Documentare Iluminat

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM 'ION MINCU' - BUCURESTI
UNIVERSIT D'ARCHITECTURE ET URBANISME 'ION MINCU' 'ION MINCU' UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18-20, 70109 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon: (40) 1 313.95.65, 307.71.40
Fax: (40) 1 312.39.54
CENTRUL DE CERCETARE, SINTEZA SI BANCA DE INFORMATII IN CONSTRUCTII, ARHITECTURA SI URBANISM

C.C.S. - B I C A U
Contract: 30/2002
DOCUMENTARE PRIVIND
CRITERIILE DE PERFORMANTA
SPECIFICE ILUMINATULUI
NATURAL SI CONTROLULUI SOLAR
Beneficiar: MLPTL
Redactarea a III-a
CUPRINS
a. INTRODUCERE Sinteza documentarii in a doua redactare
b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR din faza de ancheta
CAPITOLUL 1 ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR
1.1
1.2
1.3
1.4
DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme,

recomandari
REGLEMENTARI DIN ROMANIA standarde
CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE
CONCLUZII
CAPITOLUL 2 CONTROLUL SOLAR

2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme ,
recomandari
2.2
REGLEMENTARI DIN ROMANIA
2.3
2.4
CONCLUZII
CAPITOLUL 3 ANEXA
3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA
3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI
3.3 BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
a.SINTEZA DOCUMENTARII IN A DOUA REDACTARE
bordarea creativa in ceea ce priveste lumina naturala si soarele a produs deja in ultimii ani, din ce
in ce mai numeroase, o serie de realizari de arhitectura de o noua generatie. Arhitrectura solara,
bio-climatica, ecologica, verde, inteligenta etc. a capatat deja un statut important. Reglementarile
au ramas evident in urma si este evidenta intentia de a recupera aceasta intarziere.
In urma discutiilor avute si a parcurgerii unui numar mare de documente scrise si sit-uri oficiale,
(alegand si considerand ca fiind unul dintre cele mai rapide si la zi mijoace de informare si
comunicare, utilizarea web-ului pentru cautarea informatiilor) o concluzie este ca reglementarile
propriu-zise sunt putine in tarile europene si absente la nivel central european.
In continuare prezentam concluziile specifice in urma primei redactari:
Majoritatea cautarilor s-au efectuat in registrul lingvistic anglo-francofon. In acest

registru rezultatele sunt mai degraba neconsistente. Este posibil ca problemele de insorire
excesiva sa fi preocupat excusiv tarile confruntate cu aceasta problema, in speta tarile
mediteraneene din UE (Spania, Italia, Grecia) unde, din lipsa suportului ingvistic de
specialitate, n-am putut penetra. Din aceleasi motivatii n-am penetrat in spatiul scandinavic,
nord european, confruntat mai ales cu asigurarea unui minim de iluminare necesar.
Lumea vechiului continent nu a reusit sa ajunga la nivelul de reglementare ale unor state ce
s-au confruntat mai acut cu problemele luminii si insoririi ca de pilda SUA sau Australia.
Principalele reglementari se afla in continentul nostru in Marea Britanie si in Germania.
Franta a pasat problema catre diversele coduri nationale (codurile muncii, sanatatii,
urbanismului, constructiilor, etc.) in care sunt enumerate cel mult exigente globale sau
recomandari vagi. Nu exista inca norme europene EN referitoare la aceste domenii insa am
reusit sa gasim norme separate, specifice unor domenii de activitate (programe de
arhitectura, domenii de activitate, locuri de munca, etc.) ce cuprind si prevederi referitoare
la subiectul nostru de studiu. Deci, in concvluzie, nu s-au gasit reglementari unitare
specifice acestui domeniu, care sa atace aceste aspecte (necesar de lumina naturala si
control solar). Exista o propunere de norma europeana , prezentata in cuprinsul primei
redactari.
Exista o cantitate mare de informatii cu caracter tehnic, stiintific ,analitic etc. care trateaza
aceste probleme, in general in contextul problematicii generale de ordin ecologic. Este
evidenta intentia de a se realiza curand regelementari la nivel european, exemplul
american, australian, etc. Am cules si ordonat o mare cantitate de informatie din aceste
surse extra-europene; aceasta este accesibila in dosarul virtual, pe suport informatic.
Domeniul luminii naturale nu provoaca nici afectiuni patologice majore, nici agresiuni
asupra mediului sau bugetului. Iata de ce credem ca din aceste considerente acest aspect
al luminii naturale este inca relativ neglijat. De cele mai multe ori este inglobat ca un capitol
sumar tratat in cadrul iluminatului artificial. Poate si pentru faptul ca lumina naturala nu
costa nimic, nu intereseaza in mod deosebit. Cresterea importantei domeniului este insa
evidenta pentru viitorul apropiat, din cauze de ordin ecologic. Asupra luminii naturale nu se
poate interveni direct sau simplu; realizarea unor exigente simple, ce pot fi atinse usor cu
ajutorul iluminatului artificial, in cazul luminii naturale implica o conceptie arhitecturala de
ansamblu, de o mare calitate si complexitate.
Privind mai atent rezultatele cautarii pe sit-ul Afnor, putem constata ca doar cca 40 % din
rezultatele cautarii reprezinta norme europene adoptate de statul francez, grosul
rezultatelor reprezinta norme franceze, DTU-uri sau alte reglementari nationale ce apar
chiar in aceste zile nefiind adoptate la nivel national si nu european; iata de ce consideram
ca descoperirea unor norme strict europene este destul de improbabila, din moment ce in
tari ca Franta acestea nu au devenit o dominanta.
Principalele norme europene, clasificate dupa data adoptarii lor par a urma o anumita logica
: ele au aparut fie ca o consecinta a unui eveniment (dupa anul 2000, cazurile de
legionellosa din Franta, au impus numite masuri de ventilatie si igiena, de pilda) sau dupa
ce o anumita problema s-a produs (accidentele + lipsa ventilarii in tunelele rutiere), fie ca
urmare a unei preocupari esentiale de durata. Cum in domeniul nostru nu s-au produs
evenimente deosebite, cum nu exista probleme de costuri deosebite sau de poluare (ce
explica permanenta unor teme - cele termice sau de mediu), consideram ca factorii
decizionali din UE n-au considerat ca presanta aparitia unor reglementari in acest domeniu
al luminii naturale, si problema a fost lasata la latitudinea fiecarei tari, care la randul lor n-au
elaborat reglementari stricte in acest domeniu.
Majoritatea normelor gasite sunt enumerate doar la nivelul titlurilor, insotite uneori extrem
de scurte rezumate. In schimb toate se obtin pe bani. Este extrem de greu sa ne dam
seama in aceste conditii de continutul acestor norme, deoarece sub titlul promitator se pot
ivi surprize de proportii referitoare la continutul propriu-zis. Pentru sit-ul Afnor s-a realizat o
estimare a costurilor pentru a putea dobandi cele mai interesante documente, pornind de la
titulatura lor.
b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FAZA DE ANCHETA
concluzie cu caracter general in urma primei redactari este ca, desi reglementarile propriu-zise
sunt putine in tarile europene i practic absente inca la nivel central european, informatia stiintifica
i tehnica in domeniu este foarte abundenta i intr-o dezvoltare evidenta.
Astfel dupa aceasta redactare, in faza de ancheta ne-am propus o documentare bazata pe
abordarea si aducerea la cunostiinta a documentatiei unor institutii cu experienta si istorie in domeniu.
Prezentam in continuare (in urma discutiilor avute si a participarii cu observatii si propuneri
referitoare la prima redactare a documentatiei, a diverselor institutii) sinteza fazei de ancheta :
Universitatea Tehnica Costructii Bucuresti :
Apreciaza documentarea, chiar si numai in prima ei redactare , ca fiind utila si oportuna
deoarece aceasta reprezinta o sinteza la zi a stadiului in care se gasesc cunostintele, cercetarile si
reglementarile normative din domeniul iluminatului natural al cladirilor in corelatie cu cel al controlului
solar a acestora.
Parcurgerea unui numar foarte mare de site-uri oficiale, folosind diversi discriptori specifici si
generali a evidentiat faptul ca la nivelul UE nu exista inca norme de tip EN in domeniile analizate dar
exista o cantitate mare de informatii ce pot constitui baza unor viitoare reglementari la nivel european.
Va prezentam in continuare ropunerile :
Realizarea unei documentari referitoare la diferitele materiale de interes in prezent in

tara pe circuitele ASRO si a preturilor cu care acestea pot fi achizitionate;
O documnetare/cercetare suplimentara care sa aiba in vedere :
o Recomandari de principiu referitoare la corelatiile dintre iluminarea
naturala/insorirea spatiilor, orientarea cardinala a fatadei si geometria vitrajelor;
o Idem si amplasarea vitrajelor in cadrul peretelui exterior (totdeauna centrat?);
o Existenta unor metode grafice sau analitice rapide (calibrate insa cu modele
experimentale sau/si de calcul evoluat) de dimensionare/verificare a satisfacerii
diferitelor criterii de performanta specifice iluminatului natural si controlului
insoririi spatiilor inchise ale cladirilor.
Lucrarea trebuie continuata astfel incat dupa finalizare sa fie posibila elaborarea rapida
a unei reglementari nationale specifice, aceasta urmand a fi armonizata cu cele care
sunt de asteptat a apare in curand in tarile UE sau la nivelul ansamblului actor tari
Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la nivel national cat si

international aprecierea din partea Ministerului sanatatii publice si familiei a venit ca o incurajare
pentru realizarea urmatoarei faze si finalizarea documentatiei prin elaborarea cat mai devreme a
reglementarilor,
URBAN PROIECT Bucuresti considera documentarea o sinteza valoroasa si bine

sistematizarta a problematicii studiate, oglidita in studii de specialitate, norme si reglementari din
Romania si strainatate.
Propunerile reprezinta completari :
de urbanism prin :
o tipuri de configuratii de incinte urbane care prin proportii (lungime-latimeinaltime ecrane perimetrale), orientari, deschideri, penetrari sa fie favorabile
iluminatului natural si controlului solar.
o legatura dintre iluminarea naturala a spatiilor construite si dimensionarea
(distante inaltimi) a spatiilor verzi adiacente
prin identificarea unor metode grafice, expeditive, de lucru prin care sa poata fii apreciat
nivelul de iluminare interioara a unei cladiri nou proiectate (sau reabilitate) pentru cazul
cand din diverse motive (importanta constructiei, urgenta elaborarii proiectului, lipsa
unei echipe imediat accesibile, de specialisti strict pe domeniu) un studiu aprofundat nu
e posibil;
identificarea unor foruri de avizare in strainatate (institute de specialitate,celule de
lucru in ministere, organe ale administratiei locale) si a unor avize, pe domeniu
(obligatorii sau facultative). Incercarea de echivalare a acestora cu institutii si tipuri de
avize curente la noi;
Indentificarea in literatura de specialitate , a unor grile minimale de apreciere a
aptitudinii ansamblurilor urbane si a constructiilor de a fi satisfacator iluminate natural
(procent de vitrare, tip de vitraj, cadru inconjurator, finisaje, orientari, adancime etc.)
Propuneri de astfel de grile, conform cu exigentele din Romania, utile atat concepturilor
cat si organelor de avizare.
S.C. PRODOMUS S.A considera subiectul studiului actual, acesta incercand sa acopere un
segment al normarii practic inexistent la noi in tara, atat ca procupare de sine statatoare, cat si ca parte
a normelor departamentale, criteriile de exigenta joacand un rol deosebit.
Necesitatea unui astfel de studiu este evidenta, problematica legata de iluminatul natural si
controlul solar facand parte din categoria criteriilor de exigenta esentiale, prevazute de Legea 10/1995,
atat in cadrul criteriilor legate de igiena, sanatate, protectia mediului, cat si de cele privind protectia
hidrofuga, termica si economia de energie.
Aflat in faza de proiectare Redactarea I, studiul analizat reflecta cautarile
elaboratorilor, atat in camp legislativ aferent spatiului european cat si in cadrul preocuparilor
profesionale specifice obiectivului analizat. Asa cum rezulta si din concluziile fazei prezentate,
elaborarea unui normativ individualizat poate fi o optiune, dar fara o eficienta practica directa asupra
procesului de proiectare.
Din punct de vedere al structurarii materialului, pentru faza urmatoare, prezentele sugestii sunt
legate in principal de definirea scopului si organizartea materialului astfel incat sa devina un instrument
care sa stea la baza elaborarii normativelor departamenatale :
necesitatea adaptarii cautarilor si structurarea problematicilor abordate, in conformitate
cu conditiile specifice ale unui cadru normativ in continua transformare, astfel incat sa
se impuna pentru fiecare categorie de program de arhitectura prevederile
minimale/maximale legate de iluminatul natural si controlul insoririi;
identificarea prevederilor actuale (existente in normativele si standardele aflate in

vigoare)
si
reactualizarea
acestora,
in
conformitate
cu
ultimile
rezultate/cercetari/prevederi normative europene cu scopul alinierii acestora la legislatia
si cadrul normativ CE;
necesitatea definirii clare ale celor doua componente, in mod distinct, afectate de
problematica iluminarii naturale si a insoririi:
o componenta urbanistica si conditionarile aferente;
o obiectul de arhitectura si conditionarile specifice, pe tipuri de programe de
arhitectura.
Pozitia noastra fata de unele aspecte enuntate in randurile anterioare

Metode simple succinte de calcul si determinare nu rezolva neaparat in mod sigur cazuri complexe sau
speciale cum sa aprecieze asta cineva care are numai cunostiinte limitate ?
Vom da metode sintetice de evaluare a cantitatii si distributiei luminii naturale, precum si pentru
controlul solar , asa cum le-am sintetizat (in special pornind de la Victor Olgyay Solar Control and
Shading Devices si Dayligting in Architecture A European Reference Book
CAPITOLUL 1:
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR
1.1
DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme,

recomandari
Sinteza cercetarilor
1.2
REGLEMENTARI DIN ROMANIA standarde
Sinteza cercetarilor
1.3
Documente publicate
1.3.1
1.3.2
1.3.3
1.3.4
1.3.5
1.3.6
1.3.7
1.3.8
1.3.9
Lumina naturala
Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie
Fundamentele iluminarii naturale
Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si
exterioare, controlul insoririi.
Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate
Recomandari privind ambianta luminoasa
Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort
Lumina naturala si pozitia curenta pe piata
Criterii de corelare cu lumina artificiala
Documente virtuale (site-uri internet):

eclairage-public.net
1.4
CONCLUZII
1.5
METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A INSORIRII
1.1 DOCUMENTE EUROPENE CU CARACTER OFICIAL legi, norme, recomandari

SINTEZA CERCETARILOR
Cautarile s-au efectuat pe doua cai: gasirea documentelor tiparite si investigarea imensei baze de
date care este azi internetul. In cazul documentelor tiparite rezultatele sunt dezamagitoare , chiar
oficiul de informare al UE in Romania trimitanndu-ne la adrese web pe care le stiam de mult. ASRO
furnizeaza un CD ROM cu standardele romanesti, inclusiv cele andorsate dar desi l-am cumparat nam gasit documente tiparite, ce pot fi achizitionate, referitoare la norme europeene. Cautarile prin
biblioteci ne-au confirmat banuiala unei lipse cronice a acestor documente. Europa de altfel traieste
deja in era informationala si este foarte putin probabil sa gasim materiale tiparite (cel mult unele
destul de imbatranite) specifice domeniului nostru.
Iata de ce grosul cautarilor s-a axat pe cautarea in nesfarsita baza de date a internetului. Nnu am
ales calea intamplarii care nu poate duce la rezultate concludente si edificatoare, ci am utilizat
mijloacele cele mai in masura sa ne conduca la astfel de documente. Astfel desi cautarea s-a
rezumat la registrul lingvistic anglo-francez (cu unele cautari in italiana si spaniola) am utilizat
cuvintele cheie in maniere multiple: cuvant singular cu posibilitatea unor rezultate enorme usor
necocludente dar care acopera toata plaja de documente posibile sau cautari avansate cu filtre,
fraze exacte, cu variatia atenta a cuvintelor cheie (in diferite limbi, genuri, etc.) S-au utilizat megamotoare de cautare precum Copernic, Google, Metacrawler, Web Crawler, Infogrid, My Netscape,
iar rezultatele cautarii au fost discutate, listate, si accesate chiar si acolo unde revelanta informatiei
parea indoielnica. A rezultat un volum impresionant de documente ce vor fi de altfel anexate in
extenso intr-un CD ROM Anexa la finalul redactarii a 3-a, documente ce au fost triate, organizate,
traduse.
Orice doritor de informatii relevante in domeniul normelor europeene va trece obligatoriu prin site-ul
afnor.fr care este cea mai complecta colectie de normative franceze, europene, ISO (deci
internationale) gasita de noi; din pacate va gasi doar titluri de norme si mici rezumate, toate
normele nefiind accesibile decat contra cost. Daca cautarea se limiteaza la aflarea existentei sau nu
a unui titlu, atunci site-ul are un motor de cautare performant.
Site-ul oficial al comunitatii europene cenorm.be, are o cautare mai dificila si documentele sunt
inaccesibile; nu recomandam accesarea lui decat prin cautarea avansata pe care o propune.
Cele mai interesante norme gasite le prezentam, structural in cele ce urmeeaza
NORME INTERNATIONALE ISO
ISO 31-6
Decembrie 1998, Marimi si Unitati, partea a 6-a lumina si radiatii

electromagnetice conexe; se refera la remeni fizici; norma internationala
constiuita din ISO 31-6/1992 si ISO 31/A1/1998, costa 93 euro
ISO 9050-1990
Februarie 1990 Sticla in constructii determinarea transmisiei luminoase a

transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei
razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala;
costa 46 euro
ISO 9488-1999
Octombrie 1999 Energie solara vocabular; norma internationala costa 124

euro
ISO 6243-1997
Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilor sistemul

8
simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro

ISO 8995-2002
Mai 2002, Iluminatul interior al locurilor de munca, norma internationala,

costa 72 euro
ISO 9241-6-1999
Decembrie 1999, Exigente ergonomice pentru munca la birou cu

terminale cu ecrane de vizualizare (TEV), -partea a 6-a, ghid general
referitor la mediul de munca, norma internationala, costa 105 euro
NF EN ISO 9488-2000
Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma

omologata, costa 71.60 euro
Ultima este si norma franceza, si europeana.
NF EN 12665 -2002
Noiembrie 2002, Lumina si iluminat termeni de baza si criterii pentru

specificarea exigentelor in iluminat, indice de clasare X90-002, norma
omologata costa 46 euro
NF EN 60598-2-25/1995
August 1995, Surse de lumina partea a 2-a reguli particulare sectia 25:
surse de lumina pentru unitatile spitalicesti si casele de sanatate, indice de
clasare C71-025, norma omologata, elaborata sub mandatul dat CENn-ului
de comisie in cadrul unei directive europeene DI 73 01/02/1973 costa 39.8
euro
NF EN 410
Noiembrie 1999 Sticla in constructii determinarea caracteristicilor

luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare P78-457
De asemenea au fost gasite in cadrul rubricilor Normalisation-Reglementation din cadrul site-ului

cstb.fr documentul intitulat Goluri si ferestre, repere reglementare, unde in cateva randuri se atinge s
problema reglementarii iluminatului natural, reglementari incluse incadrul unor coduri speciale franceze
(Codul urban, Codul Muncii, etc). Astfel pot fi gasite dispozitiii cu caracter general referitoare la
amplasarea golurilor in raport cu rezaliturile peretilor. (Cladirile situate pe un teren apartinand
proprietarului trebuie sa fie implementate in asa mod incat golurile ce lumineaza spatiile principale sa nu
fie mascate de nici o parte de imobil ce ar trebui perceput dinspre acea fereastra peste un unghi de 45
de grade deasupra orizontalei Codul Urban Francez, Cartea 1 reguli generale, Titlul 1 Reguli
generale de utilizarea solului, Cap. 1 Reguli generale de urbanism, intrat in vigoare la 1 aprilie 1976.
De asemenea gasim ca cladirile trebuie in asa fel concpute si dispuse incat lumina naturala sa fie
utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate muncii, mai putin in cazurile in care natura tehnica a tipului
de activitate o impiedica ( in Codul Muncii Francez la Sectia 1, Sectia Reguli de Igiena, Cartea 2,
Reglementarea lucrului, Titlul 3: Igiena si Securitate, Cap 5 Dispozitii aplicabile spatiilor de constructii in
interesul igienei si securitatii muncii, Art. R235-2, in vigoare din aug. 1984.)
Ultimul act enuntat in studiu este un Decret din 31 03 1992, intrat in vigoare din 1993, ce precizeaza
aspecte refriotoare la modificarea unor articole ale codului mai sus mentionat. Cea mai importanta este
ca ..iluminatul trebuie conceput si realizat in asa fel incat oboseala vizuala si afectarile vederii ce ar
decurge din aceasta oboseala sa fie evitate iar decelarea eventualelor riscuri sa vie perceptibile de
vederea umana.
Din acest articol datat 2002 putem deduce ca legislatia franceza n-a mai evoluat prea mult din anii 7080 decat printr-un decret din 1993 ce se refera la lumina in general si in termeni destuli de generali, la
nivelul unor exigente de principiu.
Tot in domeniul codurilor franceze, pe site-ul legifrance.fr am gasit refriri legate de servitutile de
vecinatate si de vedere in Codul Francez al Constructiilor si Locuintei la Cartea 1, Cap.2 Dispozitii
speciale, sectiunile 3 si 4.
Mai pot fi gasite acte normative (titlurile lor) elevetiene pe site-ul publicatiilor SLG, slg.ch
Site-urile belgiene de norme au fost cele mai generoase prin cele cateva norme in rezumat extensiv pe
care le ofera doritorilor. Cautarea s-a facut cu softul Copernic Agent Basic si ca urmare a cautarii cu
cuvantul cheie eclairage , am obtinut urmatoarea lista de rezultate, din care nnumai cele marcate cu
pata de culoare intereseaza acest subiect.
Norme/Iluminat/Norme NBN
Lista des normelor europeene EN avand statutul de norma belgiana NBN
NBN EN 1837 Iluminat integrat masinilor (utilajelor)
1999
NBN EN 1838 Iluminat de siguranta
1999
NBN EN 12193 Iluminatul instalatiilor sportive
1999
NBN EN 13272 Iluminatul electric pentru materialul rulant al sistemelor de transport public
Lista des normelor belgiene NBN

NBN L01-001 Vocabular fotometric,
Notiuni - marimi - unitati
1980
NBN L02-002 Vocabular de colorimetrie
1986
NBN L03-001 Codul de buna practicaa functiilor vizuale- prima parte: notiuni, marimi , unitati,
metode de examinare
1990
NBN L13-001 Iluminatul interior al cladirilor
Principii generale
1979
NBN L13-001 / A1 Iluminatul interior al cladirilor
Principii generale
1979
NBN L13-002 Iluminatul natural al cladirilor Predeterminarea iluminarii naturale pentru
conditiile de cer acoperit (metoda grafica aproximativa)
10
1972
NBN L13-003 Codul de buna practica al iluminarii operelor de arta si ale obiectelor de colectie
1980
NBN L13-004 Iluminatul salilor de sport
1981
NBN L13-006 Iluminatul locurilor de munca
1992
NBN L14-001 Iluminatul interior al cladirilor Constructii luminoase cu iluminat ertificial
1974
NBN L14-002 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in
iluminatul artificial al spatiilor inchise.
1975
NBN L14-002 / A1 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in
iluminatul artificial al spatiilor inchise
1979
NBN L15-001 Iluminatul natural al cladirilor Codul bunei practici al iluminatului natural al
serelor
1977
NBN L18-001 Iluminatul cailor de circulatie publice Codul de buna practica a iluminarii cailor publice
de circulatie.
1980
NBN L18-002 Iluminatul cailor de circulatie publice Recomandari pentru cazurile particulare de
iluminat public.
1988
NBN L18-003 Iluminatul cailor de circulatie publice - Codul de buna practica a iluminarii des tunelurilor
si pasajelor subterane
1998
NBN L 20-001 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile
1981
NBN L 20-001 / A1 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile
1986
NBN L 20-001 Aparate de control si reglaj pentru farurile (proiectoarele) pentru vehicule automobile
1985
Dintre aceste norme cele care intereseaza cel mai mult ((NBN L 13-001, NBN L13-002 si NBNN L 13
003 ) nu se pot accesa; aceste norme se refera la iluminat in general si la cel natural in special; alte
11
norme ca de pilda NBN L 13 004 se refera la anumite programe sport, muzee sau la locurile de
munca; In fine o alta categorie ce ne intereseaza se refera la terminnologia fotonetrica in general.
Dornici de a ilustra cum arata macar un rezumat al unei astfel de norme vom exemplifica prin nnormele
NBN L 13-001, NBN L 13-006 si NBN EN 1838 care aceasta desi are o relevanta mai limitata este si
norma europeana, NBN PrEN 12464 care este si [proiect de norma europeana, si NBN EN 12193 care
are o relevanta mai redusa dararata ce se poate gasi intr-o norma specifica unui program.
Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor principii generale.
Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972
Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972
Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru
orice tip de functiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si
mari spatii inchise).
Definitii Agrement
Ambianta luminoasa
Fundal
Candela
Candela /metru patrat
Camp de privire
Camp vizual
Cromacitate
Clasificarea lui Munsell
Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase
Confort
Confort termic
Confort vizual
Contrastul de culorilor
Contrastul de luminantelor
Corp negru
Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase
Durata de viata utila a unei surse
Durata utila mediana a unei multimi de lampi
Orbire
Iluminat
Iluminat general
Iluminat localizat
Iluminat dirijat
Iluminat difuz
Iluminat unit (conjunct)
Iluminat luminos
Iluminat energetic
Iluminat de exploatare
Iluminat scalar
Iluminat vectorial
Efect stroboscopic
Eficacitate luminoasa
12
Imprejurimi
Estetic
Factor de eficacitate ale unui vitraj
Factor de mentinere
Factorul luminii diurne
Factor de uniformitate generala al iluminarii
Factor de utilizare
Factor solar
Factor (total) de reflexie (a unui corp)
Factor (total) de transmisie (a unui corp)
Flux luminos
Indice de orbire
Indice de vitraj
Intensitate luminoasa
Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope
Luminanta luminoasa
Lumen
Lux
Obstructiie
Pilpiire
Plan util
Randarea culorilor
Randament optic al unei surse luminoase
Senzatia colorata a surselor luminoase
Sursa primara
Sursa secundare
Sistem de iluminat
Sarcina vizuala
Temperatura de culoare
Vitraj
Zone du camp vizual
Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete
de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.
Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata
explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) :
Ghidul vocabularului in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.
Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:
* Marimi fotometrice
* Unitati fotometrice
* Tehnici de iluminat generalitati
* Colorimetrie
* Ochi si vedere
* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator
13
Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza
in mare parte pe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand
crearea unei ambiante de confort si agrement:
* Aspecte functionale: iluminarea planului util iluminarea imprejurimilor.
* Aspecte legate de confort: distributia luminii
* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si
al culorilor.
Iluminatul planului util
Norma expliciteaza:
* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a
iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial ->
iluminatul de exploatare)
* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale
* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale,
cauzele orbirilor
* importanta repartitiei armonioase a luminantelor
Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt
explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.
Este vorba de :
A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat
(natural, unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie.
(norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)
Lemn
Coeficienti de reflexie (min - max) in %
Mesteacan alb, artar
0.55
0.65
stejar cu verniu deschis
0.40
0.50
stefar cu verniu inchis
0.15
0.40
Acaju, nuc
0.15
0.40
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)
14
0.50
0.60
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)
0.30
0.40
B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)
C. Modelul luminos, umbre si penumbra
D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii )
referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie
utilizate (in functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)
Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea
iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.
Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul
caldurii degajate de instalatia de iluminat.
Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile
factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al
vitrajului este de asemenea explicat.
Tipuri de protectie
Factor solar S (in %)
Vitraj
Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)
86
Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)
73
Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior
43
Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..
Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:
1. Obiectul si domeniul de aplicare
2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul
orbirii naturale este si el explicat.
3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial
complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).
15
Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in
aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.
Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina
(factorul de mentinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).
Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor principii generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972
Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru
orice tip de functiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si
mari spatii inchise).
Definitii Agrement
Ambianta luminoasa
Fundal
Candela
Candela /metru patrat
Camp de privire
Camp vizual
Cromacitate
Clasificarea lui Munsell
Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase
Confort
Confort termic
Confort vizual
Contrastul de culorilor
Contrastul de luminantelor
Corp negru
Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase
Durata de viata utila a unei surse
Durata utila mediana a unei multimi de lampi
Orbire
Iluminat
Iluminat general
Iluminat localizat
Iluminat dirijat
Iluminat difuz
Iluminat unit (conjunct)
Iluminat luminos
Iluminat energetic
Iluminat de exploatare
Iluminat scalar
Iluminat vectorial
16
Efect stroboscopic
Eficacitate luminoasa
Imprejurimi
Estetic
Factor de eficacitate ale unui vitraj
Factor de mentinere
Factorul luminii diurne
Factor de uniformitate generala al iluminarii
Factor de utilizare
Factor solar
Factor (total) de reflexie (a unui corp)
Factor (total) de transmisie (a unui corp)
Flux luminos
Indice de orbire
Indice de vitraj
Intensitate luminoasa
Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope
Luminanta luminoasa
Lumen
Lux
Obstructiie
Pilpiire
Plan util
Randarea culorilor
Randament optic al unei surse luminoase
Senzatia colorata a surselor luminoase
Sursa primara
Sursa secundare
Sistem de iluminat
Sarcina vizuala
Temperatura de culoare
Vitraj
Zone du camp vizual
Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete
de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.
Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata
explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) :
Ghidul vocabularului in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.
Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:
* Marimi fotometrice
* Unitati fotometrice
* Tehnici de iluminat generalitati
* Colorimetrie
* Ochi si vedere
17
* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator

Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza
in mare parte pe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand
crearea unei ambiante de confort si agrement:
* Aspecte functionale: iluminarea planului util iluminarea imprejurimilor.
* Aspecte legate de confort: distributia luminii
* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si
al culorilor.
Iluminatul planului util
Norma expliciteaza:
* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a
iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial ->
iluminatul de exploatare)
* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale
* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale,
cauzele orbirilor
* importanta repartitiei armonioase a luminantelor
Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt
explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.
Este vorba de :
A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat
(natural, unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie.
(norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)
Lemn
Coeficienti de reflexie (min - max) in %
Mesteacan alb, artar
0.55
0.65
stejar cu verniu deschis
0.40
0.50
stefar cu verniu inchis
0.15
0.40
Acaju, nuc
0.15
-
18
0.40
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)
0.50
0.60
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)
0.30
0.40
B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)
C. Modelul luminos, umbre si penumbra
D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii )
referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie
utilizate (in functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)
Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea
iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.
Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul
caldurii degajate de instalatia de iluminat.
Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile
factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al
vitrajului este de asemenea explicat.
Tipuri de protectie
Factor solar S (in %)
Vitraj
Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)
86
Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)
73
Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior
43
Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..
Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:
1. Obiectul si domeniul de aplicare
19
2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul
orbirii naturale este si el explicat.
3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial
complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).
Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in
aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.
Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina
(factorul de mentinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).
Norma NBN EN 1838 : Specialisti in iluminat Iluminat de siguranta (ajutor)
Norma belgiana inregistrata 1a ed., august 1999
Autorizatie de publicare 15 iunie 1999
Obiectiv Aceasta norma defineste prescriptiile fotometrice ale sistemelor de iluminat de ajutor
(siguranta) intalate in localurile in care astfel de sisteme sunt necesare. Ea este esentialmente aplicabila
locurilor destinate sa primeasca public sau lucratori.
Definitii Iluminat de siguranta (ajutor)
Cai de evacuare
Iluminare de siguranta
Iluminare de ambianta
Iluminare de evacuare
Iluminarea de amplasamente periculoase
Iluminare de inlocuire
Semnal de securitate
Semnalizare de securitate luminata de la exterior
Semnalizare de securitate luminata de la interior
Anexe Anexa A : normativa - masurarea luminantelor si a iluminarilor
Anexa B : informativa Tari ce impun un nivel de iluminare
Anexa C : informativa - Bibliografie
Iluminat de evacuare
Norma indica :
Valorile minimale de iluminare
Raportul limita dintre iluminatul minimal si cel maximal
Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina
Valoarea minimala a IRC-ului
Durata minimala de utilizare
Curba minimala de punere in regim
Iluminat ambiental (antipanica) norma indica:
20
Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal

Iluminatul amplasamentlor de lucrari periculoase Norma indica:
Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal
Iluminat de inlocuire Atunci cand utilzam un iluminat de innlocuire ce furnizeaza un nivel de iluminat
infrior valorii minimale cerute, acesta nu poate fi utilizat decat pentru terminarea sarcinii respective.
Semnale de securitate Norma indica::
Valorile minimale ale luminantelor
Raportul limitat intre valorile minimale si maximale ale luminantelor
Valorile limita pentru raportul L alb/L colorat
Distanta de vizibilitate maximala
Proiect Norma NBN PrEN 12464 : Lumina si Iluminat Iluminatul locurilor de munca interioare.
Obiectiv
Acest proiect de norma descrie exigentele iluminatului pentru locurile de munca interioare ce trebuie sa
raspunda nevoilor de confort vizual si de performanta. Nu se aplica locurilor de munca exterioare nici
exploatarilor miniere subterane.
Definitii. Sarcina vizuala

Zone de lucru
Zone inconjuratoare apropriate
Iluminat de mentinut
Unghi de protectie
Echipament de vizualizare
Uniformitatea iluminatului
21
Anexe Proiectul de norma de apleaca pe factorii ce influenteaza iluminatul si ridica o lista de criterii pe care
apoi le abordeaza detaliat:
* Distributia luminantelor
* Iluminatul
* Orbirea
* Directia luminii
* Randarea culorilor si culoarea aparenta a luminii
* Palpairea
* Lumina diurna
Distributia luminantelor
Proiectul de norma descrie configuratiile de repartizare a luminantelor ce ttrebuie cel mai mult evitate
( cele mai puternice luminante, cele mai mari contraste intre luminante, cele mai scazute nivele de
luminante sau cele mai scazute contraste).
Se gasesc tratate foarte pe scurt plajele factorilor de reflexie uzuali.
Iluminatul
Sunt stabilite diverse consideratii pe scara iluminarii recomandate si conditiile particulare pentru care
este convenabila decalarea nivelelor recomandate ( pericole, sarcina vizuala obositoare,)
Valorile referitoare la iluminarea sarcinii si a zonelor inconjuratoare apropiate sunt date ca si valorile de
uniformitate recomandate.
Orbirea
O distinctie este facuta intre orbirea de inconfort si orbirea perturbatoare.
Orbirea de inconfort, cauzata direct de o instalatie de iluminat interior este evaluata dupa metoda UGR
(United Glare Rating System) al CIE. Acest sistem inlocuieste cele 2 sisteme europeene ce prevalau
pana azi: Curbe limite (dupa Sllner - german) si Glare Indice (englez).
unde :
Lb este luminanta de fond est la luminance de fond
L este luminanta continand partile luminoase al fiecarei surse luminoase in directia observatorului
22
este unghiul solid al partilor luminoase al fiecarei surse luminoase la nivelul ochiului observatorului
p este indicele de pozitie al lui Guth pentru fiecare sursa de lumina prin raportare la pozitia sursei in
raport cu axa vizuala
Orbirea perturbatoare este evitata prin mascarea lampilor sau obturarea ferestrelor si golurilor.
Luminanta lampii (Kcd/m2)
Unghiul de protectie minimal
de la 20 la 50
15
de la 50 la 500
20
> 500
30
Diverse recomandari au fost de asemenea formulate pentru a evita orbirea prin reflexii.
Directia luminii
Proiectul de norma abordeaza de asemenea notiunea de modelat (releief) si il defineste ca fiind
echilibrul intre lumina difuza si cea directionata.
Aspectul culorilor
Este data o descriere a celor 2 parametrii ce caracterizeaza calitatea luminii albe:
-Aparenta colorata a unei lampi, cuantificate prin temperatura ei de culoare proximala
Este furnizat un tabel recapitulativ al aparentelor colorate in functie de temperatura de culoare.
- Randarea culorilor, caracterizata de indicele de randare al culorii Ra
Iluminarea locurilor de munca cu echipamente de vizualizare
Proiectul de norma se apleaca de asemenea si asupra iluminarii locurilor de lucru
echipamente de vizualizare (inclusiv ecrane).
ce contin
Un tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de cattegoriile de ecrane.

Prescriptii
Diverse tabele reiau in detaliu prescriptiilr referitoare la iluminatul zonelor interioare, al sarcinilor si al
activitatilor.
Sunt astfel reluate, pentru fiecare tip, valorile minimale de iluminat mediu, valoarea maximala a UGR si
indicele minimal al randarii culorilor.
Tip de interior
Em (lux)
UGR
23
Ra
CuloarE
100
28
40
Sala de conferinte
500
19
80
Sala de operatie
1000
19
90
Tabelele cu valori minimale se repartizeaza dupa cum urmeaza:
1. Zone de circulatie si spatii comune la interiorul cladirilor
2. Iluminatul activitatilor industriale si mestesugaresti
3. Iluminatul birourilor
4. Iluminatul magazinelor de vanzri en detail
5. Iluminatul locurilor publice
6. Iluminatul localurilor scolare
7. Iluminatul localurilor spitalicesti
8. Iluminatul locurilor reservate transporturilor
Norma NBN EN 12193 : Lumina si iluminat iluminatul instalatiilor sportive

Norma belgiana inregistrata 1a ed., octombrie 1999
Obiectiv Aceasta norma descrie specificatiile de iluminat pentru manifestarile sportive desfasurate atat
la interior cat si la exterior.
Ea ofera valorile (exigentele minimale):
* de iluminat
* de uniformitate
* de limitarea orbirilor
* de proprietati ale culorilor surselor luminoase
Ea ne ofera de asemenea metodele de masurare ale acestor valori.
Definitii Arie principala
Arie totala
Arie de referinta
Stabilirea punctelor de calcul si de masura
Anexe Anexa A : normativa - Tabele de exigente
Anexa B : informativa Divergenta A
Anexa C : informativa - Bibliografie
24
Norma se apleaca pe :
* pasul de amplasare a punctelor
* instrumentele de masura de utilizat
* continutul raportului de masura
* diferentele admise la nivelul valorilor masurate * La maintenance de l'installation
* iluminatul spectatorilor
* protectia participantilor si continuarea activitatii in caz de cadere a iluminatului
* limitarea stralucirii la interior si exterior
* culorile suprafetelor si proprietatile lor de reflexie
Exigentele pentru sporturile cele mai practicate in Europa sunt explicate ca si exigentele specifice
pentru televiziunea color si filme.
Norma ofera recomandarile referitoare la determinarea numarului de puncte si a repartitiei lor. Este
specificat ecartul dintre valorile medii masurate si calculate care fac obiectul unei limitatii. Factorul de
mentinere comun este specificat ca si iluminarea minimala a zonei unde se gasesc spectatorii.
Norma specifica si prescriptiile referitoare la declansarea iluminatului de aparare (protectie) care sunt in
functie de clasele de iluminat al activitii sportive respective.
Referitor la sporturile practicate la interiorul cladirilor, limitele utilizate pentru orbire sunt cele preconizate
pentru locurile de lucru unde directia privirii este orizontala si implementarea surselor luminoase
regulate pe plafon (orbirea poate fi evaluata utilizand o metodaa procentelor de orbire unificate UGR si
valorile limita trebuie sa fie echivalente celor specificate in prEN12464).
In exterior, valorile procentului de orbire GR sunt specificate in tabelele situate in anexa A a acestei
norme.
Anexa A reia 28 de tabele ce fixeaza exigentele de respectat in iluminat pentru diferitele tipuri de
sporturi, cele mai des practicate in Europa.
In aceste tabele, iluminarile cerute sunt diferentiate in functie de nivelul competitional atins de sportul ce
necesita iluminarea terenului de desfasurare. Aceste nivele de iluminare sunt exprimate dupa 3 clase:
Nivelul competitiei
Clasa de iluminat
I
II
III
International si national
X
Regional
X
25
X
Local
X
X
X
Antrenament
X
X
Distractii/sport scolar
(educatie fizica)
X
Referitor la exigentele specifice pentru transmisiile televizate si filemele in culori, anumite exigente sunt
cerute pentru iluminatul vertical. Punctele de calcul sunt dispuse pe o retea identica cu lcea utilizata
pentru verificarea nivelului dar cu un metru mai sus
Cum nivelele de iluminat verticale depind in mod esential de viteza de actiune, de distanta de tragere si
de focalizarea camerelor sporturile au fost clasificate in 3 grupuri A, B si C caracterizate in principal de
viteza de actiune in timpul luarii imaginilor si de marimea obiectelor de filmat.
Se impun de asemenea anumite valori de uniformitate a iluminatului vertical pe anumite planuri ce sunt
dispuse frontal unei laturi sau fata de pozitia camerei fixe ca si relatilor dintre iluminaturile verticale si
orizontale.
Valorile temperaturilor de culoare ale ilumnatului instalatiilor exterioare (sau interioare ce beneficiaza de
un important aport de lumina naturala) sunt specificate in functie de utilizarea diurna sau nocturna a
instalatiilor.
IRC-ul este de asemenea specificat (valoare minimala si valoare preferentiala.)
Denumirea generala a normelor belgiene este NBN (Normes Belges/Belgische Normen). Normele
belgiene sunt redactate si editate IBN. O mare parte din normele belgiene, oricare ar fi domeniul de
aplicare, sunt pe cale de a fi inlocuite de normalizarea EN (normare europeeana) care deserveste ca
baza de acum incolo in Belgia.
Normele referitoare la iluminat nu fac nici ele exceptie si de exemplu, in scurt timp, norma NBN L 13006 : iluminatul asupra locurilor de lucru va fi inlocuita cu norma EN 12464 : Iluminatul locurilor de lucru
interioare. In domeniul iluminatului cei ce se ocupa de supravegherea normarii si a transcrierii normelor
europeene in norme belgiene este CNBE (comitetul national belgian de iluminat). Anumiti membri din
CNBE reprezinta Belgia in grupul de lucru europeean TC 169 care efectueaza munca de normare
europeana pentru CEN.
Referitor la lumina si iluminat, normele belgiene se bazeaza in mare pe publicatiile CIE (Comisia
Internationala pentru Iluminat) care statuteaza de ani buni standardele in acest domeniu.
26
In cadrul site-ului Briitish Regulations am gasit structura unei reglementari britanice referitoare la
iluminarea naturala pe care o aratam in continuare:
Subtask C2--BRE ETSU Daylight Algorithms
Cuprins
Introducere
Lumina naturala ce poate fi folosita
1.1 Geometrie solara
1.11 Declinatia solara (coordonatele solare)
1.12 Ecuatia timpului
1.13 Timpul solar real si coordonatele orelor
1.14 Altitudinea solara si azimutul
1.15 Lungimea zilei astronomice
1.16 Lungimea umbrei
1.17 Suprafata umbriei unei cladiri rectangulara
1.2 Lumina solara
1.21 Factorul de iluminare de turbiditate (opusul claritatii) ambianta
1.22 Masa optica relativa a aerului
1.23 Iluminanta solara extraterestra
1.24 Iluminanta directa de la soare
1.3 Lumina zenitala
1.31 Lumina solara utilizabila : globala si difuza
1.32 Luminanta si iluminarea cerului senin
1.33 Luminarea si iluminanta cerului acoperit
1.34 Media luminarii si iluminantei cerului cf. BRE
1.35 Coeficientii luminii naturale si dubdiviziunile cerului
1.4 Suprafete exterioare
1.41 Lumina reflectata de sol
1.42 Luminanta elementelor de obstructie exterioare
27
1.43 Reflexii speculare pe suprafete exterioare

1.44 Obstructionarea cerului de catre copaci
Metode de calcul a factorului de lumina
2.1 Total
2.11 Definitia factorului de lumina
2.12 Factorul de lumina mediu
2.13 Corectii la factorul de lumina calculat
2.2 Componenta exterioara reflectata
2.21 Componenta exterioara reflectata a factorului de lumina
2.3 Componenta cerului
2.31 Factorul de cer pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje
2.32 Componenta cerului pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje
2.33 Componenta cerului pentru deschideri orizontale rectangulare fara vitraje
2.34 Transmitanta directa a sticlei clare
2.35 Transmitanta directa a sticlei translucide
2.36 Transmitanta difuza a sticlei translucide
2.37 Reflectanta difuza a sticlei translucide
2.4 Componenta reflectata la interior
2.41 Componenta medie reflectata interior pentru ferestre verticale
2.42 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre verticale
2.43 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre zenitale
Metode ale suprafetei finite
3.1 Factori de forma
3.11 Factorul configuratiei si definitia factorilor de forma
3.12 Factorul de forma pentru dreptunghiuri identice paralele si opuse
3.13 Factorul factor pentru doua dreptunghiuri perpendiculare
3.14 Factorul configuratiei pentru un element paralel cu un dreptunghi
3.15 Factorul configuratiei pentru un element perpendicular pe un dreptunghi
3.16 Factorul configuratiei si factorul de forma cu subdiviziune triangulara .
28
3.2 Metoda radiozitatii

3.21 Metoda radiozitatii generale folosind subdiviziuni triangulare
3.22 Test pentru puncte ascunse cu subdiviziuni triangulare
3.23 Coeficientul de lumina naturala : componenta directa
3.24 SolutIe a ecuatiilor de inter- reflexie
Metode de urmarire a razelor
4.1 Metoda Monte Carlo
4.11 Procedura generala pentru metoda Monte Carlo
4.12 Random emission from point source and diffusing surface Emisie aleatorie de la sursa punct si
sufrafata difuzanta
4.13 Reflectie Monte Carlo de la o suprafata
General
5.1 Algoritmul de lucru geometric
5.11 Axe si coordonate
5.12 Cosinusul directiei de la o normala la un plan
5.13 Unghiul dintre doi vectori
5.14 Distanta si directia dintre doua puncte
5.15 Intersectia intre o raza si un plan
5.16 Test daca un punct intalneste un plan
5.17 Laterale , unghiuri interne si arii ale unui triunghi sferic
5.18 Subdivizia unui triunghi sferic
5.2 Simboluri si nume de variabile
Rezumat
Acest raport examineaza avantajele si formatul al reglementarilor pentru control solar si iluminare
naturala in Building Regulations Part L. In cladiri a caror functiune nu este domestica exista avantaje
energetice potentiale venite dinr-o reglementare de minima iluminare naturala. Revizuind intregul fond
construit nou se poate ajunge la o economie de 2-3%. Mai mult chiar o revizuire a ariilor vitrate indica o
iluminare precara a noilor contructii cu functiune diferita de cea domestica.
O reglementare directa de iluminare naturala ar fi dificil de specificat deoarece existenta unor
numeroase exceptii pentru o mare varietate de cladiri unde iluminarea naturala este ineficienta sau
chiar nedorita. O reglementare de compromis este necesara unde zonele cladirilor care nu sunt
luminate natural ar fi nevoite sa detina o iluminare artificiala mai eficienta, si ar putea functiona.
29
O abordare posibila ar fi regulamente care prevad ca in zonele iluminate natural ale cladirii eficienta
initiala ale corpurilor de iluminat sa nu depaseasca 50 lumeni pe Watt circuit. In zonele neiluminate
natural eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa fie mai mare de 65 lumeni pe Watt circuit. Zona
iluminata natural poate fi iluminata si de sus (luminator) sau trebuie sa fie la cel mult 3h fata de un zid
fenestrat, unde h este inaltimea libera a ferestrei, si cu o vedere directa spre acea fereastra. Ferestrele
ar trebui sa beneficieze de o suprafata vitrata nu mai mica decat 20% din suprafata interioara a
peretelui fenestrat compusa din sticla dubla simpla sau low emissivity, cu radianta scazuta. Daca se
foloseste o sticla colorata, atunci marimea suprafetei vitrate se mareste corespunzator cu
transmisibilitatea ei. Un control potrivit al iluminarii artificiale este necesar.
In cazul locuintelor situatia este mai putin clara din cauza folosiri scazute a iluminarii si deoarece multe
locuinte nu sunt ocupate in timpul zilei. Totusi este recomandat ca aria maxima de suprafata vitrata
existenta de 22.5% a ariei planseului pentru geamuri duble normale si 26% pentru low-e sa nu mai fie
redusa, altfel ar putea rezulta case precar iluminate natural.
Nu exista reglementari curente pentru a limita castigul de energie solara folosind sisteme de umbrire.
Desi Regulamentul curent pentru Constructii limiteaza ariile de suprafata vitrata pentru a preveni
pierderile de caldura, in cladiri cu functiune non domestica este inca posibil de a avea mari suprafete
vitrate. In anumite constructii s-ar putea economisi mari cantiati de energie prin introducerea sistemelor
de umbrire, posibil 5% din cantitatea totala de energie pe care o consuma cladirea. Totusi aceste cladiri
nu cuprind decat o parte specializata a fondului construit. Ele au arii vitrate relativ mari ( in mod normal
de 40% din suprafata peretelui sau mai mult sau 20% din acoperis sau mai mult) si de asemenea
sisteme de racire. Majoritatea acestor constructii vor fi cladiri de birouri si centre comerciale.
Un studiu initial arata ca pentru a avea economii de energie semnificative, forme specializate de umbrire
sunt necesare, combinand transmisibilitatea redusa pe timp de vara cu transmisibilitatea ridicata a
iluminarii naturale pe timp mohorat si folosirea energiei solare corespunzatoare pe timp de iarna.
Sistemele tipice includ console, rafturi externe sau jaluzele exterioare retractabile. Alte sisteme cum ar fi
geamul colorat ar putea sa mareasca consumul de energie a cladirii, mai ales daca sistemul este aplicat
pe toate fetele cladirii pentru o continuitate vizuala.
Avand in vedere incertitudinile despre sistemul optim de umbrire si numarul limitat al fondului construit
care ar beneficia, o reglementare directa a umbririi solare nu este considerata a fiind necesara in acest
moment. Ar putea fi considerata in viitor. Totusi umbrirea ar fi incurajata indirect folosind Energy
Performance Index Method (EPIM) indexul metodelor de performanta a energiei. Viitoarele Part L ar
putea include masura prin calcul ca o reglementare pentru cladirile cu aer conditionat. Pentru a
satisface un regulament EPIM, proiectantul cladirii ar putea instala siteme de control solar, iar apoi a
reduce capacitatea instalatiei. Acasta reducere a capacitatii ar putea servi la marirea EPIM. Pentru a
scoate maximum din aceasta oportunitate investigari ulterioare sunt necesare pentru a stabili strategiile
optime de control al iluminarii pentru diferentele tipuri de cladiri si de a transmite acasta informatie
proiectantului.
30
1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA - standarde

STANDARDE ROMANESTI
STANDARDE DE ILUMINAT NATURAL SI GENERAL
SR 6221-1/C1 mai 1997, G 06 : ERATA , ILUMINATUL NATURAL. Coditii specifice pentru
ilminatul natural al spatiilor de lucru
SR 6221-1/ aprilie 1997. G 06. ILUMINATUL NATURAL. Conditii specifice pentru iluminatul
natural al spatiilor de lucru
SR 6221/11996 : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL NATURAL AL
INCAPERILOR. Prescriptii de calcul
STAS 8313-decembrie 1992 : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL IN
CLADIRI SI IN SPATIILE EXTERIOARE. Metoda de masurare a iluminarii si de determinare a iluminarii
medii
STAS 2849/7-89, U 41, ILUMINAT, TEHNICA ILUMINATULUI, Terminologie
STAS 6221-89 :, Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL NATURAL
AL INCAPERILOR. Prescriptii de calcul
STAS 2849/1-86, U 41 : ILUMINAT. RADIATIE OPTICA. EMISIE, PROPAGARE SI MARIMI
CARACTERISTICE GENERALE. Terminologie
STAS 2849/2-86 : ILUMINAT. STIMULI DE CULOARE SI MARIMI COLORIMETRICE.
Terminologie
STAS 2849/3-86, U 41 : ILUMINAT, RECEPTOARE DE RADIATIE OPTICA, Terminologie
STAS 2849/4-86, U 41 : ILUMINAT, mijloace de masurare a marimilor caracteristice radiatiei
optice, tERMINOLOGIE
STAS 2849/5-86, U 41 : ILUMINAT, PROPRIETATILE OPTICE ALE MATERIALELOR SI
SUBSTANTELOR, Terminologie
STAS 2849/6-86, U 41, ILUMINAT, MARIMI ENERGETICE, FOTOMETRICE SI FOTONICE,
Terminologie
STAS 8313-84, : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL IN CLADIRI SI
IN SPATIILE EXTERIOARE. Metoda de masurare a iluminarii
STAS 3687/1-73 : ILUMINAT. Iluminat artificial si natural. Terminologie
GP 017 1996 Ghid pentru calculul consumului de caldura al cladirilor dotate cu sisteme pasive
de incalzire solara ( INCERC) M.L.P.A.T. 68/N/25.03.97
P71 1986 Normativ de proiectare privind iluminatul natural in cladirile industriale. Elaborator
IPCT
I.C.C.P.D.C. 53/20.12.1986. Inlocuiesc P71-79. SR 6221/1 - 1996
STANDARDE DE ILUMINAT ARTIFICIAL
SR 6646-1, G 82, februarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul
interior si din incintele ansamblurilor de cladiri
SR 6646-2, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul
spatiilor de lucru
SR 6646-3, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in
cladiri civile
31
STAS 6646/1-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Conditii generale pentru iluminatul in constructii

civile si industriale
STAS 6646/2-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in industrie
STAS 6646/3-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in cladiri civile
32
33
1.3 Culegere de documente profesionale (stiintifice, tehnice)

Documente publicate
1.3.1. Lumina naturala
1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie
1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale
1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si exterioare, controlul insoririi.
1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate
1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa
1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort
1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata
1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala
Documente virtuale (site-uri internet):
eclairage-public.net
DOCUMENTE PUBLICATE
1.3.1 Lumina naturala
Datorita descoperirilor din sec. al XVIII-lea fizicianul C.A. de Coulombe, s-au inteles si folosit
fenomenele electrice si magnetice. Relatii precise, matematice, s-au conturat cu ajutorul formularilor lui
J.C.Maxwell. Orice teorie satisfacatoare asupra luminii ar trebui sa-I precizeze originea si disparitia,
precum si diferentele de viteza la trecerea prin medii diferite. Lumina este o forma de energie radiant
ace circula sub forma undelor din campuri electrice si magnetice, unde ce vibreaza in directia luminii.
Undele de lumina au o frecventa si o lungime, valori specifice in spectrul electromagnetic.
Lumina vizibila, asa cum se observa pe spectru, reprezinta o ingusta banda intre lumina
ultravioleta si energia infrarosie. Emisia luminii se datoraeza unuia din componentii atomului, electronul.
Acestia circula in jurul nucleului dupa un traseu circular, orbita. Fiecare atom are un set unic de orbite,
cu nivele energetice diferite in functie de apropierea fata de nucleu, nivelul fiind mai ridicat cu at este
mai indepartat. La un impuls energetic, electronul sare de la un nivel la altul, excitand atomul. Miscarea
electronului ii cauzeaza o pierdere de energie ce il readuce la nivelul energetic initial. Energia degajata
de electron prin acest proces, sub forma unui foton, constituie emisia luminii, purtata astfel de fotoni
(1900-fizicianul M.Planick). energiile corespunzatoare fotonilor emisi formeaza ceea ce numim spectrul
atomului, acesta dovedindu-se, conform teoriei fizicianului Sir J.F.W.Herschel, esential in identificarea
specificitatii atomului (teoria spectroscopiei). Spectrul electromagnetic se refera la toate frecventele si
lungimile de unda electromagnetice.
Undele de lumina sunt formate din campuri electromagnetice oscilante, propagandu-se pe o
directie perprendiculara pe forta campului. Relatia dintre campuri si unda formata poate fi asemuita
imaginand unduirea unei sfori intinse. Dar, spre deosebire de aceste analogii, lumina nu are nevoie de
un mediu, o substanta prin care sa calatoreasca. Lungimea undei electromagnetice este distanta dintre
doua varfuri de unda consecutive, masurandu-se in metrii sau nanometrii. Frecventa reprezinta numarul
de lungimi de unda ce trec printr-un punctla un moment dat. La majoritatea luminilor campurile electrice
care formeaza undele se manifesta pe toate directiile perpendiculare pe directia luminii. Directia
campurilor electrica determina tipul de polarizare a lumini. Unda a carei camp electric oscileaza pe
directie verticala este astfel polarizata vertical, spre exemplu. Campul electric al undelor de lumina
34
solara vibreaza pe toate directiile, de aceea lumina solara directa nu este polarizata. Intelegerea
polarizarii a condus la descoperirea unor materiale pentru a o putea controla.
Lumina poate fi naturala sau artificiala. Prima este ori solara ori produsa de anumite organisme
vii, iar cea artificiala este obtinuta cu ajutorul unor sisteme de iluminare, prin convertirea gazelor sau a
enrgiei electrice. Sursele de lumina pot fi incandescente, atunci cand energia provine din lumina, sau
luminiscente, cand absorbita de energie nu se realizeaza prin caldura. Intr-o sursa incandescenta atomii
se ciocnesc, transferand energii catre electroni ce urmeaza apoi procesul emisiei luminii. Soarele este o
sursa incandescenta, caldura provenind din reactiile nucleare de la suprafata sa. Culoarea surselor
incandescente depinde de temperatura, spre deosebire de cele luminiscente, unde este dependenta de
reactiile chimice. Lumina fluorescenta este un tip de sursa luminiscenta ce se foloseste de compusii
chimici fosfori. Sursa de lumina se numeste fosforescenta daca intervalul de timp dintre absorbtie si
emisie este mai mare de o secunda. Materialele fosforescente pot licarii in intuneric un timp pana la a fi
expuse luminii puternice. Radiatia luminii poate surveni dintr-o sursa total artificiala, ansamblu numit
sincroton.
Laserele sunt surse speciale de lumina ce produc unde regulate, permitand controlul asupra
focalizarii luminii. Sursele laser au atomi ai caror electroni oscileaza sincronizat.
Lumina interactioneaza diferit cu materiale in functie de structura atomica a materialului.
Comportamentul luminii este exprimat prin fenomene ca reflexia, refractia, imprastierea. Refractia este
curba luminii atunci cand trece de la un tip de material la altul, viteza luminii modificandu-se la granita
dintre materiale. Reflexia, ce are loc tot la aceasta granite, se manifesta prin respingerea luminii in
materialul initial dupa acelasi unghi de contact. Imprastierea se produce atunci cand atomii unui material
transparent nu sunt distribuiti uniform de-a lungul suprafetei, ci sunt grupati in fasciculi de molecule si
particule.
Un alt fenomen studiat si descries de fizicianul T.Young (1803) este interferenta, process ce
survine atunci cand doua unde se suprapun.
Un alt process legat de dependenta fata de lumina este fotosinteza, fenomen prin care plantele
verzi si unele organisme isi folosesc enrgia pentru a o converti din dioxid de carbon si hydrogen in
simpla glucoza. Fotosinteza are loc, in cadrul frunzelor si tulpinilor verzi, in celulele cloroplaste, datorita
moleculelor de clorofila, captatoare de lumina. Fotasinteza se realizeaza in doua etape: reactia
dependenta de lumina sic ea independenta.
Fenomenele fizicii au fost formulate si explicate mai coerent de-abia din sec. al XVIII-lea
formulandu-se teorii ca cea a termodinamicii a fizicianului Joule, a cineticii (A.Avogadro) din care s-a
desprins teoria moleculara, a spectroscopiei (Sir J.F.W.Herschel) si multe altele.
1. Polarized Light Article #862 by Sue Ann Bowling This article provided as a public service by
the Geophysical Institute, University of Alaska Fairbanks, in cooperation with the UAF research
community. Dr. Sue Ann Bowling is an Associate Proffesor of Physics at the Institute
2. Light Guide: Principles of Light Multimedia
1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

CUM SA IMBUNATATIM ILUMUNATUL
Vom arunca o privire rapida asupra tipului de lumina de care avem nevoie, cat de puternica si
cum e furnizata in casele noastre.
1.
Lumina corespunzatoare
2.
Sporirea iluminatului natural
35
3.
4.
Iluminatul artificial
Lumina de care avem nevoie
1.
LUMINA CORESPUNZATOARE
Pentru a avea lmina suficienta ar trebui sa fie lumina in asa fel incat sa fim capabili sa vedem
detaliile obiectelor si imprejurimilor fara incordare, fara sa ne fortam. De la 457,5 cm pana la 610 cm din
lumina produsa de o lumanare este minimul de lumina cerut pentru o vedere satisfacatoare.
Distributia ar trebui sa fie neschimbata; o lumina de o intensitate asemanatoare este ceruta si la
locul de munca. Dispersia indicata a luminii, fara umbre, este ceruta pentru o vedere eficienta.
A se evita lumina orbitoare; aceasta produce enervarea si reduce vederea critica. Lumina
automobilelor, in timpul noptii, creeaza o astfel de orbire, pe care pietonii o resimt cape un discomfort si
sunt incapabili sa-si adapteze vederea pentru mediul in care se afla in prezenta acesteia.
De evitat umbrele; umbrele sunt inevitabile dar prea multe forme de umbre produc confuzii.
Fara palpairi; lumina ar trebui sa fie constanta. Palpitatiile cauzeaza incordarea vederi.
Culoarea; culoarea luminii nu este asa de importanta precum intensitatea. Dar, din moment ce
lumina naturala are un puternic efect asupra noastra, cu cat culoarea este mai apropiata de lumina
naturala cu atat este mai bine pentru noi. De obicei peretii si tavanul ar trebui sa fie luminati mai
puternic si podeaua ar trebui sa fie mai intunecata.
2.
SPORIREA ILUMINARII NATURALE
Pozitia casei; este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie spre nord sau spre sud.
Lumina nu este uniforma in timpul zilei la apus si la rasarit. In plus lumina directa a soarelui va incalzi
casa, mai ales in timpul verii. Orientarea nordica sau sudica a casei creste sansele unei iluminari
uniforme.
Ferestrele; o fereastra inalta faciliteaza o patrundere mai mare a luminii, o fereastra larga sau
deschisa permite o difuzare mai buna. Lumina naturala este mai influientata de partea vizibila a cerului.
Marimea ideala a ferestrei ar trebui sa fie 10% din suprafata podelei.
Culoarea; lumina colorata pe tavan si pe pereti reflecta mai mult lumina si camera pare mai
stralucitoare. Partea de jos a peretilor si podeaua ar trebui sa fie mai inchisa, mai putin luminate.
3.
ILUMINATUL ARTIFICIAL
Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in calea luminii. Blocurile
inghesuie cat mai mult locuintele cu putinta. Peretii sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus.
Din motive ce tin de intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jaluzelele sunt folosite.
Din cauza aparatelor cu aer conditionat multe ferestre nu se mai deschid. De aceea ce multe ori apelam
la iluminarea artficiala chiar in timpul zilei.
Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru iluminarea caselor.
Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand lumina galbena. Filamentele mai
incinse produc lumina alba. Ele sunt folosite pentru o extindere a luminii. Formele decorative si
candelabrele produc o iluminare decorativa.
Tubul fluorescent (izvor de lumina bazat pe principiul descarcarii electrice intr-un amestec de
gaze si vapori de mercur, aflat intr-un tub de sticla) este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se
aseamana cu lumina naturala. Aceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e nepotrivita in
scopuri decorative.
36
1. How to Improve Lighting-From: Jos K.K.Liem liem@direct.ca Sun, 2 nov 1997 Jos Liem New
Westminster BC Ph. +1(604)525-7229 http://mypage.direct.ca/l/liem/
1.3.3 Fundamentele ale iluminarii naturale
Lumina naturala creeaza un mediu mult mai stimulant si mai reconfortant decat cea artificiala,
datorita fluctuatiilor sale graduale.
Ea nu este constituita numai di simple raze solare, ci si din caldura, straluciri, umbre, penetrarea
soarelui intr-o cladire. Arta iluminarii naturale nu consta atat in crearea de spatii astfel iluminate, ci din
combinarea umbrelor si a materialelor astfel incat sa nu se obtina efecte adverse omului.
Iluminarea naturala are efect maxim in timpul dupa-amiezelor insorite. Ea reduce nu numai
consumul mediu de energie electrica a unei cladiri, dar si consumul de varf pe timpul unei zile.
In S.U.A. se consuma 20-25% din energia electrica pentru iluminare, dar sectorul comercial
consuma 37% din energia electrica in acest scop. Iluminarea electrica contribuie si la incalzirea
cladirilor. Ca regula, o unitate de energie consumata pentru iluminare necesita o unitate si jumatate de
energie pentru aparatul de aer conditionat care reduce caldura generata de iluminatul electric.
S-au realizat mai multe studii pentru obtinerea unor algoritmi de optimizare a iluminarii cladirilor.
Aceasta poate influienta serios confortul, satisfactia si productivitatea angajatilor unei institutii.
Solutiile alese pentru luminare pot avea un rol important si in reducerea poluarii, deoarece
reducandu-se consumul de energie electrica se reduc si noxele (oxid de azot, dioxid de carbon, dioxid
de sulf) emise de centralele care produc aceasta energie.
Iluminarea naturala imbina cunostintele de arhitectura, mecanica si electricitate. Specialistii in
aceste domenii trebuiesc adusi inca de cand se face design-ul constructiei (amplasare ferestre, pereti,
etc.) si tinuti pana cand aceasta este data in folosinta. Este foarte important si dialogul intre acestia,
astfel incat o cladire sa fie la fel in proiecte, in faza de constructie si in cea operationala.
Aspecte legate de peoiectare
Exista cateva aspecte legate de proiectarea iluminarii care trebuiesc luate in calcul inca de la
inceput, pentru a nu se sacrifica costurile si creativitatea.
Reflectii ale draperiilor
Reduc contrastul. Nu sunt recomandate in locurile unde se executa operatii ce necesita acuratete
mare (spre exemplu, intr-o camera unde se executa design grafic).
Cantitatea de lumina
De obicei se recomanda a fi cat mai multa si introdusa cat mai adanc in interiorul cladirii. Un caz
particular ar fi atunci cand reflectiile draperiilor sunt foarte mari.
Stralucirea
Stralucirile prea mari sau lumina prea puternica din campul vizual pot crea disconfort.
Contastul mare dintre obiectele apropiate si cele din fundal pot redue abilitatea ochiului de a
percepe detaliile. Se recomanda a folosi un oarecare contrast, insa a se evita extremele. Uniformitatea
poate crea o senzatie de oboseala, care desi nu face rau omului, ii scade productivitatea.
37
Stralucirea este un element subiectiv si de aceea este relativ greu de cuantificat. Aceasta se
realizeaza de obicei supunand un numar mare de persoaneunor aceleasi conditii de stralucire.
Totusi, factorii de disconfort pot fi estimati
Aspecte variabile legate de proiectare
Elementele de pe sit
Acoperirea cerului variaza natura si cantitatea de lumina ce intra intr-o cladire. Sunt mai multe
tipuri de acoperiri.
Cerul foarte acoperit este definit ca fiind cerul acoperit in medie de 80% cu nori. Distributia luminii
aste de trei ori mai mare la zenit ca la orizont. Iluminarea variaza de la cateva sute de candele la cateva
mii, in functie de densitatea norilor.
Cerul liber este mai putin stralucitor si tinde a fi mai luminos la orizont decat la zenit. El este
definit ca avand o medie de acoperire cu nori sub 30%.
Cerul noros este acoperit cu nori intr-o proportie care variaza intre 30 si 80%. Unele zone ale
sitului pot avea astfel o luminaozitate foarte variata, in functie de acoperirea cerului.
Pentru a formula raspunsuri corecte legate de iluminare este foarte important sa se faca o analiza de
clima.
Obstructiile exterioare unei ferestre influienteaza si ele cantitatea de lumina naturala care intra
intr-o camera (spre exemplu copaci sau cladiri apropiate). Ele genereaza umbre si blocaje ale luminii
diferite pentru fiecare fereastra.
Strategii de proiectare
Cresterea perimetrului zonelor ce primesc lumina naturala
Trebuie de asemenea in vedere si impactul termic al luminii electrice si al dimensiunii ferestrelor.
Penetrarea adanca a unui spatiu
Se realizeaza de obicei lasand goluri (deschideri, luminatoare, ferestre, etc.) undeva la inaltime.
Astfel se va evita si obtinerea unei iluminari prea puternice in incapere.
Folosirea eficienta a unor goluri
Daca s-a amplasat corect golul, raportul suprafata acoperita de ferestre / suprafata acoperita de
perete la care se obtine saturatia de lumina naturala este de 0,18.
Reflectarea luminii naturale
Suprafetele reflectante pot reflecta si imprasia lumina naturala prin incapere. Spre exemplu, un
raft amplasat deasupra ferestrei ar putea creste luminozitatea din camera si scade stralucirea ferestrei.
Folosirea tavanelor cu cavitati (ne-plate)
38
Evitarea patrunderii razei de lumina solara directa pe suparafetele de observatie

Aceasta ar putea crea o luminozitate prea mare de disconfort. Daca nu sunt alte solutii, se vor
folosi concepte legate de amplasarea ferestrelor pentru evitarea acestei situatii.
Folosirea cu grija a luminii solare in zonele nefolosite
Ele pot aduce o crestere a temperaturii camerei fara a crea efecte dinamice sau de buna-stare
(deoarece sunt amplasate in zone de interes redus).
Filtrarea luminii naturale
Atunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau obloane.
Considerarea si elemente de control din mediul incaperii
Amplasarea ferestrelor poate induce intr-o incapere caldura, aer, sunete, etc. Ventilatia camerei,
acustica, privelistile, sistemele de incalzire si de electricitate, precum si cele de aer conditionat trebuiesc
luate si ele in calcul cand se proiecteaza luminarea unei cladiri.
Elemente de proiectare
Cel mai important element este geometria peretilor cladirii, a tavanelor, planseelor, ferestrelor, si a
relatiilor dintre ele. Proiectantii trebuie sa manipuleze configuratii si sa calculeze iluminarile rezultate
inainte de a intelege relatiile cantitative legate de geometria cladirii. Aceasta se realizeaza folosind
modele fizice de test si/sau simulari pe calculator.
Elemente exterioare
Consolele pot fi elemente importante in arhitectura de iluminare. Ele ajuta la reducerea luminii
solare admisa in incapere.
De asemenea, acestea pot redirectiona lumina reflectata de planseu inapoi spre interior.
Rafturile de iluminare sunt dispozitive care se amplaseaza la sau langa o fereastra si reflecta sau
imprastie lumina solara pe tavan si pe pereti. Se folosesc pentru a micsora iluminarea excesiva de
langa unele ferestre si pentru a mari cantitatea de lumina ce penetreaza interiorul camerei. Ele creaza o
impresieputernica de orizontalitate exteriorului cladirii.
Jaluzelele orizontale sunt dispozitive eficiente pentru blocarea luminii solare cand unghiurile sunt
ascutite, lasand insa ptina lumina pe perioada primaverii si toamnei. Ele pot fi controlate mecanic sau
electric pentru a raspunde pozitiei soarelui si acoperirii cerului din fiecare moment.
Obloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este orientata spre est sau vest
pentru a bloca raza directa si a o difuza in interior. Pot fi fixe sau mobile.
Dispozitivele de inregistrare a luminii naturale capteaza aceasta lumina si o reflecta printr-un gol
in incapere. Ele pot statice (folosind oglinzi), sau dinamice (miscandu-se dupa soare).
Acest dispozitiv se foloseste pentru a mari numarul de ore iluminate dintr-o zi, precum si
numarul de luni cu zile lungi dintr-un an.
Elemente de fatade si invelitori
Materiale transparente
39
Metoda foloksita in trecut este aceea de a folosi materiale transparente in anvelopa cladirii.
Aceasta insa introducea o incalzire suplimentara a acesteia, nu intotdeauna dorita. Pentru a intelege
elementele actuale trebuiesc definite intai trei caracteristici ale acestor elemente.
Transmitanta vizibila (VT) a unei straluciri este fractiunea din energia luminii vizibile transmisa prin
stralucire. Geamul dublu fara striatiuni transmite 89% din lumina primita si are deci VT = 0,89.
Coeficientul de umbrire (SC) este raportul dintre incalzirea datorata folosirii unui sistem cu
straluciri si incalzirea datorata folosirii unui geam dublu fara striatiuni.
Valoarea U este rata de transfer de caldura pe ora pentru cate un ft (picior patrat) pentru fiecare
grad diferenta intre cele doua parti ale unui material.
Performantele geamului simplu pot fi alterate folosind patru metode sau combinatii intre acestea.
Geamurile colorate reduc radiatia solara care trece printr-un geam, dar si cantitatea de lumina.
Relatia dintre acestea pot fi controlata prin alegerea culorii. Vitrajele gri reduc atat lumina, cat si caldura
emise la o intensitate destul de mare. Cele de bronz reduc mai multa lumina decat caldura. Cele
albastru-verzui reduc caldura, mentinand o oarecare lumina vizibila.
Tratamentele de suprafata cu pulberi de metale pot reduce atat lumina, cat si caldura prin reflectia
acestora. Unele dintre acestea au o emisivitate redusa. Acestea din urma pot reduce lumina, insa nu
mai sunt la fel de eficiente impotriva radiatiilor infra-rosii care incalzesc.
Invelisurile foarte subtiri pot fi aplicate si unui film de plastic suspendat pe cele doua parti ale unui
geam, reducand astfel conductivitatea si deci stralucirea.
Invelisurile pirolitice pot fi integrate intr-un geam (cand este inca fierbinte) creandu-se o suprafata
foarte rezistenta la abraziuni si coroziuni problemele apar in folosirea acestei metode in momentul in
care invelisul incepe sa se descompuna.
Ferestrele multiple au putin aer intre geamuri, marindu-se astfel rezistenta termala a ferestrei. De
obicei se folosesc ferestre cu doua geamuri, insa rezistenta termala creste pe masura ce se folosesc
mai multe straturi
In locul aerului dintre geamuri se foloseste si gazul, precum argon, crypton, hexafluor de sulf.
Acesta pate reduce si mai mult transferul de caldura.
Folosirea eficienta a unui gol de lumina

Aceasta creste iluminarea din incapere si se poate controla mai ales folosind materiale
stralucitoare. Daca geamul este perfect transparent, eficienta golului este egala cu dimensiunea sa
(pentru ca VT=1). Daca VT ar fi 0,5, golul ar transmite numai jumatate din luina primita.
Eficienta golului se defineste ca produsul dintre transmitanta vizibila (VT) si raportul ferestrepereti (WWR). Deci EA=VT*WWR.
Amplasarea deschiderii (golului)
40
Are un efect in iluminarea camerei. Inalimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea
penetratiei cu lumina. Ca regula, penetratia este de 2,5 ori mai mare decat inaltimea ferestrei.
Elemente de interior
Geometria camerei
Adancimea penetratiei camerei depinde de inaltimea tavanului si aceea a laturii de sus al
ferestrei. O fereastra inalta va permte luminii sa atinga tavanul si sa se reflecte mai departe in interior.
Adancimea camerei este si ea importanta, deoarece atunci cand este mai mare aceeasi cantitate
de lumina se disipa pe o suprafata mai mare.
Reflectanta suprafetelor
Reflectanta tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele din camera contribuie la
iluminare. Urmatorul elementca importanta este peretele din fundal, apoi peretii laterali si apoi planseul.
Se recomanda finisarea tavanului cat mai deschis si eventual folosirea culorilor mai inchise pentru
pardoseala.
Controlul umbrelor de interior
Pot atat elimina stralucirile prea mari, cat si adauga lumina naturala.
Jaluzelele sunt eficiente deoarece pot bloca lumina directa, dar pot fi si inchise partial.
Draperiile adauga textura, culoarea si flexibilitate spatiului si sunt mai utilizate din acest notiv. Pot
avea si modele variatesau in gradient pentru a aduce lumina la nivelele dorite.
Obloanele cu rola au nivele diferite de opacitate si pot ajuta la reducerea penetratiei directe.
Avantajul lor este ca pot fi retrase integral atunci cand se doreste mai multa lumina.
Optiuni legate de proiectare
Iluminarea laterala
Iluminarea laterala se foloseste de goluri pe peretii laterali pentru a introduce razele in
cladire.Acestea pot servi de asemenea si ca elemente de ventilatie, dinamizand design-ul cladirii.
Lumina patrunsa prin aceste goluri este ideala pentru suprafetele plane.
Ca bezavantaj, acest model de iluminare poate produce stralucirea prea mare din cauza
contrastului dintre gol si pereti pentru evitarea acesteia se folosesc de obicei diverse elemente de
umbrire, fie exterioare, fie interioare.
Ferestrele verticale sunt un element clasic de proiectare pentru iluminarea laterala. Cativa factori
trebuiesc luati in considerare cand se proiecteaza cu acest gen de elemente:
pe masura ce creste dimensiunea ferestrei, creste si cantitatea de lumina ce patrunde
in incapere
inaltimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea la care este luminata camera.
pe masura ce dimensiunea tocului ferestrei creste, punctul de maxima iluminare se
departeaza de fereastra.
Contributia luminii data de la sol si de la alte suprafete exterioare ce reflecta lumina poate fi destul
de mare pe timpul unor zile insorite.
Ferestrele pot fi amplasate pe unul, doi sau mai multi pereti. Camerele ce au o singura fereastra
primesc lumina doar de pe un singur perete. Cele cu doua ferestre primesc de obicei lumina de pe doi
pereti opusi, iar cele cu mai multe ferestre de la cel putin doi pereti care nu sunt opusi.
41
Luminatoarele sunt ferestre verticale amplasate deasupra inaltimii ochiului uman, dar dedesuptul
tavanului. Multe dintre acestea au geamul netransparent.
Principalul avantaj al luminatoarelor este ca de cele mai multe ori ele nu introduc straluciri in
incapere datorita pozitiei lor inalte. De asemenea, ele pot admite o penetratie mai puternica si mai
adanca a luminii din camera.
Luminatoarele sunt foarte eficiente atat pentru suprafetele de lucru orizontale, cat si pentru
suprafetele verticale. Lumina ce patrunde printr-un luminator suficient de inalt de obicei atinge direct
peretii verticali, evitad astfel crearea de noi umbre. De asemenea, iluminarea este mult mai constanta
pe timpul unei zile fata de o fereastra obisnuita.
Singurul dezavantaj al luminatoarelor este ca necesita inaltimi mari de la planseu la tavan pentru a
functina corect. Ele sunt foarte adecvate pentru biblioteci, galerii, muzee,
1.3.4 Analiza unor criterii
1. LUMINA NATURALA IN SPATII INTERIOARE
4.1.1. ILUMINAT DE SERVICIU
In functie de categoriile de activitti, tipurile de spatii si programele de arhitectura:
Locuinte curente
Programe de locuire speciale : camine de batrani, persoane cu probleme etc.
Programe de sanatate : sanatorii, anumite spitale etc.
Scoli elementere, generale, medii, superioare, avansate, profesionale, speciale
Spatii pentru lectura, scris, desen,si alte activitati specifice
Spatii pentru activitati de productie specifice, pe categorii
Spatii de expunere
Spatii pentru diferite activitati sociale, publice etc.
Se vor defini : spatiul vizual, campul vizual, suprafata (planul) de lucru,subiectul (subiectele)
perceperii vizuale, dupa caz. Aceste notiuni se vor putea referi si la celelalte categorii de iluminat,
enuntate in continuare.
Criteriile cantitative se vor referi la nivelurile minime obligatorii ale cantitatii de lumina pe planul de
lucru, acolo unde este cazul, si mai ales pentru investitii realizate din fonduri publice. Deasemenea, vor
exista criterii cu caracter de recomandare pentru anumite categorii de spatii
Criteriile calitative se ordoneaza in doua categorii, obiective si subiective
Cele obiective tin in primul rand de distributia luminii in spatiul si in campul vizual. Criteriul cel mai
evident este evitarea efectelor nedorite de stralucire, adica a contrastului excesiv, si poate fi reglementat
. Alte criterii sunt mai putin masurabile, si pot eventual face obiectul unor recomandari.
Criteriile subiective sunt si mai putin masurabile exact, chiar daca unele sunt destul de evidente. O
ambianta bine ordonata de lumina naturala poate reprezenta o compozitie de arhitectura, ca si un
ansamblu de forme sau culori.Calitatile pot fi, ca pentru orice compozitie, fie ca se desfasoara in spatiu
sau in timp, Ordinea si claritatea structurii, originalitatea, gradul de interes, contrastul(stapanit),
caracterul, expresia etc.Nu vom intra acum in teritoriul esteticii, dar in faza de documentare propusa
intentionam sa punem in evidenta unele notiuni si criterii, care in viitor ar putea face obiectul unor
recomandari. Scopul ar fi evitarea unor greseli, mai ales in conceptia unor spatii realizate prin finantare
din fonduri publice, ca si in general pentru spatii publice interioare sau exterioare.
Remarcam ca unele criterii enuntate pana acum sunt valabile si pentru ambiante exterioare. Ceva mai
departe, in capitolul special, se vor discuta criterii specifice pentru spatii exteriora.
1.2. ILUMINAT DE AMBIANTA
42
Functional, pentru orientare in spatiu si deplasare

Psihologic : criterii cantitative nivel de lumina, si criterii calitative distributia luminii in spatiul vizual si
relatia cu mediul exterior; caracterul dinamic al luminii naturale.
1.3. ILUMINAT DE GARDA, DE AVARIE, DE SIGURANTA
Se vor pune in evidenta categoriile de spatii si programe in care este de dorit, sau in care poate fi
obligatoriu, sa existe lumina naturala, pentru a putea functiona in conditii speciale sau extreme, fara
lumina artificiala (de exemplu in caz de incaz de avarie).
1.4. ILUMINAT PENTRU PUNERE IN VALOARE
NOTA : O categorie de criterii se va referi la fluxul de energie luminoasa in legatura cu iluminatul
natural, aportul energetic prin efect de sera etc.
2. LUMINA NATURALA IN SPATII EXTERIOARE
Categoriile de iluminat enuntate la punctele 4.1.1. 4.1.4. sunt in principiu valabile si pentru
spatii exterioare, in functie de conditiile concrete de utilizare.
Inafara de acestea, ne propunem sa evidentiem o categorie de criterii care, in cazul unei
investitii propuse, sa apere interesele utilizatorilor deja eistenti in situl dat, precum si interesul public.
Practic, un volum propus nu ar trebui sa ia din lumina existenta intr-un spatiu urban dat, mai mult decat
este rezunabil. Aceasta conditie trebuia sa se refere la fatadele, mai concret la ferestrele cladirilor deja
existente, si la spatiul public. Se va exprima in functie de unghiul solid de bolta liber, respectiv obturat
de constructia propusa.
Se vor mai evidentia criterii pentru calitatile suprafetelor propuse : albedo, textura, culoare.
3. CONTROLUL INSORIRII
Criteriile de control al insoririi se vor structura pe trei paliere generale :
4.3.1. Insorire minima necesara pentru sanatate-igiena, in functie de programele de arhitectura si
de categoriile de spatii.
Un exemplu concret, desi oarecum simplist in aceasta etapa, este precizarea petei minime
de cer pe care trebuie sa o vada fiecare spatiu arhitectural in functie de criteriile de
insorire specifice.
4.3.2. Controlul fluxurilor de energie, in special al aportului termic prin efect de sera, pentru
adaptare climatica in functie de clima, microclimat si sezon.
4.3.3. Controlul insoririi d.p.d.v. al perceptiei vizuale, de exemplu pentru evitarea insoririi directe
pe anumite suprafete de lucru; in general controlul in anumite ambiante vizuale.
Vor fi corelate criterii de ordin igienic-medical, de perceptie vizuala, de dezvoltare urbana si promotie
imobiliara publica si privata, ca si de adaptare climatica si echilibru general de energie.
1.3.5 LUMINA NATURALA FIZIOLOGIA VEDERII. ROLUL LUMINII PENTRU SANATATE

Rolul luminii pentru sanatate
Lumina naturala reprezinta alaturi de alimente , aer si apa un factor esential al vietii,
influentand considerabil stare de sanatate a omenirii. Alegerea unui tip defectos de lumina artificiala
43
duce la scaderea peformantelor umene in multe domenii de activitate incepand ce cea a studiului,
continuand cu activitatea de productie si ajungand pana la modificari biologice periculoase.
Lumina pe care unii oameni de stiinta o considera super nutrient este acea lumina cu spectru
total care provine de la soare ori de la becurile fluorescente concepute special pentru a stimula lumina
solara.
Fotobiologii , oameni de stiinta specializati in studiul efectelor luminii asupra fiintelor avertizeaza
ca becurile incandescente sau majoritatea becurilor fluorescente nu produc o lumina cu spectru
complet. Stiinta fotobiologiei este una recente fata de care medicina nu a manifestat indoieli pana acum
aproximativ 5 ani, Societatea Amerinana De Fotobiologie fiind fondata abia acum 8 ani.
Conform indexului de redare a culorii (CRI) cu valori pana la 100 se constata ca fluorescenta cu
spectru total are valori de 91, fluorescenta alba rece standard de 68 , iar alte fluorescente se incadreaza
la valori de 56.
In urma cercetarilor s-a constatat ca la lumina naturala sau la o sursa artificiala care produce
lumina naturala, apare o diminuare a oboselii mane, a stresului, iar acuitatea vizuala si productia sunt
mai bune. De asemenea s-au evidentiat ca pozitive concluziile privind stimularea dezvoltarii plantelor,
cresterea randamentului productiei de lactate cu 10 % pana la 15 % prin expunerea la lumina naturala
s-au la lumina fluorescenta cu spectru complet.
Acelasi efect benefic s-a constatat in tratarea psoriazisului si a infectiilorherpetice. Razele
soarelui stimuleaza glanda pineala care secreata melatonina care controleaza multe functii ale
organismului. In acelasi context expertii sustin ca ochelarii obisnuiti ca si lentilele de contact blocheaza
razele uv care patrund prin ochi pentru a ajunge la glanda.
Tot in spatiul american la Universitatea Cornell, Ithaca, NY , studentii care lucrau la lumina
fluorescenta apropiata de lumina soarelui au constatat o crestere importanta a acuitatii vizuale si o
reducere a starii generale de oboseala in comporatie cu activitatea la lumina fluorescenta obisnuita.
In domeniul cercetarii, John Ott din Sarasota a fost primul care a avetizat asupra efectelor
daunatoare sub actiunea diferitelor tipuri de lumina.
Alaturi de oameni, animalele sunt cele asupra carora lumina exercita o puternica influenta,
constatandu-se prin observatii la gradiniile zoologice o considerabila rigoare a activitatii de reproducere
mai ales prin utilizarea iluminarii care simuleaza lumina solara.
Cel care a declarat ca nutrient si deci esentiala vietii si intregului sistem endocrin prin
activitatea hormonilor ests Philip Hughes Ph. D., om de stiinta la Duro-Test Corp, specialist in stiinte
neurologice, fiziologice si psihologice. Specialistul american subliniaza totodata ca vitamina D are un rol
deosebit in dezvoltarea organismului , ea fiind sintetizata de razele uv in piele ajutand la dezvoltarea
corespunzatoare o oaselor si prevanind aparitia rahitismului.
Alaturi de alimente, aer si apa, lumina solara este un factor de supravietuire deosebit de
important in viata omului.
Aceeasi radiatie solara activeaza alte elemente biochimice importante din corpul uman
implicate in controlul nendocrin, in reglarea ceasului biologic, in cresterea si dezvoltarea activitatii
sexuale, reglarea stresului si a oboselii, in controlul infectiilor virale si de raceala, si atenuarea
disfunctiilor sistemului nervos.
Rusii sunt cei care cunosc mai multe decat americanii despre efectele sanatoase ale diverselor
tipuri de lumina. Rapoartele stiintifice rusesti constata in domeniul activitatii productive o crestere a
productiei si o scadere a absenteismului acolo unde se utilizeaza o lumina cu spectrul total. Si in scoli
iluminarea cu spectru total imbunatateste randamentul studentilor , reduce oboseala, iar tratamentul cu
uv ajuta activitatile academice. Tot rusii constata randamente superioare in tratamente in domeniul
minieritului unde se recomanda expunerea ritmica la lumina naturala sau artificiala cu spectru complet.
Ca o concluzie reiese ca lumina gazoasa inclusiv cu vapori de mercur si cu lumina fluorescenta
care limiteaza spectrul este nerecomandata intrucat prin utilizarea ei se emit radiatii care dau dureri de
cap, probleme de vedere, slabirea tonusului muscular,...
44
Cum poate lumina sa influenteze (starea sufleteasca) psihicul

Tipul de lumina utilizat acasa sau la birou poate contribui considerabil la starea sufleteasca a
omului dupa cum au demonstrat specialistii.
John Ott arata ca diferitele tipuri de iluminare inclusiv naturala , lumina becurilor incandescente, lumina
fluorescenta, lumina soalra filtrata prin diferite sticle , lumina solara reflectata de diferite interioare
colorate influenteaza principalele glande, pituitara si pineala, care controleaza intregul sistem endocrin.
In urma experimentelor , copii care au lucrat in clase cu lumina fluorescentaalba rece au fost
mai activi decat cei din alta clasa cu tuburi fluorescente cu spectrul complt care produc lumina naturala
dar care au protectie contra radiatiilor. La lumina fluorescenta alba rece copiii au fost mai oboisiti, iritati
si hiperactivi. Dupa schimbarea luminii copiii s-au linistit si au acordat mai multa atentie profesorilor.
S-au constatat de asemenea ca diferitele tipuri de iluminare pot afecta stadiul bolilor.
Nota speciala: prin investigatii s-a constatat ca prin utilizarea iluminarii cu lampi cu vapori de mercur se
poate produce o grava otravire cu mercur absorbit de organism dupa o perioadade expunere. De
asemenea atat plantele si animalele pot fi grav afectate de aceste sisteme de iluminare. Sura de radiere
poate emite particule fizice incarcate energetic.
Efectul luminii si culorii asupra fiziologiei umane
Iluminarea cu spectrul total Duro-Test Vita-Lite pentru scoli, biblioteci si universitati
Devine din ce in dce mai evident ca fiintele umane sunt strans dependente de lumina ca si
plantele. Tipul de lumina emis de soare acum cateva minute este deja reflectat in fiziologia noastra. Nu
bexista nici o indoiala ca transmiterea informatiilor referitoare la lumina este infinit mai rapida decat
sistemul metabolic de oxidare-reducere despre care stiinta medicala afirma ca este singurul pe care
oamenii il au. De aceea plantele sunt sisteme pe baza de lumina, iar oamenii reprezinta sisteme
metabolice redox.
Rolul glandei pineala
Glanda pineala este o glanda care regleaza functional, precum un regulator, impulsurile in mesaj.
Melatonina reprezinta un hormone asemanator celor de crestere a plantelor si este mesagerul pineal
sef. Ea arata intensitatea, frecventa si perioada de iluminare. Nivelele pineale sunt mai mari noaptea si
iarna decat in timpul zilei si vara de exemplu cascada de lumina a evenimentelor hormonale afecteaza
cresterea si conditia fiziologica a tuturor plantelor, animalelor si oamenilor.
1.3.6 Recomandari: ambianta luminoasa
Automatizarea si informatrizarea au drept efect inmultirea posturilor de lucru echipate cu un
calculator si din acest fapt vederea este extreme de solicitata. De altfel numarul de ore de lucru noaptea
sau in spatii neluminate natural cresc continuu.
Studiul vederii si ale conditiilor de iluminat in care operatorii sunt dispusi este foarte importanta cu
scopul de a se concepe o serie de amenajari ce limiteaza si reduc sarcina vizuala si implicit riscul
dezvoltarii manifestarilor patologice.
Ca este naturala sau artificial alumina creeaza o legatura intre om si mediu si in consecinta o grija
speciala trebuie manifestata in legatura cu alegerea iluminatului pentru locurile de munca. Acesta
trebuie adaptat sarcinilor specifice muncii dar concomitant trebuie sa raspunda si imperativelor
cantitative si calitative ale confortului visual.
45
Confortul visual presupune un echilibru al luminantelor in campul visual. Regula preconizeaza sa

luminam tare, la maximum, mzona centrala a campului visual sis a diminuam lumina catre periferie.
Aceasta regula totusi nu poate fi aplicata sistemetic in situatiile activitatii cu monitoare.
In acest tip de activitate operatorul trebuie sa lucreze in conditii diferite:
lecturarea documentelor manuscrise sau tiparite se face in contrast pozitiv (caractere
inchise pe fond deschis)
lecturarea pe monitor in contrast negative, inca de multe ori ( caractere clare pe fond
inchis)
Aceste conditii solicita functiile vizuale in moduri diferite: acomodarea si adaptarea ochiului.
Cand se trece de la vederea de departe la cea de aproape, imaginea neta se formeaza in spatele
ochiului pe retina, cele 2 axe vizuale converg spre o contractie musculara oculara si diametrul pupilar
scade. In vederea pe monitor, distante prea diferite intre ochi si ecran de o parte si de ochi si document
pe de alta parte solicita prea des functia de acomodare a ochiului si contribuie la oboseala vizuala.
Adaptarea este cea de-a doua functie a vederii care concura la obtinerea unei imagini nete prin
dilatarea sau nu a pupilei pentru sporirea sau diminuarea cantitatii de lumina ce ajunge la retina. Si in
acest caz, adaptari necontenite pot deveni cauza instalarii unei oboseloi vizuale.
Iluminatul trebuie sa asigure o perceptie vizuala optima pentru toate activitatile effectuate de un
operator. Nivelul de iluminare, stralucirea orbitoare, reflexele, contrastele de luminanta si de culoare
sunt tot atatia factori care trebuie avuti in vedere atunci cand se amenajaza aceste posturi de lucru.
Un iluminat correct trebuie sa realizeze o coerenta optima intre iluminatul natural sic el artificial.
a) iluminatul natural
Lumina naturala are efecte benefice asupra sanatatii si psihicului fiintelor umane: ea ritmeaza functiunile
neurovegetative, tonifica, evita riscul de claustrofobie.
factorul luminii naturale (diurne) este in functie de indicele de vitrare, adica de raportul
suprafetelor vitrate: pe suprafata pardoselii ele trebuie sa se incadreze in intervalul de
20-30% pentru a permite un nivel de iluminare de 250 luxi corespunzatori la 5000 de
luxi exteriori.
Pierderile luminoase sunt legate de fiecare tip de fereastra, fiecare tip de geam:
grosimea tamplariei si calitatea transparentei suprafetelor vitrata
Posibilitatea vederilor spre exterior permit ochilui sa focalizeze un orizont indepartat
favorizand astfel pozitiile de repaus. De altfel perceptia ciclului diurn-nocturn contribuie
la mentinerea echilibrului general al omului.
Nivelul de iluminare este fluxul luminos receptionat de o suprafata, se exprima in luxi si se masoara cu
un luxmetru.
Distingem si masuram de regula iluminatul general al unui spatiu si iluminatul localizat al unui post de
lucru.
Dincolo de 6m distanta de un gol, iluminatul obtinut de un post de lucru devine insufficient si aceasta
zona trebuie considerate ca fiind oarba (intunecata). Masuratorile nivelelor de iluminare sunt effectuate
la un metro de la sol dupa un cadrilaj.
Tabelul de mai jos prezinta nivelul de iluminare in functie de destinatia spatiilor de lucru:
Loc
Birouri generale, dactilografie
Sali de desen la planseta
Lucru pe monitoare
Culoare, scari
nivel de iluminare (lux)

500 lux
1000 lux
300 lux
10 la 300 lux
Controlul luminii naturale poate varia considerabil in functie de ora din zi, de timp (meteorologic
vorbind), de lumina naturala, de anotimp. Orientarea si insorirea sunt aici determinante.
46
O fatada de culoare deschisa situate vizavi de un gol genereaza prin reflexive un aport de lumina
considerabil. De fiecare data cand indicele de vitrare al golurilor expuse la soare este important ne vom
interesa de aportul termic.
Prafuirea si imbatranirea reduce considerabil eficacitatea surselor de lumina.
b) lumina artificiala
Repartitia luminii se poate face in 2 cai:
iluminare directa: cel putin 90% din lumina este emisa descendent. Contrastele sunt
violente si umbrele marcate. Exista putine reflexii pe plafon si pereti.
Iluminare indirecta: cel putin 90% din lumina este dirijata ascendant. Iluminatul este
difuz cu o intensitate ce depinde de puterea de reflexive a plafonului
Luminanta surselor trebuie sa fie sensibil inferioara valorii de 100cd/mp pentru o
activitate ce presupune monitoare
Luminanta este cantitatea de lumina reflectata de o suprafata si primita de ochi; ea se exprima in
candele/mp; foarte puternica provoaca orbire. Se masoara de regula luminanta obiectului si luminanta
plafonului. Aceste masuratori se efectueaza cu ajutorul unui aparat denumit luxmetru-luminantometru.
Echilibrul luminantelor sta pe o limitare a raporturilor de luminanta intre obiectul perceput direct si
mediul si suprafetele incunjuratoare.
Se recomanda nedepasirea urmatoarelor valori:
un raport de 1 la 3 intre obiectul tinta si suprafetele inconjuratoare
un raport de 1 la 10 intre obiectul tinta si suprafetele indepartate
un raport de 20 nla 1 intre luminatoare si goluri si obiectul tinta
O buna repartitie a luminantelor depinde in aceeasi masura de dispozitivul de difuzie a luminii adoptat
cat si de factorii de reflexive ale diverselor suprafete din incapere.
Suprafetele incaperii
Tavan
Zid
Pardoseala
Fundul camerei in raport cu obiectul tinta
coeficienti de reflexie
0,70
0,40 la 0,60
0,20 la 0,40
0,25 la 0,50
In general se vor prefera finisajele mate cu scopul de a evita reflexiile, principalele surse de orbire.
Recomandari:
suprafetele vitrate importante (mai mari de 5% din suprafata solului sunt de evitat
lampile de birou cu halogen sunt de evitat. In mod contrar cu ceea ce se intampla cu
lampadarele cu halogen, utilizatorul se afla in proximitatea sursei si radiatiile nu sunt
absorbite de plafon si pereti
Document realizat de Marite Milon
Sinteza a cursului de optica pentru lucrari practice
Licenta in fizica, Universitatea Claude Bernard Lyon 1
Acest studio permite conturarea unor niveluri de performanta recomandabile atat pentru un iluminat
natural cat si pentru cel artificial cu precadere in cazul functiunilor arhitecturale ce presupun dotarea cu
calculatoare. Nu stim daca datele prezentate au fost extrase din documentele oficiale in vigoare sau
sunt valori uzuale in mediile proiectantilor francezi din Lyon. Poate fi o sursa de plecare pentru un set
de recomandari minimale.
O lucrare deosebit de interesanta este articolul lui Murdoch Galbreath Calculul luminii
naturalein caldiri, cesintetizeaza stadiul metodelor de calcul a luminii interioare in funstie de obturarea
47
boltii. Este adevarat ca acest articol pacatuieste astazi prin vechimea sa apreciabila ( a fost scris in
1963), darn e ofera o serie de indicii referitioare la stadiul metodelor de calcul a luminii naturale in
diverse puncte de pe mapamond. O privire mai atenta merita avuta asupra metodelor utilizate in Europa
(norma factorului de lumina naturala) si in Marea Britanie. In schimb in articol nu se fac referiri precise
referitoare la legislatii specifice (norme, reglementari, coduri) cu caracter obligatoriu ceea ce ne face sa
credem ca la acea data chiar intari fanion in ceea ce priveste proiectarea cladirilor nu existau decat
recomandari in acest domeniu. De altfel acest lucru se poate urmari si parcurgand bibliografia aferenta
articolului. Din cauza ca articolul prezinta concisstadiul metodelor de calcul din acea vreme am
considerat oportun sa prezentam in traducere integrala acest articol.
Iluminatul adecvat al locuintelor este un lucru esential si in scopul materializarii acestei
necesitati cel mai indicat lucru de urmat este corecta utilizare a luminii diurne. Ne propunem in acest
rezumat sa realizam o trecere in rezista a cunostintelor disponibile astazi referitoare la maniera de a
capta eficace lumina diurna, si sa descriem cateva tehnici printre cele mai simple cu putinta.
Un mare numar de spatii interioare utilizeaza avantajos iluminatul natural gratie experientei si
imaginatiei arhitectilor care le-au proiectat. Arhitectura gruzina a obtinut excelente maniere de iluminat
interior datorita ferestrelor inalte si inguste care facilitau patrunderea luminii naturale, dar si gratie
mulurilor si listelurilor evazate ce permiteau creearea unei tranzitii gradate de la lumina exterioara la cea
interioara, fara contraste suparatoare. Ca urmare a prograselor tehnice realizate in domeniile
constructiilor si amenajarilor interioare, azi este posibila aducerea la un anumit grad de confotr chiar a
cladirilor fara goluri sau dimpotriva in immobile in intregime vitrate. Pare deci normal sa cautam san e
perfectionam cunostintele referitoare la natura si la functiile luminii naturale diurne ca mijloc de iluminat
interior.
Numeroase cercetari au fost elaborate in lumea intreaga avand drept subiect iluminatul
naturalsi ajustarea metodelor de prezicere capabile de a permite arhitectilor sa aleaga in cunostinta de
cauza sistemelor ce pot sa prognozeze cu o buna precizie calitateasi cantitatea de lumina naturala
interioara. Un Comitet al Comisisi Internationale pentru iluminat prepara in aceasta perioada un manual
international ce va defini principiile de baza si va permite gruparea intr-o singura publicatie a
cunostintelor necesare in calculul luminii naturale in spatiile interioare.
Sarcina ce consta in determinarea luminii naturale este extreme de dificila datorita naturii
schimbatoare a sursei de lumina. Exista 2 stadii in planificarea iluminatului natural:
1) studiul meteorologic al cantitatii de lumina ce vine de la soare si al claritatii cerului disponibil
intr-un punct neobstructionat de un obstacol
2) determinarea mijloacelor prin care cantitatea dorita de lumina poate sa ajunga pe un
amplasament interior anume determinat.
Claritatea (transparenta) cerului (boltii)
Estimarea transparentei boltii este fundamentata pe datele culese la intervale regulate de-a
lungul unui numar de ani. Doua conditii de bolta considerate specifice sunt in general utilizateca baza
de calcul:
cerul total acoperit
cerul degajat, insorire directa
Cerul total acoperit
Distributia transparentei unei bolti acoperite nu este uniforma. Bolta este in general foarte
luminoasa in zona zenitala si mult mai intunecata spre orizont sin u este influentata in general de pozitia
soarelui. Observatiile asupra transparentei boltii facute de Moon si Spencer in US au condos la
adoptarea unei formule ce permite descrierea cerului acoperit
48
Observatiile effectuate in diferite parti ale lumii au confirmat utilitatea formulei, mai ales in
regiunile temperate si astfel cerul Moon si Spencer a fost adoptat pe plan international de catre C.I.E.
ca standard al boltii acoperite. Repartizarea luminii este astfel conceputa incat transparenta la orizont
corespunde aproximativ unei treimi din cea zenitala si aproximativ unei jumatati din transparenta medie
a boltii.
Cu toate ca repartitia luminii intr-o bolta acoperita este in general conforma cu modelul
standard, nivelul mediu de iluminat variaza in functie de climatele locale. Iluminatul mediu ce provine
dintr-o bolta acoperita este in principiu cantitatea de lumina ce cade pe un plan orizontal intr-un loc fara
obturatie. Alegerea valorilor de calcul potrivite poate fi determinate plecand de la datele meteorologice
culese pe plan local.
In Canada exista 3 stadii meteorologice ce masoara iluminatul direct la intervale regulate;
iluminatul total provine din bolta si de la soare pe un plan orizontal este iluminat la fiecare ora la
Toronto, Scarborough si Ottawa. Exista de asemenea aproximativ 20 de statii in Canada unde radiatiile
totale sunt inregistrat. O conversie aproximativa a unitatilor de radiatie in unitati de iluminat
corespunzatoare conditiilor de bolta acoperita poate fi facuta considerand ca un gram/
calorie/centimetru patrat/ secunda echivaleaza cu 7000 lumeni/ picioare patrate. Aceasta valoare a fost
utilizata si in alte tari cu scopul de a obtine date referitoare la calculul iluminatului natural si cu scopulde
a completa prevalarile directe de lumina.
In Australia valorile de calcul au fost stabilite pentru principalele orase plecand de la nivelul
iluminarii ce vafi deposit in cca 90% din orele lucratoare ale zilei ( de la 8 dimineata la 4 dupa-amiaza).
Aceasta metoda pare o cale corecta de actiune cu toate ca pentru aIte ocupatii o perioada diferita din zi
ar fi mai potrivita. Valorile de calcul recomandate pentru conditiile australiene variaza de la 350
lumeni/picior patrat la Hobart (Tasmania), la 1100 de lumeni/ picior patrat la Darwin. In Marea Britanie
unde climatul este de tip oceanic valoarea de 500 lumeni/ picior patrat serveste de baza normei
britanicein materie de iluminat natural.
Variqatiile climatice ce se manifest ape teritoriulu Canadei pot genera o intreaga gama de valori
de calcul pentru a raspunde cerintelor fiecarei regiuni in parte. Valorile pubilacte in publicatia Serviciul
Meteorologic al Ministerului Transporturilor in Ontario- Monthly Radiation Summaries- pot servi ca baza
de calcul pentru norma canadiana.
Cu scopul de a tine cont in calcule de conditile boltii dagatate si de iluminat direct a soarelui
este necesar sa se detina date nu numai cele referitoare ls lumina ce cade pe un plan orizontal darsi
despre cele referitoare la lumina ce atinge planurile verticale si planurile perpendiculare pe razele
soarelui. Nu exista astazi decat putine registre referitoare la acest aspect in Canada, cu toate ca la
Ottawa au fost efectuate masuratori (intr-o maniera regulata) ale radiatiilor totale de cad pe suprafete
verticale corespounzatoare principalelor puncte cardinale. In publicatia societatii Illuminating
Engineering Society Recomended Practice of Daylighting au fost prezentate tabele de iluminat
natural valabile pentru US. Aceste date par a avea un caracter mai dagraba general. Iluminatul solar
este dat in functie de latitudine si este indoielnic ca ar putea fi adaptat conditiilor canadiene.
Metoda factorului de lumina naturala
Atunci cand proiectam o cladire unde dorim sa exploatam la maxim lumina naturala trebuie sa
determinam masura in cxare lumina disponibila in exterior poateatinge un amplasament determinat la
interior. Factorul luminii naturale diurne care este utilizat canorma in Europa este o masurare a iluminarii
diurne intr-un punct. Ea este exprimata prin raportarea la iluminatul unui plan dat si la iluminatul rxterior
simultan pe un plan orizontal intr-un loc neobturat. De exemplu daca iluminatul interior este de 10
lumeni/picior patrat si iluminatul exterior pe un plan orizontal de 500 lumeni/ picior poatrat, factorul de
lumina naturala beste de 10/500adica 2%.
Factorul luminii naturale poate fi descompus astfel:
49
Factorul luminii naturale = componenta boltii + componenta reflectata exterioara = componenta

reflectata interioara.
Componenta boltii este marimea luminii naturale diercte provenind din directia boltii ce atinge un punct
interior anume; cateva tabele si hartii publicate pot fi utilizate pentru obtinerea acestei valori. Una din
aceste harti, destul de usor de utilizat si extrem de potrivita pentru cal;culul preliminar al unei cladiri,
este cea gasita in simplified daylight Tables publicata in 1958 de departamentul de cercetari stiintifice
si industriale in UK. Tabelele sunt in asa fel dispuse incat sa poata arata proportia din bolta observabila
dintr-un punct anume pentru care FLN este calculat, si ele au fost modificate pentru a tine cont dec
efectul unei bolti acoperite si de reducerea transmisiei luminoase pricinuita de un geam simplu. Alte
corectii pot fi facute pentru geamuri duble si pentru efectul murdariei pe geamuri.
Componenta reflectata exterioara este marimea luminii naturale ce atinge acel punct dupa
reflectarea pe alte suprafete exterioare ca de pilda cladirile invecinate care obtureaza o parte di lumina
ce provine din bolta. Procedura de urmat este similara componentei anterioare. Zona din peretele opus
asa cum este el fata de punctul considerat este obtinuta si multiplicata cu un numat potrivit cu claritatea
suprafetei zidului reflectant. Se considera in general ca acest numar este cca 1/10 din valoarea claritatii
medii a cerului.
Componenta reflectata interioara este cantitatea de lumina ce atinge un nplan de lucru dupa
reflectare pe pereti, plafoane si acoperis. In numeroase cazuri aceasta componenta poate constitui un
procent semnificativ din lumina totala disponibila. Marimea componentei interioare reflectate se
stabileste pornind de la factorul de reflexie mediu al suprafetelor interioare si de la dimensiunile spatiului
ai ale golurilor. Tabelele dau o serie de valori aplicabile factorului de reflexie a materialelor de
constructie curente si un tabel ce poate fi utilizat pentru a estima valoarea componentei interne
reflectate in spatiile de plan rectangular.
Metoda lumen
In US in special in ultimii zeca ani, numeroase studii au fost consacrate problemelor de
proiectare in functie de aspectele legate de bolta senina, din aceste studii a rezultat metoda de calcul
lumen care a fost conceputa pe baza calculului utilizat in studiul luminii artificiale. Cantitatea de lumina
ce cadepe o fereastra si care provine de la soare, de la bolta si de la lumina reflectata de sol si de alte
suprafete exterioare, este calculata si multiplicata cu un coeficient potrivit fiecarui factor de transmisie al
ferestrei si al reflexiilor pe planul de lucru ce provin dinspre suprafetele interioare. Principiile de
functionare a metodei sunt foarte asemanatoare celor ce ordoneaza calculul factorului luminii naturale
dar scopul acestei metode este determinarea cantitatii de lumina obtinuta in amplasamentul dorit
exprimata in unitati de iluminare.
O brosura intitulata Predicting Daylight as interior illumination editata de cercetatorii de la
Universitatea Southern Methodist contine o serie de harti si tabele ce pot fi utilizate pentru a determina
iluminatul interior in niste puncte situate in incaperi obisnuite, rectangulare si iluminate pe o parte.
Valorile obtinute sunt limitate la 3 puncte in incapere cu scopul de a simplifica calculele. Punctele alese
sunt situate la 5 picioare de centrul peretelui ferestrei, la 5 picioare de peretele din fund si in centrul
inacperii. Aceasta metoda are un caracter mai restrictiv decat metoda factorului de lumina naturala care
permite calcularea luminii in orice punct din incapere. Principalul sau inconvenient pentru Canada pare
a fi raritatea datelor sigure culese referitoare la transparenta boltii pentru conditiile canadiene. Este
posibila utilizarea valorilor transparentei boltii care se gasesc in brosura si care convin conditiilor US, si
compararea eficacitatii relative a diferitelor tipuri de cladiri fara a se ingrijora prea tare de valorile
absolute. Metoda lumen poate fi utilizata pentru a obtine informatii fara sa ne fragmentam prea mult de
valorile absolute. Metoda lumen poate fi utilizata pentru a obtine informatii referitoare la lumina naturala
ce provine de la o bolta atat acoperita cat si degajata.
Intensitatile iluminatului interior
50
Alegerea unei intensitati potrivite pentru iluminatul interior depinde de activitatea specifica fiecarui spaiu
inparte. Valori ale iluminarii minimale corespunzatoare diferitelor tipuri de activitati sunt enumerate in
lucrarea Lighting Hand Book publicata de Illuminating Engineering Society. In majoritatea cazurilor
aceste valori sunt mqai ridicate decat vechile valori recomandate si ele au rezultat in urma lucrarilo de
cercetare efectuate de HR Blackwell referitoare la iluminat in functie de eficacitatea perceptiei. Este
astfel de preferat ca lumina dintr-o incapere sa nu scada sub intensitatea recomandata mai ales ca
valoarea minimala se poate dovedi cu totul insuficienta. De exemplu daca contrastul dintre o activitate
si anturajul desfasurarii ei este prea mare cum s-ar putea produce cand fereastra se afle in campul
vizual al celui care lucreaza, ochiul se adapteaza la lumina predoiminanta si astfel obiectele mai putin
stralucitoare pot deveni vazute mai dificil. Utilizand una din metodele de analiza a luminii naturale este
posibil sa produce,k o estimare a claritatii relative a diverselor suprafete ale unei inacperi si sa facem
corectiile necesare. Lucrarea amintita contine recomandari referitoare la raportul maxim ce trebuie sa
existe intre o claritate de lucru si o claritate bde anturaj pentru a obtine conditii favorabile. Valorile de
mai jos se aplica spatiilor de invatamant si birourilor unde conditiile necesare unei bune vizibilitati sunt
esentiale:
- intre activitate si anturajul adiacent: 1 la 1/3
- intre activitate si suprafetele indepartate intunecate 1 la 1/10
- intre activitate si suprafetele indepartate luminoase 1 la 10
- intre ferestre si suprafetele adiacente 20 la 1
Aceste valori sunt recomandate a fi maxime, diminuarea lor este de dorit.
Principala sursa de orbire este lumina directa ce privine de la soare si este necesar sa urmarim
slabirea acestei lumini prin intermediul unuia din numeroasele dispozitive actuale de umbrire. O
boltaclara fara lumina directa solara foarte rar este atat de clara incat sa poata cauza inconfort, dar
lumina soarelui reflectata de pereti si pardoseli adiacente poate fi foarte dezagreabila. Suprafetele
interioare colorate deschis permit o repartitie mai uniforma a luminii intr-o incapere deoarece acesta
suprafete reflecta mai bine lumina spre punctele mai indepartate de fereastra. Reflexia pardoselii
contribuie de asemenea la iluminarea fundului unei incaperi deoarece lumina directa ce cade pe
pardoseala este reflectata spre plafon si spre alte suprafete interioare. O marire a zonelor vitrate sub
planul de lucru nu afecteaza componenta directa dar poate contribui intr-o maniera considerabila la
sporirea luminii reflectate.
Tehnicile utilizate pentru calculul luminii diurne nu sunt in esenta prea diferite de celelalte
calcule aferente celorlalte domenii conexe constructiilor. Ele pot fi foarte utile pentru amortizarea tipurilor
de ferestre cu tipurile de climate regionale si pentru a profita intr-o maniera mai optima de lumina
naturala, una din resursele noastre naturale. Metodele descrise pot ajuta la rezolvarea problemelor
dintre cele mai simple ale calculului de lumina naturala. Tehnici mai avansate exista. O bibliogarfie
completa a studiilor referitoare la lumina naturala este incusa in lucrarea Recommended Practice Of
Daylighting.
1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort:

Capitolul Temperatura:
Se cere:
- Asigurarea unei temperature optime in incaperi, in functie de destinatia acestuia si de tipul
activitatilor;
- Respectarea minimei de 13C pentru activitati ce impugn effort fizic sustinut si de 20C pentru
activitati ce solicita effort fizic minim;
51
- Asigurarea, in general, a unei minime de 16C si a unei maxime de 24C;

- Asigurarea sistemelor de incalzire, cu precizarea ca acestea sa fie folosite si amplasate in mod
judicious pentru a nu creea inconfort sau, mai grav, pentru a nu dauna sanatatii;
- Respectarea in intregime a acestor precizari, precum si efortul de a asigura personalului un
minimde confort fizic si psihic (se impugn negocieri si intelegeri locale in care sa fie prevazute toate
aceste aspecte);
Capitolul Umiditate:
Se cere:
Asigurarea umiditatii intre 40% si 70% pentru cladirile obisnuite, iar pentru cele care
utilizeaza incalzirea prin pardoseala, de ~ 100%;
In cazuri speciale introducerea de sisteme tehnice speciale care sa mentina o rata
confortabila a umiditatii aerului;
Mentinerea corespunzatoare a echipamentelor speciale pentru a evita transformarea
acestora in surse de bacterii si implicit in daunatori ai sanatatii personalului;
Capitolul Ventilatia:
Se cere:
Ventilarea in mod curent a spatiilor de lucru inchise;
Asigurarea pe cat posibil a ventilarii naturale;
In cazul insuficientei ventilarii naturale se impune asigurarea de echipamente de
ventilatie, cu specificatia ca acestea sa beneficieze de un volum de aer proaspat ce poate fi captat spre
a imbunatatii calitatea aerului;
Aerul introdus in incaperi prin aceste echipamente sa fie lipsit de impuritati (filtrate) si
imbogatit cu aer proaspat;
Asigurarea unor echipamente care sa permita acest lucru si mentinerea acestora in stare
buna de functionare;
Asigurarea unei rate minime de 8l/sec de persoana si a unei maxime de 25l/sec de
persoana;
Aplicarea unor masuri organizatorice care sa previna expunerea personalului la curenti
de aer;
Dotarea echipamentelor de ventilatie cu sisteme de avertizare sonora si vizuala, pentru
sesizarea evemtualelor nereguli in functionare;
Capitolul Iluminare:
Se cere:
Asigurarea in mod obligatoriu a iluminarii potrivite fiecarui tip de activitate;
Asigurarea pe cat posibila a iluminarii din sursa naturala;
In cazun insuficientei iluminarii din sursa naturala, se impune echiparea incaperilor cu
sisteme de iluminat locale, de tipul lampilor de birou si/sau plafon;
Evitarea pe cat posibil a expunerii personalului la lumina fluorescenta care este
daunatoare sanatatii;
Respectarea cu strictete a conditiilor pentru o buna iluminare, si anume:
Asigurarea la maxim a luminii zenitale;
Evitarea iluminarii de tip fluorescent pe cat posibil;
52
Controlul maxim al luminii ambientale, incluzand asigurarea lampilor pentru birou

siplafon;
Alegerea luminii potrivite pentru fiecare tip de activitate;
Evitare fenomenelor de orbire si stralucire prin repozitionarea luminilor si prin
intoducerea de suprafete nereflectorizante;
Asigurarea luminii potrivite atat pentru interior cat si pentru retelele de trfic exterioare;
Pozitionarea adecvata a intrerupatoarelor;
Reparatii immediate ale deficientelor sau inlocuirea accesoriilor si cablurilor in cazul
retelelor defecte.
Echiparea cladirilor cu sisteme de iluminat de siguranta;
Nerespectarea acestor conditii reprezinta in primul rand neasigurare minimului de confort cerut de
organizatiile de sanatate si in al doilea rand o grava violare a integritatii personalului.
London Hazard Centre Factsheet Air, Light And Temperature The Chartered Institution of Building
Services Engineers (CIBSE), 222 Balham High Rd, London SW12 9BS. Tel. 0181 675 5211. CIBSE
publish documents of standards of lighting the Workplace etc. which are useful to Safety
Representatives negociating workplace standards- 1996.
1.3.8 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata
1.3.8.1 Lumina naturala introducere

Lumina naturala in constructii este utilizarea eficienta a luminii solare prin intermediul
componentelor speciale si a strategiilor de control. Componentele utilizarii luminii naturale sunt in
general clasificate in 3 mari categorii cu subdivizii care iau in considerare toate tipurile de
combinatii.
-
Componente de propagare spatii proiectete sa ghideze si/sau distribuie lumina naturala

catre interiorul cladirii, dintr-o componenta in alta. Acestea subdivide spatial in doua grupe :
spatii intermediare de iluminare si spatii interioare de lumina.
Componente de trecere pot fi definite ca aparate care leaga doua medii luminoase,
permitand luminii sa treaca dintr-unul in altul (lateral, zenital sau global
Elemente de control aparatele din acest capitol sunt proiectate special sa admita controlul
intrarii luminii printr-un component de trecere. Pot fi suprafete separatoare, ecrane flexibile, filter
solare sau obstructii solare.
De cand primul om a utilizat lumina naturala si solara limitele luminarii naturale erau determinanti
critici in proiecterea constructiei si a anvelopantei. Descoperire luminii fluorescente si a energiei
ieftine a facut posibil ca raportul intre adancimea planului si aria utilizabila a unui etaj sa fie mazim.
Cu planul adanc s-a introdus ventilarea mecanica, urmata de ferestre fixe si instalatii de full air
conditioning.
Lumina naturala nu mai era un element critic in proiectare, peretii exteriori avand cateva ferestre
sau deloc, in cazul peretilor cortina. Criza de energie din anii 70 impreuna cu recunoasterea
53
deteriorarii biosferei cauzate de aceasta atitudine sunt doi factori care au incurajat intoarcerea la
folosirea luminii naturale si a ventilatiei naturale in constructii.
1.3.8.2 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata

Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale in pietele EU
Luminarea naturala , printr-un proiect salor pasiv, implica incorporarea unor elemente care
permit luminii naturale care patrunde intr-o constructie sa atinga diferite nivele de iluminare. Luminarea
artificiala ar trebui folosita numai noaptea sau putin dupa rasarit sau apus, atunci cand perdeaua de nori
este foarta densa.
Imbunatatirea luminarii naturale cu aceste metode este adecvata constructiilor non-rezidentiale
si in special cladirilor de birouri.
In termenii pietei, componentele generale ale iluminarii naturale pot fi considerate ori ferestre
ori incalzire sau racier pasiva. Unele sunt mentionate sub termenul general de componente de
control.
Mai mult, componentele specifice ale iluminarii naturalesunt pe cale se dezvoltare si verificare.
Folosirea lor este limitata noilor constructii.
S-a estimate ca exista intre 20 000 si 30 000 case passive solar in Europa si nu mai mult de
cateva sute de cladiri care incorporeaza aceasta tehnologie.
In cele mai multe cazuri primul scop al proiecterii solare este de reducere a nevoilor de incalzire
si foarte putine cladiri incorporeaza o strategie completa de proiectare solara.
School in Modane (FR), School of engineering (UK), Office Building (IT), Architectoffice in
Munich (GE), Secondary school in Portugal, Prison in Berlin (GE), Insurance Office in Dublin (IR), multimedia centre in valby (DK).
Majoritatea acestor cladiri incorporeaza un atrium si/sau luminatoare.
Codul francez al sanatatii cere ca toate locurile de munca sa beneficieze de lumina naturala si
de o minima posibilitate de perceptie a exteriorului. Aceasta nu a fost transformata in legi de constructie
refetitoere la un minim du luminare naturala.
Franta a experimentat o utilizare sistemetica a luminarii naturale in lanturile de magazine
AUCHAN dupa executia primului proiect finantat de EC in Perpignan. 16 din cele 45 de magazine
AUCHAN au fost dotate dupa aceea cu luminatoare.
Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale pe pietele non-EU
Codul sovietic al sanatatii cere ca aria ferestrelor fabricilor sa fie echivalenta cu 15% din
totalul ariei etajului.
54
Un numar mare de cladiri non-rezidentiale nord americane incorporeaza optiuni de design care
au fost incurajate (in US) cu schema green light cu scopul de a reduce luminarea artificiala. Hydro
Quebec a sponsorizat cateva demonstratii in noile cladiri comerciale.
Elvetia, prin programele RAVEL si PACER a organizat numeroase programe de instruire pentru
consultantii de energie si arhitecti cu vedere la luminarea naturala.
In tarile este europene exista numai cateva constructii care beneficiaza de un design de
luminare naturala pasiva, fapt care face folosirea conceptului de luminare naturala foarte infrecvent.
1.3.8.3 Viitorul potential
Desi destul de multe proiecte de iluminare solara pasiva au fost implementate in proiecte
demonstrative p[recum - Proiectul Monitor series -, acestea se concentreaza asupra constructiilor noi,
exista mai putina informatie asupra economiei la incalzire si iluminare.
Programul Building 2000, ale carui rezultate sunt acum disponibile arata economii importante
de la designul solar pasiv in aproape toate cazurile de cladiri noi, non-rezidentiale.
A fost aratat ca, daca folosirea energiei solare passive ar fi fost incurajata, contributia in
EU pana in 2010 s-ar fi ridicat la 148 Mtoe/an, din care 12% ar fi venit din iluminarea naturala,
toate cladirile non-domestice.
In Franta in noile cladiri comerciale, luminarea artificiala se ridica la 0,4TWm/an. Se estimeaza
ca 25% ar putea fi economisita prin folosirea inteleapta a luminarii naturale.
Potentialul viitor al iluminarii naturale
MGJ saved in 2010
Aus
Italy
163
Bel
26
Lux
4
Den
13
Neth
39
Fin
Nor
Fra
109
Port
20
Ger
223
UK
90
Gre
18
Spa
105
Irel
6
Swe
(Sursa:EnR network)
1.3.8.4 Competitivitatea fabricantilor din EU
Componentele iluminarii naturale nu sunt schimbate intre tari datorita faptulti ca piata
este aproape inexistenta si din cauza ca sunt usor disponibile local. Activitatea de cercetare
continua intr-un numar de tari enumerate mai jos:
UK
Mai multe echipe de cercetare universitare (Strathclyde, Westminster, Cambridge University..) sunt
implicate in activitati referitoare la iluminarea naturala prin simulari pe computer ajungand la calificative
ale componentelor.
55
Germania
Institutul Frauenhofer conduce, impreuna cu universitatile, activitati de cercetare cu lucrul asupra
filmelor holografice si hartiei usoare.
Irlanda
Universitatea din Dublin este responsabila cu numeroase activitati cu referire la iluminarea naturala.
Franta
Franta are o pozitie slaba in termini de dezvoltarea si suportul iluminarii naturale. Doua echipe mici de
cercetare se implica in iluminarea naturala (CSTB Nantes si ENTPE Lyon) si suportul financiar public al
acestor doua laboratoare este limitat.
Surse ale tehnologiei
Componentele iluminarii naturale sunt produse, de catre industria de sticla sau de catre SME
care dezvolta produse speciale la comanda arhitectilor. De exemplu, luminatoare, componente pentru
atrumuri, sunt produse traditionale si componente larg raspandite in industria sticlei sau SME.
Industria europeana a sticlei are o pozitie puternica si poate propune produse specifice , totusi
atarea dezvoltarii iluminarii naturale in US asociata cu potentialul pietei locale da un avantaj
producatorilor americani.
1.3.8.5 Barierele pietei Disponibilitatea informatiei
Informatia asupra unor produse legate de iluminarea naturala sunt necesare intr-un stadium
incipient al proiectarii. Arhitectii ar trebui sa primeasca pregatire suplimentara si informatii asupra
ascetor aspecte. Dar cum nu exista un lobby industrial care sa promoveze optiuni atat de passive, este
putin probabil sa apara fara o puternica implicare publica sau de stat.
Informatii asupra iluminarii naturale sunt putine si putine studii economice sunt disponiubile.
Ignoranta printer factorii de decizie, arhitecti si public asupra beneficiilor si performantei
designului iluminarii naturale duce la rezistenta impotriva folosirii tehnologiei.
Riscul
Nici un risc particular nu este prevazut (intotdeauna exista o solutie de rezerva cu iluminarea
artificiala deja instalata). Dar avantajele iluminarii naturale nu sunt inca percepute.
Viitoarele preturi ale energiei pot doar sa creasca beneficiind astfel tehnologiile de conservare.
In cazul cladirilor comerciale care sunt cel mai interesant factor al pietii pentru iluminarea
naturala, oamenii care se ocupa cu investitiile sunt rareori cei care administraza cladirea dupa aceea;ei
nu beneficiaza deeconomiile de electricitate.
Mediul
Nu exista nici o ingrijorare cu privire la mediu care sa constituie o bariera. Din contra, toate startegiile si
tehnicile solare passive beneficiaza de avantajele mediului care ar trebui sa le ajute in viitoarea lor
implementare.
56
Barierele financiare
Costul aditional al aparatelor solare pasive incluse in calcularea costului variaza de la zero la
20% si cateva aparate cum ar fi spatiile solare sau ariile mari vitrate sunt deseori incluse pentru
caracterul placut sin u atat pentru potentiala economie de energie deci costul lor total nu ar trebui inclus
in calcul
Nu exista bariere financiare speciale pentru solutiile iluminarii naturale in cadrul
cladirilorcomerciale particulare. Pentru cladirile de stat, regulile contabile nu permit platirea unor
investitii in plus pentru economii ulterioare.
Distorsionarea preturilor
Cladirile comerciale pot beneficia de tarife foarte mici la energie electric ape timpul verii
Caracterele pietii
Cele mai importante bariere stau in absenta lobbyului industrial, cu atat mai mult cu cat utilitatile
electrice si producatorii mari internationali incurajaza iluminarea artificiala.l ar putea fi o evolutie datorita
faptului ca schemele DSM se extend in majoritatea statelor, chiar daca iluminarea naturala nu este
prima optiune4, din cauza ca cele mai mari economii sunt in perioada de vara ceea ce avantajeaza
tarile sud-europene.
Reguli
Cele mai multe dintre codurile si standardele existente nu iau in considerare iluminatul si cu atat
mai putin iluminatul natural.
Doar codurile de sanatate la locul de munca (reglementari de munca) indica nevoia (exigenta,
cerinta) pentru lumina de calitate, sugerand unele optiuni pentru iluminatul natural.
Intarirea caracterului (official, de reglementare) a acestor texte nu este actuala desi reglementarea este
una dintre instrumentele cele mai eficiente pentru politica de conservare a energiei.
Rate de rasturnare ale stocurilor de capital
Cum iluminarea naturala este in principal o optiune de conservare pentru noile constructii,
durata de viata a unei cladiri este un obstacol important impiedicand orice imbunatatire a stocului.
Rata curenta a reinnoirii caselor este intre 1 si 2%/an in Europa. Cladirile non-domestice sunt
inlocuite mai repede. Aceasta rata limiteaza in mod normal rata cu care strategiile solare pasive si in
special optiunile de design ale iluminarii naturale pot fi introduse.
Factori critici de succes
-
Nedisponibilitatea ustensilelor de design, produse si practicanti; disponibilitatea literaturii in

domeniu, software si cursuri de pregatire determina numarul de profesionali si produse
disponibile
Lipsa implicarii oficiale: incurajarea designului solar pasiv in general si designul iluminarii
naturale in special, la nivelul European, national si local nivelurile guvernamentale ar avea cu
siguranta un mare effect asupra cresterii ratei;
57
Lipsa legislatiei:putine regulamente pentru caldiri existente iau in considerare si au ca scop

optiunile de iluminare naurala (regulamente de constructie din US pentru cladiri nonrezidentiale, si cateva regulamente folosdesc aceste principii ca baza, inclusive necesitatile
pentru iluminare care pot explica partial rata mai mare de folosire a iluminarii naturale in
cladirile de birouri in US)
Subventiile: stimulentele financiare pentru incurajarea optiunilor de design al iluminarii naturale

si descurajarea pierderilor de combustibil pot da semnale clare despre necesitatea si
dezvoltarea iluminarii naturale (cum se face in cazul unor solutii solare cum ar fi cele
fotovoltaice)
Informatia : arhitectii, constructorii, clientii lor si publicul in general trebuie facuti constienti de
principiile si potentialele beneficii a iluminarii naturale
Probleme strategice
Designul iluminarii naturale poate copleta impreuna cu alte tehnologii solare-de ex. Incalzirea
solara a apei si acoperisuri de PV- impreuna ar putea fi mai usor de vandut decat designul solar pasiv.
Alte probleme non-tehnice
Dezvoltarea produselor solare pasive: desi toate economiile subliniate mai sus pot fi folosite folosind
tehnologia existenta, exista un potential mult mai mare al economiilor in cazul in care noile generatii de
produse sunt dezvoltate si facute disponibile pe scara larga cum ar fi izolarea trasparenta sau vitrearea
desteapta (smart glazing)
Proasta iluminare poate fi o mare desi des nerecunoscuta cauza a ineficientei lucratorului.
Poate determina lucratorii sa faca mai multe greseli sis a fie mai putin productibili. Sanatatea lor poate fi
afectata. Deseori este uitat faptul ca angajatii sunt un mare bun al unei companii. Costul iluminarii
anuale pe persoana intr-un birou de tip mediu poate fi echivalent cu numai 3 pana la 4 ore de salariu.
Deoarece lucratorii sunt demotivati sau handicapati visual datorita conditiilor inadecvate de lucru
productivitatea lor se va deteriora.
Sumar al posibilelor dezvoltari viitoare in problemele non-tehnice
Cele mai importante eforturi trebuie canalizate in trei directii:
-
Informatia : este clar ca designul iluminarii naturale sufera de o lipsa de informatii si promotii
Instruirea: pentru ca ea sa permita profesionalilor sa propuna solutii adecvate in cazul iluminarii
naturale , ei au nevoie sa fie instruiti si ar trebui sa fie capabili sa foloseasca cele cateva
software-uri care sunt disponibile
Demonstrarea: copierea care a urmat demonstratiei incununate de success a proiectului de
supermarket din Franta demonstreaza ca daca este necesar acest support este foarte efficient
1.3.8.6 .Starea dezvoltarii tehnice

Cele mai multe componente speciale ale iluminarii naturale se afla mai mult sau mai tutin in stare de
dezvoltare sau demonstratie.
58
Tehnologie/Component
Starea
Luminatoare, lucarne
Disponibile commercial
Atriul
Commercial
Industria sticlei:
Geamuri sau filme selective spectral
Filme holografice
Geamuri cromogenice
Geamuri incluzand: geamuri electromatice
Comercializate in US di 1994
Stare de cercetare
Cercetare si dezvoltare
Colectori de lumina
Dezvoltare
Light pipes, lightducts
Dezvoltare/demonstrare
Reflectori
Demonstrare
Vopsea reflectorizanta
Disponibil
Fibre optice
Sisteme de control optice
Dezvoltare
Controale automatice pentru sisteme traditionale de umbrire
Disponibil
1.3.8.7 Bibliografie
[1] DAYLIGHTING IN ARCHITECTURE A BEUROPEAN REFERENCE BOOK CEC DG XII 1993
[2] DAYLIGHTING IN BUILDINGS University College Dublin for the EC DG XVII 1994
[3] LIGHTING TECHNOLOGY ATLAS E SURSE 1994
[4] The European Renewable Energy Study, Annex 1 Technology profiles ALTENER Programme
[5] European Directory of Energy Efficient Building 1993 James X James
[6] BUILDING 2000 brochures: A series of design studies illustrating passive solar architecture in EU,
produced by DG XII European Commisssion- 1990-1991
[7] PROJECT MONITOR, a series of case studies illustrating passive solar architecture in EU, published
by EC DG XII 1987-1989
59
[8] Tips for Daylighting with Windows Prepared by Technology Progarm LBNL, Januar 1997
[9] Fraunhofer Institut Solare Energiesystem Annual report 1997
[10] EPFL Institut de Technique du Batiment Rapport Annuel Edition 1998
1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala
Poluare prin folosirea excesiva a luminii artificiale.
cauze si surse
solutii
masuri
Folosirea excesiva si calitatea proasta a luminii artificiale atat in interiorul cladirilor cat si in
exterior duce la pierderi semnificative de energie. Aceasta cu atat cu cat cantitatea de electricitate
folosita in alimentarea surselor de iluminat artificial poate atinge cifre considerabile. De exemplu in
S.U.A. aceasta reprezinta 25% din consumul total aproximativ 2 miliarde USD pe an.
Pe langa acestea exista si efecte directe care se manifesta mai ales asupra utilizatorilor, florei si
faunei.
In urma unor studii facute s-au constatat ca principali vinovati urmatorii factori;
iluminatul proiectat necorespunzator al strazilor
iluminarea excesiva a:
Statiilor service non-stop
Hotelurilor
Fatadelor
Cselor si uzinelor-prin asa numitele lumini de securitate
Reclamelor
calitatea proasta a corpurilor de iluminat si deci inficienta lor
lipsa de implicare a utilizatorilor in economisirea luminii consumate
absenta unor legi stricte cu privire la consumul nejustificat al luminii
In ceea ce priveste solutionarea acestei probleme trebuie tinut cont de ciclul noapte-zi.
Astfel in noul scenariu lumina naturala joaca un rol principal (cunoscand faptul ca oamenii au o
nevoie biologica de ea). Aceasta creste calitatea mediilor interne si reduce costul iluminarii artificiale.
Lumina artificiala va fi folosita numai acolo unde este necesara ca o completare la cea naturala, lucru
posibil prin folosirea de fotosenzori se va miza pe ceea ce se numeste o iluminare inteligenta ce
presupune reglarea nivelului de lumina dorit. Totul va fi completat de folosirea unor materiale
reflectante, a unor corpuri de iluminat mai performante si mai eficiente (lampi cu sodiu, corpuri
fluorescente cu viata lunga).
Pe timp de noapte nu se poate evita folosirea luminarii artificiale ci doar o eficientizare a acesteia
printr-o proiectare atat a sistemului de iluminare a orasului cat si a corpurilor folosite. In plus trebuie
reglementat consumul de lumina al institutiilor publice si private de orice tip. Cantitatea excesiva de
lumina pare a avea un efect si mai suparator in timpul noptii care poate juca acum chiar rol de zi in
marile orase (putem spune ca avem zile de 24 de ore). Acest lucru are un efect direct asupre
metabolismului atat al nostru cat si al celorlalte vietuitoare.
60
Pe plan mondial o serie intreaga de organizatii formate din diverse grupuri de astronomi,
producatori si designeri de corpuri de iluminat, biologi ecalogisti, oficiali din diferite guverne chiar si
oftalmologi incearca sa sensibilizeze opinia publica privitor la problema poluarii prin lumina. Scopul
urmarit este de fapt de a sesiza guvernele diferitelor tari de a emite legi care sa potenteze cantitatea de
lumina folosita.
In martie 2002 are loc primul mare pas in aceasta directie. Republica Ceha da prima lege
nationala (pe plan mondial) cu privire la poluarea din lumina. Noua lege defineste poluarea din lumina
ca orice forma de iluminare prin lumina artificiala care este dispersata in afara ariei careia ii este
destinata, mai ales daca este directionata deasupra nivelului orizontului. Conform acestei legi, locuitorii
Republicii Cehe sunt obligati sa ia masuri sa previna orice forma de poluare cu lumina a aerului.
By Design: Program Helps create energy-efficient buildings Linda Mack Star Tribune Published Jan. 6 2003 ENRG06
Consult the Green Lights Program implemented by the Environmental Protection Agency Consult the product requirements as
dictated by the EPACT legislation of 1992 Case Studies to Research: Center for Energy and Environmental Education University of
Northern lowa Cedar Falls, lA Weels Woodburn ONeil- Body Shop U.S.Headquarters, Wake Forest, NC
3.
Czech Republic Enacts Worlds First National Light Pollution Law By SPACE.com Staff posted: 04:50 pm ET 18 March 2002
An EMU Physics and Astronomy Light Pollution Educational Program funded by theMichigan Space Grant Consortium
1.
2.
1.3.10. Daylighting performance and design , Gregg Ander, AIA, 1995 Lumina naturala
performante si proiectare
Lucrarea reprezinta un instrument important pentru proiectarea

arhitecturala ce tine cont de aspectele legate de lumina naturala.
Este structurata in 3 mari capitole (bazele iluminatului natural, integraraea
(interferarea) cu iluminatul artificial, instrumente de proiectare a luminii
naturale) la care se adauga un capitol de studii de caz si un segment
interesant de apendice tehnic. De asemenea putem gasi aici un glosar de
termeni specifici precum si o bibliografie adnotata.
Capitolul al 2-lea cel al integrarii cu iluminatul artificial prezinta un interes mai scazut pentru lucrarea
noastra de documentare desi nu putem observa ca cele mai prestigioase lucrari, in marea lor majoritate,
trateaza si acest aspect.
Capitolele cele mai interesante pentru noi raman 1,2 si 4. In primul capitol sunt prezentate o serie de
factori ce inlluenteaza buna iluminare a spatiilor; avem si un subcapitol legat de influenta sitului, a
amplasamentului, deci cu referire la aspectele urbane. In continuare sunt prezentate strategii de
proiectare, performante de atins si elementele ce intra in cadrul proiectarii.
Capitolul 3 contine intrumente de determinare si proiectare in care sunt prezentate defalcat, pe metoda
avantaje, dezavantaje, descrierea metodelor. Distingem in special metoda calculelor manuale, cea
asistata de computer modelarea fizica, etc. Capitolul este extrem de interesant prin seria de aplicatii si
exemplificari practice rezolvate.
Ultimul capitol prezinta exemple de programe (comert, birouri, administarative si industriale) si
raspunsul lor la necesitatile de lumina naturala.
Apendicele tehnic structurat in I 7 parti contine date prezentate sub forma de diagrame tabele de valor,
date climatice, harti, etc ce sunt absolut necesare pentru rezolvarea determinarilor facute cu una din
metodele de la capitollele anterioare.
Utila este si sectiune de glosar de termeni ca si bibliografia.
61
1.3.11 Daylighting in architecture a europeean reference book 1993 Lumina naturala cartea
europeana de referinta
Editata de Comisia Comunitatii Europeene Directia Generala a XII-a

pentru Cercetare Stiintifica si Dezvoltare, redactata de un prestigios
colectiv de specialisti in domeniu din Italia, Franta , Spania, Olanda,
Marea Britanie, si Germania, coordonat de A. Fanchiotti (CIAM, Italia),
reprezinta o lucrare de referinta in domeniu. Structurata in 11 capitole
teoretice si practice, insotita de index, glosar si un apendice din 8
subcapitole , lucrarea reprezinta un ghid complet al problemelor legate de
lumina naturala in arhitectura.
Astfel in primul capitol sunt prezentate secvente din evolutia conceptelor legate de lumina naturala in
arhitectura, cu mentionarea unor scoli locale sau a unor programe speciale unde lumina a jucat si joaca
un rol primordial (spatii de expunere spatii de invatamant, etc). In final este prezentat stadiul cerectarii
stintifice europeene in domeniu la data redactarii lucrarii.
Capitolul al 2-lea prezinta aspectele legate de perceptia umana a luminii naturale, de nevoile umane in
legatura u acest subiect si de posibile raspunsuri ale spatiilor, suprafetelor si cladirilor la necesarul
uman de lumina naturala. Aici intalnim o serie de recomandari utile ce pot sta la baza fundamentarii
unor standarde autohtone.
Capitolul al treilea este de asemenea intersant prin constituirea unui model pentru institutele
specializate in cuantificarea luminii (Institutul de meteorologie de exemplu) in a furniza categorii de date
necesare proiectantului in procesul de proiectare ce tine cont de lumina naturala (masuratori pe
localitati, algoritmuri de distibutie a luminii pe bolta, etc)
Urmatorul capitol se refera la fotometria materialelor, unde sunt date o serie de proprietati fotometrice
ale materialelor ce pot fi preluate ca atare de un standard autohton.
Capitolul al 5-lea se ocupa de componenetele iluminatului natural: un sistem general de clasificare,
componenta de baza: fereastra, performante si tipuri de ferestre, alte cai de patrundere si distributie a
luminii in cladiri, exemplificari.
Capitolul al 6-lea este mai putin interesant pentru subiectul pe care-l tratan deoarece se refera la
iluminatul artificial. Si capitolul al 7-lea se ocupa de aceasi problema dar din punctul de vedereal
managementului si controlul iluminatului artificial
Urmatorul capitol prezinta inclusiv sub forma fizico-matematica aspecte legate de modelele de transfer
luminos, si de calcul al luminiii.
Capitolul al 9-lea ne indica o serie de metode si instrumente de evaluare a luminiii si parametrilor ei,
inclusiv metode si instrumente de proiectare.
Capitolul penultim se refera la aspectele energetice asociate luminii naturale si prezinta exemple de
analiza. In finalul capitolului se prezinta directiile de studiu pentru viitor.
Ultimul capitol este rezervat unor cazuri analizate detaliat
Deosbit de important este glosarul unde sunt prezentati principali termeni- cheie legati de acest
domeniu, precum si codurile CEC internationale aferente
Si apendicele este deoasebit de util deoarece aici sunt dezvoltate cu exemplificari urmatoarele teme:
probabilitatea tipului de cer, instrumente de masurare a luminii, cantitatea de lumina pe zone geografice,
62
sisteme de control, instrumente de proiectare, coduri legate de proiectarea asistata de computer, si

altele.
1.3.12. DIRECTIVE EUROPEENE sur les PRODUITS de CONSTRUCTION Documents
interpretatifs concernant lexigence essentielle nr 3 HYGIENE, SANTE ET
ENVIRONNNEMENT / Directiva europeeana asupra produselor de constructii documente
interpretative referitoare la exigenta esentiala nr 3 IGIENA, SANATATE SI MEDIU. 30 nov. 1993
In aceste documente europeene problema iluminatului natural este tratata pe
alocuri, destul de sumar, si doar la nivelul unor exigente cu cararcter general.
Iata de pilda la pagina 109 este emntionat faptul ca anumite rapoarte ca cel
intre suprafata vitrata si suprafata pardoselii unei locuinte sau a unui spatiu
de lucru poate fi relevant pentru anumite produse de constructie, cladirile
prefabricate de exemplu.
DOCUMENTE VIRTUALE
In sit-ul www.eclairage-public.net a fost gasita o prezentare extreme de reusita a principalelor
exigente si criterii de performanta referitoare la iluminat in general. Din structura studiului rezulta clar
disproportia intre abordarea iluminatului artificial in defavoarea celui natural. Aceasa este amintit intr-un
mic paragraph distinct pe care ne-am permis sa-l traducem integral deoarece este extreme de relevant:
Intr-o maniera generala, si intr-una reglementara pentru noile constructii, lumina naturala, ce intra
prin golurile laterale sau prin plafon, trebuie sa poata fi utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate
desfasurarii unor activitati, dar nu exista nici un nivel minimal de iluminare naturala fixat (de vreo
reglementare, nota noastra). Totusi in practica, lumina naturala este in rare cazuri suficienta
pentru o activitate profesionala.
In constructiile noi spatiile destinate muncii trebuie sa posede la inaltimea ochilor goluri transparente cu
vedere spre exterior, mai nputin situate in interiorul spatiilor de munca trebuie sa fie protejate de
radiatiasolara jenanta, fie prin masuri de conceptie a golurilor, fie prin introducerea de dispozitive de
protectie fixes au mobile potrivite..
In plus acest studio ne da o serie de lamuriri referitoare la marimile fotometrice uzuale, la exigentele (4
la numar) esentiale pentru o buna si corecta luminare, un set de valori franceze si internationale
reprezentand valori normate de nivele de iluminare , aferente unor anume activitati, o bibliografie
consistenta.
63
1.4 CONCLUZII
De la inceput este necesar sa subliniem numarul extrem de mic al reglementarilor gasite, si acelea
de regula colaterale, tangente domeniului sau in cel mai bun caz sectionate pe subdomenii foarte
inguste.
Un alt aspect este faptul ca si acolo unde am reusit sa gasim ceva de regula acest lucru se reduce
doar la aflarea unor titluri sau in cel mai bun caz al unor rezumate sumare refritoare la acte
normative europeene, internationale sau cu caracter national. Cunoasterea detaliata este
conditionata fara exceptii de achitarea unei taxe ce variaza ca valoare intre 30-70 euro per norma.
In conditiile in care normele sunt specifice unor felii foarte inguste ( de ex specifice unor programe
de arhitectura, specifice unor tipuri de activitai sau probleme: munca, sanatate, ergonomie, igiena,
securitate, etc) numarul normelor posibile de achizitionat contra cost este destul de mare.
Achizitionarea este hazardata deoarece se bazeaza doar pe indici evazivi din titlu si intuitia noastra.
Este posibil ca intr-o norma europeana de cca 70 de euro sa nu gasim nici o referire la lumina sau
cel mult 2-3 referiri generale extrem de sumare. Ori atingand acest subiect, ni se pare mai corecta
abordarea prin care la nivel interministerial intre Romania si UE sa existe un schimb de acte
normative in vederea aderarii noastrea la UE care sa poata fi puse spre consultarea si analizarea
noastra de catre MLPTL intr-o maniera gratuita. Credem ca este util si pentru minister sa detina
aceste reglementari europeene in schimb nu vedem oportunitatea achizitionarii acestora de catre
colectivul nostru care n-ar trebui sa fie singurul detinator al acestor documente de un real interes
public. In cazul in care suntem nevoiti sa achizitionam noi aceste acte normative accesul altor
persoane va ramane limitat si contra cost. Mentionam de asemenea ca organismul roman de
standardizare ASRO, scoate un CD ROM ( pe care l-am si cumparat) in care contra cost, se obtin
titlurile stanadardelor si normelor in vigoare pe teritoriul Romaniei, dar nu si continutul lor care se
poate cumpara, individual sau pe segmente. Solicitam ministerului o solutie si pentru acest caz.
Din cauzele de mai sus rezulta faptul ca nu am reusit sa gasim sa studiem si sa prezentam un
document oficial european specific domeniului dar o alta cauza este totusi saracia mare a acestor
documente ce poate fi explicata prin faptul ca reglementarile apar in ceea mai mare parte datorita
unor presiuni, unor incidente nedorite sau aparitiei unor fenomene alarmante de exemplu incidenta
cazurilor de cancere de piele in cadul armatei americane din statele de sud-vest sau in tarile din
emisfera sudica, fapt ce a condus la impunerea de masuri nu neaparat legate de domeniul
constructiilor); rare sunt reglementarile ce apar ca urmarea unei logice urmarite consecvent. In
domeniul nostru Europa nu s-a confruntat cu probleme acute de iluminare naturala si de aceea
putini au reglementat acest lucru. Pentru arhitecti ghidurile standardele (cu caracter orientativ,
lucrarile de sinteza precum Neufert, reglementarile urbanistice foarte detaliate ca si disciplina de
exercitare a meseriei n-au condus la necesitatea implementarii unor reglementari cu caracter
obligatoriu decat acolo unde s-a dorit in mod expres: este posibil ca in Belgia astfel de motivatii sa
conduca la aparitia unor norme nationale referitoare la iluminatul natural al cladirilor. Franta de pilda
nu are astfel de norme, desi conditiiile de insorire in nordul acestei tari sunt comparabile cu cele din
Belgia.
Pe de alta parte existenta unor normative obligatorii stricte pare foarte improbabila deoarece
aplicabilitatea lor este extrem de redusa: sa ne imaginam o norma ce prevede obligativitatea
dinensionarii golurilor in functie de profunzimea camerelor sau de suprafata pardoselii: rezultatele
ar conduce la anularea meseriei de arhitect.
In alta ordine de idei din putinul pe care l-am gasit putem concluziona si faptul ca de cele mei multe
ori cand se face referire la iluminat normele subinteleg iluminatul artificial: acesta este cuantificabil,
precis apt de a fi normat; iluminatul natural este tratat ca un caz particular prin referiri evazive sau in
cel mai bun caz se specifica ca trebuie sa se aproprie de valorile celui artificial. In toate cazurile
gasite iluminatul este sinonim cu iluminatul artificial, unde nici aici literatura documentelor oficiale nu
este impozanta.
64
Colectivul nostru pornind de la cele mai de sus recomanda utilizarea materialelor pe care le punem
la dispozitia specialistilor prin prezenta documentare spre redactarea cel mult a unui standard ( cu
rol cel mult orientativ) si nu a unei normativ (cu caracter de obligatie).
1.5. METODA SIMPLIFICATA DE EVALUARE A LUMINII NATURALE INTR-UN PUNCT ANUMEMETODA FACTORULUI DE CER
1.5.1. Se construieste dubla proiectie (masca de umbra) a mediului ambiant mai intai pe bolta
cereasca apoi pe un plan orizontal de referinta, in punctul considerat afinnd revelant sau critic
(locul cel mai intunecos prezumat de pilda).
1.5.2. Se utilizeaza pentru constructia mastii de umbre o proiectie conica la un punct virtual
denumit nadir (opusul zenitului)
1.5.3. Se suprapune masca de umbra cu nomograma de 1000 de puncte ce reprezinta distributia
iluminarii boltii.
1.5.4 Se numara punctele de aceasi iluminare de pe bolta neobturate de proiectia obstacolelor
inconjuratoare
1.5.5. Se corecteaza valorile factorului de cer in functie de gradul de nebulozitat si de stralucire a
boltii, de factorii de reflexie ai suprafetelor inconjuratoare exterioare si interioare
1.5.6. Se ajusteaza propunerile (amplasarea si dimensiunile golurilor, retrageri-apropieri fata de
vecinatati, necesitatea deschiderilorunor alte goluri si amplasementul acestora- zenital, lateral,
etc, ) astfel incat prin confruntarea cu necesarul de lumina exprimat de standarde in functie de
tipul de activitate, se decide daca cantitatea de lumina satisface aceste valori sau este necesara
suplimentarea suprafetelor vitrate pana la obtinarea minimumului necesar.
1.5.7. De regula odata cu determinarea rapida a necesarului de lumina se studiaza si regimul de
insorire al punctului ales (a se vedea metoda simplificata de control solar)
Exemplu de masca de umbra realizata fotografic

( se mai poate realiza prin constructie grafica, sau prin
simulare CAD)
Suprapunerea mastii de umbra cu nomograma de

puncte
65
CAPITOLUL 2: CONTROLUL SOLAR
2.1
DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme ,

recomandari
2.2
2.3
CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE (stiintifice si tehnice) DIVERSE
2.3.1
Analiza unor exemple arhitetecturale
2.3.2
Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si

conservarea energiei
2.3.3
Skylight-ul australian intrece toate standardele
2.3.4
SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE

UMBRIRE)
Olgyay&Olgyay, 1957 metode de determinare a insoririi si a
dispozitivelor de control solar.
2.4 CONCLUZII
2.5 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT
66
2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme ,

recomandari
omeniul protectiei solare este extrem de sarac in acte normative care sa reglementeze acest
aspect, fiind probabil lasat la latitudinea profesinistilor practicanti si al producatorilor de dispozitive
de control solar.
Am regasit totusi anumite indicatii sumare in anumite coduri speciale (Coduri ale munncii, sanatatii)
referitoare la protectia oamenilor fata de efectele nocive ale soarelui: orbire, supraincalzirea spatiilor
interioare (efectul de sera), aparitia cancerelor cutanate si a altor manifestari patologice legate de
radiatia solara.
S-a gasit totusi titlul unui proiect de norma si anume
PR NF EN 13363 2002
Decembrie 2002 Dispozitive de protectie solara combinate vitrajelor

calculul factorului de transmisie solara si luminoasa partea 2 metoda de
referinta cost: 40.25 euro
Asa cum se vede proiectul de norma este destinata mai ales producatorilor de dispozitive de control
solar, si mai putin proiectantilor.
Tot in categoria de adresabilitate catre producatori putem include si alte norme aratate la capitolul de
iluminare, referitoare la calitatile vitrajelor si care pentru anumite aspecte pot fi incluse si in acest
capitol:
NF EN ISO 9488-2000 Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma
ISO 9050-1990
Februarie 1990 Sticla in constructii determinarea transmisiei luminoase a

transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei
razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala;
costa 46 euro
ISO 9488-1999
Octombrie 1999 Energie solara vocabular; norma internationala costa 124

euro
ISO 6243-1997
Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilor sistemul

simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro
NF EN ISO 9488-2000
Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma

NF EN 410
Noiembrie 1999 Sticla in constructii determinarea caracteristicilor

luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare P78-457
Este probabil ca alte referiri sa se gaseasca in alte acte normative refritoare la programe de arhitectura ,
la fatade (inclusiv in cadrul normativelor termice, acustice, de ventilare, de securitate a fatadelor) sau in
cadrul unor normative referitoare la igiena si securitatea muncii, sau in domeniul sanatatii. Din pacate
atata timp cat ele ne sunt inaccesibile financiar, nu putem decat sa facem supozitii.
67
Mentionam ca acelasi tip de cautare ca si la capitolul precedennt a fost efectuat pentru aceasta sectiune
si ca materialele obtinute sunt mai degraba clasificabile in sectiunea documentelor profesionale, dar
cele mai multe au un grad mare de apartenennta la sfera comerciala (prospecte, reclame, dispozitive,
etc.)
68
2.2
u au fost gasite reglementari romanesti in domeniu, si poate datorita neglijarii la noi a acestui
aspect fie si datorita patrunderii fatadelor integral vitrate la o data destul de recenta (dupa1990),
loc unde se manifesta cu acuitate problemele controlului solar. In plus se remarca si o prezenta slaba a
producatorilor de dispoziteive pe piata romaneasca ce denota faptul ca Romania se afla abia la inceput
de drum.
69
2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

DOCUMENTE PUBLICATE
2.3.1 Analiza unor exemple arhitetecturale
2.3.2 Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea
energiei
2.3.3 Skylight-ul australian intrece toate standardele
2.3.4 Solar Control & Shading Devices ( Control solar si dispozitive de umbrire) Olgyay&Olgyay, 1957
metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.
DOCUMENTE VIRTUALE
2.3.1 Analiza unor exemple arhitecturale

Elemente pentru controlul luminii:
1. Pentru eficientizarea luminii naturale adancimea si culoarea pervazului, umbrirea, etanseizarea
cat si plasarea acestora pe fatada sunt importante. De asemenea amplasarea constructiei fata
de punctele cardinale, culoarea si textura finisajelor interioare pot influenta dispersia luminii intro cladire.
2. Controlul iluminarii artificiale, se refera in special la eficientizarea consumului prin senzori de
prezenta
Managmentul energetic: identificarea pierderilor (camere neocupate dar iluminate artificial) si
corectarea acestora prin instalarea de senzori de prezenta, colectarea energiei solare cu cellule
fotovoltaice si rezervoare de apa calda.
Exemple analiza unor cladiri:
In birourile WRI exista o combinatie de lumina naturala si tehnologii de iluminare artificiala
care sunt eficiente atat din punct de vedere al consumului cat si al numarului de luxeni si confortul in
exploatare prin ferestre ample cu sticla clara, plansee reflectante, lampi fluorescente de calitate
superioara si cu o durata de viata si folosirea la semnalele luminoase ale cladirii a unor leduri de 5W cu
o durata de viata de pana la 500 de ani. In fiecare birou lampile sunt conectate la computerul
ocupantului biroului fapt ce ii permite sa controleze iluminarea dupa necesitatile personale.
Cladirea National Audubon Society a fost proiectata sa consume cu pana la 62% mai putina
energie conventionala, lucru care scuteste annual 10.000$.
Cand cladirile de birouri consuma aproximativ 2,4w pe metro patrat, cladirea Audubon consuma
0,6-0,7. Folosirea de filtre in sistemul de ventilatie pentru reducerea emisiei de gaze nocive in
admosfera. Acestea sunt numai cateva exemple cum o cladire de birouri poate fi ecologica.
70
Impozantul pod din Rotterdam, orasul cu cel mai mare port din Europa, a fost subiectul
admiratiei inca din 1997. lumina a jucat un rol essential pentru designul constructiei. Arhitectul a ales
lumina de culoare albastra, culoare ce face ca podul sa dispara in lumina puternica. Iluminarea podului
noaptea este produsa de doar 86 lumini BEGA 8373 si 8374, cu un flux luminos de aproximativ 2,5
milioane lumeni.
Tate Gallery din Londra a fost fondata ca anexa a Muzeului National Gallery in anul 1897.
lumina soarelui, lumina artificiala, aer conditionat si alte echipamente sunt unificate unitary astfel incat
sa creeze un interior armonios. Iluminarea salilor de expunere obisnuite este realizata atat prin folosirea
luminii soarelui cat si a celei artificiale.
Protectia impotriva luminii directe a soarelui este rezolvata prin folosirea perdelelor. Lumina
soft, uniforma garanteaza un ambient idilic.
Ciudad de las Artes Y de las Ciencias in Valencia, apa este pentru cladire un element pe
care Calatrava l-a folosit urmarindu-I nenumaratele valente. Apa ocupa aici, mari suprafete si se intinde
pana in imediata vecinatate a cladirii. Nu numai ca reflecta vecinatatile, dar reflecta razele
soareluiincidente pe fatada. Jocul de lumina si umbra da o textura speciala cladirii impresii care sunt
accentuate noaptea prin intermediul luminii artificiale.
1. www.buildinggreen.com
US Green Council`s LEED Rating System
Pacific Gas and Electric Company Resources
Pacific Gas and Electric Energy Center
Santa Clara Valley Urban Runoff Pollution Prevention Program
Green Building Information Center
http://www.greenconcepts.com
Sustainable Architecture Building and Culture
Sustainable Building Sourcebook
Your Home Planet:Environment Building and Green Building Construction
US Department of Energy: Solar Building Information
North Carolina Solar Energy Center
2. Education Department Audubon House Video National Audubon Society 700 Broadway, New
York, NY 10003
E-mail: education@audubon.org
Analiza unor criterii de baza
Luminarea potrivita
Lumina suficienta: este aceea care ne permite sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor
fara efort
Distributia egala: este necesara lumina de aceeasi intensitate pe toata aria de lucru
Evitarea luminii orbitoare: care da un contrast excesiv ce cauzeaza disconfort visual
Fara intermitente: ce predispune ochiul la effort: lumina trebuie sa fie continua.
Intensificarea iluminarii naturale
Pozitia casei: pe axa nord-sud determina o iluminare uniforma
Ferestrele: ideal ear trebui sa fie 10% din suprafata pardoselii
Culorile: deschise dau senzatia de marirea spatiului
71
Iluminarea artificiala
Constructiile agglomerate impiedica iluminarea naturala. Din motive de intimidate golurile s-au
micsorat, se folosesc draperii si iluminare artificiala de diferite intensitati si culori, chiar si in timpul zilei.
Tubul fluorescent: emite lumina rece, este efficient si consuma putin, simuland lumina naturala
Lumina de care avem nevoie
Ochiulo este un organ adaptabil, avand capacitatea sa traca de la lumina lunii da 0,1 lux la lumina
soarelui de 100,000 lux
2.3.2 Controlul Solar
Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea
energiei
Introducere
Aplicabilitatea panourilor de geam prismatice in controlul solar pe timpul verii, in vederea iluminarii
naturale si a conservarii energiei a fost descrisa in publicatii si aplicatii brevetate.
Studiul de fata prezinta doar modulele de vitrare cu un singur panou de geam prismatic. Aceste module
nu asigura o buna vedere dar expune toate celelalte proprietati avantajoase si sunt usor de fabricat.
Proiectarea si baza teoretica
Panourile de geam prismatice au suprafata interioara plana si neteda, cea exterioara prezinta nervure
paralele prismatice cu sectiune transversala triunghiulara si sunt potrivite pentru ferestrele verticale.
Controlul calitatii
Algoritm pentru controlul calitatii
Exista un algoritm utilizat pentru a determina daca valoarea unei conditii are sens sau nu.
Modelul iradiatiei globale pe cer liber
1. Rigollier C., Bauer O., Wald L. , 2000. On the clear sky model of the $th European Solar Radiation
Atlas with respect to the Heliosat method. Solar Energy, 68(1), 33-48.
2.3.3Skylight-ul Australian intrece toate standardele

Noile teste efectuate asupra iluminatulti international si de eficacitate energetica demonstreaza
ca solatube compact tubular skylight cu usurinta intrec toate ferestrele traditionale de dimensiuni mult
mai mari.
Experimentele conduse de catre American Energy Efficiency au dedus ca Solatube skylight
retin aproximativ 80% din caldura in cladire, emit 75% mai putina caldura solara si asigura 23% mai
mult ore lux in comparative cu ferestrele standard.
72
Experimentul independent comisionat de catre Solatube arata ca designul inovativ Australian

tubular skylight care acum se vinde peste tot in lume ofera acum performante care exceed
standardele de testare australiene.
Decat sa fie o preocupare pentru Solatube noile standarde vor fi un atu pentru noi pentru ca
produsele noastre au effect pozitiv asupra bilantului energetic al locuintei sau cladiriia spus McCallum.
Solatube care este specializata in iluminare naturala si siteme de ventilare are un
process de producere unic ingloband injectarea si sculptarea componentelor care-l ajuta sa
asigure un sistem de lumina naturala care reduce pierderea si acumularea de caldura.
Prin producerea Solatube-ului si difuzorului utilizand o formula secreta rezistenta la uv si care
asigura ca produsul nostrum opreste transferal de caldura noi am fost capabili sa obtinem rezultate de
eficienta energetica neobisnuite pana acum in domeniulo nostru a zis McCallum.
Solatube a fost primul in Australia care a produs reflectoare compacte tubulare care sunt acum
vandute in intreaga lume inclusive in US, Japonia si Africa de Sud. Din introducerea lor pe piata in 1993
Solatube a castigat premiul Housing Association New Australian Design Award. Avand un mare
success produsul initial a crescut in intreaga familie cu solutii pentru locuinta si spatii comerciale.
2.3.4. SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE
UMBRIRE)
Olgyay&Olgyay, 1957 metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de
control solar.
Lucrare de referinta pentru controlul insoririi. Sta la baza metodei factorului de cer ca si cea a metodei
rapide de evaluare a controlului solar.
Desi scrisa in 1957 continutul sau ramane perfect valabil si azi, nefiind alterat de alte conceptii sau
perfectionari semnificative ale metodei. Este cea mai citata lucrare in site-urile specifice educative de pe
internet (a se vedea cursul de fizica constructiilor al universitatii din Perth Australia
www.fridge.edu.au)
Pe langa capitolul introductiv in care sunt schitate principiile metodei de control al insoririi, in capitolul
urmator sunt detaliate considerente tehnice ce stau la baza metodei de evaluare si investigare. Astfel
sunt enumerate conditiile bioclimateice miscarea aparenta a soarelui pe bolta, insorire si umbrire,
modelare si masuraturi, metode grafice de determinare a traiectoriei soarelui pe bolta in tot timpul
anului, obstacolele pe bolta cereasca- masca de umbra, factorul de cer si nomograma de puncte,
aspectele energetice ale insoririi, relatia cu caldura, dispozitive de protectie si control. Capitolul al 3-lea
prezinta o descriere sumara a metodei propuse si o serie de exemple si termeni utilizati (glosar).
In final lucrarea prezinta o colectie bogata de exemplificari.
2.3
CONCLUZII
In acest capitol reglementarea este mai saraca decat la iluminatul natural. Principalele normative se
refera la aspecte legate de produse si realizarea lor (parasolare, fatade speciale vitrate). Documentele
profesionale teoretice ne dau pe langa o serie de metode extrem de laborioase, stiintifice de evaluare a
73
pozitiei soarelui pe bolta de evaluarea cantitatii de lumina incidenta si a metodelor de contracarare a

efectelor nocive ale radiatiei solare. Exista si metode simplificate (de felul celor pe care le practicam cu
studentii UAUIM ) ce pot controla efectele nedorite ale soarelui. Taote au un caracter orientativ si nu
obligatoriu. In plus legislatia autohtona este destul de straina de aspectele controlului solar. Nici aici nu
recomandam demararea cercetarii in vederea intocmirii unei norme ci mai degraba a unui standard care
sa ghideze proiectantii in abordarea acestei probleme.
2.4
METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT
2.4.1
Se construieste masca de umbra pentru punctul studiat, utilizandu-se o dubla proiectie a

obstacolelor ced obtureaza bolta mai intai pe suprafata acesteia si apoi pe un plan orizontal ce
trce prin punctul de observatie. Se pot substitui aceste constructii grafice cu fotografii realizate
cu obiective grand angulare sau prin mijloace de simulare CAD)
Se suprapune masca de umbra peste diagrama solara de proiectie ce reprezinta traiectoria
soarelui pe bolta in tot timpul anului. Aceasta poate fi furnizata de institute specializate sau se
poate construi, ea fiind aceasi pentru puncte de aceasi latitudine, indiferent de longitudine.
Pe diagrama solara se pot evidentia si alti parametrii: supraincalzire estivala, inghet hibernal,
perioade de nebulozitate determinate statistic, etc.
Se poate suprapune si nomograma de puncte determinandu-se astfel si cantiatate de lumina in
acel punct
Se poate determina stfel prin suprapunerea acestor instrumente regimul de insorire in tot timpul
anului, umbrele purtate, cantitatea de energie (aport solar de exemplu pe timpul iernii) incidenta
in acel punct
Se pot astfel prevede dispozitivele de protectie contra insoririi excesive (parasolare) atat ca
conformare spatiala, cat si ca gabarite si amplasare. Se vor evidentia astfel solutiile ce permit
un control selectiv al insoririi (umbrire eficienta in sezonul supraincalzit, aport solar hibernal,
aport de lumina difuza din zona zenitala a boltii, etc)
Metoda surprinde cu destula precizie insorirea pe durata intregii zile (subampartita pe ore) tot
timpul anului, dintr-o privire ; are dezavantajul ca necesita un efort din partea proiectantului in
acomodarea cu proiectiile sferice, destul de neobisnuite la inceput pentru marea majoritate a
arhitectilor. Totusi prin exersarea ei in cadrul UAUIM Bucurest, generatiile de viitori arhitecti se
vor decurca cu mai mare usurinta decat generatiile actuale.
2.4.2
2.4.3
2.4.4
2.4.5
2.4.6
2.4.7
74
2.5
CAPITOLUL 3: ANEXA
3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA

3.1.1 INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI
3.1.2 PRODOMUS S.A.
3.1.3 URBAN PROIECT
3.1.4 INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA
3.1.5 I.P.C.T SA BUCURESTI
3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI
3.2.1. URBAN PROIECT BUCURESTI
3.2.2 MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI, INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI
3.2.3 PRODOMUS S.A
3.2.4 PROF. UNIV. DR. ING. HORIA ASANACHE
3.3 BIBLIOGRAFIE
3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE
3.3.2 DOCUMENTE VIRTUALE (SITE-URI INTERNET)
75
76
3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE

REVISTE
xxx DAYLIGHTING IN ARCHITECTURE, A European Reference Book,
Edited by N. BAKER, A. FANCHIOTI, K. STEEMERS, James & James, Brussels and
Luxembourg, 1993
ANDER, D., Gregg, DAYLIGHTING, PERFORMANCE AND DESIGN, Van Nostrand Reinhold,
New York, 1955
Architectural Lighting Magazine, February 1987, INTRUDUCTION TO DAYLIGHTING, Norbert
M. LECHNER
Architectural Lighting Magazine, Sptember 1988, DAYLIGHT IN ATRIUM SPACES, Mojtaba
NAVVAB
CARTI
CHAULIAGUET, Ch., P. BARATCABAL, J. P. BATELIER,
LENERGIE SOLAIRE DANS LE BATIMENT, Eyrolles, Paris, 1978
LAM, William : Sunlight as a Formgiver for Architecture
MOORE, F., CONCEPTS AND PRACTICES OF ARCHITECTURAL DAYLIGHTING, Van
Nostrand Reinhold, New York, 1991
OLGYAY & OLGYAY : Solar control and Shading Devices, Princeton University Press, New
Jersey, 1957
ROBBINS, Claude L. , DAYLIGHTING (DESIGN AND ANALYSIS), Van Nostrand Reinhold,
New York, 1986
SZOKOLAY : Solar Energy and Building
BIBLIOGRAFIE GENERALA
REVISTE
AD (Architectural Design) vol.71, nr. 4, july 2001 : Green Architecture
ARCHITECTURE AND ENVIRONMENT BIOCLIMATIC BUILDING DESIGN, Jones,David Lloyd,
Ed Laurence King London 1998
DESIGN PROFESIONALS AND THE BUILT ENVIRONMENT- an introduction, Paul
Knox,Wiley&Sons 2000
DETAIL nr. 3/1999 : Sonnenarchitektur
ENERGY AND ENVIRONMENT IN ARCHITECTURE A technical design guide.Nick Baker,E&FN
Spon 2000
INCLUSIVE DESIGN DESIGNING AND DEVELOPING ACCESIBLE ENVIRONMENTS, Rob
Imre, Spon Press 2001
SLESSOR, Catherine, ECO TECH, SUSTAINABLE ARCHITECTURE AND HIGH ECOLOGY,
Thames and Hudson, London, 1997
Structure SPACE AND SKIN The work of Nicholas Grimshaw & Partners. Michael Brawne,
Phaidon Press, 1999
THE MULTILINGUAL DICTIONARY OF ARCHITECTURE AND BUILDING TERMS . Chris
Grech, E&FN,Spon 1998
77
CARTI
CAMOUS, Roger, Donald WATSON, LHABITAT BIOCLIMATIQUE, Quebec, Canada, 1986
COMPAGNO : Intelligent Glass Facades ;
CROWTHER : Ecologic Architecture ;
FULLER, More, ENVIRONMENTAL CONTROL SYSTEMS : HEATING, COOLING, LIGHTING,
McGraw-Hill, New York 1993
OLGYAY & OLGYAY , Design with Climate ;
RENNIE, David, Foroutan PARAND, ENVIRONMENTAL DESIGN GUIDE FOR NATURALLY
VENTILATED AND DAYLIT OFFICES, Construction Research Communications, London 1998
VALE & VALE : Green Architecture ;
WATSON and LABS : Climatic Building Design ;
Alte documente oficiale
I 42-1985 Instructiuni tehnice pentru executarea si exploatarea instalatiilor de utilizare a energiei
solare pentru prepararea apei calde de consum. Elaborator: INCERC; IPCT
I.C.C.P.D.C. 14/05.03.1985
B.C. Nr.8/1985
Carlos Suarez: Energy Needs for Sustainable Human Development, ed. UNDP, New York 1995,
pag 18-28
Catedra de stiinte ingineresti UNESCO- din cadrul Universitatii POLITEHNICA, Buc., studiul
"Promovarea alimentarii cu energie a oraselor pe baza de resurse regenerabile noi" beneficiar ANSTI,
1999
Cresterea performantelor instalatiilor electrice prin utilizarea echipamentelor moderne de
protectie a receptoarelor de iluminat si forta, ing. Rodica Gabreanu
Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare (A.N.S.T.I.)
Ernst Warcel s.a.: Potential and Policy Implications of Energy and Material Efficiency
Improvement, ONU, New York, 1997, pag22-3
European Commission :Wind Energy, the Facts, Luxembourg 1999, pag 36
Gabriel Nastase: Termodinamica sistemelor energo-informationale, ed Rapano, Buc. 1998
Gh. Manea: Casele autonome energetic, in ECONOMISTUL nr. 261, 13 ianuarie 1999, pag1,3
Gh. Manea: Consideratiuni pentru intelegerea, elaborarea si folosirea strategiei de evolutie a
unui sistem economic, in ECONOMISTUL nr. 304, 15 martie 1999
Gh. Manea: Dimensiuni ale energiei rurale, in ECONOMISTUL nr.94 din 16-17 iunie 1998, pag
8-9
Gh. Manea: Energetica locuintei, in Revista pentru Informare si Documentare pentru
Constructia de Masini, nr. 19 1999, ed. OIM/ICM pag 1-22
Gh. Manea: Oportunitati pentru o piata a echipamentelor de valorificare a energiei solare in
Romania, lucrare prezentata la Dezbaterea organizata de GRLE si FEMOPET la 10 oct 1998, Buc
Ghidul de iluminat interior al comisiei internationale de iluminat 1999
Ioan Turcu, Gh. Voicu, Cristian Tantareanu: Sisteme de alimentare din surse regenerabile
soare, vant- pentru electrificare rurala in Romania, in ENERGETICA 47 nr. 6,1999 pag 257-265
Hisao Kibune, Soichiro Otani: Energy Conservation in Daily Life , in Energy in Japon,
nr.155/1999, pag32-48
L. Madoui: Chauffe la paille, in Environnement Magazine nr. 1583, dec 1999 ian 2000, pag 45
PNUD:Human Development Report 1992, New York 1997, pag.7
78
Jose Goldenberg, Thomas Johnson: Energy as an instrument for socio-economic development,

UNDP, New York 1995, pag 10-11
ONU, Economic and Social Council: Renewable sources of energy with special emphasis in
wind energy, 5 feb 1998 EC 13/1998
Raport de la Conference de Nations Unies sur les etablissments humain, Habitat II, Istanbul 314 iunie 1996, ed. ONU-CNUEA, 1999
SOCER-Craiova: Conferinta asupra eficientei energiei, lucrarea "Energetica locuintei", 1999
Sisteme de iluminat interior si exterior autori: C. Bianchi, N. Mira, D. Morodo, A. Georgescu, H.
Morodo, editura MATRIX ROM, 1998
Studiu privind stocarea sezoniera a energiei recuperate din surse neconventionale pentru
alimentarea cu caldura a consumatorilor mici, ing. Cristina Hurduc
Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare (A.N.S.T.I.)
The City as an organism; East-West European NGO Conference on Urban Ecology,
Copenhagen 1-7 iulie 1996
The greenhause Effect: The Great Experiment, The Energy Movement on Danemarca, 1988,
Copenhagen pag. 19
U.N. Conseil Europeanne et Social, ENERGY R.7/Add.1, 1mai 1997
U.N.Centre for Human Settlements: Energy Efficiency in housing construction and domestic use
in developing countries, Nairobi 1991, pag. 21-29
Victoria Suta: Activitatile umane si locuinta, in Ecologie Industriala nr. 10-12, 1998 pag.5, 48-64
ed. OID/ICM
Bauer O., 1996. Les changes ocan-atmosphre dans l'Atlantique subtropical nord-est :
apports de Meteosat. Thse de Doctorat, Universit de Nice - Sophia Antipolis, 162 p.
Beyer H.-G., Costanzo C., Heinemann D., 1996. Modifications of the Heliosat procedure for
irradiance estimates from satellite images. Solar Energy, 56, 3, p. 207-212.
Cano D., Monget J.-M., Albuisson M., Guillard H., Regas N., Wald L., 1986. A method for the
determination of the global solar radiation from meteorological satellites data. Solar Energy, 37, 31-39.
Cano D., 1982. Etude de lennuagement par analyse de squences dimages de satellite.
Application lvaluation du rayonnement solaire global au sol. Thse de Doctorat, Ecole nationale
suprieure des tlcommunications, Paris, France.
Clear-Sky Model
Demarcq H., 1985. Applications de la tldtection infrarouge et visible en ocanographie.
Etude de la zone de dilution rhodanienne, observation des zones de production dans le golfe du Lion, et
estimation de l'clairement solaire global en Mditerrane occidentale. Thse 3me Cycle, Univ. AixMarseille II.
Diabat L., Wald L., 1995. An attempt to estimate the diffuse component of solar radiation on
horizontal plane from satellite images. African Journal of Science and Technology, 11, 1, 39-44.
Diabat L., 1989. Dtermination du rayonnement solaire l'aide d'images satellitaires. Thse de
Doctorat en Sciences, Ecole des Mines de Paris, 272 p.
Diabat L., Moussu G., Wald L., 1989. Description of an operational tool for determining global
solar radiation at ground using geostationary satellite images. Solar Energy, 42, 201-207.
Diabat L., Demarcq H., Michaud-Regas N., Wald L., 1988. Estimating incident solar radiation
at the surface from images of the Earth transmitted by geostationary satellites : the Heliosat Project.
International Journal of Solar Energy, 5, 261-278.
79
Heliosat - Computing Solar Radiation using Satellite Images

Grter W., Guillard H., Mser W., Monget J.-M., Palz W., Raschke E., Reinhardt R.E.,
Schwarzmann P., Wald L., 1986. Determination of solar radiation at ground level from images of the
earth transmitted by meteorological satellites, Solar Energy R&D in the European Community, Series F,
vol. 4: Solar radiation data from satellite images, D. Reidel Publishing Co. for the Commission of the
European Communities, 100 pp.
Obrecht D., 1990. Mtorologie solaire et images satellitaires : cartographie du rayonnement
solaire, dtermination de l'albdo des sols et valuation de l'ennuagement. Thse de Doctorat en
Sciences, Univ. Nice.
Michaud-Regas N., 1986. Mise en oeuvre et validation d'une mthode oprationnelle et
automatique pour l'valuation d'atlas solaires en Europe l'aide de mesures satellitaires Meteosat
(annes 1983, 1984, 1985). Thse de Doctorat, Univ. Paris VII, Paris, France.
Moussu G., Diabat L., Obrecht D., Wald L., 1989. A method for the mapping of the apparent
ground brightness using visible images from geostationary satellites. International Journal of Remote
Sensing, 10, 7, 1207-1225.
Moussu G., 1988. Dfinition d'une mthodologie de dtection de phnomnes dynamiques
dans une chronique d'images, et son application quelques tudes. Thse de Doctorat en Sciences,
Univ. Nice.
Rigollier C., Bauer O., Wald L., 2000. On the clear sky model of the 4th European Solar
Radiation Atlas with respect to the Heliosat method. Solar Energy, 68(1), 33-48.
Rigollier C., 2000. Vers un accs une climatologie du rayonnement solaire : estimation de
l'irradiation globale partir d'images satellitales. Thse de Doctorat en Sciences et Technologies de
l'Information et de la Communication, Universit Nice - Sophia Antipolis, 194 p.
The new method HELIOSAT-II. Report to the European Commission, April 2001. (plus some
figures in Word file). See also the Report to the European Commission, June 2001.
Wald L., Wald J.-L., Moussu G., 1992. A technical note on a low-cost high-quality system for the
acquisition and digital processing of images of WEFAX type provided by meteorological geostationary
satellites. International Journal of Remote Sensing, 13, 5, 911-916.
About the Database HelioClim
Lefvre M., Rigollier C., Cros S., Wald L., 2002, Toward a solar climatological database: the
HelioClim project. In Proceedings, EARSeL Symposium 2002.
Lefvre M., Rigollier C., Cros S., Albuisson M., Wald L., 2002, A shortwave radiation database
to support GODAE-related activities. Proceedings of the International Symposium "En route to GODAE",
13-15 June 2002, Biarritz, France. Published by CNES, Toulouse, France, 2002, pp. 157-158. Text.
ESRA (European Solar Radiation Atlas) - Other Atlases

Beyer H.-G., Czeplak G., Terzenbach U., Wald L., 1997. Assessment of the method used to
construct clearness index maps for the new European solar radiation atlas (ESRA). Solar Energy, 61, 6,
389-397.
Beyer H. G., Costanzo C., Reise C., 1995. Multiresolution analysis of satellite-derived irradiance
maps - an evaluation of a new tool for the spatial characterization of hourly irradiance fields. Solar
Energy, 55, 1, 9-20.
Data Processing - Quality Control - Interpolation
ESRA: European Solar Radiation Atlas, 2000. Fourth edition, includ. CD-ROM. Edited by J.
Greif, K. Scharmer. Scientific advisors: R. Dogniaux, J. K. Page. Authors : L. Wald, M. Albuisson, G.
Czeplak, B. Bourges, R. Aguiar, H. Lund, A. Joukoff, U. Terzenbach, H. G. Beyer, E. P. Borisenko.
80
Published for the Commission of the European Communities by Presses de l'Ecole, Ecole des Mines de
Paris, France, France.
Geiger M., Diabat L., Mnard L., Wald L., 2002. A Web service for controlling the quality of
global solar irradiation. Submitted to Solar Energy, revised version, September 2002.
Page J., Albuisson M., Wald L., 2001. The European Solar Radiation Atlas: a valuable digital
tool. Solar Energy,71, 81-83.
Solar Radiation Atlas of Africa, 1991. Edited by E. Raschke, R. Stuhlmann, W. Palz, T. C.
Steemers. Published for the Commission of the European Communities by A. A. Balkema, Rotterdam,
155 p.
Calibration of Meteosat Images
Lefvre M., Bauer O., Iehle A., Wald L., 2000. An automatic method for the calibration of timeseries of Meteosat images. International Journal of Remote Sensing, 21, 5, 1025-1045.
Rigollier C., Lefvre M., Blanc Ph., Wald L., 2002. The operational calibration of images taken in
the visible channel of the Meteosat-series of satellites. To be published by Journal of Atmospheric and
Oceanic Technology.
3.3.2 DOCUMENTE VIRTUALE (SITE-URI INTERNET)

boutique-afnor.fr
legifrance.fr
cenorm.be
mt.ro
cstb.fr
irc.com
interbat.com
batiweb.com
firstsourceonline.net
sweets.com
entablature.com
europa.eu.int/eur-lex/en/com/pdf/2001/en_501PC0226.pdf
day-lighting.com
buiduinggreen.com
greenconcepts.com
81
82

Documentare Iluminat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentare Iluminat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM 'ION MINCU' - BUCURESTI

Telefon: (40) 1 313.95.65, 307.71.40

Fax: (40) 1 312.39.54

CENTRUL DE CERCETARE, SINTEZA SI BANCA DE INFORMATII IN CONSTRUCTII, ARHITECTURA SI URBANISM

DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme,

CAPITOLUL 2 CONTROLUL SOLAR

Majoritatea cautarilor s-au efectuat in registrul lingvistic anglo-francofon. In acest

b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FAZA DE ANCHETA

Realizarea unei documentari referitoare la diferitele materiale de interes in prezent in

Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la nivel national cat si

URBAN PROIECT Bucuresti considera documentarea o sinteza valoroasa si bine

identificarea prevederilor actuale (existente in normativele si standardele aflate in

Pozitia noastra fata de unele aspecte enuntate in randurile anterioare

DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme,

REGLEMENTARI DIN ROMANIA standarde

CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

Documente virtuale (site-uri internet):

METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A INSORIRII

1.1 DOCUMENTE EUROPENE CU CARACTER OFICIAL legi, norme, recomandari

Decembrie 1998, Marimi si Unitati, partea a 6-a lumina si radiatii

Februarie 1990 Sticla in constructii determinarea transmisiei luminoase a

Octombrie 1999 Energie solara vocabular; norma internationala costa 124

Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilor sistemul

simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro

Mai 2002, Iluminatul interior al locurilor de munca, norma internationala,

Decembrie 1999, Exigente ergonomice pentru munca la birou cu

Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma

Noiembrie 2002, Lumina si iluminat termeni de baza si criterii pentru

Noiembrie 1999 Sticla in constructii determinarea caracteristicilor

De asemenea au fost gasite in cadrul rubricilor Normalisation-Reglementation din cadrul site-ului

Lista des normelor belgiene NBN

Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor principii generale.

* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator

Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal

Definitii. Sarcina vizuala

Un tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de cattegoriile de ecrane.

Norma NBN EN 12193 : Lumina si iluminat iluminatul instalatiilor sportive

1.43 Reflexii speculare pe suprafete exterioare

3.2 Metoda radiozitatii

1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA - standarde

STAS 6646/1-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Conditii generale pentru iluminatul in constructii

1.3 Culegere de documente profesionale (stiintifice, tehnice)

1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

SPORIREA ILUMINARII NATURALE

Evitarea patrunderii razei de lumina solara directa pe suparafetele de observatie

Folosirea eficienta a unui gol de lumina

Amplasarea deschiderii (golului)

Functional, pentru orientare in spatiu si deplasare

1.3.5 LUMINA NATURALA FIZIOLOGIA VEDERII. ROLUL LUMINII PENTRU SANATATE

Cum poate lumina sa influenteze (starea sufleteasca) psihicul

Confortul visual presupune un echilibru al luminantelor in campul visual. Regula preconizeaza sa

nivel de iluminare (lux)

Factorul luminii naturale = componenta boltii + componenta reflectata exterioara = componenta

1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort:

- Asigurarea, in general, a unei minime de 16C si a unei maxime de 24C;

Controlul maxim al luminii ambientale, incluzand asigurarea lampilor pentru birou

1.3.8 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata

1.3.8.1 Lumina naturala introducere

Componente de propagare spatii proiectete sa ghideze si/sau distribuie lumina naturala

1.3.8.2 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata

MGJ saved in 2010

Nedisponibilitatea ustensilelor de design, produse si practicanti; disponibilitatea literaturii in

Lipsa legislatiei:putine regulamente pentru caldiri existente iau in considerare si au ca scop