Sunteți pe pagina 1din 22

VARIANTA 16 AN 1, SEM.

1
Categoriile I, XI Contabilitate
1 (43). Se achiziioneaz, piese de schimb conform facturii, n valoare de 4.000 lei i TVA 20%
care din motive obiective nu se pot recepiona imediat. Ulterior se face recepia pieselor de
schimb achiziionate i se achit factura prin ordin de plat.
a) Achizitie piese de schimb
351=%
401 4000 lei
4426 800 lei
b) Receptia pieselor de schimb
3024= 351 4000
c) Plata furnizorului
401= 5121 4800 lei
2 (51).La S.C. MARA S.A., AGA hotaraste rascumpararea a 1.000 de actiuni proprii la pretul de
rascuparare de 5 lei/actiune cu achitare in numerar. Din actiunile proprii rascumparate, jumatate
sunt anulate, valoarea nominala fiind egala cu pretul de rascumparare iar cealalta jumatate se
vinde la un pret de vanzare de 4,50 lei/actiune cu incasare in numerar.
a) Rascumparare actiuni
109= 5311 5000 lei
b) Anulare actiuni
1012= 109 2500 lei
c) Vanzare actiuni
%= 109 2500 lei
461
2250 lei
1491 250 lei
d) Incasare contravaloare actiuni
5311 = 461 2250 lei
3 (48). . Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 1.000 buc a
1,50 lei/buc; intrri 800 buc a 1,80 lei/buc; iesiri 1.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a
stocului final, determinate dup metoda costului mediu ponderat (CMP) i a metodei LIFO?
a) Metoda CMP
[(1000 buc* 1.5)+(800*1.8)]/(1000 buc+800buc)=(1500+1440)/1800= 2940/1800=1.63
lei/buc
Valoare iesiri 1200*1.63= 1956 lei
Valoare stoc 300 buc* 1.63= 489 lei
b) Motoda LIFO
Valoare iesiri
(800*1.8)+(400*1.5)=1440+600=2040 lei
Valoare stoc
300*1.5= 450 lei

4 (11). n vederea diminurii capitalului social, Societatea Comercial A rscumpr 1000 de


aciuni proprii la o valoare de rscumprare de 30u.m.n/aciune. tiind c valoarea nominal este
egal cu 25 u.m.n/aciune s se nregistreze n contabilitate toate operaiunile aferente. Plata se
face din cont bancar.
a) Rascumparare actiuni
109= 5121 30000 lei
b) Inregistrarea pierderii ca urmare a rascumpararii
149= 109 5000 lei
c) Diminuarea capitatlului social
1012= 109 25000 lei

A.
B.
C.
D.

5 (25). La sfritul lunii se cunosc urmtoarele date: TVA deductibil = 8.300 lei; TVA colectat
= 10.200 lei; TVA de recuperat = 5.850 lei. Precizai dac rezult TVA de plat sau TVA de
recuperat i n ce sum :
TVA de plat = 1.900 lei;
TVA de plat = 3.950 lei;
TVA de recuperat = 3.950 lei;
TVA de recuperat = 5.850 lei.
Raspuns corect C (8300+5850)-10200=3950 tva de recuperat
6 (55). La S.C. ALFA S.R.L. se obtin din productie proprie 500 buc. produs A la pretul prestabilit
de 3 lei si 300 buc. produs B la pretul prestabilit de 5 lei. Inteaga productie obtinuta se vinde la
pretul de livrare de 4 si respectiv 6 lei, TVA 20% pe baza facturii, urmand incasarea prin banca.
La sfarsitul lunii se stabileste costul efectiv de 2,80 lei pentru produsul A si 5,20 lei pentru
produsul B.
a) Inregistrare productie
345 =711 2.8 lei* 500 buc= 1400 lei
345 =711 5.2 lei * 300 buc= 1560 lei
b) Vanzare productie
4111 = % 4560 lei
701 ( (500*4) + (300*6)=2000lei +1800 lei=3800 lei)
4426 760 lei
c) Incasare produse
5121=4111 4560 lei
7 (15). Societatea Comercial A absoarbe Societatea Comercial B prelund ntreaga avere a
acesteia. Capitalul social al societii B, n funcie de valoarea nominal a aciunilor, se ridic la
80.000 u.m.n. Cu ocazia negocierilor dintre cele dou societi se preiau urmtoarele elemente:
- utilaje n valoare de 40.000 u.m.n
- materii prime n valoare de 3.000 u.m.n

- mrfuri n valoare de 30.000 u.m.n


Primele rezultate cu ocazia fuziunii se transfer la rezerve.
Inregistrari la SC B
a) Transfer elemente de activ
461= 7583 73000 lei
b) Scoaterea din gest a elementeor de activ transferat
6583=%
73000
2131 40000
301 3000
371 30000
c) Inchidere conturi de venituri si cheltuieli
121= 6583 73000
7583=121 73000
Inregistrari la SC A
a) Inregistrarea aportului rezultat prin fuziune
456=1012 73000
b) Inregistrarea primirii elementelor de activ
% =456 73000
2131
40000
301
3000
371
30000
8 (16). Societatea comercial A este constituit prin aportul a doi asociai: X care a adus ca
aport 100.000 u.m.n i Y care a adus ca aport un teren evaluat la 60.000 u.m.n. n urma
nenelegeri asociatul Y decide s se retrag, hotrre acceptat de asociatul X urmnd ca acesta
s devin asociat unic.
Actele de constituire a firmei nu prevd modalitatea de restituire a aportului. n consecin
valoarea terenului va fi restituit n numerar.
a) Subscriere capital social
456=1011 160000 lei
b) Inregistrarea aportului asociatilor
5121=456 100000u.m
2111=456 60000 u.m
c) Trecerea de la capital subscris si nevarsat la capital subscris varsat
1011=1012 160000 u.m
d) Plata retragere actionar
456= 5121 60000 u.m
9 (54). S.C. MARA S.A. achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 50.000 lei, TVA 20%
pe baza facturii. Pentru acesta urmeaza sa primeasca de la bugetul statului o subventie de 20.000
lei ce urmeaza sa se incaseze prin banca. Mijlocul de transport se amortizeza liniar pe o perioada
de 5 ani.
a) Achizitie mijloc de transport
%=404 60000
2133 50000

b)
c)
d)
e)

4426 10000
Contabilizare subventie de primit
445=475 20000
Primire subventie
5121=445 20000
Amortizare mijloc de transport
6811=2133 (50000lei/5ani/12luni=833.33 lei/luna)
Cota parte subventie
475=7584 (20000lei/5ani/12luni=333.33lei/luna)

10 (44). Din cauza lipsei spaiilor de depozitare se trimit la teri pentru depozitare temporar
produse finite n valoare de 5.000 lei. Chiria perceput este de 750 lei i TVA 20% i se achit n
numerar. Ulterior produsele sunt readuse n ntreprindere.
a) Trimitere produse finite spre depozitare
354=345 5000 lei
b) Primire factura de la furnizor
%=5311 900 lei
512
750 lei
4426
150 lei
c) Produsele sunt readuse in intreprindere
345 = 354 5000 lei
345= 711 900 lei
11 (8). Societatea Comercial X este constituit prin aportul a doi asociaii: A i B. Capitalul
social al firmei este de 40.000 u.m.n. Asociatul A deine 1.500 de aciuni, iar asociatul B 1.200
de aciuni. Ca urmare a unor nenelegeri asociatul B decide s se retrag, hotrre acceptat de
asociatul A. Asociatul B solicit restituirea aportului prin virament bancar.
Valoare nominal a unei actiuni: capital social/nr de actiuni=40000/2700=14.8148 lei/actiune
a) Rascumpararea actiunilor detinute de asociatul B
109=5121 (14.8148lei/act*1200 act=17777.76 lei)
b) Anularea actiunuilor rascuparate
1012=109 17777.76 lei
12 (42).S se determine soldul final al contului curent la data de 31 martie la un agent economic, prin
metoda direct, cunoscnd c situaia contului se prezint astfel :
1. Soldul iniial la data de 1 ianuarie este de 800.000 lei.
2. n cursul trimestrului au avut loc urmtoarele operaiuni n cont :
a) n data de 5 ianuarie s-a ncasat de la un client suma de 500.000 lei ;
b) n data de 2 februarie s-a achitat unui furnizor suma de 450.000 lei ;
c) n data de 15 februarie se ridic numerar din cont suma de 200.000 lei ;

d) n data de 28 februarie, ultima zi a lunii, se depune numerar n cont suma de 175.000 lei ;
e) n data de 10 martie se vireaz la buget obligaiile ocazionate de plata drepturilor salariale n sum
de 600.000 lei ;
f) n data de 24 martie se ncaseaz de la un client suma de 500.000 lei.
Dobnda bonificat este de 20% iar dobnda perceput este de 25%. La calculul dobnzii se utilizeaz numrul
de 360 de zile.

Incasari
Data Suma
01.01 800.000
05.01 500.000
28.02 175.000
24.03 500.000
Total 1.975.000

Plati
Nr zile pana la 31.03
Nr zile x suma
Data Suma
Nr zile pana la 31.03
Nr zile x suma
31+28+31=90
72.000.000 02.02 450.000 26+31=57
25.650.000
26+28+31=85
42.500.000 15.02 200.000 13+31= 44
8.800.000
31
5.425.000 10.03 600.000 21
12.600.000
7
3.500.000
123.425.000 Total 1.250.000
47.050.000

Soldul sumele
1.975.000-1.250.000= 725.000
123.425.000- 47.050.000= 76.375.000
Dobanda=

Divizor fix=

sold
divizor fix
360100
ratadobanzii

Dobanda bonificata=

123.425 .000
360100
= 68.569,44 lei
20

Dobanda perceputa=

47.050 .000
360100 =32.673,61 lei
25

Sold final cont la data de 31.03.


(1.975.000-1.250.000)+(68.569,44-32,673.61)= 725.000+35.895,83=689.104,17 lei

13 (22). Beta SA dispune la nceputul perioadei de gestiune de urmtoarele elemente


patrimoniale: mrci 12.000 u.m., utilaje 20.000 u.m., creane clieni 17.000 u.m., disponibiliti
bneti n contul de la BRD 51.000 u.m., disponibil n casierie 10.000 u.m., capital social
subscris i vrsat de 40.000 u.m., rezerve legale 12.000 u.m., prime de emisiune 10.000 u.m.,
rezultat reportat (profit) 18.000 u.m., datorii fa de furnizori 30.000 u.m.
Pe parcursul exerciiului financiar au loc urmtoarele operaii:
a Achiziionarea unei camionete, cost achiziie 21.000 u.m., TVA 20%, cu plata ulterioar;
b Achitarea contravalorii camionetei prin virament bancar;
c Calcularea i nregistrarea amortizrii anuale a camionetei (DNU 7 ani, regimul de
amortizare liniar);
d Prestarea ctre clieni a unor servicii de transport n valoare de 5.000 u.m., cu ncasare
ulterioar;
e ncasarea n numerar a contravalorii serviciul prestat.
Se cere:
s se ntocmeasc bilanul iniial, revelndu-se categoria aferent fiecrui element de activ i
de pasiv;
s se completeze registrul jurnal pentru fiecare operaie economic n parte, dup modelul:

Nr
crt

EXPLICAII

D
O
C
3

MODIFICRI
BILAN CPP
C
A
D Ch V
P
4 5 6 7 8

CONTURI
CORESPONDENTE
Debitoare

Creditoare

10

SUME

11

s prezentai detaliat etapele analizei contabile pentru oricare dintre operaiile economice de
mai sus;
s se stabileasc rulajele, totalul sumelor i soldul final al conturilor;
s se regularizeze TVA-ul;
s se ntocmeasc bilanul final.
Bilant initial
Active
1 Active
imobilizate
Active
necorporale

Explicatie

suma

Pasive
1 Capitaluri
propii

Marci

Active corporale

Utilaje

12,000.00 Capital social


Prime de
20,000.00 capital

Explicatie

suma

40,000.00
Prime de
emisiune

10,000.00

2 Active
circulante
Alte active
circulante
Conturi la banci
Casa

Rezerve
creante
clienti
cont BRD
caserie

Total Activ

Rezerve legale

17,000.00 Rezultatul reportat


51,000.00 2.Datorii
Furnizori
10,000.00
110,000.0
0 Total Pasiv

12,000.00
18,000.00
30,000.00
110,000.0
0

Registru jurnal

*s prezentai detaliat etapele analizei contabile pentru oricare dintre operaiile economice de
mai sus:
Natura operatie: achizitie camioneta
Modificari patrimoniale& regulid de functionare : Creste valoarea mijloacelor de transport
A+ debit
Creste valoare TVA deductibil A+ debit
Se majoreaza datoria fata de furnizorii de imobilizari P+ credit
Formula contabila
% = 404 25200
2131
21000
4426
4200
Regulriare TVA

4427 TVA colectat 833.33


4426 TVA deductibil 4200
4424 TVA de recuperat 3366.67
% =4426 4200
4427
833.33
4424
3366.67
Rulajul, totalul sumele si soldul final

14 (12). Societatea Comercial B deine un capital social de 300.000 u.m.n. divizat n 2.000 de
aciuni. n structura capitalurilor proprii se mai cuprind:
- alte rezerve = 10.000 u.m.n;
- profit nerepartizat din anii precedeni = 90.000 u.m.n;
- prime de aport = 10.000 u.m.n;
Se decide majorarea capitalului social cu750 de aciuni prin ncorporarea integral a
rezervelor, a profitului nerepartizat i cu 5.000 u.m.n din prime de capital.
Determinai valoarea matematic contabil (Vmat.cont.) a unei aciuni nainte i dup
majorarea capitalului social. Calculai valoarea unui drept de subscriere (DS) avnd n vedere c
aciunile emise au fost atribuite gratuit vechilor acionari.
Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare
15 (44) Principalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
A.Protejarea activelor intreprinderii
B.Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
C.Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
D.Promovarea eficacitatii exploatarii;
16 (127) . n cursul auditrii contului de vanzri ai constatat un numr de erori n valoare net
de 10.000 dintr-un eantion de 80.000 extras dintr-o populaie de 800.000. Care este eroarea
total care o vei reine, tiind c eroarea de eantioane ai apreciat-o la 25%!
a) 300.000;
b) 125.000;
c) 250,000.

Calculul erorii estimate prin extrapolare direct:


E.E.E.D.= valoarea net a erorilor din eantion/valoarea total a eantionului * valoarea
total a populaiei
E.E.E.D.= 10.000/80.000*800.000=0.125*800.000=100.000
Dac n cadrul eantionului am gsit erori ce reprezint 12.5% (0.125) i presupunem c acest
procent se extinde la nivelul ntregii populaii, se poate afirma c pe total populaie erorile pot
atinge nivelul de 100.000
Calculul erorii de eantionare
E.E.= E.E.E.D.* eroarea de eantionare apreciat ( E.E.A.)= 100.000*25%=25.000
Pot fi determinate erori i prin alegerea eantionului asupra cruia se execut verificrile, fapt ce
a determinat fa de planificare s admitem un nivel al acestor erori de 25%.Este cazul ca la
erorile estimate prin extrapolare s aplicm acest procent i n acest mod s identificm cu ct sar majora eroarea ca urmare a alegerii unor eantioane n care nivelul erorilor este superior.
Estimarea valorii totale a prezentrilor eronate la vnzri
V.T.P.E.=E.E.E.D.+E.E.
V.T.P.E.= 100.000+25.000= 125.000
Valoarea total a prezentrilor eronate la vnzri reflect suma globala erorilor ce ar putea
exista.
Rspuns corect: b
17 (55). Care sunt componentele controlului intern conform sistemului COSO?
Modelul de control intern COSO cuprinde cinci elemente componente, toate dintre ele intrand n
responsabilitatea managementului de a le realiza. COSO prezinta sistemul de control intern sub
forma unei piramide, in cadrul careia mediul de control este la baza, urmatoarele nivele sunt
evaluarea riscurilor si activitatile de control, penultimul nivel este dat de informatii i
comunicare, iar in varful piramidei identificm monitorizarea. Asadar, elementele controlului
intern sunt reprezentate de:
Mediul de control (control environment)
Evaluarea riscurilor (risk assessment)
Activitile de control (control activities)
Informaii i comunicare ( information and communication)
5) Monitorizare (monitoring)
18 (52). Care sunt responsabilitile comitetelor de audit?
Principalele responsabiliti ale comitetului de audit includ:
supervizarea tuturor rapoartelor financiare emise de firm (situaii financiare interimare i
finale, alte informaii financiare publicate de ctre firm);
monitorizarea relaiilor cu auditorul extern;
monitorizarea activitii i a resurselor auditorilor interni;

aprecierea msurii n care controlul intern poate identifica i nltura diferite categorii de
riscuri;
supervizarea politicilor i practicilor de prevenire i detectare a erorilor i fraudelor;
supervizarea politicilor i practicilor firmei de respectare a eticii n afaceri.
19 (36). Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul
considera ca oeroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea
situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a
ptrimoniului intreprinderii.Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor
financiare nu vor fi afectatesemnificativ.
Stablirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai buna si planificarea misiunii;
-evitarea lucrarilor inutile;
-jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.Definirea pragului de semnificatie permite
auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa apreciezemai bine sistemele si conturile
susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar lasfarsitul misunii, sa aprecieze
daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrulexercitiului, in scopul de
a putea emite o opinie fara rezerve.Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la
determinarea pragului de semnificatie:
-existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
-evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;
-capitaluri proprii sau rezultate anormale.
20 (71). Definite auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n
examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n
vederea
exprimrii
uneiopinii
motivate
n legatur
cu
validitatea i corecta
aplicare a procedurilor interne stabilite deconducerea intreprinderii (entitii).
Controlul intern.
Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de
conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a uneigestionri riguroase i
eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor,
prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitateanregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui partcipa
intreg personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului
deaplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimentedistincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii.
El poate fi realizatsi de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare)
21 (51) Asemanari si deosebiri intre auditul intern si auditul statutar.

Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati
profesionistii contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit,
cum ar fi :
Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un
prestator de servicii independent juridic de intreprindere.
Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, auditorul
statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor utilizatorilor situatiilor financiare.
Obiectivele auditului:
Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatilor intreprinderii;
obiectivul auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a
conturilor, situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.Pentru atingerea acestor obiective
auditul statutar va trebui sa aprecieze si el dispozitivele de control intern ale intreprinderii; deci
controlul intern este pt auditul statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.
Domeniul de aplicare al auditului:
Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa la inglobarea rezultatelor si la elaborarea
situatiilor financiare, insa in toate functiile intreprinderii;auditul intern are un domeniu de
aplicare mai vast : cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile
acestor functii.
Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupa de
orice frauda de indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra situatiilor
financiare; auditul intern , desi nu are drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie mult mai
larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectand si adancind
controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.
Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este
juridica si statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva; el este
independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.
Periodicitatea auditurilor:auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, ei actioneaza in
perioada propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regukla aceiasi interlocutori; auditorul
intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct de
vedere al prezentei in intreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este
permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul statutar este
permanent.
Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza
de comparatii, analize, inventare etc,;metoda auditorilor interni este specifica si originala,
adaptata la cultura intreprinderii.
22 (3) Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?
Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i
financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit,
de baz.

Categoria III Expertiza contabil

23 (11). Rapoartele de expertiz contabil judiciar depuse de experii contabili la dosarele


cauzei pot fi consultate:
a) numai de avocaii prtilor implicate n cauza respectiv;
b) numai de prile implicate n cauza respectiv;
c) de cei interesai (care justific un interes legitim).
Raspuns corect C

24 (12). Intr-un dosar civil aflat pe rolul Judectoriei Sibiu se dispune efectuarea unei expertize
contabile judiciare i se numete un expert din oficiu i un expert reprezentant al reclamantului.
Dup studierea dosarului cauzei, expertul numit constat c documentele din dosar nu sunt
suficiente pentru formularea rspunsurilor la obiectivele expertizei i efectueaz citarea prilor
la sediul prtului, apreciind c acolo se afl documentele de care are nevoie. La data stabilit
pentru ntlnirea cu prile din dosar expertul se prezint la sediul prtului i constat c nu i se
permite accesul n sediul acestuia. Cum trebuie s procedeze n continuare expertul contabil
pentru a-i putea finaliza documentarea pentru realizarea expertizei dispuse?
Daca actele existente la dosarul cauzei, nu ii sunt suficiente pentru intocmirea raportului
de expertiza tehnica, expertul prin mandatul postal cu confirmare de primire, de convocare a
partilor la data si ora stabilita pentru efectuarea expertizei, poate solicita nominal, in scris,
partilor in proces, ca la data convocarii sa prezinte documentele pe care le considera utile pentru
intocmirea raportului de expertiza.
25 (21). Din Rechizitoriul Parchetului, expertiza contabil reine: Se constat astfel, din datele
de bilan depuse de ctre societate la organele fiscale, c n perioada de referin, Beta SRL a
rulat sume importante de bani: 33.592.290 lei la finele anului N-2; 17.928.007 lei la finalul
anului N-1; respectiv 13.174.133 lei la finalul anului N avnd prin urmare posibilitatea de a
achita datoriile ctre bugetul de stat..... Faptul c societatea a preferat s achite cu prioritate
datoriile ctre diferii furnizori sau cele cu administrarea firmei, nu l scutete ns pe nvinuit de
obligaiile fiscale.... Situaia ncasrilor i plilor efectuate de societate prin conturile de la
banc i n numerar, prin casierie, aa cum rezult din evidena contabil, pe perioada anilor N-2
N este urmtoarea:
Perioad
a
0
An N-2

ncasri
Pli
prin ncasri n
prin contul contul de la numerar
de la banc banc
prin
casierie
1
2
3
9.295.493,2 9.226.654,1 844.229,9
8
0
0

Pli
n
numerar
prin
casierie
4
835.103,4
3

-n leiTotal ncasri Total pli

5 = 1+3
10.139.723,1
8

6 = 2+4
10.061.757,5
3

An N-1
An N

2.809.013,9
8
995.854,98

2.808.700,9
7
995.151,57

740.568,4
4
876.381,5
3

740.552,9
1
874.248,5
9

3.549.582,42

3.549.253,88

1.872.236,51

1.869.400,16

Din evidena contabil a societii, expertul reine obligaiile de plat i plile ctre furnizori n
perioada anilor N-2 - N-august:

Nr.
crt.
0
1.
2.
3.

Perioada
1
Anul N-2
Anul N-1
Anul N
TOTAL

Sume
furnizorilor
2
1.513.246
748.226
477.381
2.738.853

- n lei datorate Sume


achitate
furnizorilor
3
1.247.730
507.643
298.614
2.053.987

Sold la finele
perioadei
4 = 2-3
265.516
240.583
178.767
684.866

Formulai rspunsul la obiectivul ncuviinat de instana de judecat: Punctul de vedere al


expertului referitor la constatrile Parchetului.
n conformitate cu examinrile materialului documentar mentionat n introducerea si cuprinsul
prezentului raport de expertiz, formulm urmtoarele concluzii (rspunsuri) la obiectivele
(ntrebrile) fixate acesteia:
Socieatea in cauza putea sa isi plateasca datoriile care bugetul de stat, avand in vedere rulajul
mare de bani incasati.
Conducerea societatii ar fi putut depunde la Administratia Judeteana a Finanelor Publice o cerere
de amanare a platii sau o resalonare a lor.
Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor
26 (24). Un utilaj n valoare de 12.307 lei este achiziionat n baza unui contract de leasing
financiar cu urmtoarele caracteristici: data intrrii n vigoare 1 ianuarie N; durata contractului 5
ani; ratele de 1.500 lei se pltesc la sfritul anului; rata efectiv a dobnzii este 10 %. Avansul
de 6.000 lei este pltibil imediat; transferul dreptului de proprietate se face la valoarea rezidual
de 1.000 lei. Care este valoarea actual a plilor de leasing avnd n vedere o rat medie a
dobnzilor pe pia de 12%?
Valoare utilaj 12307 lei
Durata contract 5 ani
Avans 6000 lei
12307-6000 lei=6307 lei ramas de plata
6307/5=1261.40 + 238.6 lei dobanda =1500 lei rata
Daca se calculaza la o rata medie de 12% atunci creditul annual de plata va fi 1800 lei
Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi

27 (16). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc


urmtoarele date: Societatea A: active diverse 150.000 lei, datorii 25.000 lei, numr de aciuni
25.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 8,75 lei/aciune. Societatea B: capital social
75.000 lei, rezerve 25.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.
Societatea A
Activ net contabil= Active- Datorii= 150000-25000=125.000lei
Numar actiuni 25000
8.75 lei/actiune
Societatea B
Activ net contabil= capital social+reserve+ plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor=
75000+25000+22.500 lei=122500 lei
Numar de actiune ce trebuiesc emise 122500/8.75 lei/actiune= 14 000 actiuni
Categoria VII - Studii de fezabilitate
28 (29).
ntr-un studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie
prezentai n mod minimal?
Principalii indicatori sunt :
Valoare investitie(Vi)
Durata de recuperare a investitiei (Dr)
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
Rata de actualizare
Valoare actualizata neta (VAN)
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei
Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii
29 (4). Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei
pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
40000
2000
500
1000
30000
5000
8500
0

a) Fondul de rulment
FRB(fondul de rulment brut sau total)= ACR( Active circulante)= Stocuri+Creante=2500
b) Necesar fond de rulment
NFR= (ACR T)- DC= (2500-1000)-0=1500
T= trezoreria
DC= datorii curente
c) Necesarul de trezorerie
T= FRP NFR= (CPRM AIN)- NFR= (30000+5000)-1500=35000-1500=33500
FRP= fond de rulment permanent
CPRM= capitalul permanent(capital propiu+ datorii pe termen lung/mediu)
AIN= Active imobilizate nete
30 (117). O cretere a ratei stocurilor produciei n curs de execuie se poate datora urmtorilor
factori:
a)creterii stocului de produse finite ntr-un ritm mai lent dect creterea stocurilor de producie
n curs de execuie;
b)creterii volumului stocului de mrfuri n condiiile n care celelalte stocuri rmn
nemodificate;
c) diminurii duratei ciclului de fabricaie a produselor finite.
Raspuns corect B

Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii


31 (138). Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijloc fix. n cazul n care se vinde la un pre mai
mic dect valoarea rmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit?
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data
intrarii in patrimoniul contribuabilului (2500Lei);
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur
corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau
set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de
utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta
in parte.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Art. 24 alin.(15) din aceeasi lege stabileste ca pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de
amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile

rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe
baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu
valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in
baza valorii ramase neamortizata, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele
de amortizare aplicate pana la aceasta data.
La pct.3 din Decizia 2/2004 aprobata prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.576/2004 se
stipuleaza urmatoarele: "In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003,
cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii sau cedarii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor,
calculate ca diferenta intre valoarea fiscala de intrare a acestora si amortizarea fiscala, dupa caz,
sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile."
Asadar, nefiind impus ca nivelul veniturilor obtinute sa fie peste nivelul cheltuielilor, valoarea
neamortizata din momentul vanzarii mijloacelor fixe este considerata cheltuiala deductibila
pentru determinarea profitului impozabil, fiind o cheltuiala efectuata in scopul realizarii de
venituri impozabile. Este foarte important ca vanzarea mijloacelor fixe sa se faca la valoarea de
piata.
Valoarea de piata se demonstreaza prin documente justificative: oferte de pret de pe mica si mare
publicitate, evaluare/expertiza tehnica ca pentru mijloacele fixe de tipul respectiv (marca,
vechime, etc).
32 (169). Care este diferena ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ
cu alt loc de munc.
Prin locul unde se afla functia de baza se intelege: pentru persoanele fizice angajate la un singur
loc de munca, locul unde are incheiat contractul de munca sau alte documente specifice potrivit
legii, iar in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de
persoanele fizice angajate.
Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului la care a ales functia pe care o
considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria
raspundere. Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta
realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La
schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii
pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in
cursul unei lunii la un alt angajator, calculul impozitului se face pe fiecare sursa de venit (loc de
realizare a venitului). Deducerea persoanala se acorda numai de primul angajator, in limita
venitului realizat in luna respectiva, pana la lichidare. Daca angajarea are loc in aceeasi luna cu
lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor
realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
Daca persoana are si un alt loc de munca cu timp partial, atunci la al doilea loc de munca nu mai
beneficiaza de deducere personala la calcului impozitului pe salar.Toate celelalte contributii se
calculeaza si sunt retinute conform legii ( contibutii sanatate, contributii asigurari sociale, fond
somaj).

33 (236). Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hl. Concentraia alcoolic a
coniacului este de 35%. Determinai acciza de plat, tiind c acciza unitar este de 1.000
Euro/hl, iar cursul de schimb este de 4,5223/Euro.
Formula acciza=150hl*35%*1000euro/hl*4.5223lei/euro=2357421lei

Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern


34 (62).

Care sunt tehnicile utilizate pentru colectarea probelor de audit?

Tehnicile utilizate pentru colectarea probelor de audit sunt:


Inspectia
Observarea
Investigarea
Confirmarea
Recalcularea
Reefectuarea
Revizuirea (verificarea)
Proceduri analitice
Tehnici de audit asistate de computer (CAAT)
35 (93).

Care este modalitatea de ntocmire i circulaie a documentelor justificative?

Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale:


- denumirea documentului;
- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice
care ntocmeste documentul;
- numarul documentului si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare
(cnd este cazul);
- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal
al efectuarii acesteia;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate,
dupa caz;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea
operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar
preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz;
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
Documentele contabile - jurnale, fise etc. -, care servesc la prelucrarea, centralizarea
si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor consemnate in documentele justificative,
intocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a

datelor, trebuie sa cuprinda elemente cu privire la:


- felul, numarul si data documentului justificativ;
- sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate;
- conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare;
- semnaturile pentru intocmire si verificare, dupa caz.
Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor dupa data de intocmire sau de intrare a acestora in unitate si sistematic, in
conturi sintetice si analitice, in conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare forma de
inregistrare n contabilitate.
Inregistrarile in contabilitate se pot face manual sau utilizandu-se sistemele informatice
de prelucrare automata a datelor.
Factura se ntocmeste si se utilizeaza in conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii pentru care persoanele impozabile
sunt scutite fara drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata si nu sunt obligate sa
intocmeasca facturi, n conformitate cu prevederile Codului fiscal si ale normelor
metodologice de aplicare a acestuia, operatiunile economice se inregistreaza in baza
contractelor incheiate intre parti si a documentelor financiar-contabile sau bancare care sa
ateste acele operatiuni, cum sunt: aviz de insotire a marfii, chitanta , dispozitie de
plata/incasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., dupa caz.
Registrele de contabilitate si formularele financiar-contabile pot fi adaptate n
functie de specificul si necesitatile persoanelor prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991,
republicata, cu conditia respectarii continutului de informatii si a normelor de ntocmire
si utilizare a acestora. Acestea pot fi pretiparite sau editate cu ajutorul sistemelor
informatice de prelucrare automata a datelor.
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si
se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment
identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari
informatice, dupa caz.
Numerotarea paginilor registrelor se va face n ordine crescatoare, iar volumele se vor
numerota n ordinea completarii lor

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile


36 (77). Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei?
Comisia de disciplina a filialei este formata dintr-un presedinte, 4 membri titulari si 5 membri
supleanti, alesi de adunarea generala dintre membrii filialei, experti contabili, care se bucura de
autoritate profesionala si morala deosebita.
Membrii supleanti sunt desemnati in aceleasi conditii, odata cu titularii. Mandatul membrilor
comisiei este de 4 ani.

Comisia de disciplina de pe langa consiliul filialei este competenta sa sanctioneze


abaterile disciplinare savarsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu
domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala a
altei filiale.
Fac exceptie plangerile privitoare la fapte savarsite de membrii Consiliului Superior si ai
consiliilor filialelor, de membrii si presedintii comisiilor de disciplina ale filialelor, de presedintii
Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice straine carora le-a
fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in
Romania, care se depun la Comisia superioara de disciplina. Plangerile privitoare la fapte
savarsite de membrii si presedintele Comisiei superioare de disciplina se depun la Consiliul
Superior, care le analizeaza si le prezinta Conferintei Nationale.

37 (103). Pastrarea arhivelor clientului.


Pstrarea documentelor contabile nu este un atribut al profesionistului contabil care ine
contabilitatea clientului su. Aceasta este o obligaie exclusiv a clientului.
Modalitatea de predare-primire a documentelor justificative n vederea contabilizrii, ct i a
registrelor contabile inute de profesionistul contabil trebuie stabilit prin contract sau printr-o
anex la acesta, cu nominalizarea lor i a termenelor de predare-primire ntre prile contractante;
profesionistul contabil nu are dreptul de a pstra n arhiva sa documentele justificative i
registrele clientului su.
n cazul n care clientul ntrzie sau neglijeaz respectarea termenelor contractuale de predareprimire a documentelor justificative, a registrelor contabile i a situaiilor i declaraiilor
periodice, profesionistul contabil va proceda la punerea n ntrziere a clientului su, prin
scrisoare recomandat cu confirmare de primire. Aceast scrisoare se pstreaz la dosarul
clientului, fcnd dovada, dac este cazul, a bunei sale credine de ndeplinire a obligaiilor sale
de a restitui clientului documentele respective.
Dac acest demers a rmas fr rezultat i dac clientul a disprut - examinarea registrului de
comer permite s se verifice dac acesta a fost efectiv radiat -, membrul Corpului este obligat s
conserve documentele n cauz, pe durata prevzut de lege, n caz contrar suportnd sanciunile
legale.
38 (93). Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii
sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un
conflict de ordin profesional, dac politicile

stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la


urmtoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este
suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul
direct trebuie notificat n acest sens;
dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun
problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului
profesional;
dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru
chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a
angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul
entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
39 (87). Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului
INDEPENDENTA - presupune c profesionistul contabil satisface concomitent cele dou
componente fundamentale ale conceptului de independen i anume :
- independena de spirit ( sau n gandire) care constituie independenta de drept consta in
acea stare a profesionsitului contabil potrivit careia in gandirea lui , acesta considera ca
poate indeplini o misiune in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara;
- independenta in aparenta sau independenta comportamentala , independenta de fapt,
presupune ca o persoana bine informata dar si bine intentionata nu gaseste nici un motiv
de natura comportamentala , care sa o determine sa puna la indoiala integritatea si
obiectivitatea profesionsitului contabil.
40 (56). Cine este expertul contabil?
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a
verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si
de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatior comerciale si de a verifica legalitatea
bilantului contabil si a contului de profit si pierdere.
Asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si si recomandarilor sale, expertul contabil
intocmeste raport.
Expertul contabil poate, de asemenea, sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatilor
comerciale si sa analizeze, prin procedee specifice contabilitatii, situatia economica, financiara si
fiscala a acestora.
Calitatea de expert contabil (ca si de contabil autorizat) se dobandeste pe baza de examen.