Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Tehnologia lucrarilor de executare a


constructiilor din lemn
Case prefabricate din lemn

STUDENT:PIRVANUS ANA-MARIA
CRACIUN ELENA LUMINITA
Master :TMLC, Anul I,grupa 1

CASE PRFABRICATE DIN LEMN


1

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Constructia caselor a evoluat de-a lungul timpului in diferite forme, in


functie de necesitatile umane pentru spatiu si confort, iar tehnologia a
suferit si ea transformari in functie de conditiile socio-economice si de
disponibilitatea materialelor si a mainii de lucru.
Cel mai vechi material de constructie cunoscut a fost lemnul, intotdeauna
la indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. Sapaturile
arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in
cladirea de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri. De-a lungul secolelor,
tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune si
rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea
fata de alte tehnologii.
Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in
Canada si SUA, unde 90% din casele individuale si multifamiliale (duplex,
triplex, apartamente) pana la 3 nivele, sunt construite din lemn care, in
combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica
(costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat. Factorii socioeconomici caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si
mobilitatea populatiei, au impus nevoia constructiei de locuinte rapida si
ieftina.
Deschiderea unor noi centre economice, de exemplu, a facut sa apara
peste noapte cartiere si orase noi pentru populatia care migreaza catre
oportunitatile nou create.
In ultimii 200 de ani tehnologiile nord-americane au dus la un
proces de rafinare al metodei de constructie si de utilizare a materialelor,
care au ajuns la un nivel de adevarata arta, casele nord-americane fiind
solicitate in toate colturile lumii, din Orientul Mijlociu si Indepartat pana in
Europa de Est si Vest, din Australia pana dincolo de cercul polar.
Caracteristica cea mai importanta a acestor case este rapiditatea de
executie, o casa de 200-300 mp putand fi data la cheie in 10-12
saptamani, fata de casele traditionale de zidarie care au o perioada de
executie de peste 10 ori mai lunga. Alt avantaj major, este rezistenta
elastica a structurii de lemn, care ofera securitate cu usurinta la cutremure
de gradul 8-8,5 pe scala Richter, cum au demonstrat casele canadiene din
orasul Kobe din Japonia si la uragane de 250-300 km/h, cum s-a vazut in
multe parti ale Statelor Unite, bantuite de aceste calamitati.
Faptul ca peretele sandwich, structura de lemn cu izolatie de vata
minerala, ofera o rezistenta termica mult superioara celui de zidarie,
permite folosirea peretilor mult mai subtiri, marind astfel suprafata utila cu
pana la 15% (la o casa de 200mp, de exemplu, se castiga o camera de
20mp, fara a afecta suprafata construita). Acest lucru e foarte important in
special in orase, unde terenurile sunt mici si retragerile impuse nu permit
2

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

desfasurarea unei amprente generoase a cladirii.


In sfarsit, coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reduce
cheltuielile de exploatare (incalzire, racire) cu 70% fata de constructiiile cu
tehnologii umede, care au o inertie termica mult mai mare si un coeficient
de transfer termic ridicat ( 2 - 2,7 ).
O casa de lemn se poate tine neancalzita de la cateva ore la cateva
zile dupa care, la nevoie, se poate reincalzi in cateva minute.
Piata imobiliara romaneasca se preteaza perfect la aceasta tehnologie,
fiind conditionata de doi factori importanti: lipsa de spatiu locativ de
calitate si puterea financiara scazuta a consumatorului, accentuata de
dificultatea obtinerii creditelor ipotecare. Din aceste motive, posibilitatea
de a construi o casa de 3-4 dormitoare cu 2-3 bai, garaj, la pretul unui
apartament mediu, fara dezavantajele inerente locuitului la bloc, are
potentialul de a revolutiona calitatea vietii majoritatii familiilor din
Romania.

Principalele avantaje ale caselor din lemn sunt urmtoarele:


-

Construciile tradiionale sunt proiectate pentru 50 de ani, dar n


regiunea noastr exist case din lemn, care sunt construite de
aproape 100 de ani.
3

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Perioada de construcie a caselor din lemn este mult mai redus,


dect n cazul caselor din zidrie. Astfel, beneficiarul poate
economisi cheltuieli importante fa de construciile tradiionale,
deoarece finalizarea acestui tip de case poate fi redus chiar pn la
dou luni.
Izolarea fonic a oricrei case de lemn este foarte uor realizabil cu
produsele moderne i variate din zilele noastre.
Att casele pe osatur din lemn ct i casele din grinzi se pot trata
cu substane moderne, care protejeaz casa mpotriva ciupercilor,
putregaiului i a umiditii, conferind n acelai timp o ignifugare de
baz a elementelor tratate.
Lemnul purific i filtreaz aerul i ntrete sistemul imunitar al
locatarilor.
n cazul caselor din lemn nclzim aerul ,spaiului abitativ i nu
pereii acestuia, realizndu-se astfel o economie de 40% fa de
construciile tradiionale.
Casele de lemn sunt ecologice, sigure, durabile i asigur perioad
de construcie redus, indiferent de condiiile vremii.
Casele din grinzi sunt sisteme autoportante, ale cror structuri au o
stabilitate comparabil cu cea a caselor din piatr iar din punct de
vedere seismologic sunt chiar superioare, fiind mult mai rezistente
dect cele din piatr.
Montajul caselor din lemn se realizeaz cu tehnologie uscat, n
orice anotimp al anului, din elemente cu dimensiuni exacte,
pregtite n fabric.
Preuri case lemn: structurile caselor din lemn cost mult mai puin
dect alte structuri.

Dezavantajele construciilor din lemn


Lemnul, ca i produs natural, de natur organic, avand structura
neomogen i anizotrop pe lang caliti are i o serie de inconveniente
i dezavantaje cum ar fi:
-

Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor atat intre specii ct i n cadrul


aceleiai specii datorit unor surse de variabilitate foarte diverse;
Variaia caracteristicilor mecanice i fizice pe diferite direcii fa de
direciafibrelor.
Datorit neomogenitii structurii lemnului rezistenele sunt diferite
n lungul trunchiului lemnului i pe seciune transversal, variaia acestora
fiind cuprins ntre 10 40 %;
Influena mare a umiditii asupra caracteristicilor fizico-mecanice,
adimensiunilor i durabilitii lemnului. Spre exemplu variaia umiditii de
la 5 pan la 15% duce, la unele specii de lemn, la scderea cu aproape de
4

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2 ori a rezistenei la compresiune. Creterea umiditii favorizeaz, de


asemenea, degradarea biologic a lemnului , n special datorit aciunii
ciupercilor i creaz probleme de sntate pentru ocupanii construciilor;
Sortimentul limitat de material lemnos att n ceea ce privete
dimensiunile seciunii transversale ct i n privina lungimilor. Folosirea
unor elemente, sub form de grinzi sau stalpi, cu dimensiuni transversale
mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste 5-6 m) duce, de
multe ori, la preuri ridicate. Aceast deficien se poate elimina prin
folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din
scnduri ncleiate;
Defectele naturale ale lemnului (defecte de form i structur, crpturi
etc.), defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substane
chimice precum i efectele fenomenelor de contracie i de umflare
reprezint inconveniente importante ale materialului lemnos de
construcie.
Degradri produse de ciuperci i insecte atunci cand nu exist un
tratament corespunztor mpotriva acestora.
Panourile OSB se realizeaz din lamele de lemn legate cu rini
sintetice, care reprezint
2 4 % din masa total.
n America se folosesc lamele de dimensiuni mari avnd seciune
ptrat cu latura de 75 mm i grosime de 0.4 mm 0.6 mm iar n Europa
lamelele folosite sunt cu seciune rectangular de lungime 50 mm 70
mm i lime de 20 mm 30 mm.
Panourile se realizeaz din trei straturi. Straturile exterioare, egale
ca grosime, au lamelele orientate paralel cu lungimea panoului iar stratul
interior, care reprezint aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate
perpendicular pe lungimea panoului.
Grosimea panoului este de 6 ... 40 mm (uzual de maximum 25 mm),
iar densitatea este de 550 750 kg/mc.
n Europa, panourile OSB sunt realizate de grupul elveian KRONO iar
n Romania se folosesc produsele KRONOPOL (Polonia) care au
caracteristicile din tabelul 1.23.
Conform standardului european produsele OSB se fabric n
urmtoarele sortimente: OSB2, de uz general utilizate n mediu uscat, la
interior; OSB 3, utilizate la interior i exterior n mediu cu umiditate
moderat; OSB 4, utilizate ca elemente structurale n medii cu umiditate
ridicat.
Plcile se pot folosi la realizarea pereilor structurali, la realizarea
elementelor planeelor (plci, grinzi cu inim plin sau cu goluri, etc.) sau
ca astereal la arpante.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI


Fundatia unei case prefabricate din lemn

Fundaia reprezint un subansamblu structural proiectat s preia


ncrcrile care acioneaz asupra construciei i s le transmit terenului
de fundare.
Tipuri de fundaii:
Avantajul caselor modulare (pe structura de lemn) este ca acestea
necesita fundatii mai mici, mai putin costisitoare, structura fiind de tip
usor. La o casa cu aceleasi dimensiuni, costurile fundatiei pentru o casa
din lemn se reduc cu 40-50% fata de o fundatie pentru o casa din
caramida.
Fundaia casei din lemn tip pahar este realizat pn la adncimea
de nghe, urmat de placa armat sau dublu armat de 10 cm. Avnd n
vedere c ncrcarea fundaiei pentru o cas pe structur de lemn este de
4 ori mai mic dect ncrcarea pentru o cas tradiional, se recomand
pentru cas, o fundaie redus, costurile acesteia reducndu-se cu pn la
25%.
O fundaie continu pn la adncimea de nghe cu o talp de
50X50 cm, urmat de cuzinei armai cu armatur realizat din plas
sudat 6 mm aezat vertical i care se nchide cu o grind armat de
25X25 cm.Elevatia standard a fundatiei este de 30 cm si se nchide cu
plac armata de 10 cm.In faza realizarii fundatiei se monteaza coloanele
principale de apa si scurgerile. Dupa realizarea fundatiei, inainte de
montajul structurii, partea care ramane in exterior se izoleaza (cu
polistiren extrudat ) si hidroizoleaza.
Peretii caselor prefabricate din lemn
Reprezint principalele elemente de rezisten i stabilitate ale
construciei, care asigur preluarea sarcinilor verticale din greutatea
planeelor i a arpantei, precum i a sarcinilor orizontale din seism, vnt
i transmit aceste ncrcri fundaiei.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Structura de rezistenta este realizata din pereti exteriori portanti.


Elementele componente ale acesteia sunt sub forma panourilor de tip
sandwich.Toate elementele din lemn sunt ignifugate si tratate fungicid.
Operatia se realizeaza prin pulverizare, dupa montajul integral al structurii
de lemn. Structura este prinsa de fundatie cu buloane de 14-18 cm.
Imbinarea panourilor de structura alaturate se realizeaza cu tije metalice,
piulite si saibe.
a. Peretii exteriori sunt realizati din structura de lemn de 20 cm
grosime, avand in componenta de la exterior la interior :
- placa OSB 10mm;
- structura rezistenta 20 cm realizata din lemn de rasinoase asamblata
nedemontabil cu cuie striate de 9 cm.
b. Peretii interiori sunt realizati din structura de rasinoase de 10cm si
sunt placati cu OSB pe o parte.
c. Planseul are in component grinzi transversale si longitudinale. Grinzile
transversale se calculeaza in functie de deschiderea peretilor si de
incarcare. Grinzile longitudinale au o inaltime de 15 cm si o grosime de 4
cm si sunt dispuse la distanta de 30 cm in ax.
Structura acoperiului
Pentru structura acoperisului se utilizeaza aproape exclusiv
elemente din lemn lamelar incleiat, din acelasi material fiind confectionata
si structura de rezistenta a planseelor. In cele mai multe cazuri, pentru a
pastra o atmosfera calda, deosebita, elementele principale ale structurii
acoperisului (capriori, pane) cat si grinzile ce sustin planseele,raman
vizibile din interior, inchiderile si stratul de izolatie fiind amplasat deasupra
acestora.In linii mari, mergand din interior catre exterior, peste structura
de rezistenta vizibila a acoperisului, se monteaza in ordine:
1.Placare interioara cu lambriu din rasinoase sau optional curigips.
2.Bariera de vapori - folie PE.
3.Izolatia termica realizata din vata minerala sau celuloza cugrosimile de
150 sau 200mm.
4.Pane intermediare si contrafise cu inaltimea de 150 sau200mm, in
functie de grosimea stratului de izolatie.
5.Strat OSB 15mm.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

6.Membrana permeabila la vapori.


7.Suport pentru invelitoare (in functie de tipul invelitorii).
8.Invelitoare.
In imaginile urmatoare este prezentata schematic o exemplificare a
modului in care se realizeaza izolatia acoperisului.

10

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

11

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

12

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

13

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Case de locuit, case din lemn, case de vacan, case de


weekend, bungalouri:
suprafa: cu dimensiuni de chiar pn la 400 mp, pe unul sau mai multe
nivele, n funcie de structura pereilor;
perei pe osatur din lemn: panouri prefabricate, din lemn, armate cu
plci OSB3. Elementele de baz se pot acoperi pe ambele laturi cu
materiale de nvelire foarte variate, de la gipscarton la lambriu, de la
tencuial la materiale plastice. Materialele de izolare se pot aplica n
perete sau pe partea interioar sau exterioar a acestora, funcie de tipul
lor;
perei chertai: grosimi de baz de 40, 60 sau de 90 mm. sau versiunile
duble izolabile ale primelor dou (40+100+40 sau 60+100+60). n cazul
pereilor izolabili, ntre cei doi perei de grinzi se insereaz un strat de
material izolant de 100 mm. mpreun cu marea majoritate a cablajelor i
instalaiilor. Pereii interiori ai acestor case sunt realizate din elemente de
aceeai grosime cu cea a pereilor exteriori;
podea (opional): poate fi autoportant sau nu, iar pe rama din lemn se
poate aplica duumea din lemn de diferite grosimi sau plci OSB3,
plafon (opional): poate fi din lemn de diferite grosimi sau din plci OSB3,
fiind susinute de grinzi corespunztor dimensionate;
acoperi:poate fi mono- sau multistrat, cu sau fr izolaie, acoperit cu
plci OSB3, lambriuri sau cu scndur;
binale de exterior (ui de intrare i ferestre): ui i ferestre
termoizolate CLARITERM , cu geamuri de 4.16.4. mm. Uile de intrare pot
fi fabricate n variante pline din lemn sau parial vitrate. Ferestrele pot
avea deschidere batant sau roto-basculant;
uile interioare: din lemn, pline sau parial vitrate sau celulare, din plci
MDF aplicate pe rame din lemn;
dotri opionale: mansard, teras, balcon, lucarn, fereastr de
mansard, scri interioare, elemente ornamentale pentru grdin.

14

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

15