi
de la infectia pneumococica si ei accentueaza fagocitarea pneumococilor . Procesul de vindecare al
leziunilor este complex , un rol important jucandu-l macrofagele alveolare si drenajul limfatic .
Drenajul limfatic al germenilor se realizeaza precoce in timpul infectiei pulmonare . Daca
ganglionii limfatici regionali sunt depasiti , germenii pot sa patrunda in sange realizand bacteriemii ,
intalnite la 15-30% din bolnavi .
Desi individul sanatos are o capacitate eficienta de aparare fata de invazia pneumococica ,
o serie de factori care actioneaza temporar sau de lunga durata , pot interfera cu mecanismele de
aparare respiratorie crescand susceptibilitatea la infectii . Printre acestia mai importanti sunt :
expunerea la frig si/sau umezeala , oboseala excesiva , infectii virale respiratorii , alcoolism ,
insuficienta cardiaca , diabet-ciroza , boli pulmonare cronice , hipogamaglobulinemii castigate sau
congenitale , mielom multiplu , situatii dupa splenectomie sau transplant renal .
ANATOMIE PATOLOGICA
Pneumonia pneumococica afecteaza , tipic , regiunile inferioare sau posterioare ale
plamanului . Localizarea la un singur lob sau la cateva segmente este tipica dar afectarea
multilobara se poate intalni pana la 30% din cazuri . Evolutia procesului inflamator se desfasoara
tipic in 4 stadii :
I. Stadiu de congestie : se caracterizeaza prin constituirea unei alveolite catarale , cu spatiu
alveolar ocupat de exudat bogat in celule descuamate , rare neutrofile si numerosi germeni.
Capilarele sunt hiperemiate , destinse , iar peretii alveolari ingrosati .
II. Stadiu de hepatizatie rosie : se produce dupa 24-48 de ore . Plamanul in zona afectata se
aseamana in mare cu ficatul , are consistenta crescuta si culoare rosie-bruna . In spatiul alveolar se
gasesc fibrina , numeroase neutrofile , eritrocite si germeni . Septurile alveolare prezinta edem ,
infiltrat leucocitar , eritrocite si germeni . De regula , leziunea de hepatizatie se asociaza cu pleurita
fibrinoasa sau fibrinopurulenta .
III. Stadiu de hepatizatie cenusie : marcheaza inceperea procesului de rezolutie a leziuni .
Se produce un proces de liza si dezintegrare a eritrocitelor si leucocitelor , concomitent cu o intensa
fagocitoza a germenilor de catre macrofagele alveolare si polimorfonucleare si liza retelei de fibrina
sub actiunea enzimelor leucocitare .
IV. Stadiu final , de rezolutie : urmeaza cazurilor necomplicate . Exudatul alveolar este
digerat enzimatic si este fie resorbit , pe cale limfatica , fie eliminat prin tuse .
TABLOU CLINIC
Manifestarile clinice ale pneumoniei pneumococice sunt relativ uniforme.
Debutul este de obicei brusc in plina sanatate , prin frison solemn , febra , junghi toracic si
tuse . La aproape din bolnavi se regaseste o infectie de cai respiratorii superioare , precedand cu
2-10 zile , maifestarile pneumonice .
I.Frisonul : solemn poate marca debutul bolii : este de obicei unic , dureaza 30-40 minute ,
se poate insoti de cefalee , varsaturi si este invariabil urmat de ascensiune termica . Frisoanele
repetate pot apare in primele zile de boala , sugerand pneumonie severa sau complicatii.
II. Febra : este importanta , 39-40oC , adesea in platou sau neregulata . Ea cedeaza de
obicei rapid , in aproximativ 24 ore , la antibioticele la care pneumococul este sensibil (de regula la
Penicilina) . Febra persistenta sau reaparitia febrei dupa cateva zile de subfebrilitate , denota de
obicei o pneumonie complicata .
III. Junghiul toracic : apare imediat dupa frison ; este de obicei intens , are sediu submamar
si se accentuaza cu respiratia sau tusea . Adica are caracterele durerii pleurale . Sediul durerii
toracice poate varia in raport cu sediu pneumoniei , ca de exemplu durere abdominala in
pneumonia lobului inferior , sau durere in umar , in pneumonia varfului .
IV. Tusea : apare rapid dupa debutul bolii : este initial uscata , iritativa , dar devine
productiva , cu sputa caracteristic ruginie si aderenta de vas . Uneori sputa poate deveni franc
hemoptoica sau purulenta .
V.Dispneea : este o manifestare comuna ; polipneea , de obicei moderata , se coreleaza cu
intinderea condensarii pneumonice si cu statusul pulmonar anterior bolii . Mecanismul dispneei este
atat central (toxic, hipoxic) , cat mai ales pulmonar (reflex) , prin cresterea rigiditatii pulmonare .
VI. Expectoratia este ruginie , omogen colorata , foarte aderenta la vas , cantitatea ei
depasind 50ml/24h . Culoarea ruginie se datoreaza prezentei globulelor rosii si hemoglobinei in
consistenta mucusului .
VII. Semnele digestive apar in formele grave , manifestandu-se prin greata , varsaturi ,
meteorism abdominal , diaree toxica (datorita starii de soc bacterian) .
Bolnavul mai poate prezenta icter datorita insuficientei hepatice toxice .
VIII. Aspectul bolnavului pielea este fierbinte si uscata .
Faciesul este congestionat (facies vultuos) , buzele , limba si unghiile sunt cianotice ,
frecvent aparand un herpes peribucal . Limba este alba , savurala, uscata si arsa in formele grave .
Bolnavul poate prezenta urini rare , reduse si inchise la culoare .
DIAGNOSTIC :
Diagnosticul pozitiv al pneumoniei pneumococice este relativ usor de pus in formele tipice.
El se face pe baza examenului clinic si paraclinic .
I. Examenul clinic :
1.Examenul clinic al aparatului respirator : releva date variate, in raport cu stadiul bolii. De
obicei in pneumoniile lobare se regasesc toate elementele unui sindrom de condensare : reducerea
amplicatiei respiratorii de partea bolnava , matitate sau submatitate , vibratii vocale bine transmise
sau accentuate in zona cu sonoritate modificata , respiratie suflanta sau suflu tubar si raluri
crepitante multe , accentuate de tuse . Datele obiective pot fi mai nete sau incomplete , in raport
cu intinderea procesului pneumonic si stadiul leziunii alveolare cu localizarea lobara sau
segmentara , cu evolutia bolii spontana sau sub antibiotice . Uneori , elementele obiective ale
pneumoniei se rezuma la submatitate localizata , respratie suflanta , bronhofonie si raluri
inspiratorii putine . In pneumonia varfului sau a lobului mediu sau in pneumonia care cuprinde
segmentele axilare , semnele obiective pulmonare pot fi mai greu de identificat , daca examenul nu
este riguros . Daca bolnavul pneumonic este exeminat la cateva zile de la debutul bolii suflul tubar
sau respiratia suflanta se atenueaza sau sunt inlocuite de o respiratie aspra , iar ralurile
subcrepitante medii (crepitante de intoarcere) iau locul ralurilor crepitante clasice . Deasemenea ,
daca afectarea pleurala este semnificativa , pot apare frecaturi pleurale sau semne de revarsat
pleural .
2. Examenul clinic al aparatului cardio-vascular releva tahicardie moderata , concordata cu
febra , zgomote cardiace rapide si adesea hipotensiune arteriala putin simptomatica . In formele
severe de pneumonie se pot gasi tahiaritmii , in special atriale , semne de miocardita insotita sau
nu de insuficienta cardiaca , hipotensiune arteriala semnificativa sau chiar colaps circulator . In
aceste conditii, pneumonia pneumococica devine o grava boala cardiaca .
3. Examenul aparatului digestiv :
In formele grave se constata :
- distensia abdominala cu caracter de ileus paralitic ;
- rar hepatomegalie ;
- subicter explicat prin distrugerea hematiilor din alvelele pulmonare , ceea ce determina
cresterea bilirubinei indirecte , care nu mai poate fi conjugata la nivelul ficatului datorita hipoxiei .
II.Explorarea paraclinica :
Explorarea paraclinica este necesara atat pentru obiectivarea pneumoniei si a infectiei
pneumococice, cat si pentru diferentierea de pneumoniile cu alte etiologii.
De regula exista o leucocitoza (frecvent intre 12.000- 25.000 mm) cu deviere la stanga a
formulei leucocitare si disparitia eozinofilelor . Un numar normal de leucocite sau o leucopenie se
pot intalni in pneumoniile pneumococice grave , dar pot sugera si o alta etiologie . VSH este mare ,
uneori peste 100mm/ora , iar fibrinemia sau alte reactii de faza acuta , sunt crescute . Ureea
sanguina poate fi crescuta tranzitor , prin hipercatabolism , hipovolemie , si mai rar , prin alterare
renala .
Examenul bacteriologic al sputei este foarte util , dar nu totdeauna strict necesar .
Recoltarea sputei , in recipient strict steril , ar trebui facuta inainte de administrarea medicatiei .
Folosirea metodelor invazive de obtinere a sputei (punctie-aspiratie transtraheala , aspiratie
bronhoscopica) trebuie rezervata situatiilor de exceptie . Pe frotiurile colorate Gram se identifica
hematii , partial lizate , leucocite neutrofile in numar mare si coci gram pozitivi , izolati sau in diplo ,
in parte fagocitati de neutrofile .
Hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi , in 20-30% din cazuri , in special in
primele zile de boala sau in caz de frisoane repetate .
Examenul radiologic toracic confirma condensarea pneumonica . Aspectul radilogic clasic
este al unei opacitati omogene , de intensitate subcostala , bine delimitata de o schizura , ocupand
un lob , mai multe segmente sau un singur segment . De obicei opacitatea pneumonica are forma
triunghiulara cu varful in hil si baza la periferie , aspect mai bine precizat pe radiografiile efectuate
in pozitie laterala . Regiunea hilara si mediastinala nu este modificata . Uneori , leziunea infiltrativa
segmentara este mai putin omogena , aspect intalnit in perioda de rezolutie . Rareori opacitatea
radilogica este bilaterala , dar tot lobara sau segmentara (pneumonie dubla) sau leziunile au aspect
bronhopneumonic cu macronoduli bilaterali , de intensitate subcostala , neomogeni si cu limite
imprecise . Un revarsat pleural minim sau mediu , intalnit la aprox. 30% din bolnavi , poate modifica
aspectul radilogic al pneumoniei pneumococice .
EVOLUTIE .COMPLICATII :
Pneumonia pneumococica are , in majoritatea cazurilor , o evolutie tipica . Sub tratament
antibiotic (Penicilina) febra scade in 24-36 ore si afebrilitatea se obtine in cateva zile . Semnele
generale de boala , tusea si durerea toracica se reduc rapid , pe cand semnele clinice de
condensare pulmonara regreseaza in 3-5 zile . In formele mai severe de pneumonie respiratia
suflanta si ralurile crepitante pot persista 5-7 zile , concordant cu rezolutia imagini radilogice .
Disparitia opacitatii pulmonare radilogice se obtine in 10-14 zile , si o pneumonie cu evolutie
prelungita trebuie diagnosticata daca nu s-a obtinut vindecarea clinica si rezolutie completa
radiologica dupa 3 saptamani . Orice opacitate pulmonara restanta , dupa aceasta data , trebuie
explorata complex , inclusiv prin bronhoscopie , pentru a exclude o pneumonie secundara unei
obstructii neoplazice .
Evolutia naturala (in absenta tratamentului antibiotic) a pneumoniei este de 9-15 zile ,
urmata de vindecare , in cele mai multe cazuri . Sfarsitul periodei de stare este cel mai frecvent
brusc (criza pneumonica) si mai rar in lisis. In prezent in formele severe sau la bolnavi tarati ,
pneumonia poate duce la deces prin insuficienta respiratorie sau prin alte complicatii .
Complicatiile pneumoniei pneumococice sunt relativ rare si usoare . Ele sunt mai frecvente
si mai severe in alte tipuri de pneumonii bacteriene .
1. Pleurezia serofibrinoasa (aseptica) se intalneste la peste din bolnavi , mai ales cand
antibioterapia nu este inceputa prompt . Ea apare printr-o reactie de hipersensibilitate la antigenul
pneumococic de tip polizaharidic .
8. Endocardita pneumococica poate surveni la bolnavi valvulari sau mai rar pe valve
normale . Ea afecteaza mai ales valva aortica , dar posibil si mitrala si tricuspida .
9. Meningita pneumococica apare , in present , foarte rar , tot prin diseminare
hematogena . Ea se poate manifesta prin semne clasice (cefalee , fotofobie , varsaturi , redoarea
cefii etc.) sau prin dezorientare , confuzii , somnolenta si lipsa de raspuns la antibiotice .
10. Icterul poate complica pneumoniile foarte severe . Mai frecvent se constata subicter ,
hiperbilirubinemie mixta semne biologice de citoliza moderata .
11. Glomerulonefrita pneumococica apare rar , la 10-20 zile dupa debutul pneumoniei si se
manifesta numai prin sindrom urinar .
12. Insuficienta cardiaca acuta poate apare la persoane varstnice cu pneumonii severe . Ea
este rezultatul afectarii miocardice toxice sau hipoxice , de obicei in conditiile unor leziuni cardiace
preexistente .
Alte complicatii : turburarile psihice( manifestate prin confuzie sau delir, se intalnesc in
special la bolnavii alcoolici sau tarati) , dilatatia gastrica acuta, ileusul paralitic, tromboflebita
profunda, artrita septica sunt complicatii rarisme.
II. Pneumonia batranului : este grava , semnele fiind discrete , febra redusa , domina
inapetenta si apatia .
III. Pneumonia indivizilor tarati : alcoolicii fac frecvente crize de delirum tremens , diabeticii
coma , ciroticii - icter grav , nefriticii - coma uremica .
IV. Pneumonia mixta : este o pneumonie virala , suprainfectata bacterian cu pneumococ.
V. Congestiile pulmonare : sunt sindroame clinice asemanatoare pneumoniei pneumococice
si prezinta forme clinice in care procesul inflamator este redus la primul stadiu (de congestie
alveolara) . De aceea se mai numesc si pneumonii abortive . Acestea reprezinta azi , cand
frecventa pneumoniei tipice a scazut , cele mai intalnite pneumonii acute bacteriene .
Acestea prezinta mai multe forme :
- Congestia pulmonara propriu-zisa provocata de pneumococ , cu debut mai putin brutal
decat al pneumoniei , cu temperatura moderata , simptomatologie stearsa si un sindrom de
condensare uneori ascuns .
- Congestia pleuro-pulmonara este o pneumonie usoara cu participare pleurala .
- Corticopleuritele care prezinta semne discrete de pneumonie si pleurita .
Unele pneumonii bacteriene determina , cel putin in etapa initiala , un tablou clinicoradilogic asemanator pneumoniei pneumococice . Dintre acestea , mai comune sunt pneumoniile
produse de Klebsiella pneumoniae , Haemophilus influenzae , Streptococcus piogenes ,
Staphylococcus aureus . In caz de opacitati pulmonare nesegmentare , febrile , trebuie luate in
discutie pneumopatiile cu Micoplasme , Rickettsii , Chlamidii , virusuri , fungi sau determinarile
pulmonare din boli de colagen , vasculite sistemice sau alte cauze mai putin frecvente (pneumopatii
induse de droguri , alveolite alergice , sindrom Goodpasteure etc.) . Rezolvarea problemelor de
diagnostic diferential se face prin corecta interpretare a datelor clinice , radilogice , biologice si
bacteriologice , precum si prin urmarirea evolutiei pneumopatiei , sub tratament antibiotic .
TRATAMENT :
Tratamentul pneumoniei pneumococice este relativ simplu in cazurile usoare , necomplicate
si la persoane anterior sanatoase , dar poate deveni complex , in formele severe de boala sau
complicate .
In general bolnavii necesita tratament etiologic si igieno-dietetic , tratament simptomatic si
profilactic .
Majoritatea bolnavilor trebuie spitalizati , desi persoanele tinere cu infectie usoara sau
medie pot fi tratati excelent la domiciliu .
I. Tratamentul etiologic - este adresat agentului cauzal (pneumococului) , iar Penicilina este
antibioticul de electie . Marea majoritate a suselor de pneumococ sunt sensibile la doze mici de
Penicilina , la concentratii minime inhibitoare de 0,1 microg/ml . Putine suse necesita concentratii
minime inhibitorii , mai mari de Penicilina intre 0,01-0,1 microg/ml , dar in ultimul deceniu s-au
semnalat suse de pneumococ rezistente la Penicilina sau cu multirezistenta la antibiotice .
Prevalenta infectiei cu pneumococi rezistenti la Penicilina pare a fi in crestere .
Pneumonia pneumococica raspunde repede , cu defervescenta in 2-3 zile , la doze relativ
mici de Penicilina G , in doze zilnice de 1.600.000 2.400.000 U.I. administrate i.m. la 6 ore .
Rezultate similare se obtin cu aceeasi doza zilnica , administrata divizat i.m. la 8-12 ore sau i.v. la
12 ore . Tratamentul cu Penicilina se intinde in medie pentru o perioada de 7-10 zile , dar sunt
necesare 3-4 zile de afebrilitate pentru oprirea sa . Pentru formele usoare de boala se poate
administra Fenoximetilpenicilina per os, 250-500 mgr la 6 ore , sau tratamentul pe cale parenterala
cu Penicilina poate fi continuat pe cale orala , dupa ce s-a obtinut afebrilitatea .
Rezultate tot atat de bune se pot obtine cu Eritromicina (400-500 mgr la 6 ore) sau
Ampicilina (500-1.000 mgr la 6 ore) .
Administrarea de Tetraciclina , ca prim antibiotic , in pneumonia pneumococica este o
eroare , intrucat aproximativ 7-25% din tulpinile de pneumococ sunt rezistente la Tetraciclina .
Sub tratament antibiotic febra dispare in 24-72 ore , starea toxica se amelioreaza rapid (1-3
zile) iar sindromul de condensare clinic regreseaza in 5-7 zile . Rezolutia radiologica se obtine in 714 zile .
Daca dupa maxim 4 zile de tratament antibiotic nu se obtine defervescenta bolii si
afebrilitate , tratamentul trebuie reconsiderat , existand mai multe eventualitati :
1.pneumonia are o alta etiologie decat cea pneumococica (cu germeni gram negativi ,
stafilococ etc.) ;
2. complicarea pneumoniei (pleurezie sau empiem pericardica , meningita,etc.) ;
3. infectie cu pneumococ rezistent la Penicilina sau alte antibiotice uzuale (eventualitate
rara) .
Oricare din aceste eventualitati impun reconsiderarea tabloului clinico-radiologic , examenul
bacteriologic al sputei sau alte explorari tintite .
Ca alternative de tratament antibiotic , in cazurile cu infectie cu pneumococ rezistent la
Penicilina , se pot obtine rezultate bune cu Cefalosporine (1-2 g/zi - parenteral) sau Clindamicina
(1,2g/zi) sau Vancomicina (2g/zi) sau medicatie antimicrobiana in raport cu antibiograma sputei.
II. Tratament igeno-dietetic :
Este foarte important in vederea bunei evolutii .
Se recomanda :
- repaus la pat in perioada febrila si inca 6-10 zile dupa defervescenta , intr-o camera
luminoasa , bine aerisita , la o temperatura potrivita de aproximativ 20oC ;
- regim hidro-zaharat , bogat in vitamine , sucuri de fructe , siropuri , ceai , lapte . Treptat se
va trece la un regim lacto-faino-zaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala ;
- in perioada febrila se va asigura o hidratare suficienta a bolnavului ;
- asigurarea igienei bucale prin indepartarea reziduurilor , gargarisme , ungerea mucoaselor
cu glicerina boraxata ;
- asigurarea igienei tegumentelor prin spalarea cu apa calda si frictiuni cu alcool mentolat .
III. Tratamentul simptomatic :
Administrarea de oxigen pentru 24 36 ore , este adesea necesara pentru bolnavii cu stare
toxica , cu pneumonie extinsa , cu afectiuni pulmonare asociate sau hipoxemie (de preferinta
monitorizata , in special la bolnavii cu istoric de boala pulmonara preexistenta) .
Hidratarea
corecta , pe cale orala sau i.v. , este adesea necesara , avand in vedere tendinta la deshidratare si
tulburari electrolitice , produse de febra , transpiratii intense , varsaturi etc.
Medicatia antipiretica (Aspirina , Paracetamol) este in special indicata la bolnavii cu febra
mare , care tolereaza prost tahicardia (varstnici , cardiopati , pulmonari cronici) .
Durerea pleurala poate fi mult redusa cu Aspirina , Codeina .
La alcoolici exista un risc deosebit de aparitie a tulburarilor psihice , in special delirium
tremens; in aceasta situatie se pot administra profilactic Benzodiazepine sau , clasic , cantitati mici
de alcool .
Desi sindromul toxic general si hipotensiunea arterila sunt rare in pneumonia pneumococica
, uneori este necesar controlul hipotensiunii arteriale prin administrarea de lichide parenteral si
Dopamina ( 3-5 microg/min/kgcorp) si/sau administrarea Corticosteroizi parenteral (Hemisuccinat
de Hidrocortizon 100-200 mgr i.v. la 6-8 ore) .
IV.Tratament profilactic :
Prevenirea pneumoniei pneumococice este necesara la persoane cu risc inalt de a face o
boala severa , cu prognostic grav . In afara masurilor generale de profilaxie , se foloseste un vaccin
antipneumococic continand polizaharide capsulare de la 23 tipuri de pneumococ , care ar fi
responsabile de 90% din pneumoniile pneumococice bacteriemice . Persoanele apreciate cu risc
inalt sunt cele peste 55 ani cu boli cronice debilitante ca : bronhopneumopatie cronica obstructiva
sau brosiectazii , insuficiente cardiace cronice sau cardiopatii avansate , ciroze hepatice ,
insuficiente renale cronice , diabet , neoplazii (inclusiv limfoame maligne) , mielom multiplu ,
alcoholism . Vaccinul se administreaza o singura doza i.m. si produce reactii locale si generale
minime . De obicei nu este necesara reimunizarea , decat in cazuri de exceptie . Eficacitatea
vaccinari este de peste 70% la adultii imunocompetenti , iar esecurile sunt datorita imunodepresiei
severe sau infectiei pneumococice cu serotipuri care nu sunt incluse in vaccine .
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
PNEUMONIE PNEUMOCOCICA
IN
SUPRAVEGHEREA
SI
INGRIJIREA
PACIENTILOR
CU
- lenjeria trebuie sa fie alba , din bumbac , cu cat mai putine cusaturi , continand : doua fete
de perna , un cersaf de pat si un cersaf plic ;
- musamaua din cauciuc sau material plastic va fi asezata pe saltea pentru a o proteja de
dejectii ;
- o aleza din panza fina , ce acopera musamaua .
TOALETA BOLNAVULUI
- in functie de starea generala a bolnavului , asistenta medicala va efectua toaleta
pacientului pe portiuni , respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena ;
- se insista asupra toaletei bucale , dupa aspirarea prealabila a secretiilor , clatindu-se apoi
gura cu apa boricata , ungand apoi mucoasele in buzele crapate cu glicerina boraxata ;
- daca pacientul este independent , i se vor asigura conditiile necesare in vedearea
efectuarii unei bai generale sau a unui dus ;
- deasemenea se insista asupra zonelor inghinale pudrandu-se apoi cu talc pentru a preveni
escarele ;
- unghiile si parul vor fi curatate regulat , avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti microbieni ;
- ingrijirea mucoasei nazale in scopul mentinerii permeabilitatii cailor respiratorii
superioare , prevenirea escarelor , infectiilor nazale in cazul in care pacientul prezinta sonde pe
aceasta cale ;
ALIMENTATIA
Organismul uman are nevoie de hrana in cantitate suficienta si de buna calitate pentru a-si
mentine starea de sanatate si homeostazie .
In cazul pacientului , este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul
caloric necesar sustinerii fortelor fizice , recuperarii si vindecarii acestuia .
In perioada febrila - regim hidrozaharat , bogat in vitamine mai ales vitamina C , sucuri de
fructe, siropuri , ceaiuri calde , lapte . Treptat , dupa scaderea febrei , se va trece la regim lactofaino-zaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala , hipercalorica , usor digerabila .
Cantitatea de lichide ingerate va fi de 2000-2500ml/24h , adaugand cate 500 ml la fiecare
grad de febra .
ROLUL ASISTENTEI IN SEMIOLOGIE
Asistenta medicala are obligatia de a semnala toate modificarile aparute in starea
bolnavului , avand obligatia de a cunoaste fiecare semn si interventiile specifice acestora .
I. FRISONUL
Este un fenomen clinic caracterizat prin faptul ca bolnavul prezinta , in mod brusc , o
senzatie de frig insotita de termuraturi inegale si neregulate cu caracter progresiv , ce cuprinde
intreg corpul si devine foarte puternic . Precede sau insoteste febra .
Interventiile asistentei medicale constau in :
- inveleste pacientul in paturi ;
- scade temperatura cu mijloace fizice si medicamentoase (Paracetamol , Aspirina) ;
- administreaza lichide calde cu precautie (ceaiuri, compoturi) ;
- supravegheaza pacientul pentru a vedea daca frisonul este unic sau se repeta , lucru
important pentru diagnostic .
Tipuri de tuse :
- tuse uscata (neproductiva , fara expectoratie) : iritativa , cu timbru aspru - intalnita in
pleurezie , faringita , laringita ;
- tuse umeda (productiva , cu expectoratie) prezenta in leziuni acute si cronice , in
bronhopneumonie .
Alte tipuri de tuse :
- tuse cvintoasa ;
- tuse bitonala ;
- tuse latratoare ;
- tuse surda , ragusita , voalata ;
V. EXPECTORATIA (SPUTA)
Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii in
mod curent . Prin expectoratie se inteleg atat actul de expulzie , cat si produsele eliminate (sputa).
Expectoratia reprezinta , materialul patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie luate
masuri de asepsie riguroasa .
Expectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere diagnostic , mai ales daca
este recenta . Trebuie precizate intotdeauna cantitatea , aspectul , culoarea si mirosul .
1. Cantitatea : in mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare tuse mai mult de 5 ml . In unele
boli (dilatatie bronsica , abces si gangrena pulmonara , tuberculoza pulmonara avansata) ,
cantitatea creste , uneori chiar pana la 300 400 ml/24 de ore . O varietate speciala de
expectoratie este vomica . Prin acest termen se intelege expulzarea brutala a unei colectii
purulente situate in parenchimul pulmonar sau in vecinatate , prin deschiderea in caile respiratorii .
2. Culoarea : poate furniza de asemenea unele indicatii . Astfel , sputa din cancerul bronhopulmonar este rosie-gelatinoasa ; in infarctul pulmonar , negricioasa ; in pneumonie , ruginie ; in
tuberculoza pulmonara si unele dilatatii bronhice , hemoptoica .
3. Mirosul : poate fi fetid in abcesul pulmonar si in dilatatia bronsica si putrid , respingator,
in gangrena pulmonara .
4. Aspectul expectoratiei este uneori foarte revelator . Sputa mucoasa este vascoasa ,
aderenta si aerata . Se intalneste in bronsita acuta si in astmul bronsic . In aceasta ultima
afectiune , sputa poate fi perlata , numita asa din cauza dopurilor mici si opalescente de mucina din
care este constituita . Sputa purulenta este cremoasa , alcatuita exclusiv din puroi . Sputa mucopurulenta este netransparenta , galbena-verzuie si o intalnim in infectii ale cailor aeriene (bronsite ,
dilatatii bronsice) . Sputa sero-muco-purulenta se deosebeste de precedenta prin adaosul de
serozitate .
Sputa pseudomembranoasa contine multa fibrina sub forma de membrane. Se intalneste in
unele bronsite .
Rolul asistentei medicale consta in a face educatia bolnavilor asupra modului cum trebuie
sa expectoreze si cum sa utilizeze scuipatoarele ;
- sa invete femeile si copiii sa expectoreze ;
- sa remarce si sa obisnuiasca bolnavul cu utilizarea pozitiei in care sa expectoreze cu mai
multa facilitate si abundenta ;
- sa stearga cu tampoane de vata montate pe pensa , sputa adunata pe gura si dintii
bolnavului.
- sa stranga si sa masoare - in eprubete sau pahare gradate - expectoratia abundenta.
Dezinfectarea scuipatoarelor este o regula absoluta.
- pentru dezobstruarea cailor aeriene se foloseste , uneori provocarea tusei artificiale. Se
comprima brusc si sacadat , ventral , baza toracelui - bolnavul aflandu-se in pozitie semi-sezanda dupa o inspiratie fortata , in timp ce bolnavul face un efort de tuse .
- se recomanda aprozimativ 2000ml de lichide/24h .
- realizeaza umidificarea cu pulverizatoare sau recipiente cu apa asezate pe o sursa de
caldura .
Drenajul postural :
VI. DISPNEEA :
Respiratia dispneica este un act reflex , constient , voluntar in care pacientul simte sete de
aer , iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii ,
amplitituduni si ritmului respirator .
Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc :
- dispnee permanenta ;
- dispnee de efort ;
- dispnee de decubit ;
- dispnee paroxistica .
Dupa ritmul respirator se disting :
1. Bradipneea respiratie cu ritm respirator rar , frecventa respiratorie scazuta , 8-12
respiratii/minut , amplitudine crescuta ,inspiratiile sunt profunde insotite de tiraj si cornaj .
2. Respiratie de tip Kssmaul - este o respiratie in patru timpi : inspir pauza expir
pauza , cu miscari respiratorii profunde si zgomotoase ;
Respiratia diafragmatica :
- pacientul este asezat in pozitie semi-sezanda , cu genunchii flectati , sustinuti in regiunea
poplitee cu o patura rulata ;
- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara pe abdomen sau coaste ;
- pacientul va inspira adanc pe nas , cu gura inchisa ;
- in timpul expiratiei pacientul isi va contracta muschii abdominali , va tine buzele stranse si
se va concentra asupra coborarii abdomenului ;
- timpul acordat exercitiului va creste progresiv , de la 5 la 10 minute ;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTICARE
Diagnosticul si tratamentul afectiunilor respiratorii necesita o anamneza foarte atenta , un
examen fizic sistematic , un examen radiologic , examene complementare (teste functionale
pulmonare , analiza gazelor sanguine , teste chimice microbiologice sau investigatii speciale) .
Rolul asistentei medicale consta in pregatirea pacientului pentru executarea investigatiilor
paraclinice si chiar efectuarea unora dintre acestea precum si asistarea medicului .
In cadrul vizitei medicale , asistenta medicala are indatorirea :
- de a explica pacientului in ce consta aceasta , a-l sprijini , a-l linisti si ai explica cele ce se
vor petrece ;
- de a dezbraca pacientul pentru consultatie - daca este necesar , in functie de starea sa
fizica si psihica ;
- de a pozitiona pacientul conform etapei de investigare ;
- de a prezenta medicului evolutia starii pacientului si interventiile efectuate .
I. ANAMNEZA : - reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul in vederea
depistarii cauzelor ce au dus la imbolnavire , momentul aparitiei primelor simptome si tipul
acestora , a atitudinii adoptate de pacient in aceste circumstante .
Cativa parametrii necesita o abordare inevitabila , ei influentand posibilitatea stabilirii
diagnosticului :
1.Varsta :
- la copii apar mai frecvent infectii acute ale cailor respiratorii superioare , ce afecteaza mai
rar plamanii ;
- la pubertate riscul maxim este al infectiilor pleuro-pulmonare de etiologie bacilara;
- adultul si varstnicul se confrunta cu boli cronice ce afecteaza mai des parenchimul
pulmonar .
- suflu cavitar .
b. Ralurile sunt zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bronhii si se modifica
prin respiratie sau tuse . Ele pot fi umede sau uscate .
Dintre ralurile umede intalnim :
- raluri subcrepitante (bronsite , TBC , supuratii pulmonare) ;
Dintre ralurile uscate intalnim :
- raluri crepitante (pneumonii , edem pulmonar) ;
- raluri ronflante ;
- raluri sibilante .
c. Frecaturile sunt zgomote patologice care iau nastere intre cele doua foite pleurale, cand
se produce o inflamatie la acest nivel . Ele nu se modifica dupa tuse sau repiratie .
Asistenta medicala :
- trebuie sa cunoasca etapele examenului clinic , pentru a putea explica pacientului in ce
constau tehnicile ;
- asigura confortul psihic si fizic al pacientului ;
- pozitioneaza pacientul conform indicatiilor medicului sau etapei de executie ;
- asigura instrumentarul necesar efectuarii tehnicilor .
III.RADIOGRAFIA PULMONARA :
Este o metoda statica de examinare si reprezinta fixarea imaginii radiologice pe filmul
radiologic la un moment dat cu scopul de a studia morfologia si functionalitatea plamanilor .
Acest examen ofera certitudinea diagnosticului de pneumonie lobara datorita imaginii
radiologice specifice de opacitate cu topografie lobara sau segmentara , uneori triunghiulara cu
varful in hil .
Asistenta medicala realizeaza pregatirea fizica si psihica a pacientului in vederea
examenului ce va fi efectuat .
1. Pregatirea psihica :
- asistenta medicala anunta pacientul , explicandu-i conditiile de obscuritate in care va fi
efectuat examenul ;
- conduce pacientul in serviciul de radilologie ;
c. Executia tehnicii :
- i se ofera paharul cu apa pacientului , pentru a-si clati gura ;
- se umezeste tamponul cu apa distilata sterila ;
- se apasa limba cu abeslangul ;
- se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca ;
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata , care se introduce imediat in eprubeta
sterila .
d. Pregatirea produselor pentru laborator ;
e. Reorganizarea locului de munca si notarea in foaia de observatie a tehnicii efectuate .
3. Recoltarea sputei prin spalatura gastrica :
- se introduce sonda Einhorn sau Faucher in stomac dimineata pe nemancate ;
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator , deoarece germenii cautati pot fi distrusi
daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric ;
- daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu .
4. Recoltarea sputei prin spalatura bronsica :
- se utilizeaza la pacientii ce nu expectoreaza in cazuri speciale ;
- se pun in recipientul cu aerosoli 5 ml de ser fiziologic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu 1 ml
solutie de stricnina 1 ;
- pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci , repetate urmate de expiratii
scurte ;
- se face o pauza scurta de 4-5 secunde si se executa pana la aerosolizarea intregii cantitati
de lichid ;
- dupa aspiratii , pacientul incepe sa tuseasca , chiar daca nu a tusit niciodata ;
- sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril , recoltarea repetandu-se zilnic , in
urmatoarele 4 zile , in vase separate .
- eprubete vacutainer ;
- holder ;
- garou .
2. Loc de electie :
- plica cotului;
- antebrat ;
- fata dorsala a mainilor ;
- vena maleolara interna ;
- vena jugulara ;
- venele epicraniene la sugari si la copii .
3. Tehnica :
Inainte de efectuarea punctiei , asistenta medicala pregateste pacientul din punct de
vedere psihic si il aseaza in decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie .
Asistenta se spala pe miini cu apa si sapun si apoi monteaza acul la holder . Executa o
miscare de rasucire , avand loc astfel ruperea benzii de siguranta a acului , apoi indeparteaza
carcasa protectoare de culoare alba si insurubeaza capatul liber al acului in holder .
Se aplica garoul deasupra plicii cotului , mentinand bratul pacientului inclinat in jos cu
pumnul strans . Se allege vena si se dezinfecteaza vena cu policele de la mana stanga , iar cu acul
fixat la holder , intr-un unghi de 45 se punctioneaza , micsorand unghiul si inaintand 1-1,5 in
lumenul venei .
Se introduce tubul Vacutainer in holder , apucand aripioarele laterale ale holderului cu
indexul si mediusul , iar cu policele impingem tubul . Presiunea de impingere se efectueaza numai
asupra holderului , nu si asupra acului aflat in vena . Cand sangele nu mai curge in tub , acesta va fi
scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor .
Dupa ce s-au recoltat analizele , se scoate acul si se comprima locul punctiei 3-5 minute cu
un tampon steril in solutie antiseptica .
4. Accidente :
- producerea de hematoame sau sufuziuni sanguine prin perforarea venei si infiltrarea
sangelui in tesutul perivenos ;
- stare de lipotimie ;
- colaps .
CONSTANTE BIOLOGICE
ANALIZA
Hemoleucograma
VSH
VALORI NORMALE
FEMEI
BARBATI
Hematii
4-5ml/mm
4,5-5,5 ml/mm
Hemoglobina
12-15 g %
14-16 g %
Hematocrit
40-455 g %
Leucocite
4000-8000 / mm
5-10 la o ora
10-20 la doua ore
Glicemia
80-120 mg %
MOD DE
PRELEVARE
Se recolteaza 2
ml singe pe
EDTA
Se recolteaza 1,6
ml sange pe
citrate de
sodium 0,4 ml .
-2 ml sange pe
florura de sidiu ;
- 2 ml sange pe
heparina ;
- sange simplu .
Colesterol
120-250 mg %
2 ml sange
simplu
Trigliceride
50 mg %
2 ml sange
simplu .
Uree
20-40 mh %
Acid uric
3-5 mg %
Creatinina
0,6-1,3 mg%
- numara respiratiile fara a anunta in prealabil pacientul , cand acesta se relaxeaza sau in
timpul somnului ;
- observa folosirea muschilor accesori respiratori ;
- observa aspectul unghilor maini ;
Asistenta medicala :
- are obligatia de a masura temperatura de cel putin doua ori pe zi : dimineata si seara;
- va nota valorile obtinute in foaia de observatie ;
1-3 ani
75-90
50-60
4-11 ani
90-110
60-65
12-15 ani
100-120
60-75
Adult
115-140
75-90
Varstnic
Peste 150
Peste 90
Asistenta medicala :
- sfatuieste pacientul sa se relaxeze timp de 10-15 minute inaintea masurarii pulsului ;
- sprijina bratul pacientului pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze ;
- se repereaza artera palpand cu varful indexului , degetului mediu si inelar , urmarind
cadranul ceasului timp de un minut si numarand in gand pulsatiile ;
- va trece in foia de observatie valorile inregistrate ;
- va sti sa deosebeasca pulsul normal de cel :
- microstatie de oxigen ;
- butelie de oxigen .
Precautii in utilizarea surselor de oxigen :
- pacientii si vizitatori vor fi atentionati asupra pericolului reprezentat de fumatul in preajma
sursei de oxigen ;
- se vor verifica echipamentele electrice din incapere , evitandu-se utilizarea materialelor
generatoare de electricitate statica si a materialelor inflamabile ;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen;
- buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie verticala , pe un suport si fixate de perete cu
inele metalice ;
- cunoasterea de catre personalul ce manevreaza oxigenul a locului de plasare a
extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora .
Metode de administrare a oxigenului :
1. Administrarea oxigenului prin sonda nazala :
- este metoda cea mai frecvent utilizata ;
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 25-45 % ;
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung ;
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale .
2. Administrarea oxigenului prin masca :
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40-60 % ;
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare ;
- accentueaza starea de anxietate , mai ales la copii ;
- poate cauza iritatia tegumentelor fetei ;
- nu se va utilize la pacientii cu arsuri la nivelul fetei .
3. Administrarea oxigenului prin ochelari pentru oxigen :
- sunt prevazuti cu 2 sonde ce se introduce in ambele nari ;
- se utilizeaza la copii si la pacientii agitati ;
- sunt mai bine tolerati de pacient .
pentru
mai multi
pacienti in
administrarea
Locuri de electie :
- venele de la plica cotului bazilica si cefalica ;
- venele antebratului ;
- venele de pe fata dorsala a mainii ;
- venele subclaviculare ;
- venele femurale ;
- venele maleolare interne ;
- venele jugulare si epicraniene la sugar si copil mic .
Tehnica :
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun si isi pune manusi . Aspira
medicamentul din fiola dupa care schimba acul cu unul cu lumenul mai mic . Aplica garoul elastic ,
dezinfecteaza locul de electie si patrunde cu acul montat la seringa in lumenul vasului . Dupa ce
patrunde cu acul in lumenul vasului , schiteaza o usoara miscare de aspirare pentru a verifica
pozitia acului . Desface garoul cu mana stanga si injecteaza incet solutia . Dupa ce a terminat de
injectat solutia retrage acul din vena si aplica un pansament adeziv .
Incidente :
- injectarea solutiei in tesutul perivenos , manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere ;
- flebalgia,produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante ;
- valuri de caldura si senzatii de uscaciune in faringe ;
- hematom prin strapungerea venei ;
- ameteli , lipotimie , colaps .
2. Injectia intramusculara - reprezinta introducerea traumatica a substantelor
medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac adaptat la seringa .
Calea intramusculara este aleasa atunci cand densitatea medicamentului este mai mare ,
cand intarzierea resorbtiei provoaca modificarea compozitiei solutiilor medicamentoase sau cand
prin stagnarea solutiei prin tesuturi ar provoca iritatia lor .
Locuri de electie :
- regiune asuperoexterna fesiera deasupra marelui trohanter ;
- fata externa a coapsei in treimea mijlocie la 2 cm de linia mediana a copsei ;
- fata externa a bratului , in muschiul deltoid .
Materiale necesare :
- tavita renala ;
- ace si seringa ;
- solutie dezinfectanta alcool 70 ;
- tampon de vata ;
- solutia de injectat .
Tehnica :
Asistenta medicala informeaza pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil si
verifica termenul de valabitate si integritatea seringii , acelor si a solutiei de injectat .
Pacientul va fi asezat in decubit ventral sau in pozitie sezanda .
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun si isi pune manusile , apoi dezinfecteaza locul
de electie timp de un minut dinspre centru in afara . Se fixeaza regiunea aleasa cu policele , indexul
sau medianul maini stangi si cu o miscare rapida se introduce acul perpendicular pe piele
aproximativ 4-7 cm , pentru a ajunge la muschi . Asistenta schiteaza o usoara miscare de aspiratie
pentru a verifica pozitia acului si introduce lent solutia prin apasarea pistonului cu policele mainii
drepte , indexul si medianul fiind fixate pe aripioarele seringii .
Dupa injectarea solutiei medicamentoase , se retrage brusc acul pe directia de introducere ,
se dezinfecteaza locul intepaturi cu un tampon imbibat cu solutie dezinfectanta .Pentru a
activacirculatia si favoriza inchiderea canalului format de lumenul acului , precum si resorbtia
solutiei se maseaza zona respectina .
Pacientul va sta in repaus 5-10 minute .
Incidente :
- durere vie prin lezareanervului sciatic , situatie in care se impune retragerea acului ;
- lezarea nervului sciatic poate provoca paralizia ;
- hematom prin inteparea unui vas ;
- supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite ;
- ruperea caului ce impune extractia chirurgicala;
De retinut :
- substantele uleioase se fac numai profound intramuscular
- pozitia acului pentru substantele colorate se verifica prin detasarea seringii .
CAPITOLUL IV
STUDIUL PE CAZURI
SPITALUL CLINIC JUDETEAN VASLUI
CAZUL CLINIC NR.I
I.Culegerea de date Prezentarea medicala
Domnul A.M. in varsta de 45 ani, domiciliata in Vaslui se interneaza cu diagnosticul
pneumonie .
Motivele internarii :
- tuse cu expectoratie muco-purulenta ;
- frison puternic ;
- febra -39 C ;
- junghi toracic ;
- senzatie de sufocare;
- ameteli , greturi , varsaturi ;
- stare generala alterata .
Istoricul bolii :
Bolnavul afirma ca in urma cu aproximativ o saptamana a aparut junghiul thoracic , dar nu
i-a dat importanta . In ziua internarii prezinta febra 39,7 C , senzatie de sufocare , tuse chinuitoare
uneori insotita de expectoratie muco-purulenta , frisoane , transpiratie abundenta , ametelii ,
cefalee, inapetenta , graturi , insomnii si slabiciune .
Antecedente :
- Fiziologice : nu precizeaza ;
- Patologice : - pneumonii repetate , tratate ambulator ;
- hepatita virala ( nu poate preciza cu ce virus ) ;
-fractura coloanei vertebrale in urma unui accident de munca , in urma cu 12 ani .
Examenul obiectiv :
- stare generala alterata ;
- ganglioni limfatici , superficiali , nepalpabili ;
- tesut conjuctiv bine reprezentat ;
Examene biochimice si
hematologice :
Valori la 5.02.2007
Valori la 11.02.2007
1.Leucograma:
13.500/mm
10.000/mm31%
-leucocite
2%
1%
-neutrofile nesegmentate
72%
68%
-neutrofile segmentate
2%
1%
-eozinofile
0%
-bazofile
24%
26%
-limfocite
1%
4%
2.V.S.H.
18mm/1h
15mm/1h
3.Hemoglobina
13gr%
11gr%
4.Acid uric
54mg%
5.Uree
0,58mg/dl
6.Glicemie
150mg%
Analiza
-monocite
110 mg%
- Polivitamine 2 cp/zi
- Glucoza 5% - 1000 ml/zi
- Oxigen pe masca in ritm de 8 l/min la nevoie .
Evaluarea asistentei medicale Plan de ingrijire
5.02.2007 12. 02.2007
La data de 5.02.2007 am preluat spre ingrijire pe domnul A.M.. , in varsta de 45 de ani ,
actualmente patron , domiciliat in Bucuresti .
Pacientul afirma ca locuieste intr-un apartament cu 4 camere , impreuna cu familia . Are 2
copii .
Pacientul nu fumeaza , nu consuma alcool , rareori bea cafea . Este o persoana
comunicativa , se adapteaza usor la mediul spitalicesc , dar ii este frica de orice investigatie .
Evaluarea datelor anamnestice atesta prezenta modificarilor functiei respiratorii , atat
cronic , in urma pneumoniilor repetate cat si acut in urma evolutiei procesului cognitiv pneumococic
stang . Pacientul prezinta deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort , scaderea amplitudinii
respiratorii si prezenta junghiului toracic .
Doamnul A.M. nu poate sa se odihneasca corespunzator , datorita tusei chinuitoare si a
disconfortului cauzat de junghiul toracic si prezenta transpiratiiilor .
Este
vizitat
destul
de des
de copii
si sotie .
Evaluare
5.02.2007
- pacientul prezinta 32 respiratii /minut;
- cianoza extremitatilor ;
8.02.2007
Nevoia
de a
respira
A
respira
reprezin
ta
nevoia
fiintei
umane
de a
capta
oxigenu
- 27 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
11.02.2007
- 25 respiratii/minut ;
- extremitatii necianotice;
Obiectiv in curs de realizare .
l din
mediul
Interventii
inconjur
ator ,
necesar
procesel
or de
oxidare
din
organis
m s de a
elimina
dioxidul
de
carbon
rezultat
din
arderile
celulare
.
Delegat
e
Autono
me
Obiective
Diagnostic
nursing
actual,poten
tial posibil :
-respiratie
superficiala ;
- obstructia
bronsica ;
Sursa
de
dificulta
te :
inflamat
ia
parenchi
mului
pulmona
r;
Manife
stari de
depend
enta :
-dispnee ;
- tuse
chinuitoare ;
- expectoratie
mucopurulenta ;
-senzatie de
sufocare ;
Nevoia de
a-si
mentine
temperatu
ra
corpului
in limite
normale
reprezinta
necesitate
a
mentineri
i
constante
a
temperatu
ri
corpului i
ntre 3637 C
datorita
Evaluare :
5.02.2007
- temperatura ridicata ;
- transpiratii abundente;
8.02.2007
- temperatura in limite normale ;
-transpiratii inexistente ;
Obiectiv realizat .
Interventii
:
Delegat
e:
- Algocalmin - 2tb ;
- Glucoza 1500 ml/24h ;
- Paracetamol 1 tb ;
procesului
de
termoreglar
e.
Autono
me :
Obiective
:
Diagnost -hipertermie;
ic nursing
actual ,
-potential de
potential
deshidratare ;
posibil :
-stare de disconfort
;
Sursa
de
dific
ultate
:
-proces
congestiv
pulmonar;
- aport hidric
insuficient ;
- stare de rau
general ;
Mani
festar
i de
depen
denta
:
-febra
39,7
C;
frison
;
transp
iratii ;
tegum
ente
umede
;
Nevoia de a
se
Evalu
alimenta si are :
hidrata
reprezinta
necesitatea
fiecarui
organism
de a ingera
si
absorbi ali
mente de
buna
calitate si
in cantitate
suficienta ,
pentru a-si
asigura dez
voltarea ,
intretinerea
tesuturilor
si pentru asi mentine
energia .
5.02.2007
- pacientul evita sa bea pentru a nu amplifica semnele ;
- astenie;
8.02.2007
- pacientul mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- lichide ingerate 2500ml/24h ;
- diminuarea asteniei ;
11.02.2007
- stare generala buna ;
- astenie absenta ;
Obiectiv realizat .
Interv
entii :
Del
egat
e:
- Vitamina B1, B6 ;
- Glucoza 1500/24h ;
- Antiemetice : Emetiral
- Metoclopramid 1tb/zi ;
Obiec
tive :
Diag
nostic
nursi
ng
actual
,
poten
tial
posib
il :
Nevoi
a de a
dormi
si a se
odihni
reprez
inta
necesi
tatea
biolog
ica
pentru
reface
re din
punct
de
veder
e fizic
si
psihic
.
Evaluare
:
- alimentatie
insuficienta
, calitativ si
cantitativ ;
Sursa
de
dificult
ate :
- anxietate ;
- intoleranta la
efort ;
- astenie;
Mani
festar
i de
depen
denta
:
- anorexie ;
- tegumente ,
mucoase
uscate ;
- intoleranta
fata de
alimente ;
5.02.2007
- somn cu treziri dese , neodihnitor ;
8.02.2007
- pacientul a dormit doar 4 ore ;
11.02.2007
- pacientul a dormit 7 ore ;
Obiectiv in curs de realizare .
Interventi Delegat
i:
e:
- Algocalmin 2 tb/zi ;
- Paracetamol 1 tb/zi ;
- Diazepam 1 tb/seara ( la indicatia medicului ) ;
Autono
me :
- dificultatea
Diagnosti de-a dormi ;
c nursing
actual,
potential
posibil:
Sursa de
dificultate :
- disconfort cauzat
de tuse, junghi,
Ma
transpiratii ;
nife
stari
de
dep
end
enta
ore
ins
ufi
cie
nte
de
so
mn
si
odi
hn
a;
Nev
oia
de a
evit
a
peri
cole
le
repr
ezin
ta
pent
ru
fiint
a
uma
na
men
tiner
ea
prot
ectie
i fat
a de
agre
siun
ile
inter
ne si
exte
rne
asup
ra
inte
grita
tii
fizic
e,
psih
ice
si
soci
ale .
Evaluare
:
5.02.2007
- in curs de 30 minute durerea se atenueaza ;
- pacientul se linisteste ;
Obiectiv realizat .
Intervent
ii :
Delegate :
- Algocalmin- 1 fiola/zi ;
Autonome :
Obiectiv
e:
Diagnost
ic
nursing
actual ,
potential
posibil :
- anxietate ;
- durere toracica
moderata
Sursa
de
dificu
ltate :
- neliniste ;
- proces
congestiv
pulmonar ;
Manif
estari
de
depen
denta :
- cresterea
ritmului
respirator ;
Nevoia
de a se
misca si
a avea o
buna
postura
reprezin
ta
necesita
tea si
capacita
tea
fiintei
umane
de a
coordon
a
miscaril
e
corpului
si a
mentine
anumite
pozitii .
Evaluare :
5.02.2007
- junghi toracic ;
- discordanta in miscare;
8.02.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacientul incearca sa se deplaseza singur ;
Obiectiv in curs de realizare .
Interventii :
Delegate
:
- Algocalmin 1 fiola/zi ;
Autonom
e:
Obiective
:
Diagnostic
nursing
actual ,
potential
posibil :
- dificultate
in miscare ; Sursa
de
dificult
ate :
- junghi
toracic ; Manife
stari de
depend
enta
- dificultate in a
pastra o pozitie
adecvata ;
- intoleranta la
effort ;
Nevoia de a
mentine
tegumentele
curate si
integre
reprezinta
necesitatea
vitala a
organismului
pentru a
mentine
integre
functiile
sistemului
tegumentar
format din
piele si
structurile
complementa
re : par ,
unghii ,
galnde .
Evaluare
:
5.02.2007
- pacientul prezinta febra , transpiratii ;
8.02.2007
- febra ;
- transpiratiile se mentin ;
11.02.2007
- pacientul nu mai prezinta febra si transpiratii ;
Obiectiv realizat .
Interventi
i:
Delegate
:
- Algocalmin 2 tb/zi ;
Autono
me :
- Paracetamol 1tb/zi
Obiective
:
Diagnosti
c nursing
actual,
potential
posibil :
dificultate
in asi acorda
ingrijiri
de
igiena ;
Sursa
de
dificultat
e:
- proces
congesti
v
pulmon
ar ;
Manifestari
de
dependenta
transpirat
ii ;
tegument
e umede ;
mobilizar
e redusa ;
Nevoia de a
elimina
reprezinta
proprietatea
organismului
de a se
degaja de
substantele
inutile
precum si de
alte
substante de
dezasimilatie
nefolositoare
.
Evaluare
:
5.02.2007
-pacientul prezinta transpiratii abundente ;
8.02.2007
-transpiratiile nu mai sunt prezente ;
Obiectiv realizat .
Interventi Delegate :
i:
- Paracetamol ;
Autonome
:
Diagnosti
c nursing
actual,
potential
posibil :
- potential
de
deshidratar
e
Sursa
de
dificulta
te
diaforeza ;
hipertermi
e;
- proces
inflamator
pulmonar
;
Manifesta ri de
transpirati
dependenta i
abundente
;
- sete
permanent
a;
- urini
inchise la
culoare ,
diminuate
cantitativ
;
- slabire ;
Coreland datele subiective si obiective pot aprecia ca pacientul aflat in ingrijirea mea
prezinta urmatoarele probleme si diagnostice de ingrijire :
- nu are poft de mancare , prezint febr ,aport hidric si nutritiv insuficiente fat de
- modificarea amplitudinii respiratorii prin restrictie a miscarilor toracice , cronic si prin
prezenta de junghi toracic manifestata prin polipnee .
- deficit circular legat de hipoxie prin schimb inadecvat de gaze manifestat prin cianoza a
extremitatilor ;
- potential de deshidratare datorita pierderilor crescute prin expectoratii , transpiratii ;
Din analiza problemelor prezentate reiese ca pacientul are afectate urmatoarele nevoi :
- nevoia de a respira ;
- nevoia de a avea o temperatura in limite normale ;
- nevoia de a se alimenta si a se hidrata ;
- nevoia de a dormi si a se odihni ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se misca si a-si pastra o buna postura ;
- nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre ;
- nevoia de a elimina .
SPITALUL CLINIC VICTOR BABES
CAZUL CLINIC NR.II
1.Culegerea de date Prezentare medicala
Domnul M.S. in varsta de 65 de ani , domiciliat in Bucuresti , pensionar se interneaza in
Spitalul Victor Babes cu diagnosticul pneumonie .
Motivele internarii :
-frison ;
- durere la nivelul toracelui drept ;
- transpirtii abundente ;
- febra 40 C ;
- oboseala , slabiciune , anxietate ;
-insomnie ;
- slabiciune ;
- senzatie de sufocare ;
- ameteli , cefalee ;
-tuse uscata , chinuitoare ;
- inapetenta ;
- expectoratie muco-purulenta , ruginie ;
Istoricul bolii :
Pacientul relateaza ca boala a debutat cu o zi inainte de internare , cand pacientul acuza
durere la nivelul toracelui drept , spre seara inainte de culcare are frisoane si transpira abundent .
Mai tarziu apare oboseala , insomnia si setea . Pacientul prezinta tuse uscata , chinuitoare si durere
continua ce accentueaza senzatia de sufocare , astenia si anxietatea . Se recomanda internarea .
Antecedente :
- Fiziologice : nu precizeaza ;
- Patologice :afectiuni din copilarie ;
Examenul obiectiv :
- Examene hematologice si
biochimice :
Valori la 22.02.2007
Valori la 28.02.2007
13600/mm
8300/mm
Analiza
1.Leucograma :
-leucocite
2,1 %
1,2 %
-neutrofile nesegmentate
73 %
68 %
-neutrofile segmentate
2%
1%
-euzinofile
0,1 %
-bazofile
9,3 %
22 %
-limfocite
8,8 %
7,8 %
2.V.S.H.
37 mm/h
18 mm/h
3. Hemoglobina
12,5 gr%
12 gr%
4. Acid uric
5,35 gr%
5. Uree
0,55 mg/dl
6. Glicemia
140 mg %
-monocite
110 mg %
Nevoia de a
Evaluare
respira- A respira :
reprezinta nevoia
fiintei umane de
a capta oxigenul
din mediu
inconjurator ,
necesaar
proceselor de
oxidare din
organism si de a
elimina dioxidul
de carbon
rezultat din
arderile
celulare .
22.02.2007
- pacientul prezinta 30 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor;
25.02.2007
- 28 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
28.02.2007
- 25 respiratii/minut ;
-extremitatii necianotice ;
Obiectiv in curs de realizare .
Interventii
:
Delegate
:
Autono
me :
Obiective :
Diagnostic
nursing
actual ,
potential
posibil ;
- deficit
resapirator ;
- obstructie
bronsica ;
-respiratie
superficiala
Sur
sa
de
difi
cul
tate
:
congestia
parenchi
mului
pulmonar
Manife
stari de
depende
nta
- senzatie de
sufocare ;
- cresterea
frecventei
ritmului
respirator ;
expectoratie
mucopurulenta ;
- tuse
chinuitoare ;
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite normale
reprezinta
necesitatea me
ntinerii
constante a
temperaturii
corpului intre
36 C-37 C
datorita
procesului de
termoreglare .
Evaluar
e:
22.02.2007
- temperatura ridicata ;
- transpiratie abundenta;
25.02.2007
- temperatura in limite normale ;
- transpiratii absente ;
Obiectiv realizat .
Interven
tii :
Delegat
e:
- Algocalmi 2 tb.pe zi ;
- Glucoza -1500 ml/24 h;
- Paracetamol 1 tb. ;
Auton
ome :
Obiect
ive:
Diagnos
tic
nursing
actual ,
potential
posibil :
- hipertermie ;
-potential de
deshidratare ;
- disconfort ;
Sursa
de
dificu
ltate :
- proces
congestiv
pulmonar ;
- aport hidric
insuficient ;
- stare de rau
general ;
Manifes
tari de
depende
nta :
- febra
-40 C ;
- frison
;
tegume
nte
umede
;
transpir
atii ;
Nevoia de a
se alimenta si Evalu
hidrata
are :
reprezinta
necesitatea
fiecarui
organism de
a ingera si
absorbi
alimente de
buna
calitate si in
cantitate
suficienta
pentru a-si
asigura
dezvoltarea ,
intretinerea te
suturilor si
pentru a-si
mentine ener
gia .
22.02.2007
- pacientul evita sa manance si sa bea pentru a nu ampolifica semnele ;
25.02.2007
- pacientul mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- astenie diminuata ;
28.02.2007
- stare generala buna ;
Obiectiv realizat .
Interv
entii :
Delegate :
-Vitamina C , B1 , B6 -2 fiole/zi ;
- Glucoza 1500ml / 24h ;
- Algocalmin 2 tb ;
- Paracetamol- 1 tb.
Autonome
:
Obiec
tive :
Diagn
ostic
nursin
g
actual
,
poten
ial
posibi
l:
- alimentatia Sursa de
insuficienta c dificultate :
antitativ si
calitativ ;
- anxietate ;
- pierderea
apetitului ;
- intoleranta la efort ;
- expectoratie mucopurulenta ;
Manif
estari
de
depen
denta :
asteni
e;
anore
xie ;
muco
ase
uscate
;
intole
ranta
fata
de
alime
nte
;-senz
atie
de
sete ;
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
reprezinta
necesitatea
biologica
pentru
refacere din
punct de
vedere fizic
si psihic .
Evalu
are :
22.02.2007
- somn intermitebt , neodihnitor ;
25.02.2007
- pacientul a dormit doar trei ore ;
28.02.2007
- pacientul a dormit 6 ore ;
Obiectiv in curs de efectuare .
Interv
entii :
Delegate :
- Algocalmin 2 tb. ;
- Paracetamol- 1 tb. ;
Autonome :
Obiec
tive :
- dificultatea
Diagn de a se odihni
ostic
;
nursin
g
actual
,
potent
ial
posibi
l:
Sursa de
dificultate
:
- disconfort
cauzat de
transpiratii ,
tuse si junghi ;
Manif
estari
de
depen
denta:
- somn
insuficient ;
- astenie ;
Nevoia de a
evita
pericolele
reprezinta
pentru fiinta
umana
mentinerea
protectiei fata
de
agresiunile
interne si
externe
asupra
integritatii
fizice ,
psihice si
sociale .
Evalu
are :
22.02.2007
- in curs de 20 de minute durerea pacientului se atenueaza ;
- pacientul se linisteste ;
Obiectiv realizat .
Interv
entii :
Delegate :
- Algocalmin 1 fiola/zi ;
Autonome
:
Obiec
tive :
Diagn
ostic
nursin
g
actual
,
potent
ial
posibi
l:
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
reprezinta
necesitatea si
capacitatea
fiintei umane
de a
coordona
miscarile
corpului si a
mentine
anumite
pozitii .
Evaluar
e:
- durere
toracica ;
- anxietate ;
Sursa
- proces
de
congestiv
dificultat pulmonar ;
e:
neliniste ;
22.02.2007
- junghi toracic ;
- discordanta in miscari ;
25.02.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacientul se deplaseaza singur ;
Obiectiv in curs de efectuare .
Manife
stari de
depende
nta :
- cresterea ritmului
respirator ;
- transpiratii ;
- insomnie;
Interve
ntii :
Delegate
:
- Algocalmin 1 fiola/zi ;
Autonom
e:
Obiecti
ve :
Nevoia de a
mentine
tegumentele
curate si
integre
reprezinta
necesitatea
vitala a
organismului
pentru a
mentine
integre
functiile
sistemului
tegumentar
format din
piele si
structurile
complementa
re : par ,
unghii ,
glande .
Diagno
stic
nursing
actual ,
potetial
posibil
:
- dificultate
in miscare
si in
mentinerea
pozitiei ;
Evaluar
e:
22.02.2007
Sursa
de
dificul
tate :
jung
hi
tora
cic :
- limitarea amplitudinii
Manif miscarilor din cauza
estari
junghiului toracic ;
de
depen
denta :
Obiectiv realizat .
Interve
ntii :
Delegate
:
- Algocalmin 2 tb ;
- Paracetamol 1 tb ;
- Vitamina C, B1 , B6 2 fiole /zi ;
Autonome
:
Obiecti
ve :
Diagno
stc
nursing
actual
potentia
l posibil
:
dificultate
in a-si
acorda
ingrijiri de
igiena ;
Sursa
de
dificu
ltate :
- proces
congestiv
pulmonar ;
- febra ;
- frison ;
Manif
estari
de
depen
denta :
- transpiratii ;
- tegumente
umede ;
- mobilitate
redusa ;
- durere ;
Nevoia de a
elimina
reprezinta
proprietatea
organismului
de a se
degaja de
substantele
inutile precu
m si alte
substante de
dezasimilatie
Evaluar
e:
22.02.2007
- pacientul prezinta transpiratii abundente , varsaturi .
25.02.2007
- transpiratiile si varsaturile au disparut ;
Obiectiv realizat .
nefolositoare
.
Interve
ntii :
Delegate
:
- Paracetamol 2 tb. ;
Autonome
:
Obiecti
ve :
Diagn
ostic
nursing
,
actual ,
potentia
l posibil
:
- diaforeza ;
- potential de
deshidratare ;
Sursa
de
dificu
ltate :
- tulburari de
diureza ;
- proces
inflamator
pulmonar ;
hipertermie
;
- inapetenta
;
Manife
stari de
depend
enta :
- urini inchise
la culoare ,
diminuate
cantitativ ;
- slabire ;
- transpiratii
abundente ;
- sete
permanenta ;
- varsaturi ;
- nevoia de a elimina .
Antecedente :
- Fiziologice : -menarha- 12 ani ;
- nasteri doua (prin operatie cezariana) ;
- Patologice : - ruptura de clavicula in urma unui accident de masina ;
Examenul obiectiv :
-stare generala alterata ;
-facies congestionat pe partea stanga ;
- ganglioni limfatici : superficiali , nepalpabili ;
- tesut conjuctiv bine reprezentat ;
- sistem osos : articulatii mobile ;
- aparat cardio-vascular : T.A.-125/60mmHg , A.V.- 80 / minut ; zgomote cardiace ritmice ,
aria matitatii cardiace in limite normale ;
- aparat digestiv : tranzit intestina prezent ;
- aparat uro-genital : loje renale libere ;
La examenul aparatului respirator se evidentiaza :
-frecventa respiratiilor : 32 respiratii/minut ;
- matitate in treimea inferioara a hemitoracelui stang ;
- vibratii vocal crescute ca intensitate ;
- murmur vezicular diminuat ;
Analiza
Valori la 20.01.2007
Valori la 26.01.2007
1.Leucograma :
13400/mm
10500/mm
-leucocite
2%
1%
-eozinofile
0,1%
-bazofile
25 %
26%
-limfocite
1,1%
4,1 %
2.V.S.H.
19mm/1h
15mm/1h
3.Hemoglobina
12,5 gr%
12 gr%
-monocite
4.Acid uric
54 mg%
5.Uree
0,57 mg/dl
6. Glicemie
135 mg%
110 mg%
i;
Datorita ingestiei scazute de alimente si lichide pacienta prezinta stare de epuizare , risc
crescut de deshidratare si eliminare urinara redusa cantitativ , hipercroma , fara ca functionalitatea
renala sa fie alterata .
20.01.2007
- pacienta prezinta 32 respiratii /minut ;
- cianoza extremitatilor ;
23.01.2007
- 27 respiratii/minut ;
- cianoza extremitatilor a disparut ;
26.01.2007
- 25-respiratii /minut ;
- extremitatii necianotice ;
Obiectiv realizat .
Delegate :
Autonome :
c nursing
ntial
Sursa de dicultate :
- prezenta de secreti
bronho-pulmonare ;
- obstructie bronsica ;
- proces congestiv p
;
20.01.2007
- febra ridicata ;
- transpiratii ;
21.01.2007
- febra se mentine in platou cu oscilatii nesemnificative ;
23.01.2007
- puseul febril s-a remis ;
- temperatura normala ( 36,8 C) ;
26.01.2007
- temperatura in limite normale ;
- transpiratii inexistente ;
Obiectiv realizat .
Delegate :
Autonome :
tential posibil:
- hipertermiie ;
Sursa de dificultate :
- stare de disconfort ;
- stare de rau general ;
- potential de deshidratare ;
- anxietate ;
20.01.2007
- pacienta evita sa bea pentru a nu amplifica semnele;
- astenie ;
23.01.2007
- pacienta mananca si bea in cantitate moderata , fractionat ;
- diminuarea asteniei ;
26.01.2007
- stare generala buna ;
- astenie absenta ;
Obiectiv realizat .
Delegate :
- Polivitamine -2 cp / zi;
- Algocalmin la nevoie ;
Autonome :
Sursa de dificultate :
- anxietate ;
- intoleranta la efort ;
- astenie ;
- tuse ;
20.01.2007
- somn intermitent , cu treziri repetate ;
- anxietate ;
23.01.2007
- pacienta se adapteaza mediului s cu personalul medical ;
26.01.2007
- pacienta a dormit linistita toata noaptea .
Obiectiv realizat .
Delegate :
sing
Autonome :
Sursa de dificultate :
Delegate :
- durere toracica ;
Sursa de dificultate :
- proces congestiv
pulmonar ;
- anxietate ;
- neliniste ;
20.01.2007
- junghi toracic ;
- discordanta de miscare ;
23.01.2007
- durerea toracica a diminuat ;
- pacienta incearca sa se deplaseze singura ;
26.01.2007
- pacienta se deplaseaza singura ;
- durerea nu mai exista ;
Obiectiv realizat .
Delegate :
sing actual,
:
Autonome :
- dificultate in miscare ;
1.2007
1.2007
nspiratiile se mentin ;
bra ;
1.2007
biectiv realizat .
Sursa de dificultate :
- junghi toracic ;
Manifesta
de dependen
elegate :
utonome :
- Paracetamol 2tb/zi ;
- Algocalmin - o fiola la nevoie ;
- proces con
Surs pulmonar ;
a de
dific
ultate
:
1.2007
ni hipercrome ;
1.2007
1.2007
ctiuni fiziologice ;
biectiv realizat .
elegate :
- Paracetamol 2 tb/zi ;
- Algocalmin 1 fiola la nevoie ;
utonome :
terarea tegumentelor ;
evenirea deshidratarii ;
tential de deshidratare ;
Sursa de dificultate :
aforeza ;
- proces infl
- hipertermi