Consolidarea Unei Cladiri Existente ( Referat 2)

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
CONSOLIDAREA UNEI CLADIRI

EXISTENTE
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON

ARMAT

Student:PIRVANUS ANA-MARIA
Master TMLC , Anul I, grupa 1
1. GENERALITATI
1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de
consolidare si reconstruire.
Concepte de baz
Este necesar, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii
generale a constructiei si, in particular, a elementelor care se
vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a termenilor care fac parte din descrierea temei
de proiectare ne pot oferi o imagine de ansamblu a complexitatii
operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punct de vedere al
proiectarii, cat si din punct de vedere al punerii in practica a
solutiilor adoptate. Astfel:
Consolidare: refacerea sau innoirea oricrei pri a
construciei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) in
scopul obinerii unei capaciti structurale sporite, de
exemplu, capacitate de rezisten superioar, rigiditate mai
mare, ductilitate mai ampl;
Reparaie: refacerea sau innoirea oricrei pri degradate
ARMAT

sau avariate din construcie cu scopul de a obine acelasi
nivel de rezisten, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel
anterior degradrii;
Remodelare: refacerea sau innoirea oricrei pri a
construciei avand ca efect schimbarea funciunii sau a
gradului de ocupare;
Intervenie (structural sau/si nestructural): concept
care include termeni de consolidare, reparaie si
remodelare;
Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcii
degradate pentru a asigura acelasi nivel al funciunii pe
care il avea cldirea inainte de degradare.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice
pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate
cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea
prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.

ARMAT

2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE

ZIDARIE
2.1. Consolidare. Tipuri de intervenii
Funcie de amploarea msurilor, interveniile la cldirile din
beton armat afectate de seism sau vulnerabile din punct de
vedere seismic se impart in trei categorii:
Reparaiile cosmetice care urmresc s
imbunteasc aspectul vizual al componentelor
afectate.
Aceste reparaii pot s refac caracteristicile nestructurale ale
elementelor afectate, cum este, de exemplu, rolul de inchidere al
unor elemente. Aportul lor asupra comportrii structurale este
neglijabil.
Reparaiile structurale au drept scop de a reda
proprietatile structurale iniiale ale acestora. Un exemplu
de reparaie structural il constituie injectia fisurilor in
zidarie cu rasini epoxidice.
Lucrrile de consolidare -sunt interveniile care implic
adaugarea de elemente structurale noi si/sau desfacerea si
inlocuirea prilor existente avariate. Acest intervenie are ca
scop cresterea performanelor structurale (rezisten, ductilitate,
rigiditate).

ARMAT

2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE
Pentru asigurarea aderenei intre zidria veche si straturile de
cmsuieli din beton armat, sau aplicate prin torcretare precum
si pentru asigurarea conlucrarii perfecte intre cele doua
materiale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie
efectuat o pregatire special a suprafeelor.
Ordinea operatiunilor pentru aceast pregtire a suprafeelor va
fi, de regula, dup cum urmeaz:
- se desfac tencuielile de pe suprafa cu ciocan si dalt sau cu
dalta electric cu percuie;
- se cur cu perii de sarm mecanice suprafaa zidariei, pan la
indeprtarea totala a stratului
superficial colmatat cu mortar;
- se adancesc rosturile orizontale ale zidriei prin indepartarea
mortarului pe o adancime de min.
1.0 cm;
- se identific traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile
cu lapte de ciment;
- in cazul in care peretele prezint crapaturi (inclinate,
verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se
desface zidria pe traseul crapaturilor si se reface cu
caramizi intregi de aceeasi dimensiune cu cele din zidria
existent, cu mortar de marca de min. M50;
- daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu
alt perete structural perpendicular, se desface zidria la
intersecie si se toarna un stalpisor din beton armat
ARMAT

conform detaliilor ce vor fi precizate de proiectant
- in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica
goluri in zidarie pentru trecerea armaturilor din
cmsuieli si ancorarea lor la intersecii sau la nivelul
planseelor;
- se execut eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru
legtura zidariei noi cu cea veche, la nise, se prevad
conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse in rosturile
zidariei;
- la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramid C75
cu mortar M50, conectata la spaletii existenti cu strepi desi sau cu
tije, in gauri perforate in rosturi si umplute cu mortar M50; la
partea superioara a golului se va impana zidaria in buiandrug sau
in zidarie, cu pene dure (otel, beton, PVC, cloture de GVP, tigla,
etc.);
- se face releveul planeitii peretelui cu firul cu plumb si
se determina grosimea stratului de cmsuial astfel
incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10
mm (local pe max. 20% din suprafaa peretelui);
- se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri
8-14 mm, dintr-o parte in alta a zidariei 6 buc/mp in
care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori,
iar gaurile dupa ce au fost suflate de praf si umezite se vor
umple cu mortar M100.
- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oel
beton, care au rol si de distantieri si de care se vor lega
plasele de armatura/retea de bare;
ARMAT

- se spala suprafaa peretelui cu jet de apa sub presiune,
pan la indeprtarea tuturor urmelor de praf sau alte
impuriti;
- se monteaza plasele de armtur/retea de bare si se
innadesc cu mustatile de armatura din fundatii, conform
detaliilor din proiect;
- se monteaz eventuale trasee de tuburi electrice
- se spal cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din
pereti prin care trec armaturile la intersectii si se
betoneaza pan la umplere complete;

ARMAT

- se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse

reprezentanii constructorului si cei ai beneficiarului;
intre
- se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;

- se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu
vibratoare de interior sau de cofraj; avand in vedere inaltimea
mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei
etape de turnare, prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea
cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a
cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior,
prin gauri practicate in planseu.
3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII

Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de
fundare va consta in principal in urmatoarele:
- dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in
detaliile din proiect;
- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de
eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza
la lovirea usoara cu ciocanul;
- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar
putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor;
- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare
pentru asigurarea latimilor subzidirii conform proiectului;
- sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara;
ARMAT

- turnarea betonului de egalizare;

ARMAT

- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor
hidroizolatii;
- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor
armate ale fundatiilor noi;
- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin
spraituire;
- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor
verbale de faze determinante;
- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat
sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei
existente;
4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

Se executa sapatura in pamant pana la cota de fundare;
Se curata de pamant suprafata fundatiei existente si apoi
se buciardeaza sau se sprituieste pentru realizarea unei
suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta
a betonului proaspat la cel vechi. Pentru o mai buna
conlucrare se traseaza si se practica in elavatia de beton
existenta niste gauri conform detaliilor din proiect;
Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si
se spala cu jet de apa;
Se executa cofragul lateral al fundatiei noi;
Se monteaza armatura din infrastructura;
ARMAT

Se toarna si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de
turnarea betonului, suprafetele fundatiei existente se
mentin umede minim 2 ore, avand grija ca ele sa fie
zvantate in momentul punerii in lucrare a betonului);
Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor
scoate cofrajele laterale;
Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se
realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea ei cu
maiul de lemn;
Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid
rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului
dintre ele pe o adancime de 10-15mm cu ajutorul unei
scoabe metalice;
Se traseaza si se practica in perete niste lacasuri in
forma de coada de randunica (minimum 4buc/mp);
Se spituieste suprafata peretelui de zidarie (pentru
asigurarea unei bune conlucrari intre diafragma de
zidarie si cea de beton);
Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa
suprafata zidariei decopertate;
Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa
zvantarea suprafetelor, lacasurile se umplu cu mortar
M200 bine matat;
Dupa minimum 24 ore se monteaza armaturile diafragmelor
si se ancoreaza de agrafele metalice pe suprafata peretelui.
Se fixeaza distantieri minimum 3buc/mp;

ARMAT

Se executa cofragul;
Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul,
avand grija ca inainte de inceperea turnarii, suprafata
peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore,
iar la inceperea punerii in lucrarea a betonului ea sa fie
zvantata.;
Dupa punere in lucrare a betonului se vor lua toate masurile
pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatura a
mediului ambient in minimum +5C precum si o umectare a
suprafetei de beton prin
stropirea cu apa a acesteia.
Suprafata betonului proaspat este interzis sa fie
prelucrata (cu mistria, dreptarul, etc.) pentru a se evita
deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport);
Se reface tencuiala.
Beneficiarul va asigura conducerea lucrarilor de santier
de un diriginte de santier autorizat.
Executantul va organiza sistemul de asigurare a calitatii
lucrarilor si va asigura controlul lucrarilor de catre un
responsabil tehnic cu executia autorizat.
Executia trebuie realizata de personal cu experienta in
astfel de lucrari.
Se va pune accentual pe asigurarea calitatii lucrarilor si pe
respectarea normelor de protectia si igiena muncii.
Proiectantul de rezistenta va fi solicitat la fata locului pentru
ARMAT

fazele specificate in programul de control, precum si la orice
dificultati de executie sau orice abateri de la proiect.

ARMAT

CONSOLIDARE :IMOBIL ZONA PARLAMENT-IZVOR,

BUCURESTI.
Imobilul din str. Dragalina a fost edificat aproximativ in 1930, fiind
realizat intr-un singur corp de cladire cu regim de inaltime
Ds+P+1E+M, avand structura constituita din fundatii din beton
simplu sau caramida (dupa caz), pereti de caramida plina,
planseu peste demisol format din boltisoare de
caramida (mici arce din caramida sprijinite la capete pe grinzi
transversale metalice), plansee peste parter si etaj construite
integral din lemn.
Structura acoperisului a fost realizata integral din lemn sub forma
unei sarpante pe scaune, ce a fost legata prin popi de planseul
peste etaj si prin cosoroabe perimetrale asezate pe capatul
superior al peretilor exterior.
Din punct de vedere al amplasamentului, cladirea analizata se
afla situata in zona Cotroceni-Izvor, aproximativ la jumatatea
distantei dintre Palatul Parlamentului si albia raului Dambovita, la
marginea exterioara a dealului Parlamentului.
Constructia existenta prezinta doua fatade principale alaturate,
ce corespund strazii de resedinta si unei strazi secundare, o
fatada secundara adiacenta curtii si o fatada de tip calcan.
Constructia prezinta doua intrari pietonale, cea principala
corespunzand strazii de resedinta, iar cea de-a doua fiind
amplasata in curtea situata in spatele casei cu acces exterior pe
strada secundara.
Forma in plan a cladirii descrie un poligon neregulat cu 4 laturi
principale ce urmaresc in general limitele proprietatii.
ARMAT

Constructia prezinta un caracter regulat in plan, cu o exceptie
in zona casei scarii, care nu este integrata in volumetria
primara, ci este alipita aproape de coltul din spateal casei.
Cladirea releva un caracter regulat in elevatie, cu vitraje destul
de generoase pe cele doua fatade principale (adiacente strazilor),
vitraje modeste pe fatada secundara si pe casa scarii, si zona
integral opaca pe fatada de calcan.

ARMAT

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI
AGRICOLE
Din punct de vedere al circulatiilor, cladirea prezinta
particularitati specifice perioadei interbelice, intrarea
principala deservind doar nivelul parter, intrarea secundara
deservind casa scarii.
In decursul timpului, cladirea a cunoscut diverse interventii de
tipul lucrari de intretinere si reparatii, in special la nivelul
demisolului, unde s-a incercat oprirea igrasiei si a infiltratiilor
subterane prin camasuirea peretilor de caramida cu un strat
de beton simplu.
Fiind proiectata in era interbelica, constructia nu a beneficiat
de nici un fel de proiectare antiseismica, fiind asigurata doar
pentru incarcari gravitationale standard corespunzatoare
normelor de proiectare specifice perioadei istorice
respective.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN

BETON ARMAT

AGRICOLE
Comportarea structurii de rezistenta de-a lungul timpului este

in general acceptabila/satisfacatoare, avand in vedere
vechimea materialelor, cat si faptul ca structura a rezistat cu
brio cutremurelor majore din 1940, 1977, 1990 ( in ciuda
faptului ca nu a fost proiectata specific antiseismic).
Un aspect interesant il constituie ratiunea distributiei maselor
(greutatilor) pe fiecare nivel in parte. Astfel, demisolul este
alcatuit din pereti grosi de caramida (40cm), la care ulterior sa adaugat si camasuirea cu strat de beton, planseul peste
demisol realizat din boltisoare de caramida.
Peretii de la parter si etaj sunt realizati din caramida mai
subtire (14 sau 25cm, dupa caz), planseele peste parter si
etaj realizate din lemn, acoperisul construit din lemn. La un
calcul sumar, se observa clar ca distributia maselor este de
tip piramidal : mai greu la baza, adica la demisol, si din ce in
ce mai usor pe fiecare nivel superior.
Acest respect pentru principiile naturale si gravitationale a
condus la o durabilitate extinsa in timp a edificiului, cu mult
peste perioada de viata proiectata a cladirii.

BETON ARMAT

AGRICOLE
Cu toate acestea, cuantificand vechimea apreciabila a
materialor folosite in structura cladirii, faptul ca nu a fost
asigurata o intretinere corespunzatoare in ultima perioada
(casa nu a fost locuita si a fost pusa in stare de conservare),
precum si faptul ca actualmente structura nu corespunde
normelor de proiectare moderne (europene), rezulta ca o
necesitate imperativa actiunea de punere in siguranta a
constructiei prin intermediul unei solutii de reparareconsolidare a acesteia.

BETON ARMAT

AGRICOLE
La initiativa proprietarului cladirii, s-au initiat studii de

cercetare amanuntita a situatiei actuale a structurii de
rezistenta si a cladirii in ansamblul sau.
Studiile preliminare aferente certificatului de urbanism indicau
o solutie tipica de consolidare ce prevedea camasuirea
peretilor de caramida cu un strat de mortar armat.

BETON ARMAT

AGRICOLE
In urma efectuarii studiului geotehnic, prelevarii de mostre de

caramida, mortar si lemn si a efectuarii de probe de laborator
asupra acestora, precum si a descoperii unor zone degradate
iremediabil la nivelul elementelor din lemn aferente
acoperisului si planseelor, am considerat ca necesara
aprofundarea solutiei preliminare de consolidare, prin crearea
unui model matematic complex.
Modelul matematic a fost creat in format digital, prin
intermediul unor programe de calcul structural cu
specificitate pentru zona geografica a amplasamentului
constructiei.
In cadrul modelarii digitale, au fost luate in considerare mai
multe variante si situatii predictibile de comportare a cladirii
atat in starea actuala, cat si in starea post-consolidare.
BETON ARMAT

AGRICOLE
Dupa modelarea geometrica a elementelor cladirii, precum si
a incarcarilor/actiunilor aferente acestora (incarcari
gravitationale, incarcari din actiunea zapezii, incarcari din
actiunea vantului, incarcari din actiunea seismica), au fost
efectuate analize statice si dinamice asupra modelului cu
scopul de a determina comportarea elementelor constructiei
(rezistenta sau lipsa de rezistenta: deformarea, cedarea sau
ruperea acestora).
Toate calculele au fost efectuate in conformitate cu
prevederile standardelor si normelor romanesti si europene
(SREN1990 SREN1998, EUROCODE, P100, CR0, CR1,
CR.2.1,CR6, etc).
In urma efectuarii acestor calcule (simulari) amanuntite, au

fost descoperite multiple puncte potentiale de cedare in
cadrul structurii actuale (neconsolidate). Acest lucru este o
BETON ARMAT

AGRICOLE
confirmare stiintifica exacta a unei stari reale de fapt foarte
usor de intuit.
Pentru stabilirea solutiei finale de consolidare au fost create
mai multe variante ale modelului de baza, cu scopul de a gasi
solutia optima de consolidare, atat din punct de vedere al
costurilor, cat si din punct de vedere tehnologic (viteza de
lucru cea mai mare; tehnologia de lucru cea mai facila pentru
situatia data; crearea, desfiintatea sau inlocuirea unor
elemente astfel incat sa nu se schimbe sistemul structural al
cladirii si sa nu fie afectat partiul de arhitectura in mod
radical).
Solutia optima de consolidare nu reprezinta in mod

obligatoriu varianta cea mai ieftina din punct de vedere al
costurilor, ci reprezinta varianta cea mai echilibrata rezultata
BETON ARMAT

AGRICOLE
din analiza tuturor factorilor luati in considerare ( factori
financiari, factori de timp de executie, factori tehnologici,
factori climatici, factori locali: amplasament, vecinatati, acces,
etc).

BETON ARMAT

Deasemenea, trebuie sa precizam ca orice consolidare
reprezinta o procedura maxim invaziva, avand gradul de
complexitate cel mai mare posibil dintre toate lucrarile de
constructii civile obisnuite, si depasind ca nivel orice alt tip de
lucrari de reparatii si/sau de intretinere
In cazul constructiei analizate, solutia aleasa a fost o dezvoltare
fireasca a solutiei preliminare de consolidare, si anume: pe langa
camasuirea peretilor de caramida ca un strat de beton armat
lucru considerat necesar dar nu si suficient, s-a optat pentru
introducerea unui schelet de rezistenta nou, format din cadre
(stalpi+grinzi) care va fi solidarizat cu structura existenta prin
intermediul unor armaturi de tip conectori.
De asemenea, din cauza degradarii partiale iremediabile si din
cauza neindeplinirii unor criterii structurale de baza, planseele
din lemn au fost desfacute si inlocuite cu plansee moderne din
beton armat.
Acesta solutie de consolidare aparent complicata, a fost aleasa
din cauza unor particularitati ale cladirii si ale amplasamentului.
Faptul ca actuala constructie ocupa circa 85% din suprafata
terenului, face practic imposibila amenajarea unor spatii tehnice
ale santierului precum rampe de depozitare, baraci, bancuri de
lucru, etc.
De asemenea, si zonele adiacente cladirii sunt total construite,
nefiind disponibila nicio suprafata de teren pentru organizari
de santier. Aceasta situatie constituie un impediment in
aprovizionarea cu materialele necesare santierului, obligand
constructorul sa aprovizioneze cantitati mici pe care este
nevoit sa le aplice imediat in lucrare.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

Un alt impediment il constituie amplasarea terenului intr-o zona
rezidentiala, la intersectia a doua strazi secundare (latime strada
1 = 5metri, latime strada 2=3m).
Aceasta constructie este infinit mai solida, infinit mai sigura,

avand o suprafata utila mare si totusi, pastrand aproape acelasi
aspect exterior!
Pe de alta parte, structura a capatat rezerve suplimentare de
rezistenta, care vor putea fi utilizate in cazul intentiei de a
adauga noi etaje cladirii. Calculul de rezistenta a presupus
posibilitatea de a mai adauga doua niveluri realizate cu
structura de rezistenta metalica, usoara, si panouri de inchidere
de tip sandwich - OSB+polistiren+termosistem.


Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Consolidarea Unei Cladiri Existente ( Referat 2)

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consolidarea Unei Cladiri Existente ( Referat 2)

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE