In raport cu memoria care tinde spre fixarea si pastrarea informatiilor , uitarea este un fenomen
negativ. In schimb, in raport cu necesitatile practice , cu solicitarile cotidiene , uitarea este un
fenomen pozitiv.
Memoria este dinamica si poate fi clasificata ca avand trei faze principale : fixarea( memorarea in
accetpiunea traditionala), pastrarea (conservarea), reactualizarea(reamintirea).
In cazul fixarii apar doua tipuri de memorie : intentionata si neintentionata. De exemplu :
memoria neintentionata este pusa in valoare in cazul unor plimbari prin oras si retinerea unor
figuri , strazi, cladiri, neintentionat si memoria intentionata prin studiul unor materii, deci punand
un efort pentru memorare.
In functie de tipul de procesare si de integrare a informatiilor memoria poate fi imediata sau
senzoriala , de scurta durata si de lunga duarata.
Cei mai importanti analizatori care au efect pe termen lung asupra memoriei sunt cei olfactivi si
viscerali.
Conditia principala a unei pastrari trainice a unui material o data invatat este repetarea lui
periodica sau utilizarea lui in cazul unei activitatii ulterioare.
Un lucru bine definit este ca performantele memoriei scad in perioada in care nu este folosita.Un
interval de timp este plin de evenimente care ar putea fi implicate in uitare.
Spre deosebire de memorie care stocheaza informatiile, uitarea este un fenomen psihic natural si
necesar deoarece are menirea de a evita supraincarcarea depozitului memoriei si de a asigura
echilibrarea sistemului cognitiv al individului. Uitarea poate fi un lucru pozitiv deoarece sterge
informatiile neimportante , dar de asmenea este si negativa deoarece sterge memorii vechi pe care
ai vrea sa le mai detii sau uneori informatii importante.
Oricat ar parea de ciudat , uitarea este , de obicei , un fenomen normal , folositor si necesar.
Datorita uitarii noi nu pastram totul, ci doar ce ne intereseaza sau de ce avem nevoie.Uitarea
intervine ca o supapa care lasa sa se scurga, sa se elimine ceea ce nu mai corespunde noilor
solicitari.
Care sunt formele uitrii? n literatura de specialitate sunt descrise trei forme ale uitrii: uitarea
total (tergerea, dispariia, suprimarea integral a datelor memorate i pstrate); recunoaterile i
reproducerile pariale, mai puin adecvate sau chiar eronate; lapsusul (uitarea momentan, exact
pentru acea perioad cnd ar trebuie s ne reamintim).
De ce uitm? Cauzele uitrii sunt numeroase (stri de oboseal, surmenaj, anxietate, mbolnvirea
creierului), cea care primeaz ns este insuficiena sau proasta organizare a nvrii. O nvare
neraional care ia forma subnvrii (cu mai puine repetiii dect este necesar) sau forma
supranvrii (cu mai multe repetiii dect numrul optim) este la fel de periculoas pentru
memorie ca i lipsa ei.