Sunteți pe pagina 1din 5

Stenoza lombar

Stenoz nseamn nchidere. Stenoza coloanei vertebrale descrie condiia in care nervii spinali sint
compresai in canalul vertebral. Canalul vertebral este un tub gol format de vertebrele coloanei
vertebrale. Orice cauza care duce la deformarea canalului vertebral, poate comprima nervii din interior.
Ca rezultat dupa mai muli ani de erodare a coloanei vertebrale, esutul din vecinatatea canalului
vertebral uneori compreseaza nervii. Aceasta poate explicarea de ce stenoza regiunii lombare a
coloanei vertebrale este o cauza obisnuita a durerilor de spate la adulii trecui de 55 ani.
Acest ghid ne ajuta s inelegem
De ce se dezvolt problema
Cum medicii diagnostic condiiile apariiei bolii
Ce opiuni de tratamen exista
Anatomie
Care parte a spatelui e implicata ?
Coloana vertebrala umana este formata din 24 oase, numite vertebre. Vertebrele sint situate una peste
alta si formeaza coloana vertebrala. Coloana vertebrala ofer corpului forma sa si este principalul
suport vertical.
In poriunea posterioara a vertebrelor se gsete un inel osos. Vertebrele fiind situate una peste alta, cu
ajutor inelelor osoase formeaza un tub gol numit canal vertebral. Canalul vertebral este strabatut de-a
lungul su de mduva spinrii. Craniul protejeaza creerul, iar coloana vertebrala maduva spinarii.
Maduva spinrii se intinde pina la a II-a vertebra lombara. Mai jos de acest nivel, canalul vertebral
conine un mnunchi de nervi care se prelungensc la membrele inferioare si organelor pelvine.
Termenul latin a acestui mnunchi de nervi este cauda equina, insemnind coad de cal.
Un disc intervertebral se poziioneaza intre doua corpuri vertebrale i creeaz un spaiu intre vertebre.
In mod normal, discul funcioneaza ca un absorbant de lovituri i protejeaza coloana vertebrala de
compresia propriei greutai. La fel mai protejeaza coloana vertebrala de activitaile grele care solicita
din greu coloana vertebrala, ca sariturile, alergarile si ridicaturile.
Un disc intervertebral este format din doua pari. Centrul numit nucleul care e spongios. Acesta ofera in
cea mai mare parte capacitatea de a absorbi ocul.
Nucleul este meninut de annulus fibros, o serie de ligamente inelare puternice pe care-o inconjoara.
Ligamentele sint fibre de esut conjunctiv, rezistente, care unesc un os de altul.
Cauze
De ce am aceasta problema ?
In coloana vertebrala a regiunii lombare, canalul vertebral are mai mult dect sufient spaiu pentru
nervi. In mod normal canalul are un diametru de 17 18 mm. Stenoza vertebrala aparte atunci cind
canalul este comprimat pina la 12 mm sau mai puin. Simptomele severe apar atunci cind canalul
vertebral a regiunii lombare se ingusteaza sub 10 mm.
Sint multe cauze care duc la dezvoltarea simptomelor stenozei maduvei spinarii.
Unele din cele mai frecvente sint:
Stenoza congenitala ( nou nascut cu canal vertebral ingustat)

Degenerare a coloanei vertebrale


Instabilitate de coloana vertebrala
Hernie de disc
Stenoze congenitale
Unii oameni sint nascui ( congenital ) cu un canal vertebral mai ingust decit in norma. Ei ar putea sa
nu aiba probleme in prima perioada a vieii. Totusi avind un canal ingustat pune problema unei
stenozari. Chiar si o afeciune nensemnata in regiunea spatelui, poate exercita presiune asupra maduva
spinarii. Persoanele nascute cu un canal vertebral ingustat, deseori pot avea complicaii odata cu virsta,
din cauza ingustarii permanente a canalului vertebral i imbtrinirii.
Degenerare
Degenerarea este cea mai obisnuita cauza a stenozei canalului vertebral. Uzarea si eroziunile coloanei
vertebrale legate de virsta, stresul repetat si tensionarea permanenta poate provoca multe probleme de
coloana. Discul intervertebral incepe sa se colabeze iar spatiul dintre vertebre se micsoreaza.
Excrescentele osoase pot inainta in interiorul canalului vertebral si micora spaiul disponibil nervior
spinali. Ligamentele care susin vertebrele se pot ngroa si strmta canalul vertebral. Toate aceste
condiii duc la ngustarea canalului.
Instabilitatea coloanei vertebrale
Instabilitatea coloanei vertebrale poate cauza stenoza vertebrala. Prin instabilitate se inelege
mobilitatea exagerata a vertebrelor coloanei vertebrale. Instabilitatea vertebrelor lombare poate apare
daca ligamentele de suport se intind sau se lezeaza in urma unor afeciuni severe a spatelui. Persoanele
cu patologii n care pierd esut conjunctiv la fel pot avea instabilitate de coloana vertebrala. Indiferent
de cauza, mobilitatea exagerata a vertebrelor duc la stenoza canalului vertebral.
Hernierea discului
Stenoza canalului vertebral poate aparea atunci cind un disc intervertebral herniaz (se rupe). In mod
normal, discul care absoarbe ocul poate menine greutatea corpului si tensionarile activitailor zilnice.
Totui, daca presiunea exercitata asupra discului, este prea mare, cum ar fi in cazul unei caderi de la
inalime in poziie eznd, atunci nucleul din interiorul discului poate iei in afara inelului fibros si
poate smulge discul intervertebral. Aceasta este numita herniere de disc. Daca un disc intervertebral
herniaza in posterior, acesta compreseaza nervii canalului vertebral cauzind simptomele stenozei
maduvei spinarii.
Simptomele
Care sint semnele de stenoza ?
Stenoza canalului vertebral de obicei se dezvolta lent intr-o perioada lung de timp. Acest lucru se
datoreaza faptului ca principala cauza a stenozarii este degenerarea coloanei vertebrale odata cu virsta.
Rareori simptomele apar brusc cind cauza problemei este degenerarea. O leziune severa sau un disc
herniat poate cauza dezvoltarea imediata a simptomelor.
Pacienii cu stenoz nu au dureri permanente. Iniial apare durere i slabiciune in picioare, de obicei in
ambele picioare simultan. Unii pacieni descriu ca propriile picioare au de gnd sa-i paraseasca.
Simptomele se caracterizeaza in principal prin pierderea sensibilitaii din membrele inferioare.
Presiunea asupra nervilor din stenoza, poate cauza senzaii de nepturi in zona inervata de nervii
respectivi. Reflexele devin incetinite. Unii pacieni pot descrie unele simptomele ca fiind asemanatoare
prelingerii unei picaturi de ap de-a lungul picioarelor.
Simptomele se schimba odata cu schimbarea poziiei. Flexia ( inclinarea inainte) largeste canalul

vertebral si de obicei micsoreaza durerile. De aceea persoanele cu stenoza au tendina de a lua anumite
poziii antalgice cind se aeaza sau cind merg la culcare. Activitaile ca intinderea, statul in picioare,
mersul necesita indreptarea coloanei vertebrale sau chiar extensia ei (indoirea inapoi). Acesta poziie
micsoreaza dimensiunile canalului vertebral si deseori agraveaza simptomele.
Diagnoza
Cum medicul diagnostica problema?
Diagnoza incepe cu anamneza completa si examenul fizic. Medicul se intereseaza de simptomele
prezente si gradul afectarii activitilor zilnice. Intrebarile se refera la durere, amoreala sau slabiciunea
din picioare. Medicul mai doreste sa cunoasca daca simptomele sint mai rele cind te ridici in picioare
sau in timpul mersului si daca dispar la aezare.
In timpul examenului fizic se atrage atenia la micarile de extensie care provoaca durerea sau alte
simptome. Sensibilitatea pielii, fora musculara si reflexele la fel sint verificate.
Razele X arat daca problemele sint cauzate de modificarile din vertebrele coloanei vertebrale.
Imaginea poate arata daca degenerarea a cauzat colapsul spaiului dintre vertebre. Razele X mai pot
arata orice excrescena osoasa care invadeaza canalul vertebral.
In cazul unui diagnostic neconcludent, medicul poate indica o rezonan magnetic nuclear (RMN).
Aparatul RMN foloseste unde magnetice altele decit razele-X pentru vizualizarea
esuturilor moi. Acest test red o imagine clara despre canalul vertebral si daca nervii din interior sint
compresai. Aparatul creaza imagini a regiunii indicate de medic. Testul nu necesita colorare.
Tomografie computerizat (scanarea CT) poate fi indicata. Scanarea CT ofera o imagine detaliata prin
raze X despre esutul osos. Imaginea poate arta orice excrescena osoasa (osteofit) care patrunde si
ocupa spaiu in canalul vertebral.
Cind diagnosticul nu poate fi stabilit, se poate recomanda un test electric nervilor care pleaca spre
membrul inferior si piciorului propriuzis. Electromiograma (EMG) verifica daca calea motorie a unui
nerv functioneaza in mod corect. Impulsul motor traverseaza nervul si inerveaza muschiul.
O alta investigatie care ajuta in stabilirea diagnosticului este potentialul somatosenzorial evocat (SSEP)
pentru a localiza cu mai multa precizie comprimarea nervului spinal. Testul SSEP este utilizat pentru a
verifica sensibilitatea nervului. Aceste impulsuri senzoriale au o directie aferenta si informeaza despre
senzaiile percepute de corp cum ar fi: durerea, temperatura si atingerea. Funcia nervului este
inregistrata de un electrod plasat pe suprafata pielii in zona de inervare a nervului.
Nu toate cazurile de stenoza sint din cauza degenerativa. Singele se examineaza pentru a determina
daca simptomele nu au alta provenienta, de exemplu artrite sau infecii.
Tratament
Ce opiuni de tratament exista ?
Tratament nechirurgical
In afara de condiiile care cauzeaza probleme semnificateive sau simptomele se agraveaza rapid,
majoritatea medicilor vor incepe cu tratament nechirurgical.
Pentru inceput se pot prescrie metode de imobilizare a coloanei vertebrale. Meninerea spatelui
nemiscat, pentru scurt timp poate calma inflamaia si durerea. Aceasta poate include una doua zile de
repaos. Pacienii pot gasi anumite poziii sa doarma sau odihneasca, care le uureaz durerile. Aceste
poziii largesc canalul vertebral, reduc compresia pe radacinile nervoase si micora simptomele.

O centura pentru suport lombara sau un corset poate fi prescris, cu toate ca beneficiile sint
controversate. Suportul poate limita compresia discului intervertebral si preveni miscarile suplimentare
in coloana vertebral. Dar mai poate slabi musculatura spatelui si abdominala. In mod normal corsetul se
poarta pe o durata de una doua saptamini.
Uneori pacienilor cu stenoza li se prescriu preparate medicamentoase ca anti-inflamatoare
nesteroidiene (AINS) sau aspirina. Acesta medicaie poate avea si efecte nedorite (adverse) la nivelul
rinichilor si tractului gastrointestinal. Din cauza frecvenei crescute a stonezei in rindul populaiei mai
n vrsta, se monitorizeaza atent preparatele medicamentoase pentru evitarea complicaiilor.
Narcoticele ca codeina sau morfina, nu sint in general prescrise pentru ca provoaca dependenta daca nu
sint folosite intr-un mod corect. Relaxantele musculare sint ocazional folosite pentru calmarea durerilor
musculare.
Simptomele stenozei pot duce la schimbri de dispoziie. Ca rezultate, medicul poate prescrie uneori
medicaie anti-depresiv, numite triciclice. Triciclicele ajuta la meninerea strii afective a pacientului,
iar unele triciclice chiar imbuntesc somnul prin sinteza unui important hormon numit serotinin.
Aceasta medicaie la fel pare sa calmeze durerea de spate prin aciunea la nivelul membranei din jurul
nervilor ai zonei dureroase.
Unor pacieni le este indicat injecia epidural cu steroizi (ESI). Maduva spinarii este inconjurata de o
formaiune numita dura. Statiul ditre dura i maduva spinarii este numit spaiu epidural. Se considera
ca steroizii nimerind in acest spaiu, se lupta contra inflamaiei din jurul nervului, discurilor si feelor
articulare. Micsorind inflamaia apare mai mult spaiu in jurul nervilor comprimai dinauntru canalului
vertebral.
Pacientii deseori conlucreaza cu un fizioterapeuii. Prin evaluarea condiiilor, terapeutul poate atribui
poziii si exerciii pentru usurarea simptomelor. Terapeutul ar putea sugera utilizarea traciei. Tracia
este o metoda obisnuita de tratament in stenoza i se realizeaza prin intinderea cu blndee a coloanei
vertebrale astfel micornd compresia de pe nervii spinali. Terapeutul mai poate propune tonizarea si
exerciii aerobice. Exerciiile tonizante au ca scop imbunatatirea forei si controlului muchilor
abdominali. Exerciiile aerobice sint practicate pentru imbunatairea funciei inimii si plaminilor, i
creterea rezistenei in muschii spatelui. Mersul pe bicicleta statica, offera un bun tratament aerobic si
menine spatele usor inclinat inainte, poziie care permite calmarea multor pacieni cu stenoza lombara.
Tratament chirurgical
In cazul in care simptomele sint blinde si nu exista vre-un pericol de agravare, tratamentul chirurgical
de obicei nu este indicat. Atunci cind sint semne clare de compresie brutala a nervilor spinali,
intervenia chirurgicala poate fi necesara, uneori imediat. Simptomele care presupun tratamentul
chirurgical includ slabiciunea in muschii piciorului, durerea care nu se reduce si probleme legate de
intestine sau vezica urinara.
Compresia nervilor spinali poate cauza pierderea controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor.
Aceasta situaie este una de urgen. In cazul in care compresia nu cedeaza, se poate sfri cu paralizia
permanenta a vezicii urinare sau intestinelor. Intervenia este recomandata pentru eliberarea nervilor de
compresie.
Principala procedura chirurgicala practicata este laminectomie lombara. Unii pacienti deasemenea
necesita intervenie cu fuziune imediat dupa laminectomie daca este prezenta instabilitatea coloanei
vertebrale.
Laminectomie lombara
Lamina acopera din posterior maduva spinarii care formeaza o structura asemanatoare unui acoperis.

Cind nervii spinali sint comprimai de un disc herniat sau excrescene osoase, laminectomia lombara
inlatura intraga lamina pentru inlaturarea presiunii de pe nervii spinali. Aceasta este primul tip de
tratament chirurgical folosit in stenozele lombare.
Fuziunea Lombar Posterioara
Fuziunea lombara posterioara poate fi necesara dupa intervenia chirurgicala de laminectomie.
Procedura de fuziune este recomadata in cazul in care un segment din coloana vertebrala a devenit liber
sau instabil.
Prin fuziune se unesc doua sau mai multe vertebre intr-una integra. Aceasta fixeaza vertebrele si le
blocheaza miscarile. Procedura se caracterizeaza prin plasarea unei grefe osoase in partea posterioara a
coloanei vertebrale. Majoritatea chirurgilor aplica placi metalice si uruburi pentru prevenirea
miscarii vertebreler si protejarea grefei astfel incit se poate accelera vindecarea.
Reabilitarea
La ce ar trebui sa ma astept?
Reabilitarea nechirurgicala
Chiar daca nu este necesara intervenia chirurgicala, medicul poate recomanda cooperarea cu un
fizioterapeut. In mod normal pacienii sint consultai saptaminal de citeva ori, timp de una dou luni. In
cazurile severe bolnavii necesita ingrijire suplimentara de citeva siptamini.
Terapeutul face o programa pentru restabilirea miscarilor spatelui, forei musculare, rezistenei si
funciei. Tratamentul pentru stenoza lombara deseori include tracie lombara, descrisa mai sus.
Masajurile la fel pot fi practicate pentru inceput, fiind utile la inceperea miscarilor cu mai putina durere
si mai multa uurina. Terapeutul mai poate recomanda o serie de exerciii destinate largirii canalului
vertebral si decompresia nervilor spinali.
Este important de imbunatatit puterea si coordonarea muschilor abdominali si ai spatelui. Terapeutul
poate evolua corectitudinea exerciiilor, si sugera anumite modificari pentru a evita probleme
ulterioare.
Dupa intervenia chirurgicala
Dupa intervenie, bolnavii pot conlucra cu fizioterapeuii. Pacienii care au suportat o intervenie de
sinteza, de obicei ramin in repaos fizic doua trei luni pina a incepe programul de reabilitare. Ei vor
frecventa sedintele terapeutului timp de 6 8 saptamini, si vor astepta recuperarea copleta pina la 6
luni.
In timpul terapiei, terapeutul poate utiliza metoda ca cldura sau ghea necesare reducerii durerii si
spasmului muscular. Pacienii ncep a nva cum s se mite n condiii de siguran, cu solicitarea
minim a muschilor spatelui.
Pe durata evoluiei programului de reabilitare, pacienii efectueaza mai multe exerciii de provocare.
Scopul este de a imbunatai intr-un mod sigur puterea si functia. Terapeutul ajuta bolnavului sa revina
la activitaile lui precedente. In mod ideal pacientii ar trebui sa revina la activitaile obisnuite. Pacienii
pot avea nevoie de o indrumare referitor la activitailor lor, daca sint in condiii de siguranta sau cum
sa-si schimbe modul de lucru.
Atunci cind tratamentul este in desfasurare, vizitele periodice la medic vor fi mai rare. Terapeutul va
continua sa fie o resursa de informatie. Dar pacienii sint in sarcina de a-i continua exerciiile de sine
statator.