Pnar Vol1

ROMNIA
PROGRAMUL NAIONAL DE ADERARE

LA UNIUNEA EUROPEAN
VOLUMUL I
IUNIE 2001
CUPRINS
VOLUMUL I
CUPRINS...............................................................................................................................................................3
INTRODUCERE...................................................................................................................................................7
LISTA DE ABREVIERI ......................................................................................................................................9
1.
PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN ...................15

1.1.
1.2.
1.3.
2.
CADRUL INSTITUIONAL I SISTEMUL DE COORDONARE A ACTIVITII DE INTEGRARE EUROPEAN ..15

PROCESUL NEGOCIERILOR DE ADERARE ..............................................................................................18
STADIUL APLICRII ACORDULUI EUROPEAN (TRECEREA LA ETAPA A DOUA)......................................20
CRITERIILE POLITICE.........................................................................................................................25
2.1.
DEMOCRAIA I STATUL DE DREPT .....................................................................................................25
2.1.1. Autoritatea judectoreasc ...........................................................................................................25
2.1.2. Lupta mpotriva corupiei..............................................................................................................26
2.2.
DREPTURILE OMULUI I PROTECIA MINORITILOR ..........................................................................27
2.2.1. Protecia copilului.........................................................................................................................27
2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor .............................................................................................29
2.2.3. Drepturile civile i politice............................................................................................................30
3.
CRITERIILE ECONOMICE...................................................................................................................33
3.1.
REALIZRI MACROECONOMICE ...........................................................................................................33
3.2.
SINTEZA POLITICILOR MACROECONOMICE ..........................................................................................37
3.2.1. Politica financiar ........................................................................................................................37
3.2.1.1.
3.2.1.2.
3.2.2.
Politica bugetar ................................................................................................................................. 37

Politica fiscal .................................................................................................................................... 38
Politica monetar i a cursului de schimb ....................................................................................40
3.2.2.1.
3.2.2.2.
Politica monetar................................................................................................................................ 40
Politica cursului de schimb................................................................................................................. 41
3.2.3. Politica veniturilor salariale.........................................................................................................41

3.2.4. Politica comercial .......................................................................................................................42
3.3.
EXISTENA UNEI ECONOMII FUNCIONALE DE PIA ..........................................................................43
3.3.1. Liberalizarea preurilor i comerului ..........................................................................................43
3.3.2. Piaa financiar, restructurarea sistemului bancar i impactul reformei sistemului de pensii
asupra pieei de capital ...............................................................................................................................44
3.3.3. Dreptul de proprietate...................................................................................................................45
3.3.4. Reforme i schimbri structurale ..................................................................................................46
3.3.4.1.
3.3.4.2.
3.3.4.3.
3.3.4.4.
Politica industrial.............................................................................................................................. 46
Sectorul agricol................................................................................................................................... 47
Sectorul transporturilor....................................................................................................................... 48
Privatizarea sectorului real ................................................................................................................. 49
3.4.
CAPACITATEA DE A FACE FA PRESIUNII CONCURENIALE I FORELOR PIEEI DIN CADRUL UNIUNII
EUROPENE.........................................................................................................................................................52
3.4.1. Integrarea comercial cu Uniunea European.............................................................................52
3.4.2. Abilitatea ntreprinderilor de a se adapta la concurena din Uniunea European dezvoltarea
sectorului privat i al IMM-urilor ...............................................................................................................53
3.4.3. Adaptarea forei de munc la cerinele pieei ...............................................................................54
3.4.4. Investiiile strine..........................................................................................................................55
3.5.
PROGNOZA MACROECONOMIC PENTRU PERIOADA 2001-2004 ..........................................................57
3.5.1. Evoluii macroeconomice..............................................................................................................57
3.5.2. Evoluii sectoriale .........................................................................................................................60
4.
CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE.......................63

4.1.
LIBERA CIRCULAIE A MRFURILOR ...................................................................................................63
4.1.1. Standardizarea ..............................................................................................................................63
4.1.2.
4.1.3.
4.1.4.
4.1.5.
Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii...................................................... 65

Metrologia.................................................................................................................................... 66
Produse alimentare ...................................................................................................................... 68
Produse farmaceutice................................................................................................................... 70
4.1.5.1.
4.1.5.2.
Produse farmaceutice de uz uman ...................................................................................................... 70

Produse farmaceutice de uz veterinar ................................................................................................. 71
4.1.6. Produse industriale ...................................................................................................................... 72

4.1.7. Achiziiile publice ......................................................................................................................... 77
4.1.8. Echipamente terminale de telecomunicaii si radiocomunicaii................................................... 80
4.2.
LIBERA CIRCULAIE A PERSOANELOR ................................................................................................ 81
4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale.................................................................. 81
4.2.1.1.
4.2.1.2.
Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere.... 81

Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale prin directivele sectoriale ................................. 83
4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor ............................................................................................... 85

4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de a nfiina i conduce
ntreprinderi ............................................................................................................................................... 86
4.2.4. Circulaia lucrtorilor.................................................................................................................. 86
4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social ............................................................................. 87
4.3.
LIBERA CIRCULAIE A SERVICIILOR ................................................................................................... 89
4.3.1. Asigurri ...................................................................................................................................... 89
4.3.2. Servicii bancare............................................................................................................................ 90
4.3.3. Piee de capital............................................................................................................................. 94
4.3.4. Protecia datelor personale.......................................................................................................... 96
4.3.5. Servicii fr caracter financiar .................................................................................................... 97
4.4.
LIBERA CIRCULAIE A CAPITALURILOR .............................................................................................. 98
4.5.
DREPTUL SOCIETILOR COMERCIALE ............................................................................................. 101
4.5.1. Dreptul societilor comerciale.................................................................................................. 101
4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale ....................................................................................... 102
4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual ............................................................................................ 104
4.5.4. Dreptul de proprietate industrial ............................................................................................. 107
4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i industrial ................ 110
4.5.6. Dreptul civil................................................................................................................................ 111
4.6.
POLITICA N DOMENIUL CONCURENEI............................................................................................. 112
4.7.
AGRICULTURA ................................................................................................................................. 119
4.7.1. Construcie instituional pentru politicile agricole sectoriale.................................................. 119
4.7.1.1.
4.7.1.2.
4.7.1.3.
Sectorul viti-vinicol.......................................................................................................................... 120

Cadastrul agricol .............................................................................................................................. 122
Statistica agricol ............................................................................................................................. 123
4.7.2. Sectorul sanitar veterinar........................................................................................................... 124

4.7.3. Sectorul fitosanitar ..................................................................................................................... 126
4.7.4. Sectorul semine i material sditor ........................................................................................... 127
4.7.5. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD ............................................ 128
4.7.6. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale .................................................. 131
4.7.7. Sectorul forestier ........................................................................................................................ 132
4.8.
PESCUITUL ....................................................................................................................................... 134
4.9.
POLITICA N DOMENIUL TRANSPORTURILOR..................................................................................... 137
4.10.
IMPOZITAREA ................................................................................................................................... 156
4.10.1.
Impozitarea indirect ............................................................................................................ 156
4.10.1.1.
4.10.1.2.
4.10.2.
4.10.2.1.
Taxa pe valoarea adugat................................................................................................................ 156

Accize............................................................................................................................................... 158
Impozitarea direct................................................................................................................ 159

Impozitul pe profit............................................................................................................................ 159
4.10.3.
ntrirea capacitii administrative i a asistenei reciproce ................................................ 160
4.10.4.
mbuntirea eficienei administraiei fiscale ...................................................................... 161
4.11.
UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR .............................................................................................. 164
4.11.1.
Politici fiscale i participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice n cadrul
Uniunii Europene ..................................................................................................................................... 164
4.11.2.
Politica monetar i a cursului de schimb............................................................................. 166
4.12.
STATISTICA ...................................................................................................................................... 170
4.13.
POLITICILE SOCIALE I OCUPAREA FOREI DE MUNC ...................................................................... 174
4.13.1
Legislaia muncii ................................................................................................................... 174
4.13.2.
Dialogul social ...................................................................................................................... 176
4.13.3.
4.13.4.
4.13.5.
4.13.6.
4.13.7.
4.13.7.1.
4.13.7.2.
Egalitatea de anse ntre brbai i femei ..............................................................................178

Lupta mpotriva rasismului ....................................................................................................180
Ocuparea forei de munc ......................................................................................................181
Fondul Social European.........................................................................................................183
Securitate social, persoane vrstnice i excludere social...................................................184
Asigurrile sociale ............................................................................................................................ 184
Asistena social ............................................................................................................................... 185
4.13.8.
Persoanele cu handicap .........................................................................................................187
4.13.9.
Fundaia Dublin .....................................................................................................................189
4.13.10.
Sntatea public ...................................................................................................................189
4.13.11.
Sntate i securitate n munc ..............................................................................................192
4.14.
ENERGIA ...........................................................................................................................................193
4.14.1.
Gaze naturale .........................................................................................................................194
4.14.2.
Petrol......................................................................................................................................196
4.14.3.
Energie electric i termic....................................................................................................197
4.14.4.
Energie nuclear ....................................................................................................................200
4.14.5.
Eficiena energetic................................................................................................................201
4.14.6.
Combustibili solizi..................................................................................................................202
4.15.
POLITICA INDUSTRIAL ....................................................................................................................203
4.15.1.
Industria minier....................................................................................................................207
4.15.2.
Industria metalurgic .............................................................................................................208
4.15.3.
Industria de construcii i reparaii nave ...............................................................................209
4.15.4.
Industria de tractoare i maini agricole ...............................................................................210
4.15.5.
Industria auto .........................................................................................................................211
4.15.6.
Industria de maini i echipamente energetice.......................................................................212
4.15.7.
Industria chimic i petrochimic ..........................................................................................213
4.15.8.
Industria electronic i electrotehnic ...................................................................................214
4.15.9.
Industria de textile..................................................................................................................216
4.15.10.
Industria de pielrie i nclminte.......................................................................................216
4.15.11.
Industria lemnului ..................................................................................................................217
4.15.12.
Industria de celuloz i hrtie ................................................................................................218
4.15.13.
Industria sticlei i ceramicii de uz gospodresc i ornamental..............................................220
4.15.14.
Industria materialelor de construcii......................................................................................221
4.15.15.
Industria de aprare...............................................................................................................222
4.15.16.
Industria alimentar...............................................................................................................224
4.16.
NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ...................................................................................................224
4.17.
TIIN I CERCETARE ......................................................................................................................229
4.18.
EDUCAIE, FORMARE PROFESIONAL I TINERET .............................................................................231
4.19.
TELECOMUNICAII I TEHNOLOGIA INFORMAIEI .............................................................................237
4.20.
CULTUR I POLITICA N DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI ...................................................................241
4.21.
POLITICA REGIONAL I COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE .....................................244
4.22.
PROTECIA MEDIULUI NCONJURTOR ..............................................................................................247
4.22.1.
Legislaia orizontal...............................................................................................................249
4.22.2.
Calitatea aerului.....................................................................................................................250
4.22.3.
Managementul deeurilor.......................................................................................................252
4.22.4.
Calitatea apei .........................................................................................................................252
4.22.5.
Protecia naturii .....................................................................................................................255
4.22.6.
Poluarea industrial...............................................................................................................255
4.22.7.
Chimicale i organisme modificate generic ...........................................................................256
4.22.8.
Protecia mpotriva zgomotului ..............................................................................................258
4.22.9.
Protecia civil .......................................................................................................................258
4.22.10.
Sigurana nuclear .................................................................................................................258
4.22.11.
Infrastructura de mediu..........................................................................................................259
4.23.
PROTECIA I SNTATEA CONSUMATORILOR..................................................................................260
4.24.
COOPERAREA N DOMENIUL JUSTIIEI I AFACERILOR INTERNE ........................................................264
4.24.1.
Azilul.......................................................................................................................................265
4.24.2.
Migraia i controlul frontierelor ...........................................................................................268
4.24.2.1.
4.24.2.2.
4.24.3.
4.24.4.
Migraia ............................................................................................................................................ 268

Controlul frontierelor........................................................................................................................ 272
Cooperarea poliieneasc ......................................................................................................276

Combaterea drogurilor i a crimei organizate.......................................................................280
4.24.5.
Cooperarea judiciar ............................................................................................................ 283
4.25.
UNIUNEA VAMAL ........................................................................................................................... 285
4.26.
RELAIILE ECONOMICE INTERNAIONALE........................................................................................ 289
4.27.
POLITICA EXTERN I DE SECURITATE COMUN .............................................................................. 291
4.28.
CONTROLUL FINANCIAR ................................................................................................................... 293
4.28.1.
Controlul financiar preventiv i auditul intern...................................................................... 293
4.28.2.
Controlul financiar extern ulterior ........................................................................................ 296
4.29.
PREVEDERI FINANCIARE I BUGETARE ............................................................................................. 298
5.
REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE ....................................................................................... 303
6.
NECESITI FINANCIARE ............................................................................................................... 313
VOLUMUL II ANEXE
PROGRAMUL
NAIONAL
DE
ARMONIZARE
LEGISLATIV
CORESPUNZTOR
CRITERIULUI CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE
NECESITI FINANCIARE PENTRU SUSINEREA OBIECTIVELOR DIN PNAR
ANEXA 1 - Sinteza necesitilor de finanare pe capitole i subcapitole
ANEXA 2 - Sinteza necesitilor de finanare pe obiective i msuri
INTRODUCERE
Consiliul European de la Nisa si incheierea Conferintei Interguvernamentale au creat premisele
institutionale ale extinderii Uniunii Europene.
Astfel, procesul de pregatire pentru aderare al tarilor candidate cunoaste un nou ritm,
desfasurandu-se in paralel cu procesul de negociere propriu-zisa.
Considerand drept nesatisfacator ritmul de pregatire si desfasurare a negocierilor de aderare pe
parcursul anului 2000, noul Guvern al Romaniei rezultat in urma alegerilor din noiembrie 2000 a
luat masurile administrative si legislative necesare pentru realizarea unei conduceri si coordonari
corespunzatoare a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la UE. A fost infiintat Ministerul
Integrarii Europene, a fost constituita Delegatia nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la
U.E. si au fost desemnati secretari de stat pentru integrare europeana in fiecare minister.
Procesul de pregatire a aderarii la UE se desfasoara in continuare in cadrul strategiei intarite de
pre-aderare lansata de Agenda 2000.
Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (PNAR) reprezinta
instrumentul pentru aplicarea acestei strategii in plan intern si are ca obiectiv general indeplinirea
criteriilor de aderare stabilite de Consiliul European de la Copenhaga, iar ca obiectiv intermediar
indeplinirea prioritatilor Parteneriatului pentru Aderare UE Romania.
Editia 2001 a PNAR are in vedere, cu prioritate, prevederile Programului de Guvernare pe
perioada 20012004 si ale Planului de Actiune pentru aplicarea acestui program. De asemenea,
are in vedere evolutiile inregistrate in cadrul procesului de negociere pentru aderare.
Aceasta editie a PNAR are o structura similara cu cea a Raportului anual al Guvernului Romaniei
asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderare si a Raportului periodic al Comisiei
Europene.
Orizontul de timp acoperit de PNAR 2001 este 20012004, defalcat in termen scurt (anii 2001 si
2002) si respectiv termen mediu (anii 2003 si 2004).
Procesul de actualizare a PNAR se concentreaza pe indeplinirea obiectivelor prevazute in
Parteneriatul pentru Aderare, care au stat si la baza prevederilor Programului de Guvernare,
precum si pe remedierea deficientelor semnalate in Raportul periodic din noiembrie 2000 al
Comisiei Europene. Totodata, actualizarea are ca reper general, ca si la PNAR 2000, finalizarea
preluarii acquis-ului comunitar si indeplinirea criteriilor de aderare pana la sfarsitul anului 2006,
avand in vedere datatinta asumata unilateral de Romania pentru aderarea la UE.
In perioada scursa de la editia anterioara a PNAR s-au inregistrat o serie de evolutii cu implicatii
majore in realizarea actualizarii. Acestea se refera in principal la:
-
La sfarsitul lunii mai a.c. sunt deschise 14 capitole in cadrul negocierilor de aderare, din care 6
capitole sunt inchise provizoriu; exista premise ca la viitoarea reuniune a Conferintei de
aderare din iulie a.c. sa poata fi inchise provizoriu inca trei capitole de negocieri: Dreptul
societatilor comerciale, Pescuitul si Protectia si sanatatea consumatorilor; in prezent Delegatia
nationala pentru negocierea aderarii pregateste documentele de pozitie pentru un numar de
alte 7 capitole de negocieri; in acest fel, Romania isi propune ca, pana la sfarsitul anului 2001,
sa aiba un total de 24 de capitole de negociere deschise (inclusiv 3 capitole care au fost
transmise Consiliului UE, dar nu au fost deschise pana la aceasta data);
Sectiunile din PNAR corespunzatoare capitolelor de negociere detaliaza masurile ce se au in

vedere de catre institutiile romanesti pentru respectarea angajamentelor luate sau care se vor lua
in cadrul negocierilor.
7
A fost actualizat Planul de actiune guvernamental pe perioada 20012004, document menit

sa puna in aplicare prevederile Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe
termen mediu si ale Programului de Guvernare pentru perioada 20012004;
Se afla in curs de desfasurare programarea asistentei financiare nerambursabile acordata de

UE in cadrul programelor Phare 2001, ISPA si SAPARD, pentru care alocarile bugetare s-au
triplat incepand cu anul 2000.
Editia PNAR 2001 cuprinde programarea actiunilor si masurilor necesare pregatirii negocierilor
de aderare si avansarii in indeplinirea criteriilor de aderare in perioada 20012004.
Din punct de vedere tehnic, aceasta editie are aceeasi structura ca si cea din anul 2000.
Structura capitolelor este urmatoarea:
-
Capitolul privind Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana se refera la cadrul
general al relatiilor dintre Romania si UE in contextul desfasurarii negocierilor de aderare si al
Acordului european de asociere. Sunt prezentate, de asemenea, noua conceptie si noul cadru
institutional privind activitatea de integrare europeana si coordonarea acesteia pe plan intern;
Capitolul privind Criteriile politice prezinta situatia actuala si prioritatile pe termen scurt si
mediu in domeniul democratiei si statului de drept si a drepturilor omului si protectiei
minoritatilor, cu accent pe protectia drepturilor copilului, imbunatatirea situatiei comunitatii
rome si pe masurile de combatere a coruptiei;
Capitolul privind Criteriile economice evidentiaza realizarile macroeconomice din anul 2000 si
prima parte a anului 2001, politicile macroeconomice ce vor fi puse in aplicare, stadiul actual
al indeplinirii criteriilor economice de aderare stabilite la Copenhaga (existenta unei economii
functionale de piata si respectiv capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor
pietei din cadrul Uniunii Europene), precum si prognoza macroeconomica pentru perioada
2001-2004;
Capitolul privind Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE detaliaza stadiul actual
si prioritatile pe termen scurt si mediu ale pregatirilor pentru aderare, precum si situatia
negocierilor de aderare, pentru 29 de capitole ale acquis-ului comunitar care fac obiectul
negocierilor de aderare;
Capitolul privind Reforma administratiei publice prezinta situatia actuala si prioritatile in

domeniul reformei administratiei publice centrale si locale, punandu-se accentul pe
descrierea noii structuri a Guvernului si pe liniile directoare de actiune ale acestuia pentru
intarirea capacitatii administratiei publice;
Capitolul privind Necesitatile financiare sintetizeaza informatiile financiare indicate in cadrul

fiecarui sector cu privire la necesitatile de finantare bugetara si externa (asistenta
nerambursabila si credite) ce se au in vedere a fi mobilizate pe termen scurt si mediu pentru
sustinerea programului de aderare.
De asemenea, PNAR cuprinde, in cadrul volumului II, doua anexe programul de armonizare
legislativa si tabelul de finantare a obiectivelor si masurilor cuprinse in program ambele
defalcate pe anii 2001-2004.
Editia PNAR 2001 isi propune sa realizeze o evaluare obiectiva si cuprinzatoare a gradului actual
de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE, precum si un tablou detaliat de obiective si
masuri necesare pentru indeplinirea criteriilor de aderare.
PNAR isi pastreaza caracterul de instrument national de programare a pregatirilor de aderare si
ramane in continuare un document evolutiv, urmand a fi actualizat anual in functie de realizari si
noile prioritati aparute in procesul de negociere pentru aderare.
8
LISTA DE ABREVIERI
ABREVIERE
ROMANA
ENGLEZA
NUMELE COMPLET
ROMANA
ENGLEZA
AACR
AACR
Autoritatea Aeronautica
Civila Romana
Romanian Civil Aviation

Authority
ADR
ADR
Agentia de Dezvoltare
Regionala
Regional Development
Agency
AE
EA
Acordul European
Europe Agreement
AFER
AFER
Autoritatea Feroviara
Romana
Romanian Railways Transport

Authority
ANCESIAC
ANCESIAC
Agentia Nationala de
Control al Exporturilor
Strategice si al Interzicerii
Armelor Chimice
National Agency for Control

of Strategic Exports and
Interdiction of Chemical
Weapons
ANM
ANM
Agentia Nationala a
Medicamentului
National Drug Agency
ANOFM
ANOFM
Agentia Nationala pentru

Ocuparea Fortei de Munca
National Agency for

Employment
ANPC
ANPC
Autoritatea Nationala pentru

Protectia Consumatorilor
National Authority for

Consumer Protection
ANPCA
ANPCA
Autoritatea Nationala pentru

protectia Drepturilor
Copilului si Adoptie

Protection of the Childs
Rights and Adoptions
ANRE
ANRE
Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul
Energiei
National Authority for Energy

Regulation
ANRGN
ANRGN
Reglementare in domeniul
Gazelor Naturale

Natural Gas Regulation
ANRTIC
ANRTIC
Reglementare in Tehnologia
Informatiei si Comunicatii

Information Technologies and
Communications Regulation
ANSV
ANSV
Agentia Nationala Sanitara

Veterinara
National Sanitary Veterinary

Agency
APAPS
APAPS
Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului
Authority for Privatisation

and Management of the State
Ownership
ARA
ARA
Academia Romana de
Aviatie
Romanian Aviation Academy
ABREVIERE
ROMANA
ENGLEZA
NUMELE COMPLET
ROMANA
ENGLEZA
ARCE
ARCE
Agentia Romana pentru

Conservarea Energiei
Romanian Agency for Energy

Conservation
ARR
ARR
Autoritatea Rutiera Romana
Romanian Road Transport

Authority
ASRO
ASRO
Asociatia Romana de
Standardizare
Romanian Standardisation
Association
BEI
EIB
Banca Europeana de
Investitii
European Investment Bank
BERD
EBRD
Banca Europeana pentru

Reconstructie si Dezvoltare
European Bank for

Reconstruction and
Development
BIRD
IBRD
Banca Internationala pentru

Reconstructie si Dezvoltare
International Bank for

Reconstruction and
Development
BNR
BNR
Banca Nationala a Romaniei
National Bank of Romania
BRML
BRML
Biroul Roman de Metrologie

Legala
Romanian Legal Metrology

Bureau
CC
CC
Consiliul Concurentei
Competition Council
CCR
CCR
Curtea de Conturi a
Romaniei
Romanian Court of Accounts
CDT
RTD
Cercetare si dezvoltare
tehnologica
Research and technological

development
CEI
CEI
Comisia Internationala
pentru Electrotehnica
International Electro
Technical Commission
CEIP
ECPE
Centrul European al
Interprinderilor Publice
European Center for Public

Entreprise
CEN
CEN
Comitetul European de
Standardizare
European Committee for

Standardisation
CENELEC
CENELEC
Comitetul European de
Standardizare in Domeniul
Electrotehnic
European Committee for

Electro Technical
Standardisation
CES
CES
Consiliul Economic si Social
Economic and Social Council
CFR
CFR
Caile Ferate Romane
Railways National Company
CIIE
CIIE
Comitetul Interminsterial
pentru Integrare Europeana
Interministerial Committee
for European Integration
CILID
CILID
Comitetul Interministerial de
Lupta Impotriva Drogurilor
Interministerial Committee
for Fight against Drugs
CIR
CIR
Centrul Informational
Roman
Romanian Informational
Centre
10
ABREVIERE
ROMANA
ENGLEZA
NUMELE COMPLET
ROMANA
ENGLEZA
CNA
CNA
Consiliul National al
Audiovizualului
National Audiovisual Council
CNAS
CNAS
Casa Nationala de Asigurari

de Sanatate
National House for Health

Insurance
CNCAN
CNCAN
Comisia Nationala pentru

Controlul Activitatilor
Nucleare
National Commission for

Nuclear Activity Control
CNPAS
CNPAS
Casa Nationala de Pensii si

Alte Drepturi de Asigurari
Sociale
National House of Pensions

and Other Social Insurance
Rights
CNRED
CNRED
Centrul national de
recunoastere si Echivalare a
Diplomelor
National Center of
Equivalence and recognition
of Diplomas
CNVM
CNVM
Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare
National Commission for

Securities
CODES
CODES
Comisia Consultativa
Interministeriala in
Domeniul Egalitatii de Sanse
intre femei si Barbati
Consultative Inter-ministerial
Commission in the Field of
Equal opportunities for men
and women
COR
COR
Clasificarea Ocupatiilor din

Romania
International Standard
Classification of Occupations
COSA
COSA
Consiliul pentru Standarde

Ocupationale si Atestare
Council for Occupational

Standards and Attestation
CSA
CSA
Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor
Commission for Insurance

Supervision
DECIS
DECIS
Dezvoltarea Capacitatii de
Integrare a Egalitatii de
Sanse
Development of the Capacity

for Integrating equal
opportuniteis
DGP
DGP
Directia Generala a
Penitenciarelor
General Penitentiary
Department
DGV
DGV
Directia Generala a Vamilor
General Customs
Administration
DRI
DRI
Departamentul pentru Relatii Inter-ethnic Relations

Interetnice
Department
ERA
ERA
Zona Europeana de
Cercetare
European Research Area
ETSI
ETSI
Institutul European de
Standardizare in domeniul
Telecomunicatiilor
European
Telecommunications
Standards Institute
ETUC
ETUC
Confederatia Sindicatelor din European Trade Union

E p
C f d ti
11
ABREVIERE
ROMANA
NUMELE COMPLET
ENGLEZA
ROMANA
ENGLEZA
Europa
Confederation
FGDSB
FGDSB
Fondul de Garantare a
Depozitelor in Sistemul
Bancar
Bank Deposits Guarantee

Fund
FSE
ESF
Fondul Social European
European Social Fund
HG
GD
Hotarare de Guvern
Governmental Decision
IAvC
IAvC
Inspectoratul Aviatiei Civile
Inspectorate of Civil Aviation
ICAS
ICAS
Institutul de Cercetare
pentru Amenajari Silvice
National Institute for

Research and Forest Planning
IER
EIR
Institutul European din

Romania
European Institute of
Romania
INC
INC
Inspectoratul Navigatiei
Civile
Inspectorate of Civil
Navigation
INS
INS
Institutul National de
Statistica
National Institute for Statistics
IOVR
IOVR
Invalizi, Orfani, Vaduve de

Razboi
Disable, Orfans, War Widows
ISCIR
ISCIR
Inspectia de Stat pentru

Cazane, Recipiente sub
Presiune si Instalatii de
Ridicat
State Authority for Boilers,

Pressure Vessels and Hoisting
Equipment
ISO
ISO
Organizatia Internationala de International Standards

Standardizare
Organisation
ISTIS
ISTIS
Institutul de Stat pentru

Testarea si Inregistrarea
Soiurilor
State Institute for Testing and

Registration of Varieties
MAAP
MAAP
Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor
Ministry of Agriculture, Food

and Forestry
MAE
MAE
Ministerul Afacerilor
Externe
Ministry of Foreign Affairs
MAPM
MAPM
Ministerul Apelor si
Protectiei Mediului
Ministry of Waters and

Environment Protection
MApN
MApN
Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence
MCC
MCC
Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults
MCTI
MCTI
Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei
Ministry of Communications
and Information Technology
MDP
MDP
Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei
Ministry of Development and

Prognosis
12
ABREVIERE
ROMANA
ENGLEZA
NUMELE COMPLET
ROMANA
ENGLEZA
MEC
MEC
Ministerul Educatiei si
Cercetarii
Ministry of Education and

Research
MEURO
MEURO
Milioane EURO
Million EURO
MFP
MFP
Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance
MI
MI
Ministerul de Interne
Ministry of Interior
MIE
MIE
Ministerul Integrarii
Europene
Ministry of European
Integration
MIMMC
MIMMC
Ministerul pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii
si Cooperatie
Ministry of Small and Medium

Enterprises and Cooperative
MIP
MIP
Ministerul Informatiilor
Publice
Ministry of Public
Information
MIR
MIR
Ministerul Industriei si
Resurselor
Ministry of Industry and

Resources
MJ
MJ
Ministerul Justitiei
Ministry of Justice
MLPTL
MLPTL
Ministerul Lucrarilor Publice, Ministry of Public Works,

Transporturilor si Locuintei Transport and Housing
MMSS
MMSS
Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale
Ministry of Labour and Social

Solidarity
MO
OJ
Monitorul Oficial
Official Journal
MSF
MSF
Ministerul Sanatatii si
Familiei
Ministry of Health and Family
MT
MT
Ministerul Turismului
Ministry of Tourism
MTS
MTS
Ministerul Tineretului si
Sporturilor
Ministry of Youth and Sport
OC
OC
Oficiul Concurentei
Competition Office
OG
GO
Ordonanta de Guvern
Government Ordinance
ONCGC
ONCGC
Oficiul National de
Cadastru, Geodezie si
Cartografie
National Office for Cadaster,

Geodesy and Cartography
ONDOV
ONDOV
Oficiul National pentru

Denumiri de Origine al
Vinurilor
National Office for Origin

Denominations of Wines
ONPCSB
ONPCSB

Prevenirea si Controlul
Spalarii Banilor
National Office for

Prevention and Control of
Money Laundering
ONR
ONR

Refugiati
National Refugee Office
13
ABREVIERE
ROMANA
ENGLEZA
NUMELE COMPLET
ROMANA
ENGLEZA
ORDA
ORDA
Oficiul Roman pentru

Drepturile de Autor
Romanian Copyright Office
OSAAR
OSAAR
Oficiul de Supraveghere a
Activitatilor de Asigurari din
Romania
Supervisory Office for

Insurance and Reinsurance
Activities
OSIM
OSIM
Oficiul de Stat pentru

Inventii si Marci
State Office for Inventions

and Trademarks
OU
EO
Ordonanta de Urgenta
Emergency Ordinance
PNAR
NPAR
Programul National de
Aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana
National Programme for

Accession of Romania to the
European Union
RADIOCOM RADIOCOM Compania Nationala

"Radiocomunicatii" S. A.
National Company
"Radiocomunicatii"
RADIS
RADIS
Sistemul de Inspectii Radio
Radio Inspection System
RAR
RAR
Registrul Auto Roman
Romanian Register of Road

Vehicles
RENAR
RENAR
Asociatia Retelei Nationale

de Acreditare din Romania
Romanian National
Accreditation Network
RNP
RNP
Regia Nationala a Padurilor
Forestry National Regie
RNR
RNR
Registrul Naval Roman
Romanian Register of
Shipping
SNCFR
SNCFR
Societatea Nationala Caile

Ferate Romane
Romanian Railways National

Society
SSPH
SSPH
Secretariatul de Stat pentru

Persoane cu Handicap
Secretariat of State for

Handicapped Persons
TAROM
TAROM
Compania Nationala de
Transporturi Aeriene
Romane "TAROM S.A."
Romanian Air Transport

National Company TAROM
S.A.
UE
EU
Uniunea Europeana
EuropeanUnion
UNICE
UNICE
Uniunea Confederatiilor
Industriei si patronatului din
Europa
Union of Industrial and

Employers Confederation of
Europe
14
1.
PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA
UNIUNEA EUROPEAN
1.1. Cadrul instituional i sistemul de coordonare a activitii de integrare
european
Ca viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania este deosebit de interesata sa contribuie la
edificarea unei Europe unite, puternice in cadrul unui spatiu comun al democratiei, libertatii,
securitatii, stabilitatii si prosperitatii. Romania este direct interesata ca procesul extinderii sa
inceapa cat mai curand si sa reuseasca pe deplin. Romania intelege sa se implice cu
responsabilitate in toate etapele constructiei Europei largite, accelerand ritmul reformelor
economice si institutionale, pentru alinierea la criteriile de performanta economica si standardelor
sociale europene.
Imperativul accelerarii si intensificarii pregatirilor pentru aderarea la Uniunea Europeana a
condus la o modificare institutionala care a vizat insusi nucleul sistemului de coordonare la nivel
national a activitatii de integrare europeana prin infiintarea Ministerului Integrarii Europene si a
unor departamente cu responsabilitati exclusiv pe linia integrarii europene atat in ministere, cat si
in structurile administratiei locale (prefecturi si consilii judetene).
Ministerul Integrarii Europene (MIE) este organizat si functioneaza conform HG nr.
14/04.01.2001 (MO nr. 16/10.01.2001) si acopera, prin structura sa, problemele legate de
procesul pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, asigurand coerenta necesara
pentru coordonarea actiunilor de pregatire a aderarii in toate domeniile, prin conlucrare cu toate
ministerele si institutiile implicate, precum si coordonarea activitatii in cadrul negocierilor pentru
aderare. MIE, ca minister de sinteza, are urmatoarele atributii principale:
-
Coordoneaza raporturile ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice

centrale cu institutiile Uniunii Europene si cu statele membre;
Urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Acordul European;
Conduce si coordoneaza activitatea Delegatiei nationale pentru negocierea aderarii Romaniei

la Uniunea Europeana;
Fundamenteaza si coordoneaza procesul de pregatire a aderarii, prin elaborarea

documentelor de programare strategica;
Avizeaza, in mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmaresc armonizarea

legislatiei nationale cu cea comunitara;
Coordoneaza asistenta financiara nerambursabila si monitorizeaza constructia institutionala

pentru asigurarea derularii programelor comunitare;
Coordoneaza activitatea Institutului European din Romania.
Fata de structura anterioara care a avut responsabilitatea coordonarii nationale a procesului de

integrare europeana si care se limita la un singur departament in cadrul Ministerului Afacerilor
Externe, Ministerul Integrarii Europene a fost organizat pe 4 departamente care asigura
coordonarea cu sectoarele importante in ceea ce priveste indeplinirea criteriilor economice si
politice pentru aderare, elaborarea documentelor de pozitie (in cadrul Delegatiei nationale de
negociere formata din grupuri de lucru), procesul de armonizare a legislatiei romane cu
reglementarile comunitare si dialogul structurat cu Uniunea Europeana.
15
Activitatea Ministerului Integrarii Europene este condusa de ministrul integrarii europene. Pentru
intarirea institutiei negociatorului sef, acesta are rang de ministru delegat si este membru al
Cabinetului. Este loctiitorul ministrului integrarii europene. In minister functioneaza 4
departamente conduse de secretari de stat. Responsabilitatile departamentelor sunt:
-
Avizarea proiectelor de acte normative care urmaresc armonizarea legislatiei nationale cu cea
comunitara si coordonarea evaluarii gradului de compatibilitate a legislatiei nationale cu actele
normative comunitare;
Coordonarea elaborarii documentelor de raportare a pregatirii pentru aderarea Romaniei la

Uniunea Europeana;
Coordonarea programarii si monitorizarea utilizarii asistentei financiare nerambursabile

acordate Romaniei de Uniunea Europeana;
Conducerea si coordonarea procesului negocierilor de aderare prin corelarea actiunilor sale

specifice cu cele ale celorlalte ministere si autoritati ale administratiei de stat.
In cadrul reformei sistemului institutional de coordonare a pregatirii Romaniei pentru aderare,

prin prisma noii etape deschise de decizia Consiliului European de la Helsinki, si in concordanta
cu obiectivele de baza stabilite prin Programul de guvernare, o importanta deosebita o constituie
crearea structurilor tehnice de pregatire si desfasurare a negocierilor. In acest sens, a fost
adoptata HG nr. 273/2001 (MO nr. 120/9.03.2001) privind coordonarea, pregatirea si
organizarea negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prin care se constituie
Delegatia nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la UE, sub conducerea Ministruluidelegat, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE.
Activitatea tehnica de pregatire a aderarii este coordonata, la nivelul fiecarui minister, de o
directie de integrare europeana si relatii internationale, in cadrul careia functioneaza doua servicii
cu atributii pe linie de armonizare legislativa, pe de o parte, si de gestionare a programelor cu
Uniunea Europeana si alte organisme, pe de alta parte. Se acorda o importanta deosebita
calificarii si experientei profesionale a personalului directiilor de integrare europeana, o conditie
principala pentru continuitatea activitatii, acumularea permanenta de know-how specific in cadrul
fiecarei institutii si crearea unui nucleu relativ stabil de specialisti.
Procesul de reforma insitutionala la nivelul institutiilor publice centrale, agentiilor nationale,
prefecturilor priveste intarirea substantiala a compartimentelor pentru integrare europeana prin
definirea concreta a atributiilor acestor compartimente in procesul de pregatire a aderarii.
In continuarea dinamizarii si sporirii eficientei actiunilor de pregatire a aderarii la UE, o
importanta deosebita o constituie modificarea structurii si atributiilor Comitetului Interministerial
pentru Integrare Europeana (CIIE), a carui presedintie este asigurata de ministrul integrarii
europene si care este constituit din secretarii de stat pentru integrare europeana din ministere si
responsabilii din celelalte institutii cu atributii in domeniu. Comitetul Interministerial reprezinta
organul operativ de lucru care coordoneaza, analizeaza si dezbate documentele elaborate de
institutiile cu responsabilitati privind aderarea la UE si discuta orice alte probleme legate de
bunul mers al procesului de pregatire a aderarii. Comitetul interministerial pentru integrare
europeana analizeaza si rezolva punctual problemele aparute in derularea activitatii de pregatire a
aderarii la UE si realizeaza planificarea curenta si de perspectiva a acestor activitati. La
convocarea presedintelui CIIE, la reuniuni, pot fi invitati ministri, reprezentanti ai partenerilor
sociali, ai societatii civile si ai altor grupuri de interese.
La nivelul Ministerului Integrarii Europene s-a constituit Comisia de dialog social, in a carei
componenta intra si reprezentanti desemnati de confederatiile sindicale si patronale
reprezentative la nivel national. Comisia a fost creata avand ca scop dialogul intre reprezentantii
MIE si cei ai structurilor societatii civile, dezbaterile referindu-se la problematica specifica
integrarii europene si la actele normative in materie.
16
Un rol important il va avea si Consiliul interministerial pentru integrare europeana, condus de

primul-ministru, care va contribui la coordonarea procesului de pregatire a aderarii si
eficientizarea eforturilor interne pentru preluarea si prelucrarea acquis-ului comunitar, precum si
pregatirea negocierilor.
De asemenea, in sustinerea procesului de aderare la UE, un rol important il are Institutul
European din Romania (IER), instituie public sub autoritatea guvernului i n coordonarea
Ministrului Integrrii Europene. IER are rolul de a asista administraia public, societatea civil i
comunitatea oamenilor de afaceri n procesul de contientizare i asumare a exigenelor pe care le
implica procesul de pre-aderare i integrare efectiv a Romniei n Uniunea European.
Obiectivele principale ale IER sunt: participarea la elaborarea elementelor de fundamentare a
politicilor n domeniul integrrii europene, aplicarea politicilor construciei instituionale aferente,
contribuia la dezvoltarea spiritului i valorilor europene.
Activitatea IER se structureaz pe trei axe principale: traducerea acquis-ului comunitar, formarea
profesional n domeniul afacerilor europene i elaborarea de studii de evaluare a impactului
armonizrii legislative, instituionale i n domeniul politicilor sectoriale.
In ceea ce privete activitatea de traducere, Departamentul Coordonare Traduceri a elaborat
metodologia de lucru, a revizuit o serie de documente la solicitarea unor ministere i a ntocmit
glosare de termeni, precum i un ndreptar stilistic. Sunt n curs de traducere aproximativ 17.000
de pagini din Jurnalul oficial al UE prin implicarea a circa 250 de traductori profesioniti de pe
piaa local. Finanarea acestor traduceri este asigurat prin fonduri Phare (circa 600.000 EURO).
Pentru anul 2001, s-au alocat de la bugetul de stat 15 miliarde lei pentru traducerea altor circa
23.000 de pagini pn la sfritul lunii decembrie a acestui an. Prin continuarea finanrii de la
bugetul de stat i atragerea altor surse de finanare, ntregul acquis comunitar va fi tradus pn la
sfritul anului 2004.
In ceea ce privete formarea profesional, Departamentul Formare n Afaceri Europene a
implementat, pe parcursul anului 2000, proiectul RO 9706.01.02, care s-a concretizat n formarea
a peste 700 de funcionari publici i nfiinarea unei reele de opt Centre de Studii Europene
specializate pe domenii ale acquis-ului comunitar. Pe baza cursurilor organizate n cadrul acestui
program de formare, n a doua parte a anului 2001 se vor edita o serie de brouri privind
politicile europene, care urmeaz a fi distribuite gratuit n cadrul instituiilor din administraia
public. Tot n domeniul formrii profesionale, IER pregtete, tehnic i logistic, un nou proiect,
destinat funcionarilor publici din administraia public local, care va demara efectiv n ultimul
trimestru al anului 2001. Cursurile se vor concentra pe aspecte legate de elaborarea i gestiunea
de proiecte. n paralel cu alte aciuni (derulate cu finanare din partea statelor membre ale Uniunii
cu o periodicitate de circa 6-8 seminarii pe an i care vor demara n 2002), Institutul va iniia
ncepnd cu anul 2003 aciuni de formare a altor grupuri int, cum ar fi sindicatele, patronatele.
n cazul acestor ultime dou tipuri de aciuni, formarea se va concentra pe explicarea modului de
aplicare a acquis-ului comunitar n domeniile de interes ale participanilor.
n cadrul activitii de cercetare au fost identificate studiile elaborate n Romnia n perioada
1990-2000 pe problematica integrrii europene. n paralel, experii Departamentului de Studii
Europene din cadrul IER au demarat activitile pentru elaborarea in-house a ctorva microstudii comparative, care i propun s serveasc procesul de negocieri pentru aderarea la UE. De
asemenea, a demarat proiectul de elaborare a studiilor de impact, ale cror teme au fost stabilite
n colaborare cu instituiile beneficiare (ministere i agenii guvernamentale). Studiile vor fi
orientate cu precdere spre aspectele tehnice, concrete, privind aderarea Romniei la UE, lund
n calcul problemele ridicate de politicile sectoriale (agricole, de mediu, protecia consumatorului
etc.) sau cele orizontale.
De asemenea, este n curs de elaborare strategia de comunicare a IER, care urmeaz a fi finalizat
n a doua parte a acestui an. Strategia de comunicare are n vedere promovarea principiilor i
17
valorilor europene la nivelul ntregii societi i va trebui s se integreze ntr-o posibil viitoare
strategie de comunicare la nivel naional, pe problematica integrrii europene, n care actorii
principali ar trebui s fie Ministerul Informaiilor Publice, Centrul de Informare al Delegaiei
Comisiei Europene la Bucureti, organizaii neguvernamentale cu obiective asumate n acest sens
i nu n ultimul rnd IER, mpreun cu reeaua de studii europene.
Obiectivele Institutului European din Romnia vizeaz furnizarea de input-uri pentru elaborarea
documentelor de poziie ale Romniei i derularea negocierilor cu Uniunea European (n
perioada 2001-2004), n vederea creterii capacitii de absorbie a fondurilor comunitare alocate
Romniei (n perioada 2001-2002) i n vederea mbuntirii performanelor administraiei
publice n preluarea i aplicarea acquis-ului comunitar (n perioada 2001-2004). O atenie
particular va fi acordat studierii variantelor de pachete de politici i evalurii impactului
corespunztor acestora, n vederea stabilirii traiectoriilor optime pentru ndeplinirea criteriilor
economice pentru aderare.
1.2.
Procesul negocierilor de aderare
Consiliul European de la Nisa, din decembrie 2000, a deschis o nou etap a procesului de
integrare european, demonstrnd disponibilitatea Uniunii Europeane de a crea efectiv condiiile
necesare primirii de noi membri. Pentru Romnia, acordul realizat la Nisa, care introduce ca
prioritate major a UE extinderea ctre Europa Central i de Est, constituie un semnal politic
foarte important. Astfel, instituiile Uniunii Europene se angajeaz ca pn la intrarea n vigoare a
noului Tratat al Uniunii Europene s accelereze ritmul negocierilor, n condiiile definirii
aranjamentelor interne care s permit extinderea, venind astfel n ntmpinarea solicitrilor
rilor candidate.
n ceea ce privete implicaiile deciziilor Consiliului European de la Nisa pentru Romnia,
principalul rezultat este reprezentat de stabilirea cadrului instituional necesar extinderii Uniunii
Europene. Romnia i asum cu responsabilitate consecinele prevederilor Protocolului A i ale
Declaraiei 20 privind extinderea Uniunii Europene ale Tratatului de la Nisa care fixeaz poziia
comun a statelor membre pentru negocierile de aderare, n ceea ce privete reprezentarea noilor
membri n instituiile UE. Prin ratificarea Tratatului de la Nisa aderarea statelor candidate va
depinde exclusiv de eforturile fiecrei ri aplicante, de demonstrarea voinei i a capacitii de
integrare n Uniunea European.
Asumarea integrrii n Uniunea European ca prioritate strategic a Programul de guvernare
pentru anii 2001 2004 este menit s susin i s intensifice eforturile pe care le depune
Romnia n scopul accelerrii procesului de negociere i al recuperrii decalajului fa de rile
candidate aflate ntr-un stadiu mai avansat de negociere. Guvernul Romniei este ferm angajat s
respecte cu strictee calendarul de negociere, att n ceea ce privete deschiderea de noi capitole,
ct i furnizarea rapid a informaiilor suplimentare i a clarificrilor solicitate n cadrul
Conferinei pentru aderare. Acest efort susinut are drept scop nchiderea provizorie a unui
numr ct mai mare de capitole n cursul anului 2001. Pn n 2004, Romnia i propune s
ncheie provizoriu toate capitolele de negociere, asigurndu-se astfel premisele pentru finalizarea
negocierilor, n condiiile n care Romnia i asum data de 1 ianuarie 2007.
Guvernul Romniei acord o atenie sporit pregtirii i ncheierii negocierilor pentru capitolele
cu impact deosebit asupra funcionrii economiei de pia n Romnia. Obiectivul ncheierii cu
succes a negocierilor pentru capitolele legate de piaa interna nu reprezint un scop n sine, ci are
n vedere creterea competitivitii economiei romneti n cadrul pieei interne a Uniunii
Europene.
nc de la preluarea mandatului su n decembrie 2000, noul Guvern al Romniei, a luat msuri
de intensificare a pregtirii capitolelor de negociere. Coordonarea general a procesului de
18
pregtire a negocierilor de aderare la UE revine Ministerului Integrrii Europene, prin

compartimentele sale de specialitate, conduse de ministrul delegat, negociatorul-ef cu UE.
Cadrul instituional pentru desfurarea procesului de negociere a fost asigurat prin HG nr.
273/22.02.2001 privind coordonarea, pregtirea i organizarea negocierilor pentru aderarea
Romniei la UE. Hotrrea prevede, n scopul pregtirii eficiente i coerente a procesului de
negociere, constituirea Delegaiei naionale pentru aderarea Romniei la UE, structurat n
delegaii sectoriale corespunztoare capitolelor de negociere. Delegaia naional este format din
ministrul delegat, negociatorul-ef cu UE, copreedinii delegaiilor sectoriale din partea
instituiilor integratoare de capitol i membrii delegaiilor sectoriale, respectiv reprezentanii
ministerelor i a celorlalte instituii centrale cu competene n pregtirea capitolelor de negociere.
Delegaia naional reprezint cadrul de organizare i desfurare a procesului de negociere,
evalueaz gradul de pregtire a Romniei pentru deschiderea spre negociere a capitolelor i
urmrete ndeplinirea angajamentelor asumate n documentele de poziie.
Delegaiile sectoriale reprezint structura cheie n procesul de negociere a diferitelor capitole.
Acestea sunt formate din specialiti din cadrul ministerelor, al celorlalte instituii de specialitate
ale administraiei publice centrale, precum i a altor instituii publice care au responsabiliti n
transpunerea i punerea n aplicare a acquis-ului n domeniul respectiv. Membrii delegaiei
sectoriale, n conformitate cu noul cadru instituional al procesului de negociere, sunt coordonai
de secretarul de stat pentru integrare european, n cazul ministerelor, sau de un responsabil la
nivel de conducere, n cazul celorlalte instituii ale administraiei publice centrale.
n scopul asigurrii continuitii i coerenei ntregului proces de negociere a fost prevzut
formarea grupului interdepartamental permanent de negociatori, compus din reprezentani ai
Ministerului Integrrii Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanelor Publice
i Ministerului Justiiei.
nceperea activitii Delegaiei naionale pentru negocierea aderrii Romniei la UE marcheaz o
abordare noua a procesului de pregtire a documentelor de poziie bazat pe:
-
Consultri tehnice permanente cu Comisia European n toate etapele de desfurare a

procesului de negociere;
Reuniuni consultative extinse cu Comisia pentru integrare european i cu comisiile de

specialitate ale Parlamentului;
Consultri interne, n cadrul Consiliului Economic i Social, cu partenerii sociali, respectiv

confederaiile sindicale i patronatele;
Dialogul la nivel tehnic cu reprezentanii partidelor politice;
Consultri periodice cu negociatorii-efi i echipele de negociere ale statelor candidate;
Dialogul extins cu Statele Membre privind desfurarea negocierilor de aderare.
Calendarul de pregtire a negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea European pentru lunile

martie 2001 - martie 2002 a fost aprobat n edina Guvernului din data de 8 februarie 2001 i a
fost stabilit inndu-se cont de analiza Comisiei Europene asupra progreselor fcute de Romnia,
precum i de road map-ul publicat n cadrul Strategiei privind extinderea, n noiembrie 2000.
Urmrind prioritile identificate de Comisia European pentru perioada 2001-2002, intenia
Guvernului Romniei este de a pune un accent deosebit pe pregtirea capitolelor cu implicaii
majore asupra pieei interne: dreptul societilor comerciale, libera circulaie a capitalurilor, libera
circulaie a mrfurilor i a serviciilor, politicile sociale, concurena, politicile industriale, energia.
Urmtoarea etap are n vedere n principal capitolele de politici structurale de dezvoltare
regional i agricol i protecia mediului, iar n etapa final se vor aborda capitolele referitoare la
prevederile financiare i bugetare, precum i participarea la instituiile Uniunii Europene.
19
Pn la data de 31 mai 2001, dintre cele 31 de capitole ce fac obiectul negocierilor cu Uniunea
European, Romnia a comunicat Consiliului UE, n cadrul Conferinei pentru aderare,
documente de poziie privind 17 capitole de negociere, dintre care 6 au fost provizoriu nchise, 6
se afl n negociere iar celelalte 5 sunt programate a fi deschise n cursul preediniei suedeze a
Consiliului UE. Conform calendarului de pregtire a negocierilor de aderare, la sfritul anului
2001, Romnia va avea 24 capitole prezentate Consiliului UE. Pregtirile ce au loc n cursul
anului 2001 vor permite naintarea ctre Consiliul UE, n prima jumtate a anului 2002, a
documentelor de poziie pentru alte patru capitole, astfel nct pn la sfritul anului 2002,
Romnia va putea finaliza pregtirea i depunerea oficial a documentelor de poziie pentru toate
capitolele de negociere.
Situaia pregtirii i a depunerii oficiale a documentelor de poziie pentru capitolele de negociere
se prezint dup cum urmeaz:
Capitolele Statistica (12), ntreprinderile mici i mijlocii (16), tiina i cercetarea (17), Educaia, formarea
profesional i tineretul (18), Relaiile Externe (26) i Politica extern i de securitate comun (27), au fost
nchise provizoriu n cursul anului 2000.
Capitolele Politica n domeniul concurenei (6), Telecomunicaiile i tehnologia informaiilor (19), Cultur i
politica n domeniul audiovizualului (20) au fost deschise n cursul preediniei franceze a UE, iar
negocierile se afl n curs.
Negocierile pentru capitolele Dreptul societilor comerciale (5), Uniunea vamal (25) i Pescuitul (8) au
fost deschise n cursul preediniei suedeze a UE (sem. I/2001), iar negocierile se afl n curs.
Pentru capitolele Politica n domeniul transporturilor (9), Protecia consumatorilor i a sntii (23), Libera
circulaie a capitalurilor (4), documentele de poziie au fost comunicate Consiliului UE, iar
negocierile sunt programate a fi deschise n cursul preediniei suedeze a UE.
n ceea ce privete celelalte capitole, situaia se prezint astfel:
-
pentru capitolele Libera circulaie a mrfurilor (1), Impozitarea (10), Politicile sociale i ocuparea forei
de munc (13), Energia (14), Politica industrial (15) i Controlul financiar (28), elaborarea
documentelor de poziie este preconizat n perioada martie-iulie 2001;
pentru capitolele Libera circulaie a serviciilor (3), Uniunea economic i monetar (11), Cooperarea n
domeniul justiiei i afacerilor interne (24), elaborarea documentelor de poziie este preconizat n
perioada mai-octombrie 2001;
pentru capitolele Libera circulaie a persoanelor (2), Agricultura (7), Politica regional i coordonarea
instrumentelor structurale (21) i Protecia mediului (22), elaborarea documentelor de poziie este
preconizat n perioada octombrie 2001 - martie 2002, n condiiile n care, pentru capitolele
de complexitate deosebit - Protecia mediului i Agricultura - au fost declanate pregtiri
preliminare n luna mai a.c.;
pentru capitolele Prevederi financiare i bugetare (29), Participarea la instituiile UE (30), Altele (31),
elaborarea documentelor de poziie va fi realizat n etapa final.
1.3.
Stadiul aplicrii Acordului European (trecerea la etapa a doua)
La 1 februarie 2000, s-a incheiat prima etapa a Acordului European (AE) instituind o asociere
intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre, pe de alta parte.
Consiliul de Asociere a inceput, inca din 1999, evaluarea stadiului indeplinirii obligatiilor din
prima etapa, urmand sa propuna introducerea unor eventuale modificari referitoare la dispozitiile
care guverneaza etapa a doua. In acest sens, intre Comisia Europeana si autoritatile romanesti a
avut loc un schimb de puncte de vedere, Romania avand datoria de a demonstra indeplinirea
20
unora dintre obligatiilor asumate prin acord in domeniile: libera circulatie a lucratorilor, dreptul
de exercitare a profesiilor reglementate, dreptul de stabilire a companiilor din domeniul bancar si
al serviciilor financiare si libera circulatie a capitalurilor.
In ceea ce priveste libera circulatie a lucratorilor, Acordul European incurajeaza statele membre ale
Uniunii Europene sa incheie acorduri bilaterale cu Romania privind accesul lucratorilor romani
pe pietele lor nationale de forta de munca. Romania aplica in prezent trei acorduri
interguvernamentale privind angajarea lucratorilor romani in Germania. S-au demarat negocieri
in vederea incheierii, pana la sfarsitul anului 2001, de acorduri bilaterale care sa permita accesul
pe piata europeana a lucratorilor romani cu: Spania, Italia, Franta, Slovacia, Cipru, Grecia si
Marele Ducat de Luxemburg. Totodata s-au negociat acorduri cu state asociate la UE privind
circulatia fortei de munca. Astfel, acordurile interguvernamentale romano-ungare privind
angajarea lucratorilor sezonieri si schimbul de stagiari au fost semnate la 9 mai 2000 la Budapesta,
urmand sa intre in vigoare in cursul anului 2001.
In scopul protectiei lucratorilor romani care desfasoara o activitate salariala in state cu care
Romania nu a incheiat acorduri bilaterale, a fost adoptata Legea nr. 156/2000 privind protectia
cetatenilor romani care lucreaza in strainatate. Legea prevede ca activitatea de mediere a angajarii
cetatenilor romani in strainatate sa fie desfasurata numai de catre agenti acreditati de catre
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru a se putea garantata veridicitatea contractelor de
munca.
Prin Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor, s-au stabilit conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca strainii pentru a primi viza de intrare in Romania. Strainii pot efectua, singuri sau in
asociere, activitati economice, sociale, cultural-sportive, precum si acte de comert; ei pot fi
angajati de persoane juridice romane ori straine, cu respectarea acordurilor referitoare la piata
fortei de munca, incheiate de Romania cu alte state. Angajarea se face pe baza permiselor de
munca eliberate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in conformitate cu prevederile OU
nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca
La 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale (modificata si completata prin OU nr. 49/2001) care elimina unele
dintre discriminarile legate de cetatenie pentru acordarea drepturilor de securitate sociala. In baza
acestei legi, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public de pensii din Romania se
transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate
prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte.
Conform legislatiei romane actuale, cetatenii straini nu sunt asigurati si nu beneficiaza de prestatii
in caz de somaj. Aceasta discriminare urmeaza a fi inlaturata prin prevederile proiectului de lege
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
Dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu va fi asigurat ca urmare a promovarii
unui proiect de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre
persoane fizice, care va modifica Decretul-lege nr. 54/1990 in sensul indeplinirii obligatiilor
asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul de lege reglementeaza dreptul cetatenilor
romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea activitati in Romania in calitate de
angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice
pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale. In
acest proiect de lege este reglementata si problema recunoasterii documentelor de calificare ale
persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in strainatate, ca si a atestarii
competentelor profesionale ale persoanelor care nu au documente de calificare, dar pot dovedi ca
au prestat activitatea pentru care solicita autorizarea.
Referitor la exercitarea profesiei de avocat, potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 51/1995, modificata
prin Legea nr. 231/2000 si republicata), profesia de avocat se exercita numai de catre membrii
barourilor in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale. Poate fi
21
membru al barourilor din Romania persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este licentiat
al unei facultati de drept sau doctor in drept, este cetatean roman, domiciliat in Romania, are
exercitiul drepturilor civile si politice, nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o alta
tara, nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Membrul unui barou
din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste condiiile prevazute
de lege, cu exceptia celei privind cetatenia romana. Avocatii straini isi pot exercita profesia in
Romania in cadrul unor societati civile profesionale, in asociere cu un numar cel putin egal de
avocati romani.
Avocatii straini care isi exercita profesia in Romania, in diverse forme neprevazute de lege, sunt
obligati sa se constituie in societati civile profesionale, in termen de 6 luni de la intrarea in
vigoare a Legii nr. 231/2000. Pana in prezent, o singura firma comunitara a respectat procedura
prevazuta de lege.
In ceea ce priveste dreptul de stabilire a bancilor straine (Articolul 45, paragrafele 2 si 3 din AE),
Legea nr. 58/1998 - Legea bancara se adreseaza nediscriminatoriu bancilor romane (inclusiv
celor constituite cu participare de capital strain sau constituite ca filiale ale bancilor straine sau ale
altor persoane juridice straine), precum si sucursalelor din Romania ale bancilor straine.
Normele BNR nr. 2/1999 privind autorizarea bancilor (cu modificarile ulterioare) se aplica, fara
discriminare, atat bancilor persoane juridice romane, cat si bancilor persoane juridice straine.
Bancile constituite ca filiale ale bancilor straine sau ale altor persoane juridice straine sunt
persoane juridice romane si beneficiaza integral de tratamentul aplicabil acestora. De asemenea,
sucursalele bancilor straine autorizate sa functioneze in Romania urmeaza, in mare parte, regimul
aplicabil bancilor persoane juridice romane (ex: activitatile permise a fi desfasurate de catre banci,
conditiile de autorizare sau de retragere a autorizatiei, organizarea si conducerea bancilor,
cerintele de capital etc).
Dreptul de stabilire a societatilor de asigurari este prevazut in Legea nr. 32/2000 privind societatile de
asigurare si supravegherea asigurarilor. Legea nu instituie discriminari intre companiile romanesti
si cele straine.
Fata de cele aratate mai sus, autoritatile romane considera ca, in ceea ce priveste dreptul de
stabilire a bancilor si societatilor de asigurari straine pe teritoriul Romaniei, prevederile legilor si
ale normelor emise pentru aplicarea acestora nu instituie un tratament mai putin favorabil decat
cel aplicat companiilor autohtone.
Prestarea serviciilor financiare prevazute in Anexa nr. XVIII a Acordului European este in mare
masura permisa bancilor care opereaza pe teritoriul Romaniei (Anexa XVIII, lit. B pct. 1, 2, 4, 5,
6 - lit. a, b, d, f, 8, 10, 11) astfel incit activitatile legate de intermedierea de valori mobiliare si
administrare de portofolii (Anexa XVIII , lit. B pct. 6 - lit. e, 7, 9), precum si leasingul financiar
(lit. B pct. 3) pot fi desfasurate de banci indirect, prin:
-
societati specifice pietei respective si aflate sub autoritatea Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare;
societati de leasing.
Pe piata de capital, bancile pot presta numai anumite servicii, respectiv de agent custode pentru
valori mobiliare, de depozitar al activelor fondurilor si societatilor de investitii, precum si servicii
de distribuire de valori mobiliare si de titluri de participare la fonduri de investitii.
In privinta platilor curente si a circulatiei capitalurilor, legislatia este reprezentata de Regulamentul nr.
3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, cu
amendamentele ulterioare. In conformitate cu prevederile acestuia, operatiunile de cont curent se
efectueaza in mod liber. Principalele operatiuni de capital liberalizate sunt urmatoarele:
22
investitiile directe pe teritoriul national ale nerezidentilor, cu exceptia achizitiei terenurilor de

catre persoanele fizice si juridice nerezidente;
investitiile imobiliare pe teritoriul national ale nerezidentilor, cu exceptia achizitiei terenurilor

de catre persoanele fizice nerezidente;
tranzactionarea valorilor mobiliare nationale de catre nerezidenti;
tranzactiile cu instrumente de plasament colectiv nationale de catre nerezidenti;
operatiunile realizate in conturi de depozite in valuta ale nerezidentilor, deschise la institutii

financiare rezidente;
creditele de comert international acordate de nerezidenti rezidentilor, pe o perioada mai mare

de un an.
Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare, in conformitate cu prevederile

Regulamentului nr. 3/1997, sunt urmatoarele:
-
investitiile directe in strainatate ale rezidentilor;
investitiile imobiliare in strainatate ale rezidentilor;
achizitionarea valorilor mobiliare straine de catre rezidenti;
admiterea valorilor mobiliare romanesti pe o piata de capital straina;
admiterea valorilor mobiliare straine pe piete de capital romanesti;
achizitionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv straine de catre

rezidenti;
admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv romanesti pe o piata de capital

straina;
admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe piete de capital

romanesti;
achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romanesti specifice pietei monetare;
achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare;
admiterea de instrumente romanesti de piata monetara pe pietele monetare straine;
admiterea de instrumente straine de piata monetara pe piata monetar romaneasca;
operaiunile in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare

nerezidente;
imprumuturile si creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an;
transferurile dispuse de rezidenti in legatura cu derularea contractelor de asigurari;
unele operatiuni dispuse de persoanele fizice.
Conform practicii internationale si luand in considerare situatia cu care se confrunta Romania,

liberalizarea miscarilor de capital supuse in prezent autorizarii poate fi abordata numai gradual.
Obiectivul principal urmarit il constituie incheierea procesului de liberalizare pana la data aderarii,
cu exceptia perioadei de tranzitie solicitate. Liberalizarea graduala presupune urmatoarele etape
(angajamente asumate prin documentul de pozitie pentru capitolul 4 Libera circulatie a
capitalurilor):
-
liberalizarea investitiilor directe si imobiliare ale rezidentilor in strainatate, datorita impactului

redus al acestor operatiuni asupra balantei de plati - pana la finele anului 2001;
23
liberalizarea miscarilor de capital legate de derularea contractelor de asigurari de viata si de

credit - pana la finele anului 2002;
liberalizarea graduala in perioada 2002-2004 a celorlalte fluxuri de capital cu influenta

semnificativa asupra economiei reale. Este de mentionat faptul ca iesirile de capital generate
de operatiuni cum sunt achizitionarea de catre rezidenti de valori mobiliare sau de unitati ale
organismelor de plasament colectiv straine si admiterea acestor instrumente pe pietele de
capital nationale sunt programate a fi realizate in a doua parte a intervalului, avandu-se in
vedere necesitatea asigurarii timpului necesar pregatirii, din punct de vedere institutional, a
autoritatilor implicate;
pana cel tarziu la momentul aderarii, liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt, cu
influenta semnificativa asupra politicii monetare; aceasta este conditionata de realizarea
obiectivului de consolidare a stabilitatii mediului macroeconomic (in conformitate cu
obiectivele cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen
mediu).
24
2.
CRITERIILE POLITICE
2.1.
Democraia i statul de drept
2.1.1. Autoritatea judectoreasc

Situaia actual
Legislatia adoptata pana in prezent in domeniul functionarii autoritatii judecatoresti a contribuit
la:
-
stabilirea unei noi componente a completelor de judecata, corespunzatoare gradelor de

jurisdictie;
schimbarea radical pozitiva a statutului magistratului, asigurandu-se echilibrul intre obligatii si

drepturi, prin atribuirea unor facilitati menite sa asigure o existenta decenta (OG nr. 83/2000,
care a modificat si completat Legea nr. 50/1995 privind salarizarea si alte drepturi ale
personalului din organele autoritatii judecatoresti); nivelul actual de salarizare a magistratilor
(ajungand pana la 6 salarii medii pe economie) face ca acestia sa se inscrie in categoria
functionarilor publici cel mai bine remunerati;
introducerea institutiei asistentului judiciar, participant la solutionarea litigiilor si a

conflictelor de munca.
Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, au fost infiintate
instante noi, au fost preluate in administrarea Ministerului de Justitie o serie de imobile, din care
unele au beneficiat de reparatii capitale in vederea asigurarii unor conditii proprii de activitate.
Analiza activitatii la nivelul curtilor de apel a evidentiat o imbunatatire pe ansamblu a activitatii
instantelor judecatoresti, in conditiile in care atat numarul total al cauzelor (1.485.020 dosare
civile si penale in anul 2000, cu 8,4% mai multe decat in anul 1999), cat si numarul dosarelor
solutionate au crescut (1.775.282 cauze solutionate in anul 2000, cu 9,8% mai mult decat in anul
1999). Volumul cel mai ridicat de activitate s-a inregistrat in solutionarea cauzelor civile, in
special cele privind retrocedarile imobiliare, care inregistreaza un ritm mai lent de solutionare
datorita dificultatilor in administrarea probelor.
In anul 2000 s-a pus accentul pe pregatirea si perfectionarea profesionala a magistratilor. Astfel,
Institutul National al Magistraturii si-a continuat activitatea de pregatire a auditorilor de justitie,
iar din 1 noiembrie 2000 sarcina perfectionarii continue a magistratilor a fost preluata exclusiv de
catre acesta. In cadrul programului de asistenta Phare s-au desfasurat cursuri de pregatire a
auditorilor de justitie in urmatoarele domenii: drept comunitar, drept constitutional, drepturile
omului, spalarea banilor si prevenirea traficului de droguri. In vederea pregatirii continue a
magistratilor in functie s-au infiintat doua centre regionale de pregatire, la Sovata si Barlad.
In cadrul programului de infratire institutionala, s-au organizat 3 sesiuni de pregatire in domeniul
dreptului comunitar pentru 150 de judecatori si 2 seminarii de specializare pentru cate 30 de
procurori.
Prioriti pe termen scurt
-
Imbunatatirea functionarii sistemului judiciar prin modificarea si completarea Legii nr.

92/1992 pentru organizarea judecatoreasca vizand cresterea in continuare a rolului Curtii
25
Supreme de Justitie, in vederea extinderii competentei ca instanta de control judiciar si

asigurarii unei practici judiciare unitare;
-
Depolitizarea intregului sistem judiciar, redefinirea starii de inamovibilitate a judecatorilor si

de stabilitate a procurorilor, urmarindu-se consolidarea statutului magistratilor prin realizarea
efectiva a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizare judecatoreasca, corelativ
cu un control exigent al indeplinirii obligatiilor. De asemenea, va creste rolul Consiliului
Superior al Magistraturii in selectia, numirea, promovarea si destituirea magistratilor;
Consiliul va fi competent sa elibereze avizul de cercetare, arestare si trimitere in judecata a
magistratilor.
Pregatirea magistratilor in dreptul comunitar, legislatia bancara si financiara, domeniile noi ale
legislatiei comerciale si in domenii speciale cum ar fi spalarea banilor, traficul de droguri,
migratia ilegala, fraudele cu ajutorul computerului;
Pregatirea auditorilor de justitie si a personalului auxiliar;
Implementarea sistemului informatizat de management al dosarelor si organizarea unei

biblioteci juridice electronice;
Modificarea si completarea legislatiei procesuale in scopul simplificarii procedurilor judiciare,

respectarii dreptului la aparare si a prezumtiei de nevinovatie, garantarii efectivitatii
hotararilor judecatoresti prin: extinderea si diversificarea serviciilor de executari, extinderea
motivelor de recurs in anulare pentru desfiintarea hotararilor judecatoresti definitive si
irevocabile care se dovedesc a fi netemeinice si nelegale.
Prioriti pe termen mediu

Obiectivul pe termen mediu il constituie imbunatatirea functionarii sistemului judiciar prin:
-
Pregatirea continua a magistratilor, auditorilor de justitie si a personalului auxiliar;
Continuarea pregatirii magistratilor in domeniul dreptului comunitar, in legislatia bancara si

financiara, in domeniile noi ale legislatiei comerciale si in domenii speciale cum ar fi spalarea
banilor, traficul de droguri, migratia ilegala, fraudele cu ajutorul computerului;
Extinderea sistemului informatizat de management al dosarelor si a unei biblioteci juridice

electronice;
Realizarea programului de investitii si reparatii capitale la sediile instantelor judecatoresti.
2.1.2. Lupta mpotriva corupiei

Situaia actual
Legislatia adoptata pana in prezent de autoritatile romane este armonizata cu principalele
prevederi ale legislatiei comunitare in materie, iar organizarea institutionala existenta permite
coordonarea institutiilor competente in luarea de masuri pentru combaterea faptelor de coruptie.
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie transpune
in legislatia interna dispozitii din Conventia OCDE privind combaterea coruptiei in tranzactiile
comerciale internationale si din Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia. Prin
aceasta lege a fost creata Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate in cadrul
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, ca structura specializata la nivel national in
acest domeniu. In cadrul acesteia isi desfasoara activitatea si reprezentanti ai Politiei, Garzii
Financiare, Directiei Generale a Vamilor s.a.
26
Cadrul institutional a fost intarit prin transformarea Departamentului de Control si Anticoruptie

al Guvernului in Corpul de Control al Primului ministru, conform Deciziei Primului ministru nr.
265/3.05.2001.
In materie de cooperare internationala, proiectele legilor de ratificare a Conventiilor Consiliului
Europei privind coruptia penala, respectiv civila, au fost elaborate si se afla in curs de avizare la
institutiile competente.
Obiectivul pe termen scurt vizeaza intensificarea luptei impotriva coruptiei prin:
-
Elaborarea unui Plan national de prevenire si combatere a coruptiei care va urmari

completarea cadrului legislativ in vigoare, intarirea capacitatii institutionale pentru
combaterea coruptiei si implicarea societatii civile in lupta impotriva acestui fenomen;
Completarea si modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea

faptelor de coruptie, prin introducerea in dreptul intern a prevederilor Conventiei Penale si a
Conventiei OCDE;
Pregatirea magistratilor si a reprezentantilor celorlalte institutii in domeniul luptei impotriva

coruptiei si criminalitatii organizate;
Adoptarea masurilor de dezvoltare a infrastructurii necesare pentru lupta impotriva coruptiei;
Adoptarea legilor de ratificare a Conventiilor Consiliului Europei privind coruptia, penala si,
respectiv, civila.

-
Aplicarea Planului national de prevenire si combatere a coruptiei;
Continuarea pregatirii magistratilor si a reprezentantilor celorlalte institutii in domeniul luptei

impotriva coruptiei;
Continuarea dezvoltarii infrastructurii necesare pentru lupta impotriva coruptiei.
2.2.
Drepturile omului i protecia minoritilor
2.2.1. Protecia copilului

Situaia actual
Guvernul Romaniei acorda o atentie sporita protectiei drepturilor copiilor, iar sanatatea si
bunastarea lor este considerata o prioritate a Programului de Guvernare. In acest scop, se
promoveaza un sistem global, unitar, modern si durabil, in acord cu standardele europene,
stabilindu-se o serie de obiective strategice pentru protectia copilului, mentionate expres de
Programul de Guvernare.
O masura de urgenta pentru restructurarea sistemului de protectie a copilului a fost infiintarea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie (ANPCA). Conform prevederilor
Legii nr. 252/2001 de aprobare a OU nr. 12/2001, ANPCA este organul de specialitate al
Guvernului, care aplica politicile si elaboreaza strategiile in domeniul promovarii drepturilor
copilului, ingrijirii si protectiei copiilor aflati in dificultate si a celor cu handicap, precum si in
domeniul adoptiei.
27
O alta masura de urgenta a fost revizuirea Strategiei Nationale din domeniul protectiei copilului,
aprobata prin HG nr. 625/2000. Acest document a reafirmat scopul central al reformei
sistemului de protectie a drepturilor copilului in Romania, si anume, diminuarea ponderii ingrijirii
de tip rezidential si dezvoltarea unui sistem alternativ destinat ingrijirii copilului aflat in
dificultate, centrat pe crearea si multiplicarea de servicii comunitare de prevenire a abandonului si
a institutionalizarii. Strategia a fost revizuita prin consultarea serviciilor publice specializate, a
consiliilor judetene/locale, ministerelor si altor institutii ale administratiei publice, precum si a
organismelor internationale (Delegatia Comisiei Europene in Romania, UNICEF s.a.). si a
organizatiilor neguvernamentale care activeaza in acest domeniu.
Forma definitivata a Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate
(2001-2004), inclusiv Planul operational pentru implementarea sa, a fost aprobata de Guvern in
sedinta sa din 31 mai 2001.
Guvernul a adoptat HG nr. 208/2001 privind prelungirea aplicarii urmatoarelor programe de
interes national: Promovarea protectiei in mediul familial a copilului aflat in dificultate si
Sustinerea activitatii serviciilor publice specializate in cadrul carora s-au reorganizat institutiile
prevazute de HG nr. 261/2000. Prin HG nr. 331/2001, s-a aprobat cresterea cuantumului
alocatiei de intretinere pentru copiii incredintati/dati in plasament la suma de 500.000
lei/luna/copil.
In vederea unei implementari cat mai corecte a Conventiei de la Haga si eliminarii coruptiei din
domeniul adoptiei, ANPCA a inceput revizuirea pe fond a legislatiei privitoare la adoptie.
In cursul anului 2000 s-au elaborat standardele minime obligatorii privind
plasamentul/incredintarea copilului la asistentul maternal profesionist, standardele minime de
calitate pentru protectia copilului in centrul de plasament si ghidurile metodologice de buna
practica pentru un numar de 8 tipuri de servicii destinate protectiei copilului aflat in dificultate si
prevenirii situatiilor care pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului (Ordinele Presedintelui
ANPDC nr. 135, 148 si 149/2000). Aceste standarde si ghidurile metodologice de buna practica,
vor fi reconsiderate sub aspect legislativ si supuse aprobarii prin hotarare de Guvern.
In vederea dezinstitutionalizarii (obiectiv prioritar al Guvernului in acest domeniu) una dintre
directiile de actiune s-a referit la asistentul maternal profesionist (AMP). In acest sens, s-a extins
reteaua de AMP cu ajutorul unui program de interes national. Pentru a raspunde mai bine
nevoilor identificate in sistemul de protectie a copilului, se intentioneaza diversificarea acestei
retele prin formarea de AMP pentru copilul cu nevoi speciale.
Dezvoltarea sistemului national de monitorizare, evaluare si sinteza a activitatii de protectie a
copilului este necesara pentru intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local; un pas
esential in acest sens l-a constituit elaborarea documentului national de monitorizare Fisa
copilului (Ordinul Presedintelui ANPDC nr. 147/2000). Urmeaza a fi elaborate metodologia de
analiza a sistemului la nivel judetean si sistemul de management financiar adaptat dinamicii
activitatii de protectie a copilului.
-
Punerea in aplicare a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale in

domeniul protectiei copilului aflat in dificultate;
Dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare integrate pentru protectia copilului;
Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local;
Asigurarea functionarii serviciilor publice specializate pentru protectia copilului.
28

-
Continuarea pana in 2004 a implementarii Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei

copilului aflat in dificultate;
Restructurarea/inchiderea institutiilor rezidentiale de protectie a copilului;
Dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia internationala/comunitara

in domeniul protectiei copilului.
2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor

Situaia actual
Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale a initiat OG nr. 137/2000 privind
prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care a intrat in vigoare la 1
septembrie 2000. Ordonanta prevede si infiintarea si organizarea Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii. Acest Consiliu va fi un organ independent al administratiei publice
centrale, cu rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni, prevazut in Constitutia
Romaniei, legislatia interna in vigoare si in documentele internationale la care Romania este parte,
in acord cu Directiva Consiliului nr. 2000/43/CE. In prezent, OG nr. 137/2000 este dezbatuta
in Parlamentul Romaniei si va fi aprobata ca lege, probabil, pana la sfarsitul anului 2001.
Dupa alegerile din anul 2000, Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale a fost
reorganizat. Responsabilitatile fostului Departament pentru Protectia Minoritatilor Nationale au
fost preluate de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerului
Informatiilor Publice. Acest Departament cuprinde Oficiul pentru Relatii Interetnice si Oficiul
National pentru Romi. Conform Capitolului 10 din Programul de guvernare, echipa
guvernamentala continua dezvoltarea si implementarea cadrului legislativ si institutional privind
protectia minoritatilor nationale prin Departamentul pentru Relatii Interetnice. La nivel teritorial,
se preconizeaza crearea si consolidarea unei retele de oficii de comunicare cu atributii in
domeniul relatiilor interetnice. Astfel, atributiile birourilor teritoriale ale fostului Departament
pentru Protectia Minoritatilor Nationale vor fi preluate de catre oficiile teritoriale de comunicare
ale Ministerului Informatiilor Publice.
Prin HG nr. 430/2001, a fost aprobata Strategia Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea
situatiei romilor. Strategia este acompaniata de un plan general de masuri pentru aplicarea
strategiei in perioada 2001-2004, care prevede actiuni concrete, cu termene precise si
responsabilitati clare pe institutii, in materie de: administratie publica si dezvoltare comunitara,
locuinte, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului,
educatie, cultura si culte, comunicare si participare civica s.a.
-
Imbunatatirea situatiei socio-economice a romilor prin punerea in practica a planului de

masuri prevazut in strategia nationala pentru integrarea romilor;
Continuarea reformei institutionale si legislative, prin infiintarea Consiliului National pentru

Combaterea Discriminarii si adoptarea Legii pentru aprobarea OG nr. 137/2000 privind
eliminarea tuturor formelor de discriminare;
Crearea unei retele de oficii teritoriale de comunicare ale Ministerului Informatiilor Publice,
care vor avea atributii si in domeniul relatiilor interetnice, prin preluarea atributiilor birourilor
teritoriale ale fostului Departament pentru Protectia Minoritatilor Nationale.
29

-
Consolidarea retelei de oficii teritoriale de comunicare;
Imbunatatirea situatiei socio-economice a romilor din Romania prin implementarea unor

programe si proiecte socio-medico-educative pentru comunitatile de romi, in conformitate cu
planul de masuri prevazut in strategia nationala pentru integrarea romilor;
2.2.3. Drepturile civile i politice

Situaia actual
Constitutia Romaniei garanteaza fiecarei persoane dreptul la viata si la integritatea fizica si
psihica, dreptul la aparare, dreptul la libera circulatie, libertatea de constiinta si exprimare, dreptul
la ocrotirea sanatatii, egalitatea in drepturi etc.
Proiectul Legii accesului la informatii publice, a carui elaborare a avut la baza consultarea
legislatiei europene similare, a fost adoptat de Camera Deputatilor si se afla la Senat, in
dezbaterea comisiei de specialitate. Proiectul prevede accesul liber si neingradit al persoanelor la
orice informatie de interes public, inclusiv informatiile privind sau rezultand din activitatea unei
autoritati/institutii publice. La sectiunea II privind accesul mass-media la informatii, acesta este
garantat, in virtutea dreptului cetateanului de a culege si difuza informatii publice.
O mare importanta in cadrul procesului de dezvoltare a sistemului legislativ pentru garantarea
democratiei si a statului de drept o are legislatia referitoare la libertatea persoanelor, in conditiile
in care atat pe plan national, cat si international a fost semnalat procesul de supraaglomerare a
locurilor de detentie. In consecinta, a fost initiata reformarea sistemului penitenciar si totodata
reintegrarea sociala a persoanelor ce comit delicte, precum si introducerea sistemului de
probatiune. Respectarea drepturilor celor aflati in stare de detentie este asigurata atat prin crearea
unui mediu de viata similar celui existent in societate cat si prin promovarea unei alte mentalitati
a cadrelor din penitenciare.
Ministerul Justitiei a elaborat proiecte de modificare a codului penal si a codului de procedura
penala, un proiect de lege pentru executarea pedepselor, precum si un proiect cu privire la
probatiune. Prin aceasta se urmareste armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana, prin
crearea unor alternative la pedeapsa cu inchisoarea si prin limitarea recurgerii la masura arestarii
preventive.
Un obiectiv important consta in demilitarizarea progresiva a sistemului penitenciar. Astfel, au
fost promovate persoane civile in conducerea penitenciarelor si a Directiei Generale a
Penitenciarelor (DGP).
In prezent se urmareste asigurarea unei comunicari optime intre parchete, instantele de judecata
si penitenciare; se are in vedere informatizarea sistemului penitenciar si a serviciilor de probatiune
si conectarea acestora la reteaua deja existenta in sistemul judiciar.
Cu privire la situatia supraaglomerarii sistemului penitenciar, din anul 1999 numarul de detinuti
se situeaza pe o curba descendenta. In paralel cu aceasta se urmareste extinderea infrastructurii
penitenciare prin constructia unor noi pavilioane (Giurgiu - finalizat) sau penitenciare (Arad).
In anul 2000 au fost desfasurate programe de pregatire a personalului DGP prin:
-
convocari de instruire a ofiterilor instructori cu resursele umane din sistem;
pregatirea manageriala a 37 de loctiitori ai comandantilor pentru logistica in colaborare cu

Centrul de Resurse Juridice si Institutul Roman de Management;
30
organizarea unui curs axat pe probleme de comunicare si imagine institutionala cu

conducerea DGP si a unitatilor apropiate;
elaborarea unui proiect de pregatire manageriala a medicilor sefi de cabinete, contabililor sefi
si ofiterilor instructori cu resursele umane din unitati;
cursuri de formare initiala pentru subofiteri de penitenciare si perfectionare pentru personalul

existent.
In ceea ce priveste procesul de reintegrare sociala si supraveghere, Ministerul Justitiei a demarat

in anul 1996 un proiect pilot de probatiune in cadrul Penitenciarului Arad, in scopul aplicarii
unor metode si tehnici moderne de lucru cu infractorii minori si tineri, in vederea reabilitarii
sociale a acestora. Datorita rezultatelor deosebite obtinute, in prezent exista inca zece centre
experimentale de probatiune in opt judete si in capitala, cu deschidere comunitara, coordonate de
Directia de reintegrare sociala si supraveghere din Ministerul Justitiei.
La dezvoltarea sistemului de reintegrare sociala a contribuit si programul guvernamental
Probatiune in Romania, derulat cu contributia Marii Britanii si cu sprijinul financiar si logistic
al unor organizatii neguvernamentale din tara si strainatate, precum si al DGP.
In anul 2000 a fost adoptat cadrul legislativ de natura sa consacre expres activitatea de reintegrare
sociala: OG nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a
infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate, HG nr.
1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 92/2000. Totodata, prin
Ordin al ministrului justitiei a fost aprobat regulamentul de organizare si desfasurare a cursurilor
de reintegrare sociala si supraveghere. Pe baza acestui ordin, in perioada februarie martie 2001
s-a desfasurat selectia cadrelor care vor participa la cursurile de reintegrare sociala si
supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate.
Obiectivul pe termen scurt il constituie modernizarea sistemului penitenciar si a sistemului de
executare a pedepselor prin:
-
Adoptarea unui legi privind Statutul cadrelor din penitenciare (noiembrie 2001);
Adoptarea unui legi privind executarea pedepselor (noiembrie 2001);
Sustinerea OG nr. 92/2000 in Parlament in vederea aprobarii prin lege;
Pregatirea personalului de reintegrare sociala si supraveghere recent angajat prin cursuri,

vizite de studiu si practica supervizata;
Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu societatea civila si cu institutiile care au responsabilitati

in domeniul resocializarii infractorilor.

-
Dezvoltarea infrastructurii de administrare a penitenciarelor si a serviciilor legate de

reintegrarea sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de
libertate;
Imbunatatirea conditiilor din sistemul penitenciar prin crearea unor noi facilitati si pregatirea
personalului.
31
32
3.
CRITERIILE ECONOMICE
Msurile de politic macroeconomic ntreprinse n anul 2000, n conformitate cu Strategia

naional de dezvoltare economic a Romniei pe termen mediu, au stopat declinul economic
nceput n anul 1997 i au asigurat o cretere a produsului intern brut cu 1,6%, n condiiile
revigorrii procesului investiional i a exportului. Totui, procesul de reform nu a avut
consistena dorit, ceea ce a determinat persistena unor dezechilibre macroeconomice oglindite
n evoluia structural a unor indicatori i mai ales n evoluia eficienei macroeconomice.
Pe baza analizei complexe a situaiei economiei romneti la sfritul anului 2000, precum i pe
baza evalurii pertinente a modului de implementare a Planului de aciune al Programului
guvernamental pe anul 2000, noul guvern a elaborat Programul de guvernare pentru perioada
20012004, program aprobat de Parlament cu ocazia investirii i detaliat ulterior ntr-un plan de
aciune. Programul de guvernare pentru perioada 20012004 pornete de la opiunea, larg
manifestat la nivel politic i pe plan social pentru integrarea Romniei n Uniunea European
i ia n considerare opiunile majore ale Strategiei naionale de dezvoltare economic a Romniei
pe termen mediu. Programul de guvernare propune un mix de politici economico-sociale, care
vor asigura o mai bun ndeplinire a obiectivelor asumate prin Strategia naional de dezvoltare
economic a Romniei pe termen mediu, de creare a unei economii de pia funcionale, capabile
de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din Uniunea European, n perspectiva
aderrii la Uniunea European, n condiiile asigurrii unei creterii economice durabile care s
permit reducerea decalajelor fa de rile comunitare.
Prognoza evoluiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 20012004, elaborat
pe baza prevederilor Programului de guvernare 20012004 evideniaz posibilitatea amplificrii
creterii economice nc din acest an, la niveluri superioare creterilor economice estimate pentru
rile U.E. i majoritatea rilor n tranziie. Realizrile din prima parte a acestui an certific
realismul prognozelor macroeconomice i mai ales justeea politicii economice a guvernului. La o
serie de indicatori producia industrial, export realizrile din primul trimestru au depit
estimrile iniiale. Pe ansamblu, evoluia economic din primele 4 luni arat c nivelul creterii
economice prognozat pentru acest an este realist, existnd premise pentru depirea ritmului de
cretere de 4%.
3.1.
Realizri macroeconomice
Produsul intern brut a crescut n anul 2000, dup trei ani de regres economic, cu 1,6%, datorit
contribuiei exclusive a cererii interne i, n cadrul acesteia, a consumului administraiei private, a
formrii brute de capital fix i a variaiei stocurilor. In primul trimestru al anului 2001, produsul
intern brut a crescut cu 4,8% comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut.
Evoluia principalilor indicatori economici
U.M.
1999
2000
Trim. I 2001
-2,3
+1,6
+4,8
Producia industrial
% fa de anul
precedent
-8,0
+8,2
+10,8
Formarea brut de capital fix,

din care:
% fa de anul
precedent
-4,2
+5,5
+7,0
-12,3
+5,0
+4,7
Ritmul de cretere a PIB n

termeni reali
- investiii
33
U.M.
1999
2000
Trim. I 2001
- media anual
45,8
45,7
- decembrie/decembrie
54,8
40,7
13,0 *)
Rata omajului sfritul

perioadei
11,8
10,5
9,9 **)
% din PIB
-1,9
-3,7
% din PIB
-3,7
-3,8
mld. USD
-1,3
-1,4
-0,46
24,8
26,0
mld. USD
8,7
9,85
9,9
Rata inflaiei
Soldul
bugetului
consolidat
general
Soldul contului curent

Datoria extern
- rata datoriei externe la export
- datoria extern brut
) Mai 2001/decembrie 2000
**) Aprilie 2001
Anul 2000
Cererea intern s-a majorat n termeni reali cu 4,2%, singura dinamic negativ nregistrnd-o
consumul final al populaiei; contribuia cererii interne la creterea produsului intern brut a fost
de 4,4%, localizat la consumul final al administraiei private (+1,8%), variaia stocurilor (+1,9%)
i formarea brut de capital fix (+1,0%).
Formarea brut de capital fix a crescut n anul 2000 cu 5,5% fa de anul 1999, rata de investiie
determinat prin raportarea formrii brute de capital fix la produsul intern brut ajungnd la
18,5% fa de 18% n anul 1999 i 23% n 1996. Ca urmare, contribuia formrii brute de capital
fix la crearea produsului intern brut a fost n anul 2000 de +1%. n cadrul acesteia, investiiile
realizate n economie au crescut n anul 2000 cu 5% fa de 1999; n perioada 1996-2000
investiiile au sczut cu circa 20%.
Consumul final al populaiei i-a continuat declinul i n anul 2000, fiind - n termeni reali - cu 1,2%
mai mic dect cel din anul 1999. Pe perioada 1997-2000 acesta a sczut cu 8,7%. Consumul final
al populaiei rmne i n anul 2000 principala component a cererii interne, dar cu o contribuie
negativ la creterea real a produsului intern brut (-0,8%). Ponderea consumului final al
populaiei n produsul intern brut a reprezentat aproximativ 70% in anul 2000 fa de 75,1% n
1998 i 72,1% n 1999.
Dei valoarea exporturilor realizate n anul 2000 a fost n cretere, n principal, ca rezultat al
conjuncturii externe favorabile, dependena ridicat a economiei romneti de importurile
energetice i de completare a determinat o contribuie negativ a exportului net (cererea extern)
la crearea produsului intern brut (-2,8 %).
Produsul intern brut, urmare a structurii cererii interne i externe, s-a format ndeosebi prin
creterea valorii adugate brute din industrie i construcii; valoarea adugat brut n industrie a
crescut cu 6,1%, iar cea din construcii cu 6,3%.
34
Industria a nregistrat, n anul 2000, o cretere n termeni reali cu 8,2%, datorit, n special,
ramurilor industriei prelucrtoare cu cerere extern important, precum: industria de maini i
echipamente (+28,5%), industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale (+24,0%), industria
metalurgic (+22,1%), industria confeciilor (+53,7%).
Construciile, care au reprezentat una din ramurile cu cel mai mare declin n anul 1999 (-9,6%) s-au
majorat n anul 2000 cu 5,4% datorit contribuiei exclusive a sectorului privat, lucrrile de
construcii realizate de acesta nregistrnd o dinamic de 107,5%. In structur, dinamici
superioare au nregistrat lucrrile de ntreinere i reparaii curente, iar n cadrul lucrrilor de
construcii noi cele privind construciile inginereti.
Seceta nregistrat n anul 2000 a determinat o reducere drastic a produciei agricole vegetale,
reflectat n scderea valorii adugate brute din aceast ramur cu 15,8%; n consecin
contribuia ramurii agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier a fost negativ,
respectiv 2,1%.
Prin comparaie, contribuia industriei la creterea real a produsului intern brut a fost de +1,7%,
a construciilor de +0,3%, a ramurii comer, hoteluri, restaurante de +0,5%, a transporturilor
de +0,2%.
Aceste evoluii au determinat o modificare a structurii valorii adugate brute n favoarea
sectorului teriar; ponderea acestuia n anul 2000 a fost de 52,2%, a sectorului primar de 12,8% i
a sectorului secundar de 36,3%.
Relansarea activitii economice a permis o mbuntire a gradului de ocupare a forei de munc.
Rata omajului a fost la sfritul anului 2000 de 10,5% comparativ cu 11,8% la sfritul anului
1999. In luna aprilie a.c. rata omajului a fost de 9,9%, numrul omerilor fiind de 948,4 mii
persoane, n scdere cu aproape 59 mii persoane fa de luna decembrie 2000.
Evoluia mediului economic din anul 2000 a fost marcat de o reducere a inflaiei, dar scderea a
fost insuficient i nu la nivelul proiectat. Rata inflaiei, decembrie 2000/decembrie 1999 a fost
de 40,7% fa de 54,8% n anul anterior.
Analiza evoluiei comerului exterior n anul 2000 arat, ca o trstur general, c sporurile valorice
nregistrate au fost mai ales rezultatul unei conjuncturi externe mai favorabile pentru aceleai
produse tradiional exportate i mai puin al unei restructurri a produciei naionale, care s
permit o mbuntire a structurii exportului i condiii pentru creterea n continuare.
n anul 2000, exportul de bunuri a fost de 10366,5 mil. USD, ceea ce reprezint o cretere de
21,9% fa de anul 1999, ns aceast cretere deosebit vine dup o stagnare a exportului n
ultimii 3 ani.
Importul de bunuri realizat n anul 2000 a nregistrat o cretere de 25,6% fa de anul 1999,
avnd o valoare absolut de 13054,5 mil. USD.
Dinamica superioar a importului de bunuri, comparativ cu exporturile a determinat creterea
deficitului balanei comerciale (FOB-CIF) cu 796 mil. USD fa de anul precedent, soldul negativ
ajungnd la sfritul anului 2000 la 2688 mil. USD fa de 1892 mil. USD n anul 1999.
Deficitul contului curent s-a cifrat la 1400 mil. USD in anul 2000, cu 8% n cretere fa de nivelul
nregistrat n anul precedent. n anul 2000, deficitul contului curent a reprezentat 3,9% din PIB.
Trimestrul I 2001
Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2001 a fost n cretere n termeni reali cu 4,8%
fa de trimestrul corespunztor al anului precedent. Creterea a fost determinat n mod
semnificativ de mrimea volumului de activitate i, n consecin, a valorii adugate brute din
35
industrie (+11,8%), construcii (+7,0%) i servicii (+2,4%) a cror contribuie la produsul intern
brut a fost de 87,6%.
Consumul final total a nregistrat o cretere cu 6,7% n trimestrul I 2001 comparativ cu trimestrul
I 2000, n special ca efect al majorrii consumului final al gospodriilor populaiei cu 7,2%.
Consumul final al administraiei publice a nregistrat o cretere cu 4,4%, iar cel al administraiei
private cu 3,6% comparativ cu trimestrul corespunztor din anul 2000.
Formarea brut de capital fix a nregistrat o majorare cu 7,0%, rata de investiie determinat prin
raportarea acesteia la valoarea adugat brut pe economie fiind de 16,5% (16,9% n trimestrul I
2000).
In primul trimestru al anului 2001, producia industrial i-a continuat evoluia pozitiv, creterea
nregistrat fiind superioar prognozei anuale. n luna martie 2001, comparativ cu luna
precedent, producia industrial a fost mai mare n volum absolut cu 11,5%, ceea ce a condus la
o cretere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut, cu 10,8%.
Pe primele 4 luni din acest an, comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut, creterea
produciei industriale n termeni reali a fost de 11,2%. Industria prelucrtoare a realizat n
perioada 1.01 30.04 a.c. o cretere cu 14,4%, comparativ cu aceeai perioad a anului trecut.
n cadrul industriei prelucrtoare, pe primele 4 luni din anul 2001, producia a fost mai mare, n
volum absolut, fa de aceeai perioad din anul 2000 la peste 2/3 din ramuri, creteri
semnificative realizndu-se la cele cu ponderi mari la export: chimie i fibre sintetice artificiale
(+24,4%), maini i echipamente (+7,2%). Creteri importante s-au nregistrat i n ramurile:
mobilier (+75,2%), edituri, poligrafie i reproducerea nregistrrilor pe supori (+39,6%),
prelucrarea tutunului (+28,8%), alimentar i buturi (+26,6%), celuloz, hrtie i carton
(+18,5%), fabricarea materialelor de construcii i a altor produse din minerale nemetalice
(+14,5%), pielrie i nclminte (+14,5%) i prelucrarea cauciucului i a maselor plastice
(+15,8%). Scderi s-au nregistrat numai n patru ramuri, cele mai semnificative fiind la
echipamente, aparate de radio, televiziune i comunicaii (-24,0%) i mijloace de transport rutier
(-6,6%).
Pe marile categorii de produse, producia a crescut n volum absolut cu 23,9% la bunurile de uz
curent, cu 10,3% la bunurile intermediare, cu 8,1% la bunurile de capital i cu 0,8% la bunurile
energetice i a sczut cu 3,9% la bunurile de folosin ndelungat.
In trimestrul I a.c., rata inflaiei, dup un nivel de 3,7% n luna ianuarie, s-a redus lun de lun,
ajungnd n luna martie la 2,0%. n luna aprilie, fa de o rat prognozat de 2,5%, prin luarea n
considerare a efectelor majorrii preurilor la energie, s-a nregistrat o rat a inflaiei de 2,7%. In
luna mai rata inflaiei a fost de 1,7%.
Rata medie lunar a inflaiei a fost n perioada ianuariemai a.c. de 2,5%, n scdere fa de cea
realizat n perioada corespunztoare a anului 2000 (3,0%).
Fa de luna decembrie 2000, preurile de consum au crescut n primele 5 luni din acest an cu
13,0%, datorit majorrii cu 15,3% a preurilor mrfurilor alimentare, cu 14,3% a tarifelor
serviciilor i cu 9,9% a preurilor mrfurilor nealimentare.
Un argument pentru caracterul de durat al creterii economice l ofer evoluia cantitativ, dar
mai ales structural a exporturilor i importurilor. Pe primele patru luni, exporturile de bunuri au
nregistrat o cretere valoric cu 16% fa de perioada corespunztoare a anului trecut, respectiv
un nivel de 3701,8 mil. USD fa de 3192,4 mil. USD.
Este de subliniat c dinamica exportului a fost susinut n aceast perioad de creterea
deosebit a exportului industriei construciilor de maini (45,9%), care i-au majorat ponderea n
total export cu 4,4 puncte procentuale fa de perioada corespunztoare a anului trecut. De
asemenea, i-au majorat ponderea n total exporturi, datorit unor dinamici superioare, produsele
industriei uoare.
36
Dei importurile de bunuri au crescut n primele patru luni ale acestui an cu 37% fa de aceeai
perioad din 2000 (+1343,8 mil. USD), totui este de remarcat c cea mai mare contribuie la
acest spor l-a avut creterea importului de produse ale industriei construciilor de maini. n
primele patru luni s-au importat cu 437,4 mil. USD mai mult dect n perioada corespunztoare a
anului trecut (+42,2%); din aceasta importul de maini i aparate mecanice i electrice a
reprezentat un plus de 297,8 mil. USD, importul de instrumente i aparate optice 62,1 mil. USD.
n structura pe mrfuri a importurilor, cinci seciuni de mrfuri au deinut 86,4% n total
importuri: maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de
nregistrat sau de reprodus sunetul i imaginile (29,6%), produse minerale (17,7%), materii textile
i articole din acestea (20,1%), produse ale industriei chimice i ale industriilor conexe (12,2%) i
produse metalurgice (6,8%).
3.2.
Sinteza politicilor macroeconomice
3.2.1. Politica financiar

Politica financiar, cu cele dou componente ale sale politica fiscal i politica bugetar va
urmri asigurarea dezvoltrii economico-sociale durabile i mbuntirea raportului cerereofert
prin aciunea concomitent asupra:
-
stimulrii creterii ofertei interne de bunuri i servicii;
restructurarea cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia n unele sectoare i
sporirea cererii n domeniile investiiilor i exporturilor, cu efecte pozitive asupra creterii
cererii de consum a populaiei.
Se are n vedere promovarea unei politici financiare moderatselectiv n scopul stimulrii

sectoarelor cu potenial de competitivitate intern i extern, al atragerii investiiilor strine i
creditelor externe, precum i al utilizrii n mod eficient a fondurilor publice.
3.2.1.1.
Politica bugetar
Politica bugetar va fi orientat spre creterea eficienei i transparenei cheltuielilor bugetare, att
ca efect al alocrii resurselor publice pe baz de proiecte i programe avnd la baz criterii de
performan concrete, ct i prin stabilirea unui sistem coerent de prioriti n cadrul acestora.
Msurile adoptate vor contribui la stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care s aib
n vedere performanele economice obinute i practicile utilizate n cadrul UE, la sprijinirea
IMM pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceast destinaie, precum i la
sprijinirea dezvoltrii economice a unor judee cu o situaie deosebit de grea.
Obiectivul prioritar al politicii bugetare vizeaz controlul deficitului bugetar, urmrindu-se
dimensionarea cheltuielilor bugetare prin prisma surselor de venituri i a cerinelor de finanare
neinflaionist a sectorului public cu preponderen din surse externe. In acest sens se au n
vedere:
-
Limitarea deficitului bugetar la cca. 3,5% din PIB n 2001 i cca. 3% n intervalul 20022004.
Finanarea deficitului se va face neinflaionist, cu preponderen din surse externe;
mbuntirea managementului activitii trezoreriei statului;
Reglementarea coerent a pieei secundare a titlurilor de stat;
Consolidarea capacitii de management financiar la nivelul MFP prin mbuntirea

metodelor de management al numerarului n circulaie.
37
Totodat se va acorda o atenie deosebit mbuntirii gradului de aliniere la normele ESA 95 n

cadrul notificrii anuale a deficitului i datoriei guvernamentale. In luna noiembrie 2000, a fost
transmis, cu caracter experimental, prima notificare privind deficitul i datoria guvernamental,
iar n luna martie a anului 2001 s-a transmis prima raportare oficial, n cadrul procedurilor de
preluare de ctre Romnia a tehnicilor i metodologiei UE privind supravegherea fiscal.
In domeniul reformei cheltuielilor, se are n vedere realizarea unui buget naional prin prisma
prioritizrii cheltuielilor n funcie de cerinele interne i conjunctura internaional. In aceste
condiii se va urmri:
-
Raionalizarea cheltuielilor prin:

-
modificarea unor prevederi privind achiziiile publice n scopul reglrii i mbuntirii

mecanismului de achiziionare asigurnd armonizarea cu prevederile directivelor UE
(s-a realizat prin OU nr. 60/2001 i HG nr. 461/2001);
stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale i dotrile instituiilor

publice centrale i locale;
perfecionarea legii finanelor publice. In prezent se lucreaz la un nou proiect de lege

a finanelor publice, care urmeaz s fie prezentat Guvernului pn la data de
30.09.2001 i care are n vedere mbuntirea procedurilor bugetare pentru realizarea
unui management solid al fondurilor publice.
Creterea transparenei fiscale i creterea eficienei operaionale i alocative a cheltuielilor

bugetare. In acest scop se au n vedere:
-
alocarea fondurilor publice pe baz de proiecte i programe i introducerea bugetului

indicativ pe 2 ani. Precizrile metodologice nr. 121029/2001 pentru elaborarea
propunerilor de buget pe anul 2002 i a estimrilor pentru perioada 20032005 au
avut n vedere introducerea cadrului indicativ pe 3 ani, care va reflecta principalele
prioriti publice n perioada respectiv, precum i extinderea finanrii pe baz de
programe care va oferi o imagine transparent a alocrii fondurilor publice, cu
focalizare pe evidenierea rezultatelor;
restructurarea contabilitii bugetare.
Creterea flexibilitii i transparenei politicii fiscale prin desfiinarea sau includerea n

bugetul de stat al fondurilor speciale. Prin OU nr. 32/2001 pentru reglementarea unor
probleme financiare (MO nr. 110/2001), au fost introduse n bugetul de stat 7 fonduri
speciale i a fost desfiinat un fond special.
3.2.1.2.
Politica fiscal
Politica fiscal va urmri accelerarea i aprofundarea, n mod coerent, a reformei n acest

domeniu, ceea ce se va concretiza n reducerea gradului de fiscalitate, att prin desfiinarea
contribuiilor la unele fonduri speciale, ct i prin reaezarea sarcinii fiscale i a raportului dintre
impozitele directe i indirecte, n vederea stimulrii muncii, economisirii, investiiilor,
ntreprinderilor mici i mijlocii i a exporturilor.
Prioritile pe termen scurt i mediu vizeaz mbuntirea transparenei i coerenei cadrului
legislativ n domeniul fiscal, nlturarea diferenelor nc existente i alinierea legislaiei la
prevederile legislaiei comunitare. In acest scop, vor fi ntreprinse aciuni viznd:
-
Consolidarea reformei impozitelor prin:

-
38
extinderea bazei de impozitare a venitului global;
perfecionarea cadrului legal al impozitului pe venitul agricol;
completarea i armonizarea cadrului legal privind taxa pe valoarea adugat (cota

redus de TVA pentru unele bunuri i servicii de strict necesitate se va aplica din
anul 2002);
dezvoltarea schimbului de informaii cu unele ri n funcie de interesul de ar i

solicitarea rii partenere conform Conveniei cadru OCDE pentru evitarea dublei
impuneri;
elaborarea codului fiscal n vederea unificrii legislaiei n materie de impozite,

precum i mbuntirea accesului contribuabililor persoane fizice i juridice la
legislaia fiscal i asigurarea n timp a stabilitii legislative;
perfecionarea cadrului legal al impozitelor i taxelor locale n vederea protejrii

categoriilor de persoane fizice cu venituri foarte mici care datoreaz impozit pe
proprietate;
revizuirea sistemului actual de impozitare prin accize; se are n vedere alinierea

treptat a cotelor de accize la alcool, produse din tutun i produse petroliere, pn la
atingerea nivelului minim impus de directivele UE;
reorganizarea sistemului jocurilor de noroc n sensul mbuntirii legislaiei existente

n acest domeniu;
completarea i armonizarea cadrului legal privind disciplina financiarvalutar i

combaterea evaziunii fiscale;
mbuntirea colectrii impozitelor prin:

-
iniierea unei game complete de msuri urmrind reducerea arieratelor de pli prin:
proceduri de lichidare i executare silit a debitorilor ru platnici; adoptarea i
implementarea unui cadru instituional de recuperare a creanelor i penaliti salariale
directe i efective pentru echipa de conducere i angajai n toate ntreprinderile de
stat care nu i pltesc obligaiile fiscale;
generalizarea dosarelor fiscale pentru toi contribuabilii persoane juridice;
iniierea, cu asistena UE, a unui plan de cooperare administrativ n domeniul

impozitrii indirecte (TVA, accize, taxe vamale);
modificarea reglementrilor referitoare la acordarea de nlesniri la plata obligaiilor

bugetare care s conduc la stoparea acordrii n mod arbitrar de scutiri i reduceri la
plata impozitelor i taxelor;
modificarea reglementrilor referitoare la ordinea de plat a obligaiilor bugetare;
perfecionarea msurilor de recuperare a creanelor de la contribuabilii ru platnici;
perfecionarea reglementrilor privind criteriile de performan n administrarea i

controlul marilor contribuabili;
mbuntirea organizrii i stimulrii aparatului fiscal la nivel central i local n scopul

reducerii evaziunii fiscale i a contrabandei;
ntrirea disciplinei financiare, att prin stimularea achitrii la timp i n cuantumul

legal a obligaiilor bugetare ale agenilor economici, ct i prin sancionarea ferm a
contribuabililor ru platnici;
39
pregtirea, cu sprijinul UE, a condiiilor pentru aderarea Ministerului Finanelor

Publice la Convenia privind Asistena Administrativ Reciproc n Probleme de
Impozitare.
3.2.2. Politica monetar i a cursului de schimb

3.2.2.1.
Politica monetar
Pe fondul meninerii unei politici monetare prudente se va urmri remonetizarea economiei

naionale prin metode neinflaioniste; atingerea acestui obiectiv este ns n mare msur
dependent de progresele pe care le va nregistra economia n ansamblu, creterea economic i
refacerea ncrederii n moneda naional fiind condiii eseniale ale declanrii acestui proces.
Pentru anul 2001, obiectivul principal const n reducerea ratei inflaiei la un nivel anual de 25%
(decembrie/decembrie). Atingerea acestui obiectiv, conceput ca prim pas spre reducerea inflaiei
la un nivel de o cifr pn n anul 2004, va solicita un grad de restrictivitate a politicii monetare,
dar, n acelai timp i accelerarea reformelor structurale care s atenueze fora factorilor
nemonetari ai inflaiei.
Strategia de politic monetar bazat pe ancora monetar va continua s fie aplicat i n acest
an, banca central urmnd s-i consacre atenia cu prioritate asupra bazei monetare. Prin
controlul bazei monetare se va urmri ca oferta de bani din economie s fie adus la nivelul
cererii de moned.
In perioada 20022004, dezinflaia susinut va constitui unul din obiectivele principale ale
programelor economice romneti, politica monetar urmnd s se consacre cu prioritate
acestuia.
Caracterul prudent necesar politicii monetare pentru atingerea acestui obiectiv se va realiza cel
puin n primul an al intervalului 2002 - 2004 prin controlul ferm al lichiditii; baza monetar va
continua s constituie obiectivul operaional al politicii monetare, iar masa monetar (M2) va
reprezenta, ca i n prezent, obiectivul intermediar al acesteia.
Banca central va aciona, pe msura dezvoltrii pieelor financiare i a temperrii inflaiei, s
extind aria de cuprindere a variabilelor monetare i a altor indicatori economici care vor sta la
baza deciziilor de politic monetar.
Instrumentele politicii monetare vor fi dezvoltate i perfecionate, astfel nct s asigure o
eficacitate sporit politicii monetare. Pentru armonizarea acestora cu instrumentarul Bncii
Centrale Europene, se va aciona n acest scop pentru:
-
Completarea infrastructurii necesare utilizrii instrumentelor conforme pieei;
Diversificarea instrumentarului care s permit intervenii n dublu sens ale bncii centrale
asupra lichiditii;
Reducerea treptat a rolului rezervelor minime obligatorii n controlul lichiditii, extinznduse n acelai timp utilizarea operaiunilor de pia;
Rectigarea de ctre banca central a poziiei de creditor net n raport cu sistemul bancar; n
acest fel ratele active ale dobnzilor bncii centrale i vor recpta relevana i rolul n
influenarea ratelor dobnzilor pe termen scurt i n semnalizarea modificrilor de orientare a
politicii monetare.
40
3.2.2.2.
Politica cursului de schimb
Cursul de schimb al monedei naionale va continua s fie determinat de raportul cerereofert

de pe piaa valutar, iar dinamica acestuia va nregistra, n scopul meninerii competitivitii
exporturilor romneti i al asigurrii echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult
nivelul ratei anuale a inflaiei.
Creterea credibilitii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului, care la finele
anului 2004 va fi superioar celei actuale cu circa 2,5-2,8 mld. USD, ceea ce va permite
mbuntirea cotaiei de risc a rii i extinderea accesului Romniei pe piaa privat de capital.
Regimul de flotare controlat a monedei naionale va fi de asemenea meninut, apreciindu-se c
moneda naional se va aprecia uor n termeni reali n raport cu dolarul american sprijinind
astfel, att decelerarea inflaiei, ct i competitivitatea sectorului extern; prin acest regim se
asigur un grad ridicat de independen a politicii monetare a crei eficacitate n controlul inflaiei
ar crete.
3.2.3. Politica veniturilor salariale

Obiectivul programului de guvernare n domeniul veniturilor salariale l constituie asigurarea unui
venit care s permit cel puin un minim decent de via. n acelai timp, Guvernul consider c
prin politica veniturilor salariale, munca trebuie s redevin o valoare social. n acest sens se are
n vedere luarea de msuri pentru o corect ierarhizare a salariilor n funcie de importana
domeniului i mai ales pentru corelarea evoluiei veniturilor salariale n raport cu performanele
agenilor economici.
Aceste obiective urmeaz s fie realizate prin:
-
Regndirea mecanismului de cretere a salariilor personalului bugetar, astfel nct evoluia

veniturilor salariale s fie corelat cu evoluia inflaiei:
-
n anul 2001 se asigur o cretere medie salarial egal cu nivelul estimat al indicelui
preurilor de consum, calculat ca medie a anului 2001 fa de luna decembrie 2000;
majorarea va fi acordat n trei etape; respectiv 7% n luna martie, 7% ncepnd cu
luna iunie i 6% ncepnd cu luna septembrie;
fa de aceste creteri, pentru salariile de baz prevzute la limita maxim, majorrile

vor fi n anul 2001 la mai puin de jumtate, respectiv: 3% ncepnd cu luna martie,
3% din luna iunie i 3% ncepnd cu luna septembrie;
totodat la instituiile i unitile bugetare la care cheltuielile de personal se asigur i

din veniturile proprii, creterile salariale se pot acorda n limitele precizate mai sus,
dar numai dac se realizeaz resursele necesare pentru acoperirea creterilor.
Condiionarea creterilor salariale n cazul societilor comerciale cu capital de stat, regiilor

autonome i companiilor naionale, de ndeplinirea criteriilor de performan:
-
ntrirea disciplinei salariale n acest sector se va realiza, n primul rnd, prin

acordarea drepturilor salariale ale conductorilor agentului economic n funcie de
ndeplinirea criteriilor de performan, inclusiv a programului de reducere a
creanelor i a plilor restante;
urmrirea modului de acordare a drepturilor salariale va fi strict i va fi realizat de

organele administraiei publice centrale sau locale tutelare;
41
dimensionarea fondului de salarii prin bugetul de venituri i cheltuieli al agenilor

economici i acordarea de creteri salariale strict n raport cu creterea productivitii
muncii.
Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referin n
ntregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii:
-
ncepnd cu luna martie 2001, salariul de baz minim brut pe ar s-a stabilit la
1.400.000 lei, pentru un program complet de lucru de 170 ore n medie pe lun, ceea
ce a reprezentat o cretere n termeni reali cu 12,5% fa de nivelul lunii
decembrie 2000;
totodat, s-a acionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care s permit
agenilor economici s stabileasc pe o perioad mai lung costul forei de munc,
politica de firm i de produs; nivelul din luna martie 2001 este valabil pn n martie
2002.
Iniierea de aciuni de micorare a costurilor unui loc de munc, n scopul diminurii muncii
la negru.
3.2.4. Politica comercial

Comerul exterior reprezint un vector esenial a politicii economice a Guvernului i totodat o
component cheie a strategiei de relansare i dezvoltare economic durabil a rii. Principalul
obiectiv al politicii comerciale l reprezint creterea exporturilor romneti, ndeosebi a celor cu
valoare adugat ridicat, concomitent cu o repliere a importurilor, astfel nct s se asigure un
echilibru dinamic al balanei comerciale.
Prioritile urmrite n domeniul comerului exterior vizeaz:
-
Promovarea tratamentului egal al consumatorului n raport cu productorul;
Elaborarea unor programe sectoriale de natur s asigure creterea ponderii produselor cu

grad ridicat de prelucrare n cadrul exporturilor romneti;
Promovarea unei politici comerciale n domeniul agricol care s fie complementul i nu

substitutul politicii interne agricole, prin meninerea nivelului actual al proteciei vamale
pentru importul de produse agricole sau reducerea acesteia pe baz de negocieri;
Elaborarea i aplicarea unei politici agricole coerente armonizate cu cea a UE, inclusiv prin
utilizarea drepturilor negociate;
ntrirea caracterului stabil i previzibil al tarifului vamal de import prin respectarea

angajamentelor de reducere a taxelor vamale la produsele agricole asumate prin Legea nr.
134/1994, n baza creia Romnia a devenit membr OMC;
n cadrul OMC, privind structura i nivelul subveniilor la exportul de produse agricole,

precum i msurile de sprijin intern din agricultur;
Sprijinirea concertat la nivelul Guvernului a accesului pe piee externe i a stimulrii

competitivitii produselor, companiilor i a unor sectoare ale economiei romneti, folosind
mai eficient potenialul oferit de ambasadele i consulatele Romniei;
Utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor n conformitate cu

practicile internaionale: susinerea prin resurse publice a participrii la diverse trguri,
expoziii i misiuni economice internaionale; asigurarea resurselor financiare necesare
promovrii i susinerii exporturilor romneti; n special a instalaiilor i obiectivelor
complexe n condiiile respectrii principiilor privind acordarea ajutoarelor de stat, conform
42
Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; simplificarea documentaiei i reducerea taxelor
de ndeplinire a formalitilor vamale; reducerea birocraiei i reconsiderarea rolului
EXIMBANK i a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;
-
Pregtirea corespunztoare la nivelul Guvernului a noii runde de negocieri comerciale

multilaterale n cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului, n scopul relansrii exporturilor
romneti i al aprrii adecvate a intereselor productorilor naionali;
ncurajarea formrii unui mediu de afaceri prietenos dezvoltrii activitilor economice, prin
ntocmirea unui program de aciuni pentru continuarea integrrii sistemelor de identificare a
comercianilor, cum ar fi cele pentru import, export, protecia muncii, fiscal i comercial.
3.3.
Existena unei economii funcionale de pia
3.3.1. Liberalizarea preurilor i comerului

Preurile i tarifele produselor i serviciilor, care de altfel stau la baza determinrii inflaiei, sunt n
prezent, n cea mai mare parte (circa 82%), preuri/tarife care se determin n mod liber prin
concuren pe baza cererii i ofertei.
n prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurenei sau de alte organisme cu rol de
reglementare (Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul energiei, Autoritatea Naional
de Reglementare n domeniul gazelor naturale, alte autoriti), preurile i tarifele practicate de
regiile autonome precum i cele practicate n cadrul activitilor cu caracter de monopol natural
sau al unor activiti supuse prin lege unui regim special (energie electric i termic, gaze
naturale, transport de cltori pe calea ferat i fluvial, medicamente de uz uman, servicii
telefonice, potale, ap i canalizare).
In domeniul proteciei concurenei, principalele obiective vizeaz:
-
Asigurarea unui cadru legislativ coerent, evitndu-se adoptarea unor acte normative care
contravin legislaiei n vigoare n domeniul concurenei i ajutorului de stat i sunt
incompatibile cu acquis-ul comunitar i prevederile Acordului European instituind o asociere
ntre Romnia, pe de o parte, Comunitile Europene i statele membre ale acestora pe de
alt parte;
Aplicarea efectiv a politicii n domeniul concurenei i ajutorului de stat, precum i adaptarea

i completarea legislaiei secundare de ctre Consiliul Concurenei;
Delimitarea clar a domeniilor supuse reglementrii statului (de preferin limitarea la

monopolurile naturale n sens restrns);
Perfecionarea mecanismelor privind regimul preurilor reglementate;
Urmrirea raportului cerereofert n diverse sectoare, efectuarea de investigaii pentru

cunoaterea diferitelor piee n vederea identificrii oricror distorsiuni n funcionarea
normala a acestora i luarea msurilor de remediere legale;
Adoptarea msurilor corespunztoare n cazurile n care aciunile unor ageni economici sau
orice alte mprejurri au ca obiect sau ar putea avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau
denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n situaiile prevzute
de Legea concurenei nr. 21/1996;
Aplicarea efectiv a politicii n domeniul ajutorului de stat prin ndeplinirea atribuiilor ce

revin Consiliului Concurenei n procesul de autorizare a ajutoarelor de stat i Oficiului
Concurenei n sfera inventarierii, monitorizrii i raportrii ajutoarelor de stat, inclusiv prin
43
colaborarea cu autoritile din rile membre ale Uniunii Europene, din rile asociate,
precum i cu specialiti ai Comisiei Europene;
-
Supravegherea de ctre Consiliul Concurenei i Oficiul Concurenei a ajutoarelor de stat

existente, aa cum sunt ele definite de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, i
solicitarea adoptrii de ctre furnizorii de ajutor de stat a msurilor corespunztoare pentru
eliminarea incompatibilitilor acestora cu legislaia n vigoare n Romnia sau cu acordurile
internaionale la care ara noastr este parte;
Implicarea tuturor autoritilor din Romnia n aplicarea efectiv a politicii n domeniul

concurenei i ajutorului de stat.
In domeniul politicii vamale, procesul de reform i monitorizare a Administraiei Vamale Romne

are n vedere:
-
Continuarea procesului de armonizare a legislaiei vamale cu cea aplicabil n Uniunea

European;
Pregtirea integrrii TARIR n Sistemul Informatic Integrat Vamal fr perturbarea activitii

vamale operative;
Monitorizarea procesului de pregtire n vederea aderrii la Convenia de Tranzit Comun i

aplicarea prevederilor referitoare la Tranzitul Comun pentru mrfurile transportate pe calea
ferat pentru toate birourile vamale din Romnia;
Dezvoltarea, implementarea i integrarea Noului Sistem de Tranzit Computerizat (NCTS) n

cadrul Sistemului Informatic Integrat Vamal;
Controlul operativ al operaiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea ncercrilor de

sustragere de la vmuire;
Securizarea frontierelor, n special a celor de nord i est ale Romniei;
Consolidarea, stabilizarea i dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal n vederea

eficientizrii activitii vamale;
Realizarea unui echilibru ntre eficientizarea vmuirii mrfurilor, controlului la frontier i

proteciei cetenilor i facilitarea comerului.
3.3.2. Piaa financiar, restructurarea sistemului bancar i impactul reformei

sistemului de pensii asupra pieei de capital
Pe termen scurt i mediu, se va urmri ca prin setul de politici macroeconomice i de ajustare
structural, s se asigure creterea atractivitii activitii de intermediere a msurilor comerciale,
respectiv ntre cei care economisesc i cei care investesc.
n scopul ntririi disciplinei financiare n economie, pe fondul mbuntirii sensibile a activitii
de supraveghere bancar din partea bncii centrale, va fi acordat o atenie prioritar
restructurrii i privatizrii sectorului bancar prin:
-
Modernizarea i ntrirea, n concordan cu standardele europene a sistemului juridic i

instituional al activitii de reglementare prudenial i supraveghere bancar de ctre Banca
Naional a Romniei;
ntrirea i modernizarea supravegherii pieei de capital i a asigurrilor, prin racordarea

instituiilor i a instrumentelor specifice acestei activiti la practicile din Uniunea European.
Revizuirea i actualizarea programului de privatizare a Bncii Comerciale Romne, avnd ca

obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului bncii;
44
Restructurarea activitii Eximbank, prin renunarea la componenta de banc comercial, n

scopul stimulrii accelerate a exporturilor romneti i a creterii eficienei indicatorilor de
performan ai bncii;
Restructurarea Casei de Economii i Consemnaiuni, n sensul mbuntirii indicatorilor si

de performan bancar i a participrii sale la creditarea construciei de locuine i a
ntreprinderilor mici i mijlocii.
Pe fondul relansrii generale a economiei, se vor crea premisele necesare pentru creterea pieei
asigurrilor de bunuri i persoane.
Pentru dezvoltarea, modernizarea i sporirea credibilitii acestui sector se va aciona ca, n
paralel cu ntrirea supravegherii i controlului pieei asigurrilor, s se creeze condiiile pentru
capitalizarea operatorilor de profil, att prin acordarea de stimulente ctre asigurai, ct i prin
privatizarea, n condiii de eficien i transparen a societii de asigurare reasigurare ASTRA
SA, societate cu capital majoritar de stat.
In vederea adaptrii practicilor internaionale de asigurri la condiiile reale din Romnia, a fost
elaborat Proiectul Reglementrilor Contabile specifice societilor de asigurarereasigurare,
armonizate cu Directivele Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, care urmeaz
s se aplice experimental n perioada 1 iulie 31 decembrie 2001.
Reforma sistemului de pensii implic crearea unui sistem axat pe mai muli piloni:
-
Pilonul I, reprezentat de sistemul public de pensii (aflat n vigoare);
Pilonul II, reprezentat de organizarea i funcionarea fondurilor universale de pensii;
Pilonul III, reprezentat de schemele de pensii suplimentare.
Adoptarea n anul 2002 a Legii organizrii i funcionrii fondurilor universale de pensii (Pilonul
II) va crea premisa asigurrii unei sustenabiliti suplimentare a sistemului i va avea un impact
semnificativ asupra pieei de capital, prin capitalizarea contribuiilor de asigurri sociale pltite.
Conform legii, pentru o perioad de 15 ani, fondurile acumulate vor fi investite, iar beneficiile
acestui proces de capitalizare se vor nsui numai dup trecerea acestui interval de timp.
3.3.3. Dreptul de proprietate

Considernd agricultura o ramur prioritar a economiei naionale, Programul de guvernare are
n vedere, n principal, urmtoarele:
-
Accelerarea reformei funciare;
Managementul fondului funciar, organizarea i perfecionarea pieei funciare, precum i a

exploataiilor agricole i silvice;
Accelerarea cadastrului agricol prin continuarea lucrrilor de cadastru n 205 de comune care
administreaz 745 mii hectare. Se urmrete realizarea documentelor de organizare a
teritoriului pentru un numr de 170 de comune ce administreaz 520 mii hectare. In cadrul
cadastrului agricol, Legea nr. 1/2000 prevede extinderea punerii n posesie de la 10 ha la 50
ha teren agricol, precum i punerea n posesie cu pn la 10 ha de pdure. Se estimeaz c
pn la sfritul anului 2004 se va definitiva aplicarea Legii fondului funciar. Situaia aplicrii
Legii nr. 54/1998 privind circulaia juridic a terenurilor arat c piaa funciar ncepe s
funcioneze. A fost adoptat o Hotrre de Guvern prin care se aproba registrul agricol
pentru perioada 20012005. Msurile necesare organizrii cadastrului agricol cuprind:
determinarea suprafeelor din punct de vedere calitativ (pe clase de bonitate) i cantitativ (din
punct de vedere al suprafeei), pe proprietar, categorii i subcategorii de folosin agricol.
Determinrile au n vedere teritoriile administrative unde n cursul anului 2000 s-a finalizat
45
aplicarea legilor funciare i acestea au utilizat ca baz studiile pedologice ntocmite n anul
2000; continuarea ntocmirii planului cadastral agricol la scrile adecvate stabilite, precum i a
registrelor cadastrale agricole; furnizarea ctre persoanele fizice i juridice interesate a datelor
rezultate din cadastrul agricol; continuarea dotrii i instruirii personalului n domeniu;
organizarea registrului cadastral. Se va continua organizarea i actualizarea permanent a
acestuia n funcie de evoluia indicatorilor specifici;
-
Definitivarea normelor metodologice de realizare i inere a cadastrului viticol armonizat cu

Reglementarea CEE nr. 649/87 privind modalitile de aplicare i stabilire a cazierului viticol
comunitar. Acestea definesc noiuni de cadastru viticol, modul de organizare a lucrrilor de
cadastru viticol, evidena cadastral a parcelelor, documentele finale ale cadastrului viticol,
administrarea i ntreinerea lucrrilor de cadastru viticol;
Elaborarea Statutului i Regulamentului de organizare i funcionare a Companiei Naionale

de Administrare a Fondului Piscicol, care are ca responsabilitate administrarea fondului
piscicol din domeniul public i privat al statului, din domeniul apelor interioare i piscicultura.
Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol este unitate n subordinea
Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor i va administra fondul piscicol din apele
interioare i piscicultura. Atribuiile principale ale acestei Companii Naionale de
Administrare a Fondului Piscicol sunt: privatizarea fermelor piscicole, ncheierea de contracte
pentru obinerea autorizaiilor de pescuit, executarea populrii cu diferite specii valoroase de
peti, ce sunt pe cale de dispariie;
nfiinarea a 16 Inspectorate silvice teritoriale de regim silvic i cinegetic, cu atribuii n

controlul aplicrii i respectrii regimului silvic n fondul forestier public i de stat. Pentru a
asigura o administrare corespunztoare a fondului forestier i evitarea impactului negativ
asupra pdurii datorat procesului de retrocedare a terenurilor forestiere, Direcia regim i
inspecie silvic din MAAP are n componen dou servicii de administrare: serviciul de
management al pdurilor private i serviciul de control al aplicrii regimului silvic.
3.3.4. Reforme i schimbri structurale

3.3.4.1.
Politica industrial
Politica industrial a Romniei este o politic ofensiv, menit s asigure creterea competitivitii
i a performanelor industriei, pentru o adaptabilitate ct mai mare la exigenele impuse de pia,
evitndu-se o politic protecionist i neproductiv, n contextul realitilor internaionale, prin
ntrirea capacitii agenilor economici de a face fa competiiei pe piaa internaional, n
condiiile dinamismului i globalizrii economiei mondiale. Realizarea acestui obiectiv implic:
-
Reducerea pierderilor i diminuarea arieratelor, precum i selectarea societilor comerciale cu

capital majoritar de stat, pe baza unui set de criterii socio-economice, pentru care se vor
elabora i aplica programe de restructurare;
Accelerarea ajustrii structurale, ceea ce presupune continuarea proceselor de restructurare i

privatizare, inclusiv de nchidere a capacitilor neviabile i de creare a condiiilor de
relansare economic i dezvoltare durabil;
Ameliorarea mediului de afaceri, astfel nct acesta s devin unul prielnic i predictibil,
deschis i viabil, bazat pe un sistem legislativ simplu, stabil i stimulativ i pe un cadru
instituional corespunztor i eficient;
46
Orientarea cu prioritate a aciunilor de ajustare structural spre creterea productivitii,

calitii produselor i serviciilor, maximizrii profitului, asigurarea unei structuri a ofertei
compatibile cu cea din rile Uniunii Europene;
Susinerea dezvoltrii IMM-urilor, ca factor important al creterii economice i principal

sector creator de locuri de munc; sporirea rolului asociaiilor profesionale, a
ntreprinztorilor privai i a IMM-urilor n dezvoltarea regiunilor defavorizate, n
consolidarea economic a comunitilor locale;
Iniierea i susinerea unor programe de cercetare-dezvoltare, care s sprijine modernizarea

tehnologiilor i produselor, s conduc la creterea calitii i competitivitii produselor i
serviciilor;
Stimularea cooperrii interne i internaionale n domeniul industriei, n cadrul unui mediu

concurenial sntos, n vederea creterii capacitii de penetrare pe piaa intern i pe pieele
internaionale;
Asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informaional i conectarea industriei

romneti la proiectele europene;
Dezvoltarea resurselor umane prin utilizarea eficient a acestora, sporirea mobilitii,

dezvoltarea de noi cunotine i aptitudini, cultivarea spiritului de ntreprinztor;
Desfurarea tuturor activitilor industriale n condiii de compatibilitate cu mediul

nconjurtor; crearea unui cadru organizatoric i legislativ care s conduc la eliminarea
efectelor negative asupra mediului ambiant;
Valorificarea avantajului comparativ i competitiv determinat de existena unor resurse

naturale i a unui potenial apreciabil de calificare, de experiena i tradiia forei de munc
din majoritatea sectoarelor industriale;
Modernizarea rolului autoritii publice centrale n domeniul industriei, prin politici i msuri
de reducere a birocraiei;
Promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustrii structurale i de limitare a

costurilor i efectelor negative ale reformei.
3.3.4.2.
Sectorul agricol
n cadrul Programului de Guvernare, reformele i schimbrile structurale n agricultur au n

vedere, n principal, urmtoarele:
-
Creterea cantitativ i calitativ a produciei agricole vegetale i animale, prin valorificarea

potenialului productiv naional i prin promovarea unor sisteme de agricultur ecologic;
Protejarea, conservarea i dezvoltarea potenialului genetic naional din producia vegetal,

animal i din silvicultur;
Dotarea tehnic a agriculturii, n primul rnd prin sprijinirea productorilor agricoli n

cumprarea de tractoare, maini agricole, utilaje, echipamente, instalaii, ngrminte
chimice, pesticide i produse petroliere, inclusiv cu plata n produse agricole destinate
industrializrii i exportului;
Dezvoltarea unei piee concureniale, reale i stabile, care s asigure venituri corespunzatoare
productorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale direcionate prioritar pe produse cum
sunt: grul, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, laptele de vac, carnea de pasre, carnea de
porc etc.;
47
Promovarea unui amplu program de dezvoltare rural n toate zonele rii: montane, colinare
i de cmpie, n cadrul unui concept de dezvoltare rural privind integrarea economic i
social a satului romnesc;
Asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea n condiii avantajoase a capitalului strin,
n vederea susinerii programelor investiionale i de dezvoltare a produciei agricole din
Romnia; o atenie deosebit va fi acordat implementrii proiectelor Programului SAPARD
i a altor programe cu finanare extern;
Elaborarea Strategiei dezvoltrii durabile a silviculturii pentru perioada 2000-2020 i a

Strategiei Naionale pentru combaterea deertificrii, documente de programare care prevd
ca principale axe strategice: perfecionarea structurilor instituionale i promovarea unei
legislaii forestiere n concordan cu prevederile comunitare; gestionarea durabil a fondului
forestier i conservarea biodiversitii pdurilor; precum i adoptarea de msuri legislative i
aciuni specifice pentru combaterea deertificrii i eroziunii;
Promulgarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul i acvacultura a creat cadrul legislativ de
baz pentru restructurarea sectorului pescresc i promovarea unor noi aciuni legislative i
de construcie instituional, menite a asigura preluarea i implementarea acquis-ului
comunitar n domeniu;
ntrirea capacitii instituionale i administrative n sectorul controlului i certificrii

seminelor i materialului sditor;
Aplicarea programelor pentru mbuntirea strii de sntate a animalelor i asigurarea

salubritii produselor animaliere.
3.3.4.3.
Sectorul transporturilor
Obiectivele prioritare n domeniul transporturilor sunt:

-
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor de transport n vederea alinierii

sistemului naional de transport la sistemul european prin:
-
modernizarea liniei de cale ferat: coridorul IV Curtici Braov Constana;
modernizarea liniei de cale ferat coridorul IX Iai Bucureti Giurgiu;
modernizarea liniei de cale ferat coridorul IV Curtici Craiova Calafat;
-reabilitarea reelei de drumuri europene i naionale: etapa a II a 694 km,

etapa a III a - 334 km, etapa a IV a 732 km;
program de reabilitare, construcii autostrzi i modernizare a infrastructurii situat pe

traseele coridoarelor paneuropene IV i IX;
program de reabilitare i modernizare a infrastructurii situate pe coridorul paneuropean de transport nr. VII - Dunrea;
modernizarea i reabilitarea infrastructurii n portul Constana;
modernizarea aeroporturilor internaionale Bucureti Otopeni, Bucureti Bneasa,

Constana, Timioara i a aeroporturilor regionale;
Dezvoltarea i modernizarea mijloacelor i echipamentelor de transport n vederea

mbuntirii calitii serviciilor i a siguranei transporturilor prin:
-
48
reabilitarea i achiziionarea de material rulant;
realizarea unui sistem computerizat pentru rezervri i eliberarea biletelor de cltorie

pe calea ferat;
achiziionarea de aeronave de scurt, mediu i lung curier;
modernizarea sistemelor de urmrire i supraveghere a traficului pe Dunre.
3.3.4.4.
Privatizarea sectorului real
Privatizarea sectorului real, obiectiv prioritar al perioadei, are n vedere urmtoarele obiective:
a) Contribuia la implementarea economiei de pia funcionale prin reducerea dimensiunii
sectorului de stat din economie, prin:
-
continuarea procesului de privatizare/restructurare a societilor comerciale incluse n

programele PSAL i RICOP i realizarea, pn la sfritul anului 2002, a urmtoarelor aciuni:
-
oferirea la vnzare i finalizarea vnzrii societii comerciale SIDEX SA Galai, ctre

un investitor strategic internaional, sau demararea procesului de restructurare a
societii; n prezent au loc negocieri cu ofertantul LNM Holdings N.V.;
agrearea de ctre Guvern, n cooperare cu Consultantul de Privatizare i n consultri

i acord cu Banca Mondial, a strategiei de privatizare pentru societile comerciale
ALRO i ALPROM. Finalizarea, printr-un proces transparent i deschis, a procesului
de privatizare pentru ALRO i ALPROM, n conformitate cu strategia agreat;
oferirea la vnzare i finalizarea vnzrii pentru patru din cele cinci societi
comerciale din componenta privatizare caz cu caz (SC Hidromecanica SA, SC
Electroputere SA, SC Romvag SA i SC Antibiotice SA). In prezent, au fost scoase la
vnzare, prin apariia anunului de vnzare de aciuni, 3 societi comerciale: SC
Electroputere, SC Romvag i SC Hidromecanica. Pentru SC Romvag i SC
Hidromecanica s-au primit cte 4 oferte i urmeaz s nceap procesul de negociere;
pentru SC Tractorul SA oferirea la privatizare a principalelor trei societi din

grupul Tractorul (Tractorul UTB, Motor i Turfor) rezultate n urma divizrii
societii, sau oferirea la privatizare a societii rezultate n urma fuziunii celor trei
societi i vinderea/restructurarea/lichidarea celorlalte societi comerciale rezultate
n urma divizrii din anul 1999. n prezent, se desfoar negocierile n vederea
semnrii contractului de consultan cu noul Consultant PSAL;
oferirea la privatizare a cel puin 30 societi comerciale din cele 50 societi grupate
n 5 pachete de cte 10 societi fiecare i realizarea procesului de vnzare pentru
acestea. In prezent, au fost aprobate prin Hotrre de Guvern, strategiile de
privatizare pentru 45 societi comerciale. Guvernul a aprobat lansarea anunurilor
pentru vnzarea de aciuni la 12 din cele 45 societi comerciale. Dou societi
comerciale au fost scoase la vnzare prin apariia anunului de vnzare aciuni: SC
Corapet si SC Urbis. Deoarece n urma publicrii primului anun publicitar pentru SC
Corapet nu s-a depus nici o ofert, anunul a fost reluat. Pentru SC Urbis SA s-au
primit 3 oferte;
acceptarea de ctre Guvern, a planurilor de restructurare pentru cele cinci societi

comerciale din componenta PSAL de privatizare/restructurare/lichidare, prin
autorizarea firmelor de restructurare respective de a implementa planurile lor de
restructurare pentru aceste societi comerciale i prin anunarea public a planului de
restructurare i a procesului. In particular, n perioada 2001-2004, Guvernul:
49
va lansa procesul de vnzare pentru SC IUG SA; Se estimeaz apariia

Anunului de vnzare a aciunilor gestionate de APAPS la SC IUG SA,
pentru sfritul lunii iunie 2001;
va realiza vnzarea a 30% din activele SC CLUJANA S.A. In prezent, SC

Clujana are n derulare procesul de vnzare n mod organizat a activelor, ca
uniti
de
afaceri
autonome,
n
urma
strategiei
de
restructurare/privatizare/lichidare aprobat de Guvern;
va agrea planul de restructurare i va demara procesul de restructurare la SC

Roman S.A.;
va finaliza mpreun cu Consultantul PSAL programul de restructurare

pentru SC Siderurgica S.A. i Nitramonia S.A.;
continuarea procesului de privatizare a societilor comerciale la care APAPS este acionar,

prin atragerea de investitori romani i strini, prin efort propriu, prin privatizarea, pn la
sfritul anului 2002, a:
-
cel puin 10 societi mari cu capital de stat;
300 societi mici si mijlocii;
100 de societi n care statul deine aciuni reziduale;
introducerea n cadrul programului PSAL II a unui nou lot de 20 societi comerciale, n

dou componente, de privatizare i restructurare, cu asistena bncilor de investiii i a
firmelor de consultan internaionale: 10 societi grupate n 3 pachete, pentru privatizare i
10 societi grupate n 4 pachete, pentru restructurare i oferirea la privatizare i
privatizarea/restructurarea a 7 societi comerciale din fiecare component, pn la sfritul
anului 2002;
b) Continuarea procesului de regularizare a ponderii pachetelor ntre APAPS i SIF-uri, n

vederea sporirii atractivitii la privatizare a unor societi comerciale prin cesiuni de aciuni
ntre Societile de Investiii Financiare (SIF) i APAPS n funcie de ponderea voturilor n
Adunarea General a Acionarilor (AGA), n vederea realizrii celor mai bune tranzacii de
privatizare;
c) Reabilitarea activitii SC SIDERCA S.A. Clrai. Prin decizie guvernamental, s-a constituit
o Comisie Interministerial cu sarcina de a elabora un program de redresare financiar cu
msuri de reluare a activitii acestei societi, inclusiv posibilitile de privatizare pe termen
scurt;
d) Finalizarea strategiei de privatizare a distribuiei de gaze naturale i privatizarea a cel puin
25% din distribuia de gaze naturale;
e) Privatizarea a 10% din capitalul social al SNP PETROM SA:
-
ncheierea contractului de vnzare-cumprare de aciuni cu Asociaia Salariailor din SNP

PETROM SA n conformitate cu prevederile Legii nr. 70/1997;
listarea la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor private la SNP PETROM SA;
iniierea de ctre SNP PETROM SA a aciunilor viznd majorarea etapizat de capital;

oferirea spre vnzare pe piaa internaional de capital a unui pachet de aciuni de pn la
35%;
f) Privatizarea a cel puin dou societi de producie i a cel puin dou societi de distribuie
pe an, n domeniul energiei electrice i termice;
g) Pregtirea pentru privatizare a OIL-TERMINAL Constana;
50
h) Pregtirea pentru privatizare-restructurare a unitilor petroliere din zona Ploieti, prin msuri
de ecologizare;
i) Continuarea procesului de privatizare al societilor comerciale cu capital majoritar de stat
(foste IAS) din agricultur, concomitent cu verificarea legalitii privatizrilor anterioare;
j) Sprijinirea apariiei operatorilor de transport feroviar privai;
k) Privatizarea Societii Naionale de Transport Feroviar de Marf CFR Marf SA;
l) Iniierea privatizrii societilor comerciale externalizate din Societatea Naional de
Transport Feroviar de Cltori CFR Cltori SA:
-
conceperea strategiei de privatizare a societilor comerciale externalizate;
trecerea la transportul local, experimental, a dou societi regionale pentru transportul de

cltori.
Recent, in sedinta de Guvern din data de 14 iunie 2001, Guvernul a aprobat a doua lista, cu alte
19 societati comerciale incluse in programul PSAL I, pentru care vor fi lansate in perioada iunie
octombrie 2001 anunturile de vanzare-cumparare actiuni. Cele 19 societati comerciale si datele
estimative de publicare a anunturilor de vanzare-cumparare actiuni, atat in presa interna cat si
internationala, sunt:
Nr.crt.
Societate comerciala
Data estimata de publicare a

anuntului de vanzare
1.
SC Cord SA Buzau
29/06/2001
2.
SC Rotec SA Buzau
29/06/2001
3.
SC Bicapa SA Tarnaveni
06/07/2001
4.
SC Moldosin SA Vaslui
20/07/2001
5.
SC Terom SA Iasi
27/07/2001
6.
SC Carom SA Onesti
31/07/2001
7.
SC Real SA Pleasa
03/08/2001
8.
SC Uztel SA Ploiesti
24/08/2001
9.
SC Fabrica de Scule SA Rasnov
05/09/2001
10.
SC Biosin SA Calafat
11/09/2001
11.
SC Elsid SA Titu
11/09/2001
12.
SC Antibiotice SA Iasi
20/09/2001
13.
SC Uzinele Sodice SA Govora
25/09/2001
14.
SC Rulmentul SA Brasov
09/10/2001
15.
SC Rofep SA Urziceni
16/10/2001
16.
SC Aro SA Campulung
19/10/2001
17.
SC Sidermet SA Calan
23/10/2001
18.
SC Electroturris SA Turnu Magurele
26/10/2001
19.
SC Colorom SA Codlea
30/10/2001
51
In programul RICOP au fost incluse 69 de societati comerciale cu capital de stat cu o situatie

economico-financiara critica, grupate in 5 zone (denumite zone RICOP). Din cele 60 de
societati comerciale din portofoliul APAPS, 17 societati comerciale au fost privatizate (situatia la
31 martie 2001), 29 de societati comerciale au programe de restructurare aprobate,
implementarea masurilor avute in vedere fiind in derulare, iar pentru 14 societati comerciale sunt
analizate, in vederea aprobarii, programele punctuale de restructurare. Din cele 43 de societati
comerciale ce au ramas de privatizat, 34 sunt cuprinse si in programul PSAL.
Avand in vedere importanta programului RICOP si angajamentul Guvernului pentru continuarea
reformelor, accelerarea procesului de privatizare si restructurare, in perioada 12-13 iunie 2001 au
avut loc la Bucuresti discutii intre reprezentanti ai autoritatilor romane (Ministerul Integrarii
Europene, Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului), la nivel de ministri, si reprezentanti ai Comisiei Europene, in cadrul
carora s-a convenit pregatirea unui Addendum la Memorandumul de Finantare RICOP prin care
sa se prelungeasca termenele finale (pentru indeplinirea conditionalitatilor si pentru contractare)
cu 12 luni.
Totodata, se va continua monitorizarea indeaproape, de catre Comisia Europeana, a progreselor
inregistrate in implementarea Planului de Restructurare pentru societatile comerciale ramase, in
vederea respectarii noului termen (martie 2002).
3.4. Capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din

cadrul Uniunii Europene
Capacitatea de a face fa concurenei i forelor pieei din cadrul Uniunii Europene necesit un
cadru macroeconomic n care agenii economici individuali s poat lua decizii ntr-un climat cu
un grad rezonabil de predictibilitate. Trebuie s existe o cantitate suficient de capital fizic i
uman, incluznd infrastructura necesar, pentru a promova cadrul n care firmele individuale s
aib capacitatea de a se adapta i de a face fa competiiei i forelor de pia din cadrul UE.
Firmele trebuie s investeasc pentru a-i mbunti eficiena, pentru a putea concura i prelua
avantajele integrrii.
3.4.1. Integrarea comercial cu Uniunea European

Un prim indicator al competitivitii Romniei este gradul n care a fost deja realizat integrarea
comercial cu UE.
Ponderea exporturilor ctre rile UE n totalul exporturilor Romniei a fost n anul 2000 de
63,8%, iar cea a importurilor de 56,6%.
Relaiile comerciale ale Romniei cu Uniunea European, care au devenit preponderente
ncepnd cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile ctre rile UE s-au majorat n anul
2000 cu 18,7% fa de 1999 i cu 44,9% fa de 1996.
Exportul ctre UE n trimestrul I 2001 a crescut cu 27,8% fa de trimestrul I 2000. Aceeai
tendin s-a manifestat i n cazul importurilor din rile UE, care au crescut n anul 2000 cu
17,7% fa de anul 1999 i cu 23,4% fa de anul 1996. Importul din UE n trimestrul I 2001 a
crescut cu 33,0% fa de trimestrul I 2000.
Analiza schimburilor derulate cu rile UE n anul 2000 comparativ cu 1999, relev unele
modificri de structur, cum ar fi: creterea exportului de produse chimice (65,6%), metale
(21,7%), nclminte (17,2%), produse textile (13%), produse minerale (5,9%), maini i utilaje
(1,2%), i scderea la exporturile de produse vegetale (45,9%).
52
Pe primele 3 luni ale anului 2001, comparativ cu aceeai perioad a anului 2000, se observ o
cretere a exporturilor romneti spre UE, de la o pondere n total exporturi de 64,8% la 69,2%.
In ceea ce privete analiza structurii pe ri nu se remarc modificri semnificative. In acest
context, principalii parteneri n derularea exporturilor pe perioada 1.01 31.03.2001 rmn Italia
cu 717,5 mil. USD (25,1%), Germania cu 472,9 mil. USD (16,4%), Frana cu 245,1 mil. USD
(8,5%) i Marea Britanie cu 149,7 mil. USD (5,2%).
De asemenea, n primele 3 luni ale anului 2001 se remarc i o scdere a ponderii importurilor
provenite din rile UE, de la 56,9% la 55,3%.
Politicile comerciale de integrare n UE au ca obiectiv urmtoarele aciuni:
-
Principalul obiectiv pe termen mediu vizat de Romnia n domeniul politicii comerciale l

constituie adaptarea gradual la instrumentele de politic comercial ale Uniunii Europene;
Extinderea armonizrii poziiilor de negociere dintre Romnia i UE fa de teri, la toate

componentele sectorului relaii externe;
Asigurarea armonizrii angajamentelor Romniei n cadrul OMC cu cele ale UE;
Continuarea negocierilor cu Comisia European pentru convenirea de noi concesii tarifare n

comerul bilateral cu produse agricole;
Armonizarea cadrului juridic romnesc n domeniul ncheierii de noi acorduri de comer liber
cu cel al UE;
Armonizarea listei Romniei de angajamente specifice i listei de excepii de la articolul II al

GATS cu angajamentele comunitare n cadrul OMC.
3.4.2. Abilitatea ntreprinderilor de a se adapta la concurena din Uniunea

European dezvoltarea sectorului privat i al IMM-urilor
Politica de dezvoltare a sectorului IMM-urilor vizeaz maximizarea valorificrii potenialului
IMM-urilor i al sectorului cooperatist de a contribui la creterea economic durabil, crearea de
noi locuri de munc, sprijinirea inovrii i a progresului tehnic i tehnologic, creterea
competitivitii economiei naionale i dezvoltrii clasei de mijloc, cea care asigur stabilitatea
economic i social a unei ri.
Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului privat al IMM-urilor pe perioada 2001-2004,
sunt:
-
Crearea de noi locuri de munc prin stimularea nfiinrii i dezvoltrii IMM-urilor;
Sporirea ponderii IMM-urilor la crearea PIB;
Intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea ntreprinztorilor privai prin programe

internaionale, n special n regim nerambursabil;
mbuntirea accesului IMM-urilor la finanare prin:

-
constituirea Fondului Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri;
majorarea capitalului social al Fondului Naional de Garantare a Creditelor pentru

IMM-uri;
constituirea Fondului naional de co-garantare a creditelor pentru IMM-uri;
elaborarea i implementarea de programe de co-finanare i asisten pentru

ntreprinztorii privai n vederea mbuntirii capacitii acestora de a accesa surse
financiare i a le utiliza eficient;
53
elaborarea de programe de finanare pentru IMM-uri cu sprijin financiar extern i/sau

de la bugetul de stat: micro-credite, scheme de creditare, acordare de asisten pentru
dezvoltarea sistemelor moderne de finanare, granturi pentru promovarea
antreprenoriatului i nfiinarea de ntreprinderi i pentru proiecte/activiti specifice
(protecia mediului, cercetare-dezvoltare, inovare, transfer de tehnologie,
introducerea standardelor de calitate, subcontractare);
finanarea dezvoltrii IMM-uri prin derularea de programe (Phare RO 9711, RO

9809-MARR Fund, Phare 2000, Phare 2001, RICOP, BERD, Fundaia PostPrivatizare);
asigurarea participrii IMM-urilor la programe comunitare - Program Multianual

pentru ntreprinderi i antreprenoriat, n special pentru IMM (2001-2005).
mbuntirea ofertei de servicii n vederea creterii performanelor n afaceri i a capacitii

IMM-urilor de a opera inclusiv pe pieele externe prin:
-
sprijinirea dezvoltrii reelei de infrastructur de afaceri: centre de consultan i

management al informaiei, incubatoare de afaceri, centre de inovare, parcuri
tehnologice;
furnizarea de servicii pentru IMM-uri n vederea mbuntirii capacitii manageriale,

competitivitii i accesului la piee i informaii;
sprijinirea activitii de cercetare i inovare tehnologic desfurat de IMM-uri;
sprijinirea utilizrii tehnologiei informaiei n IMM-uri i a transferului de tehnologie

ctre IMM-uri;
Simplificarea i mbuntirea cadrului legislativ i administrativ prin:

-
elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului IMM-uri;
adoptarea de reglementri privind IMM-urile n conformitate cu practicile existente

pe plan internaional (contabilitate i sisteme de raportare financiar simplificate i
mbuntite, reguli de nregistrare a garaniilor mbuntite, cadru instituional
adaptat noilor practici);
introducerea procedurilor simplificate privind obinerea avizelor, autorizaiilor i

licenelor de funcionare, centralizate prin camerele de comer i industrie.
3.4.3. Adaptarea forei de munc la cerinele pieei

Avnd n vedere c performanele economiei romneti i capacitatea sa de a face fa presiunii
concureniale i forelor pieei din Uniunea European sunt direct condiionate de calitatea
factorului uman i de adaptarea structural a forei de munc, un loc important n cadrul
msurilor prevzute n programul de guvernare l au aciunile ce vizeaz creterea nivelului de
instruire a forei de munc, concomitent cu recalificarea i reorientarea acesteia n funcie de
cererea existent i previzibil pe piaa muncii.
Este de precizat c din acest punct de vedere economia romneasc are o capabilitate crescut de
a face fa competitivitii pe pia intern i extern.
Nivelul de instruire a forei de munc este ridicat. La sfritul anului 2000, peste jumtate
(50,6%) din persoanele ocupate erau absolvente ale nvmntului liceal i profesional. Structura
educaional a populaiei ocupate relev c persoanele cu studii superioare aveau, la acelai
moment, o pondere de 10,6%, iar cele absolvente ale nvmntului postliceal sau tehnic de
54
maitri 4,8%. n consecin, fora de munc mai puin calificat, cu studii doar pn la nivelul
gimnazial, reprezenta circa 34,0%.
Pe acest fond, n scopul valorificrii superioare a factorului uman, este necesar intensificarea
adaptrii structurale a forei de munc, n concordan cu restructurarea economiei i cu
perspectivele date de integrarea n UE, ceea ce presupune o mbuntire semnificativ a
sistemului de formare profesional continu.
Pentru reformarea sistemului de formare profesional continu se are n vedere:
-
Definitivarea cadrului legislativ prin elaborarea legii formrii profesionale a adulilor i a

proiectului de lege privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de
munc;
Perfecionarea sistemului de formare profesional a adulilor prin modularizarea programelor

de formare i dezvoltare a sistemului de standarde ocupaionale;
Constituirea structurilor necesare pentru autorizarea furnizorilor de formare profesional;
Evaluarea i certificarea formrii profesionale a adulilor;
Adaptarea mai bun a aciunilor de calificare i recalificare la cererea existent pe piaa

muncii, obiectiv ce va fi atins prin cel puin trei demersuri importante:
-
trecerea, ncepnd cu anul colar 20012002, la optimizarea planurilor de nvmnt,

cu precdere a nvmntului vocaional, prin aciune comun a MMSS i a
Ministerului Educaiei i Cercetrii n scopul reglrii raportului dintre cerere i ofert
pe piaa muncii;
elaborarea unor programe de reconversie profesional, pe baza prognozelor privind

modificrile structurale care vor avea loc n economia naional; aceste programe vor
avea n vedere, cu predilecie, sporirea anselor de integrare pe piaa muncii a tinerilor
i femeilor;
intensificarea activitii i dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere i

calificare n cadrul Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, n
concordan cu conceptul pregtirii continue.
3.4.4. Investiiile strine

Pornind de la situaia creat n domeniul investiiilor strine directe, caracterizat printr-o lips de
credibilitate pe plan internaional, la care au contribuit instabilitatea legislativ, birocraia i
corupia, punerea n aplicare a Strategiei naionale de dezvoltare economic pe perioada 2001
2004 are ca obiectiv prioritar creterea semnificativ a volumului investiiilor strine n Romnia
prin asigurarea unui climat investiional de natur s ncurajeze i s atrag investiii strine.
Aciunile vizate n acest domeniu vor urmri, n principal, urmtoarele:
-
mbuntirea cadrului legislativ i instituional prin:

-
definirea domeniilor strategice pentru atragerea de investiii strine n economia

romneasc, n colaborare cu ministerele i celelalte instituii implicate;
inventarierea proiectelor de investiii strine aflate n diferite faze de derulare i care

sunt blocate sau ntrziate din diverse cauze;
iniierea unor programe de nfrire (twinning) cu instituii specializate n atragerea

investiiilor strine din Uniunea European;
stabilirea unui dialog permanent cu asociaiile investitorilor strini din Romnia.

55
Iniierea de aciuni de cooperare internaional, prin reluarea relaiilor cu instituiile

internaionale din domeniul atragerii investiiilor strine: Asociaia Mondial a Ageniilor de
Promovare a Investiiilor Strine, Asociaia Ageniilor de Promovare a Investiiilor Strine
din rile membre CEFTA, Reeaua IPANet coordonat de MIGA / Banca Mondial, OPIC
i altele;
Elaborarea de politici pentru atragerea investiiilor strine n Romnia:
prezentarea la Parlament a Legii privind promovarea investiiilor cu impact

semnificativ n economie;
stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investiii prioritare, pentru care se va

urmri atragerea de investitori strini semnificativi;
asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investiii strine conform

practicilor OCDE;
alinierea la cadrul instituional privind atragerea investiiilor strine din rile Uniunii
Europene.
Asigurarea de servicii pentru investitorii strini:

-
realizarea unei reele naionale de colaborare ntre sectorul public i cel privat, pe
regiuni, destinat promovrii investiiilor strine i rezolvrii operative a problemelor
cu care se pot confrunta pe plan local investitorii strini;
diversificarea serviciilor oferite investitorilor strini n conformitate cu practica

internaional;
Dezvoltarea de relaii de parteneriat ntre sectorul public i cel privat n activitatea de atragere
a investiiilor strine:
-
stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiii romneti

din sectorul public i privat care vor fi promovate ctre investitorii strini;
asigurarea participrii efective a reprezentanilor sectorului privat din Romnia la

stabilirea obiectivelor din domeniul atragerii investiiilor strine;
extinderea bazei de informaii pe Internet pentru promovarea investiiilor strine;
simplificarea avizelor pentru investiii;
Realizarea de activiti promoionale destinate atragerii de investitori strini la nivelul

practicilor internaionale;
Asigurarea unui tratament egal ntre investitorii strini i romni n condiiile crerii unui
mediu favorabil investiiilor:
-
existena unor programe corelate i eficiente de dezvoltare regional, de promovare a

exporturilor i de stimulare a investiiilor interne;
acordarea de stimulente pentru investiii, n mod transparent i nediscriminatoriu;
sprijinirea financiar corespunztoare a activitii de atragere a investiiilor strine.
Referitor la Legea privind promovarea investiiilor cu impact semnificativ n economie, este de

precizat faptul c prin investiii directe cu impact semnificativ n economie se neleg investiiile
cu o valoare care depete echivalentul a 1 milion USD, i care contribuie la dezvoltarea i
modernizarea infrastructurii economice a Romniei, determin un efect pozitiv de antrenare n
economie i creeaz noi locuri de munc. Investiiile directe noi cu impact semnificativ n
56
economie pot fi efectuate n toate domeniile de activitate, cu excepia sectoarelor financiar,

bancar, de asigurri - reasigurri, precum i a celor reglementate de legi speciale.
Facilitile acordate investitorilor prin aceast lege vor consta n:
-
credit fiscal reprezentnd 20% din valoarea investiiei;
amnarea plii TVA pe perioada realizrii investiiei (pn la 30 de luni);
exceptarea de la plata taxelor vamale pentru utilajele i echipamentele necesare investiiei.
3.5.
Prognoza macroeconomic pentru perioada 2001-2004
Implementarea Planului de aciune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 ale

crui obiective i politici economice au fost prezentate sintetic n paragrafele anterioare va
asigura atingerea obiectivului major de realizare a unei creteri economice durabile, n ritmuri
care s asigure reducerea decalajelor fa de rile europene i n condiii de eficien sporit.
Pornind de la necesitatea ca economia romneasc s devin o economie de pia funcional,
care s asigure, printr-o cretere de durat, reducerea decalajelor de productivitate i a celor
privind standardul de via fa de spaiul euro-atlantic, se are n vedere asigurarea unui ritm de
cretere a produsului intern brut pentru perioada 20012004 de peste 5%. In prognoza
macroeconomic, ritmul mediu anual de cretere al PIB a fost estimat la 5,4%.
3.5.1. Evoluii macroeconomice

Prognoza ilustreaz c atingerea creterii economice se va asigura prin mbuntirea echilibrelor
macroeconomice, ntre care prioritar este mbuntirea sensibil a raportului dintre
componentele cererii totale.
Avnd n vedere c dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv n meninerea
creterii economice rapide i permanente, se va acorda o atenie deosebit punerii n stare de
normalitate a corelaiei consum economie investiii.
Punerea n aplicare a msurilor de mbuntire real a mediului de afaceri va face ca perioada
2001-2004 s se caracterizeze printr-o relansare semnificativ a procesului investiional.
Stimularea investiiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul ntreprinderilor
mici i mijlocii. Totodat, se are n vedere redresarea investiiilor publice, pentru care vor fi
alocate resurse bugetare anuale din ce n ce mai mari. n consecin, se estimeaz c evoluia
formrii brute de capital fix nu va mai nregistra fluctuaii ca n perioadele anterioare (+1,7% n
1997, -5,7% n 1998, -4,2% n 1999), ci se va caracteriza printr-o cretere anual constant, de
peste 10% , asigurndu-se astfel bazele pentru o relansare economic de durat.
Cheltuielile de capital propuse a fi efectuate din bugetul general consolidat pe anul 2001
reprezint 3,4% din PIB fa de 2,8% n anul 2000. La acestea, dac se adaug i investiiile
propuse a se efectua n cadrul altor tipuri de cheltuieli (transferuri, mprumuturi, subvenii pentru
instituii publice, venituri proprii), cheltuielile pentru investiii propuse a se finana din fonduri
publice n anul 2001, reprezint 5,3% din PIB, mai mult cu 1,6% dect inta de deficit pentru
acest an.
Relansarea economic va face posibil o cretere real a veniturilor i n consecin a consumului final al
populaiei, fr a afecta indicatorii de performan ai economiei. Se prognozeaz c veniturile
salariale vor urma s creasc n termeni reali mai puin dect creterea PIB, respectiv pe
ntreaga perioad 2001-2004, n medie cu 4,8% anual.
Pe aceast baz, se estimeaz o mbuntire a economisirii i implicit a ratei investiiilor, care va
putea ajunge la orizontul anului 2004 la aproape 22% din PIB.
57
1999
2000
2001
2002
- % din PIB 2003

2004
Rata de economisire intern
12,8
13,6
15,1
16,9
18,8
20,5
Rata de investiie
18,0
18,5
19,7
20,2
20,7
21,7
Ca urmare, consumul final al populaiei, dup o cretere prognozat n 2001, inferioar indicelui
salariului real, este posibil s nregistreze n perioada 2002-2004 acelai ritm de cretere ca n
cazul veniturilor. Punerea n practic a Programului de guvernare va permite ca n anul 2003
consumul final al gospodriilor populaiei s ating nivelul din anul 1996, iar la sfritul anului
2004 s fie cu 16,1% mai mare dect cel din anul 1989.
Corespunztor acestor tendine, rata de autofinanare a economiei romneti se va mbuntii,
urmnd s evolueze de la circa 74% n anul 2000 la peste 94% n anul 2004.
Pe ansamblu, creterea ratei de economisire i respectiv a ratei de autofinanare, mpreun cu
transferurile de capital, vor asigura suportul financiar pentru creterea de durat i la nivele
ridicate a investiiilor. Pe intervalul de prognoz, corelaia economisire-acumulare se prezint
astfel:
- % din PIB 2000
2001
2002
2003
2004
Soldul operaiunilor de repartiie
1,4
1,8
1,8
1,9
1,7
Consum final
86,4
84,9
83,1
81,2
79,5
Economisirea brut
15,0
16,8
18,7
20,7
22,2
Acumularea brut *)
19,4
21,4
22,6
23,7
24,7
Capacitatea sau necesarul de

finanare
-4,4
-4,6
-3,9
-3,0
-2,5
*) Acumularea brut reprezint formarea brut de capital, respectiv formarea brut de capital fix plus
variaia stocurilor.
Relansarea cererii interne se va realiza fr a se neglija rolul cererii externe. Exportul net de bunuri i
servicii, estimat, va avea ncepnd cu anul 2001 o contribuie pozitiv la creterea real a
produsului intern brut, datorit dinamicii mai pronunate a exporturilor de bunuri i servicii fa
de importurile de bunuri i servicii, dar i datorit unei mbuntiri sensibile a structurii
schimburilor externe, cu efecte asupra indicatorilor de competitivitate. La nivelul anului 2004,
att cererea intern, ct i exporturile prezint contribuii pozitive (5,9% i respectiv 0,4%).
- modificri procentuale fa de anul anterior 2000
2001
2002
2003
2004
Ritm mediu
anual
2001-2004
-%-
1. Consum final al
gospodriilor populaiei
-1,2
3,5
4,6
5,0
5,6
+4,7
- cumprri de mrfuri
-0,7
4,0
5,2
5,6
6,5
+5,3
-3,5
4,6
5,8
6,2
7,5
+6,0
servicii
populaie
58
pltite
de
2000
2001
2002
2003
2004
Ritm mediu
anual
2001-2004
-%-
-3,5
2,0
2,8
3,0
2,0
+2,4
15,6
-6,2
-5,0
-5,0
-5,0
-5,3
- administraia privat
78,6
-10,0
-8,0
-11,6
-15,7
-11,4
- administraia public
4,2
-5,0
-4,0
-3,0
-2,0
-3,5
5,5
9,6
10,0
10,0
11,0
+10,2
-223,5
73,3
45,7
19,1
11,8
+35,4
5. Cererea intern *)
4,2
3,7
4,9
5,0
5,6
+4,8
6. Export de bunuri i
servicii
23,9
5,6
6,6
7,5
7,7
+6,9
7. Import de bunuri i
servicii
29,1
4,5
5,3
5,3
5,7
+5,2
8. PIB
1,6
4,1
5,4
5,8
6,3
+5,4
- autoconsum
rneasc
pia
2. Consum final
administraiei publice
private, din care:
3. Formarea
capital fix
brut
al
i
de
4. Modificarea stocurilor
*) Cererea intern cuprinde consumul final i formarea brut de capital
n cazul exportului de bunuri, cu un ritm mediu anual de 7,3%, se are n vedere o cretere a
contribuiei produselor care prezint avantaje comparative certe i care prin valorificarea
superioar a resurselor materiale i umane interne au o valoarea adugat sporit. Vor crete
ndeosebi exporturile de produse ale industriei construciilor de maini i cele ale industriei
uoare, care mpreun vor reprezenta circa 52% din totalul exporturilor.
Importurile de bunuri, cu un ritm mediu anual de 6,5%, se estimeaz c i vor modifica structura n
favoarea importurilor pentru investiii (ritm mediu anual de 15,6%), chiar dac importurile pentru
producie (+5,5%) i ndeosebi cele de materii prime i energetice rmn decisive.
Pe ansamblu, exporturile de bunuri i servicii continu s-i majoreze ponderea n produsul
intern brut, de la 34,1% n anul 2000 la 36,6% n anul 2004, iar deficitul contului curent se va
mbunti an de an, ajungnd ca n anul 2004 s reprezinte 2% din PIB.
O prioritate a Guvernului pentru perioada 20012004 o reprezint reducerea inflaiei. Se
preconizeaz o reducere gradual a ratei inflaiei, astfel nct n anul 2004 aceasta s se exprime
printr-o singur cifr, n principal datorit:
-
ncheierii procesului de eliminare a subveniei ncruciate i a altor factori agravani care au

acionat pn n anul 2000;
accelerrii reformelor, n special n ceea ce privete ajustrile structurale, ceea ce va asigura

premisele unei sensibile dezinflaii;
meninerii unei politici monetare prudente;
diminurii presiunii asupra leului i a deprecierii cursului de schimb, care se va situa la cel
mult nivelul ratei anuale a inflaiei.
59
Pentru anul 2001, prognoza prevede o reducere a inflaiei la circa 25%, iar pentru anul 2002 se
are n vedere ca inflaia s se situeze sub 20%, nsemnnd c, practic, se va intra n faza evoluiei
descresctoare i predictibile a inflaiei.
3.5.2. Evoluii sectoriale

Pe latura ofertei, se preconizeaz ritmuri superioare de cretere fa de produsul intern brut n
industrie, construcii i serviciile direct condiionate (transporturi i comer) de volumul de
activitate din cele dou ramuri.
Sporurile de producie se vor realiza, spre deosebire de anul 2000, n condiiile unei reduceri
relative a consumurilor intermediare i corespunztor a unei mbuntiri a ponderii valorii
adugate brute n producie; pe ansamblul perioadei, consumurile intermediare urmeaz s
nregistreze un ritm mediu anual de 5,0%, iar valoarea adugat brut din economie un ritm
mediu anual de 5,4%. Aceasta n condiiile n care n anul 2001, este necesar revitalizarea
agriculturii, pe seama creterii suprafeelor irigate, a creterii dotrii tehnice (care induce
consumuri de combustibil suplimentare), prin utilizarea de semine selecionate i de o cantitate
sporit de ngrminte, care conduc la o cretere a ponderii consumurilor intermediare.
Procesul de ajustare structural a industriei n perioada 2001-2004 va cuprinde, pe de o parte,
modernizarea i dezvoltarea agenilor economici cu potenial de competitivitate i, pe de alt
parte, reorientarea, redimensionarea sau nchiderea parial sau integral a unor capaciti de
producie fr desfacere la intern i la export aciuni ce vor fi precedate de rezolvarea
problemelor sociale.
In aceste condiii, industria este prevzut s creasc n perioada 2001-2004 cu circa 25% fa de
anul 2000, reprezentnd un ritm mediu anual de 5,8%. Este necesar de precizat c, dei se
estimeaz ritmuri medii anuale de cretere cuprinse ntre 0,2% i 8,5%, producia industrial a
majoritii sectoarelor se va situa n anul 2004 cu mult sub nivelul anului 1989, numai la trei
dintre acestea (confecii textile, mobilier, maini i aparate electrice) depindu-se acest nivel.
Creterile prognozate n unele sectoare industriale, la care producia se va situa sub 50% fa de
1989, se bazeaz pe revigorarea cererii interne (ciment, sticlrie i ceramic fin, ngrminte
chimice, medicamente, construcii metalice, tractoare i maini agricole i echipamente pentru
irigaii etc).
innd seama de posibilitile limitate de cretere n industria extractiv, precum i de necesitatea
reducerii intensivitii energetice n sectorul productiv al economiei, se apreciaz c industria
prelucrtoare va avea rolul principal n dezvoltarea industrial a rii.
Producia industriei prelucrtoare este estimat s creasc cu un ritm mediu anual de 6,5%,
superior celui de pe ansamblul industriei, ajungnd s fie n anul 2004 cu 28,8% superioar celei
din anul 2000 i cu 3% comparativ cu 1996.
In funcie de aceti factori, se apreciaz c modificrile structurale majore din cadrul industriei
prelucrtoare vor cuprinde urmtoarele 3 componente:
-
Componenta ofensiv, n care se nscriu sectoarele i grupele de produse cu cretere peste media
pe ansamblul industriei: industria de maini i echipamente (ritm mediu anual 8,5%);
industria confeciilor (8,2%); industria de prelucrare a lemnului (7,7%); industria alimentar
(7,0%); industria mijloacelor de transport rutier (7,0%); industria de prelucrare a ieiului
(6,8%); industria chimic (6,6%); industria nclmintei (6,5%); industria mobilei (6,5%);
industria metalurgic (6,3%);
Componenta neutral, care cuprinde sectoare cu creteri apropiate de media pe industrie:

industria altor produse din minerale nemetalice (5,5%); industria de maini i aparate electrice
60
(5,4%); industria altor mijloace de transport (5,3%); industria celulozei i hrtiei (5,2%);
aparatur, instrumente medicale, de precizie, optic i ceasornicrie (4,7%);
-
Componenta defensiv, n care se nscriu sectoarele a cror cretere se va afla sub cea medie pe
ansamblul industriei i a cror pondere n structura industriei va scdea: industria textil
(2,4%); industria cauciucului i a maselor plastice (3,0%); industria de echipamente, aparate
de radio, televiziune i comunicaii (3,6%); construcii metalice (4,2%).
Agricultura, ramur de baz a economiei, avnd multiple influene asupra complexului economic
naional, dar i asupra asigurrii consumului populaiei, se estimeaz s se dezvolte n perioada
2001-2004 ntr-un ritm mediu anual de 5,2%, pentru sectorul vegetal de 6,2%, iar pentru sectorul
creterii animalelor de 3,6%.
Prognoza privind evoluia pn n anul 2004 a produciei agricole vegetale, n condiii normale din
punct de vedere al condiiilor climaterice, a avut n vedere o serie de elemente, precum
meninerea suprafeei agricole totale (cca 14,8 mil.ha), a suprafeei arabile (cca 9,34 mil.ha n
2001) i creterea suprafeei arabile cultivate (de la cca 9 mil.ha n 2001 la cca 9,25 mil.ha n
2004), accelerarea reformei funciare, redarea n funciune a sistemului de irigaii i creterea
cantitilor de ngrminte utilizate n agricultur.
Nivelurile prognozate n sectorul creterii animalelor pentru perioada 2001-2004 constituie o
posibilitate realist din punct de vedere tehnic, organizatoric i economic, n condiiile n care
fenomenele care au constituit o frn n aceast activitate (practicarea, n cadrul sectorului privat
n exclusivitate, a unei activiti zootehnice n exploataii de dimensiuni reduse i de tip extensiv,
cu efort uman mare i dublu ca perioad de cretere i exploatare fa de sistemul intensiv), vor fi
reduse ct mai mult prin aciuni ce se vor ntreprinde n anii 2001-2004.
n corelaie cu dinamica prognozat a investiiilor i prin luarea n considerare a proiectelor
prevzute prin Programul de guvernare 2001-2004 viznd construciile n infrastructur, socialculturale i construciile de locuine, precum i a sectorului privat, se estimeaz c n perioada
2001-2004 producia total a ramurii construcii va nregistra o evoluie pozitiv (+5,2% n anul
2001 fa de anul 2000, +6,2% n 2002, +7,0% n 2003, +7,0% n 2004).
n cadrul construciilor, construciile noi i reparaiile capitale i vor majora ponderea cu circa
0,2 puncte procentuale n anul 2001 i cu circa un punct procentual n fiecare an al perioadei
2002-2004.
Se apreciaz, astfel, c activitatea de transport, corelat cu evoluia prognozat a produciei
industriale i agricole, va continua evoluia pozitiv nceput n anul 2000, estimndu-se un ritm
mediu anual de 5,4%.
In intervalul 2001-2004 se prognozeaz creteri la toate tipurile de transport mrfuri i pasageri,
creteri generate de evoluia pozitiv a economiei n aceast perioad. Corespunztor, volumul de
mrfuri transportate prognozat pe principalele grupe de produse pentru anul 2004 va crete cu
20,5% fa de realizrile anului 2000. De asemenea, numrul pasagerilor transportai va nregistra
n anul 2004 o cretere cu 6,5% fa de nivelul anului 2000.
Transportul rutier va deine i n continuare ponderea cea mai ridicat, att la volumul de mrfuri
transportate, ct i la numrul de pasageri transportai, datorit asigurrii legturilor simple i
rapide.
*
*
*
n sintez, perioada 2001-2004 poate fi caracterizat ca perioada confirmrii faptului c printr-un

Program de guvernare realist se poate asigura pentru economia Romniei o cretere economic
sustenabil i de durat, care s permit, concomitent cu reforma structural a economiei,
ridicarea standardului de via al populaiei.
61
Dezvoltarea economic se bazeaz pe un echilibru adecvat al corelaiei consum economisireinvestiii, fiind posibil astfel ca sporul investiional anual s depeasc 10%, n condiii de
eficien a activitii economice i de utilizare mai bun a resurselor umane. n acest mod, vor fi
asigurate resursele necesare creterii, an de an, a veniturilor reale ale populaiei, ntr-un ritm
mediu de circa 5%, concomitent cu reducerea pronunat a inflaiei, care se estimeaz n 2004 la
9%, i a omajului, prognozat pentru 2004 la 8%. Se vor crea condiiile pentru accelerarea
procesului de apropiere i complementaritate a economiei romneti cu economiile dezvoltate,
astfel nct obiectivul integrrii Romniei n Uniunea European s poat fi realizat ntr-un
orizont scurt de timp.
62
4.
CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE
STAT MEMBRU AL UE
4.1.
Libera circulaie a mrfurilor
4.1.1. Standardizarea
Situaia actual
Activitatea de standardizare reprezinta una dintre componentele infrastructurii calitatii fara a
carei armonizare cu sistemul UE nu este posibila realizarea uneia dintre cele patru libertati
fundamentale ale Pietii Interne, si anume libera circulatie a produselor.
Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), organismul national de standardizare din
Romania, infiintat in octombrie 1998 ca urmare a reorganizarii infrastructurilor calitatii, este
membru cu drepturi depline al Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO), al Comisiei
Internationale pentru Electrotehnica (CEI), al Institutului European de Standardizare in
domeniul Telecomunicatiilor (ETSI) si membru afiliat al Comitetului European de Standardizare
(CEN), si al Comitetului European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic (CENELEC).
ASRO are acorduri de cooperare bilaterala semnate cu un numar de 12 organisme nationale de
standardizare, dintre care 10 europene.
Pana in prezent, dintr-un numar de 1479 de standarde europene armonizate, au fost preluate in
standardizarea nationala 232, un numar de 39 fiind in curs de adoptare.
Obiectivele prioritare in domeniul standardizarii vizeaza intarirea capacitatii institutionale
necesare integrarii organismului national in structurile europene de standardizare, precum si
dezvoltarea unei educatii manageriale specifice in vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice
nationale care preia acquis-ul comunitar.
De asemenea, activitatea de standardizare nationala trebuie organizata de o maniera care sa
permita adoptarea in ritmul impus de armonizarea reglementarilor tehnice si la costuri minime a
standardelor europene armonizate aferente directivelor New Approach.
Pentru realizarea acestor obiective este necesara:
-
Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului national de standardizare,

pe termen mediu si lung, in vederea eliminarii barierelor tehnice in calea liberei circulatii a
produselor si cresterii competitivitatii acestora;
Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor organismului national de

standardizare;
Dezvoltarea parteneriatului international si participarea ASRO la elaborarea standardelor

internationale;
Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana prin

cresterea numarului de standarde adoptate.
Pentru anul 2001, este prevazuta dotarea ASRO cu echipamentele necesare in vederea trecerii la
sistemul de tiparire "in-house" a standardelor si a celorlalte publicatii. In cursul acestui an, in
63
cadrul programului Phare 99 destinat infrastructurilor calitatii, se va reprograma licitatia

organizata pentru atribuirea contractului. De asemenea, este prevazuta continuarea dotarii ASRO
cu birotica si softurile necesare pentru ca toti expertii sa-si elaboreze standardele din domeniul
lor de activitate pe suport informatic, aceasta fiind una din modalitatile de crestere a ritmului de
preluare a standardelor europene in standardizarea nationala. Toate aceste dotari care se
realizeaza cu sustinere din partea UE, prin programe Phare si cofinantare de la bugetul de stat
vor permite transformarea ASRO intr-un organism eficient, capabil sa se sustina in cea mai mare
parte prin surse proprii, ca urmare a dezvoltarii unei oferte adecvate de servicii si produse pentru
agentii economici.
Tot pentru anul 2001 este prevazuta dotarea ASRO, cu sustinere din programe Phare, in vederea
organizarii centrului de schimb de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice.
Romania este membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, iar ASRO este organismul
notificat la OMC ca organism national de standardizare, care trebuie sa detina un centru national
de informare in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, conform Acordului incheiat de
OMC cu toate tarile membre privind inlaturarea obstacolelor tehnice in calea comertului.
In anul 2001 va continua consolidarea structurilor de certificare a conformitatii produselor si
serviciilor cu standardele nationale, precum si a structurilor de certificare a sistemelor calitatii si
de management de mediu.
Pentru realizarea consolidarii structurilor de certificare la nivelul organismului national de
standardizare, se va avea in vedere extinderea activitatii de certificare a conformitatii produselor
si serviciilor cu standardele romane, avand in vedere ca in anul 2000 a fost obtinuta acreditarea
din partea COFRAC, organismul francez de acreditare, pentru domeniul masini, iar in acest an se
urmareste obtinerea certificatului de acreditare pentru acelasi domeniu si din partea RENAR,
organismul national de acreditare. ASRO intentioneaza pentru anul 2001 acreditarea
organismului sau de certificare a sistemelor calitatii (prin eforturi proprii), iar pentru anul 2002
acreditarea organismului de certificare de management de mediu (prin eforturi proprii si asistenta
din partea guvernului Olandei).
Pentru sustinerea cresterii eficientei si a competitivitatii economiei romanesti si protectia
intereselor operatorilor economici prin activitatea de standardizare nationala, se vor avea in
vedere urmatoarele masuri:
-
Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui sistem de servicii pentru

agentii economici care sa ii sprijine sa faca fata presiunii concurentei specifice Pietii Interne;
Constientizarea de catre agentii economici si factorii de decizie, a necesitatii utilizarii

standardelor voluntare si recunoasterii acestora ca instrument de integrare in Piata Interna a
UE.

Pe termen mediu, se are in vedere promovarea notiunilor de standardizare si a managementului
calitatii in invatamantul mediu si superior prin formarea atat a cadrelor didactice, cat si a elevilor
si studentilor.
Realizarea obiectivelor in domeniul activitatii de standardizare se va indeplini prin sustinere de la
bugetul de stat, efort financiar propriu, cu asistenta tehnica bilaterala acordata de Guvernul
Olandei, Guvernul Germaniei, si prin programele de asistenta Phare.
64
4.1.2. Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii

Situaia actual
Reorganizarea infrastructurilor de evaluare a conformitatii si crearea Asociatiei de Acreditare din
Romania (RENAR), organismul national unic de acreditare din Romania, a avut ca efect
dezvoltarea unui mediu omogen si transparent pentru autoritatile publice, operatorii economici si
utilizatori si, in acelasi timp, a fost stimulata promovarea competentei ca baza pentru dezvoltarea
industriala. Acoperind sfere din domeniul reglementat si nereglementat, acreditarea a devenit un
instrument fundamental pentru autoritatile publice din Romania pentru obtinerea unui nivel
corespunzator al increderii in organismele si laboratoarele desemnate pentru a evalua
conformitatea produselor
Pana in prezent, numarul organismelor acreditate de RENAR este de 167 laboratoare de
incercari, 1 laborator metrologic, 20 organisme de certificare (9 organisme certificare sisteme ale
calitatii, 8 organisme certificare produse, 2 organisme certificare personal si 1 organism certificare
sisteme de management de mediu) si 3 organisme de inspectie. In prezent, mai mult de 200 de
organisme si laboratoare au solicitat acreditarea.
In data de 7 mai 2001, la Bruxelles, in cadrul celei de a 8-a Adunari Generale a Organizatiei
Europene pentru Evaluarea Conformitatii (EOTC), Romania, prin Comitetul Roman pentru
EOTC, a fost admisa ca membru cu drepturi depline. Aderarea la EOTC constituia una dintre
actiunile prioritare in vederea pregatirii pentru negocieri a capitolelor inca nedeschise.
Obiectivul prioritar este imbunatatirea sistemului de acreditare si evaluare a conformitatii, pentru
integrarea RENAR in sistemul european.
Prioritatile pe termen scurt sunt orientate spre indeplinirea conditiilor pentru semnarea
acordurilor multilaterale cu organismul european din domeniu (European Cooperation for
Accreditation), si anume:
-
Formarea personalului si specialistilor implicati in evaluarea pentru acreditare (evaluatori si

experti);
Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie, certificare in IMM-uri,

certificarea sistemelor de management al securitatii informatiei, managementul securitatii
produselor alimentare, sistemele calitatii in sanatate si administratia publica centrala si locala.
Organizarea cursurilor de formare (cu lectori romani sau straini) in domenii ca:
incertitudinea de masurare; materiale de referinta; trasabilitatea in conditii speciale si alte
subiecte conexe;
Dezvoltarea comparatiilor interlaboratoare;
Evaluari si acreditari comune cu organismele de acreditare din strainatate, inclusiv schimburi

de experienta;
Crearea comitetelor sectoriale, in special in domenii reglementate pentru asigurarea

dezvoltarii si armonizarii procedurilor de acreditare;
Stimularea actiunilor pentru obtinerea calitatii de membru IAF, ILAC (Comitete tehnice),
EUROLAB, EURACHEM, etc.
Participarea activa a RENAR in sistemul European Accreditation;

65
Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea, organismele de certificare si celelalte
aspecte referitoare la evaluarea conformitatii;
Perfectionarea legislatiei in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii;
Elaborarea si pregatirea semnarii Acordului de Recunoastere Multilaterala (MLA) cu

European Cooperation for Accreditation pentru acreditarea laboratoarelor de incercari si
organisme de certificare a sistemelor calitatii si initierea procedurii de semnare MLA pentru
celelalte organisme (certificare EMS, inspectie, laboratoare metrologice).
Din punct de vedere institutional, prioritatile pe termen scurt vizeaza:

-
Dotarea cu echipamente moderne de tehnologie didactica, specifice formarii si perfectionarii

profesionale (video-proiectoare, laptop-uri, acces la Internet, CD-uri cu programe
educationale pentru managementul calitatii, etc.);
Dotarea cu echipamente si tehnica de calcul (PC-uri, suporturi hard si soft adecvate) si

echipamente de birotica, precum si cu echipamente electronice in vederea constituirii
Sistemului Informatic Integrat National pentru Infrastructura de Evaluare a Conformitatii;
Dotarea cu logistica necesara (autolaboratoare pentru transportul etaloanelor si esantioanelor

in timpul comparatiilor interlaboratoare);
Asigurarea unui spatiu corespunzator stadiului actual de dezvoltare al RENAR.

Prioritatile pe termen mediu urmaresc sustinerea aplicarii legislatiei nationale armonizate cu
directivele UE si cu reglementarile comunitare privind evaluarea conformitatii.
4.1.3. Metrologia
Situaia actual
Biroul Roman de Metrologie Legala, organ de specialitate al administratiei publice centrale
responsabil cu coordonarea si controlul activitatii de metrologie la nivel national functioneaza ca
institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri extrabugetare, aflata in
subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, conform OG nr. 18/1999.
Cadrul institutional existent in prezent are urmatoarea structura:
-
Departamentul Teritoriu, Departamentul Tehnic, Departamentul Cercetare Dezvoltare

Etaloane Nationale - Institutul National de Metrologie, Departamentul Economic;
41 Birouri Judetene de Metrologie Legala (BJML) aflate in subordinea Departamentului

Teritoriu.
In cadrul procesului de integrare europeana, Biroul Roman de Metrologie Legala are

responsabilitatea armonizarii si transpunerii in legislatia romana a prevederilor unui numar de 25
directive europene (dintre care 21 se refera la domeniul metrologiei legale propriu-zise, iar 4 se
refera la preambalate).
Stadiul actual al armonizarii celor 25 de directive este urmatorul:
Exista un numar de 7 Directive armonizate partial, si anume: Directivele 71/318/CEE,
73/362/CEE, 74/148/CEE, 75/33/CEE, 76/765/CEE, 76/891/CEE, 77/95/CEE.
Prevederile acestor Directive se regasesc partial in acte romanesti corespondente (Norme de
Metrologie Legala). Armonizarea este considerata partiala, intrucat atat la baza elaborarii
66
Normelor de Metrologie Legala, cat si la baza elaborarii directivelor europene, au stat

Recomandarile OIML (Organizatia Internationala de Metrologie Legala).
Au fost elaborate, prin Hotarare de Guvern, si se afla in circuit interministerial de avizare,
instructiunile de metrologie legala referitoare la preambalate, instructiuni ce transpun prevederile
Directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE;
Au fost elaborate si urmeaza, a fi supuse avizarii in cursul semestrului I 2001, in vederea
aprobarii prin Hotarare de Guvern, instructiunile de metrologie legala referitoare la aparatele de
cantarit cu functionare neautomata, instructiuni ce transpun prevederile Directivei 90/384/CEE.
In cursul primului trimestru al anului 2001, s-a realizat la sediul BRML, cu fonduri proprii, o
retea locala formata din 10 PC-uri, prin care se asigura conectarea la Internet si e-mail, ca parte a
unui obiectiv prevazut in PNAR 2000, facilitand accesul la informatiile necesare in procesul de
preluare a acquis-ului comunitar in domeniul metrologiei, accesul instantaneu la site-uri si baze
de date ale unor importante organizatii nationale si internationale (OIML, WELMEC), precum si
schimbul rapid de informatii cu colaboratori interni si externi.
Obiectivele prioritare pe termen scurt vizeaza:
-
Continuarea armonizarii legislatiei in domeniul metrologiei legale;
Reorganizarea institutionala a BRML in vederea aplicarii legislatiei nationale armonizate

conform exigentelor comunitare;
Intarirea cadrului institutional in domeniul metrologiei, necesar integrarii in structurile

europene.
Acest obiectiv implica urmatoarele masuri:

-
Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a specialistilor responsabili cu

etaloanele primare, a personalului implicat in supravegherea pietei si in implementarea
prevederilor referitoare la preambalate, a personalului implicat in activitati de marketing si
management metrologic;
Elaborarea procedurilor necesare implementarii prevederilor instructiunilor de metrologie

legala referitoare la preambalate;
Realizarea unei infrastructuri informatice care sa permita interconectarea tuturor unitatilor

din structura BRML;
Crearea cadrului necesar pentru implementarea cerintelor standardului EN 45001

Criterii generale pentru functionarea laboratoarelor de incercari si implementarea acestor
cerinte in laboratoarele de metrologie apartinand BRML;
Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale, prin:

-
evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel national;
implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in laboratoarele de metrologie

ale BRML si elaborarea metodelor si procedurilor de asigurare a trasabilitatii la
etaloanele nationale si internationale;
participarea specialistilor romani

interlaboratoare in tari membre UE;
achizitionarea de instalatii etalon sau etaloane noi, precum si achizitionarea de

etaloane noi in vederea inlocuirii unor etaloane uzate.
la
realizarea
de
etalonari
si
comparari
67

Obiectivele prioritare pe termen mediu vizeaza:
-
Continuarea armonizarii legislatiei in domeniul metrologiei legale;
Continuarea intaririi cadrului institutional in domeniul metrologiei, necesar integrarii in

structurile europene.
Acest obiectiv implica urmatoarele masuri:

-
Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in

supravegherea pietei si in implementarea prevederilor actelor normative armonizate cu
Directivele europene;
Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin:

-
evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel international;
stabilirea metodelor si procedurilor de asigurare a trasabilitatii la etaloanele

internationale;
participarea specialistilor romani la intercomparari specifice fiecarui domeniu de

masurare, efectuate in Uniunea Europeana;
achizitionarea de etaloane si standuri etalon destinate verificarii mijloacelor de

masurare din domenii de importanta deosebita: nuclear, protectia mediului, medical,
telecomunicatii, etc.
4.1.4. Produse alimentare

Situaia actual
Prin reorganizarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Directia Standarde, Marci,
Licente, Controlul Calitatii si Acreditare are responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea,
implementarea si controlul legislatiei privind produsele alimentare destinate comercializarii,
avand reprezentare in fiecare judet in cadrul Directiilor Generale pentru agricultura si alimentatie
si Directiei generale a municipiului Bucuresti. Structurile administrative ale MAAP colaboreaza in
domeniul igienei alimentare cu Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului
Sanatatii si Familiei, si in domeniul protectiei consumatorilor cu Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor.
In baza OG nr. 113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii
alimentelor, ale caror prevederi sunt in totalitate aliniate la cele ale Uniunii Europene, incepand
cu anul 2000, au fost elaborate 25 de proiecte de acte normative (ordonante, hotarari de guvern si
ordine comune ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si
Familiei).
Cele 25 de proiecte de acte normative se gasesc in diferite stadii de aprobare si avizare la
institutiile implicate si se refera la: aditivi alimentari, contaminanti, solventi de extractie, arome
alimentare, materiale care vin in contact cu alimentele, igiena alimentelor, controlul oficial al
alimentelor, alimentele cu destinatie nutritionala speciala, alimentele si ingredientele alimentare
tratate cu radiatii ionizante, alimentele si furajele contaminate radioactiv, fabricarea, transportul,
depozitarea, comercializarea si controlul temperaturii alimentelor congelate rapid.
De asemenea, incepand cu anul 2000 au fost elaborate acte normative, care se aplica numai
anumitor produse alimentare, si anume: apa de baut, acidul erucic, gemurile din fructe, jeleul,
marmelada si piureul de castane indulcit, sucurile din fructe si anumite produse similare, mierea,
68
produsele din cacao si ciocolata destinate consumului uman, unele zaharuri destinate consumului
uman, extractele de cafea si de cicoare, anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral
deshidratat destinat cosumului uman, cazeine si cazeinati destinate consumului uman.
La inceputul anului 2001, a fost elaborat un proiect de Ordin Comun al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor si al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu
privire la metodele de analiza pentru unele zaharuri destinate consumului uman, extractelor de
cafea si al extractelor de cicoare, anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral deshidratat,
destinat consumului uman si pentru cazeine si cazeinati destinate consumului uman, armonizat
cu cele 6 Directive Europene referitoare la metode de analiza.
Pentru apa minerala a fost elaborat un proiect de HG privind exploatarea si comercializarea
apelor minerale naturale, armonizat cu Directiva 80/777 privind exploatarea si comercializarea
apelor minerale, aflat in prezent in circuit interministerial de avizare, care va fi adoptat pana la
sfarsitul anului 2001.
Cele 25 de proiecte de acte normative au fost realizate in baza Directivei consolidate din fiecare
domeniu si pentru fiecare produs, si a Tabelelor de Corespondenta dintre prevederile acestora si
legislatia alimentara romana.
Transpunerea in totalitate in legislatia alimentara romaneasca a prevederilor Directivelor Uniunii
Europene se va incheia in acest an, urmand ca implementarea si punerea in aplicare a acestor acte
normative sa se realizeze in perioada 20022004.
In iulie 2000, cu asistenta Phare, a fost infiintat Centrul de Informare pentru industria alimentara
CALITA, care are ca obiectiv sprijinirea intreprinderilor din industria alimentara in adaptarea la
standardele europene pentru calitatea alimentelor.
CALITA ofera o serie de produse informationale on-line si tiparite pentru industria alimentara
din Romania, principalele activitati desfasurate fiind: informare-documentare, publicatii, instruire
si consultanta in domeniul sistemelor de asigurare a calitatii.
In cadrul componentei de informare si documentare au fost realizate patru baze de date,
accesibile prin Internet (www.calita.ro), respectiv baza de date pentru legislatie si standardizare;
pentru capacitati de productie in industria alimentara; pentru publicatii tehnice si economice si
portal pentru schimburi electronice de informatii e-business. De asemenea, a fost constituita o
biblioteca tehnica, cuprinzand carti si reviste de specialitate, cu abonamente lunare.
In cadrul componentei de publicatii au fost realizate: revista lunara Buletin CALITA,
distribuita in 6000 exemplare, 4 suplimente lunare specializate (Info-carne, Info-lapte, Infobauturi si Info-paine) si un buletin saptamanal Actualitati CALITA distribuit prin e-mail.
Prin componenta de consultanta si instruire s-au realizat peste 1250 zile/om de instruire de
specialitate pentru peste 450 de specialisti si manageri din industria alimentara, pe teme legate de
standardul ISO 9000-9001, sistemul de control a calitatii HACCP, igiena alimentara si reguli de
buna practica in productie. 24 de experti romani formati in cadrul programului, din care 8
certificati ca experti consultanti, au acordat asistenta tehnica unui numar de 12 intreprinderi
reprezentative din industria alimentara romaneasca.
Obiectivul principal - consolidarea administrativa, institutionala si legislativa in domeniul
produselor alimentare - prevede ca masuri principale pe termen scurt intarirea controlului calitatii
produselor alimentare si echiparea laboratoarelor autoritatii de control a calitatii.
-
Continuarea activitatilor Centrului de informare si instruire CALITA pentru sprijinirea

intreprinderilor din industria alimentara in procesul de adaptare a acestora la noul mediu;
69
Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare.

-
Intarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea

procedurilor de control la cerintele UE;
Continuarea si extinderea activitatilor Centrului CALITA;
Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si

control;
Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii

produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu;
Implementarea sistemelor calitatii HACCP (Analiza Riscului Punctelor Critice de Controlul

Calitati), GMP (Proceduri de Procesare) si GLP (Proceduri de Analiza) in unitatile care
produc si testeaza produse alimentare;
Echiparea a 5-6 laboratoare ale autoritatii de control, pentru a fi capabile sa execute

proceduri de testare aliniate la cerintele UE.
4.1.5. Produse farmaceutice

4.1.5.1.
Produse farmaceutice de uz uman
Situaia actual
In baza legislatiei cadru in domeniu, prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 409/2000 a fost
aprobat regulamentul privind publicitatea pentru produsele medicamentoase de uz uman.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci are in curs de finalizare proiectul de lege privind
certificatul de protectie suplimentara pentru produsele medicamentoase sau de uz fitosanitar,
prin care sunt preluate prevederile regulamentelor 1768/92 si 1610/96 in domeniu. Proiectul de
lege contine dispozitii tranzitorii de acordare a protectiei complementare, in sensul ca, daca
autorizatia de punere pe piata a fost eliberata anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, o cerere
de protectie suplimentara va putea fi depusa la OSIM in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare
a legii.
Prioriti pe termen scurt i mediu
Obiectivele prioritare pe termen scurt si mediu vizeaza urmatoarele:
-
Continuarea armonizarii legislative privind produsele medicamentoase derivate din sange si

plasma umana, variatiile la autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase
imunologice constand din vaccinuri sau seruri si alergeni;
Reglementarea in mod transparent a modului de stabilire a preturilor produselor

medicamentoase de uz uman si de includere a acestora in sistemul asigurarilor de sanatate;
Adoptarea legii privind certificatul de protectie suplimentara a produselor medicamentoase

sau de uz fitosanitar.
70
4.1.5.2.
Produse farmaceutice de uz veterinar
Situaia actual
In anul 2000 au fost luate masuri pentru intarirea structurii functionale a Institutului pentru
Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, care este institutia din
subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor abilitata pentru controlul de stat al
produselor farmaceutice veterinare. Fondurile alocate de la bugetul national s-au concretizat in
lucrari de modernizare a institutului, precum si in dotarea laboratoarelor acestuia cu aparatura si
echipamente performante, care sa poata asigura controlul de stat al produselor biologice si
medicamentelor de uz veterinar, la nivelul cerintelor comunitare.
Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000 (armonizat cu Directiva
Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000
(armonizat cu Directivele Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate normele
sanitare veterinare privind buna practica de laborator in activitatea de diagnostic in domeniul
sanatatii animalelor si respectiv in domeniul igienei si sanatatii publice veterinare. In prezent, este
in curs de elaborare o norma sanitara veterinara privind buna practica de laborator (BPL) in
domeniul controlului medicamentului veterinar, care transpune cerintele in materie ale Directivei
Consiliului 88/320/CEE. Dupa aprobarea acestei norme sanitare veterinare prin ordin al
ministrului, legislatia privind BPL pentru sectorul veterinar va fi completa si armonizata total cu
cea comunitara.
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar este
autorizat de catre autoritatea veterinara competenta centrala, reprezentata de Agentia Nationala
Sanitara Veterinara, si se pregateste pentru obtinerea acreditarii.
-
Continuarea transpunerii legislatiei comunitare in domeniul produselor farmaceutice

veterinare;
Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea si inregistrarea produselor

de uz veterinar, punerea lor pe piata, si in domeniul controlului;
Continuarea extinderii, dotarii si modernizarii Institutului pentru Controlul Produselor

Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, in vederea indeplinirii conditiilor de acreditare.

-
Intarirea capacitatii administrative si institutionale de control de stat, in domeniul produselor

farmaceutice veterinare;
Continuarea actiunilor de documentare si instruire a personalului privind avizarea, testarea si

inregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si in domeniul controlului;
Continuarea extinderii, dotarii si modernizarii Institutului pentru Controlul Produselor

Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar.
71
4.1.6. Produse industriale

Situaia actual
In scopul abordarii unitare a procesului de transpunere in legislatia nationala a directivelor
europene bazate pe principiile New Approach si Old and Global Approach, Ministerul Industriei
si Resurselor (MIR), impreuna cu celelalte ministere care au responsabilitati in preluarea acquisului comunitar, a elaborat Legea privind evaluarea conformitatii produselor, pe care a inaintat-o
spre adoptare Parlamentului Romaniei. Legea stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea
reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele
introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, prevederile principale referindu-se la:
-
definirea terminologiei specifice New Approach;
modul de elaborare a reglementarilor tehnice de catre organele administratiei publice;
obligativitatea organelor administratiei publice de a asigura resurse financiare in vederea

adoptarii standardelor europene armonizate;
principiile care stau la baza procesului de evaluare a conformitatii si notificarea nationala;
criteriile privind evaluarea pentru recunoasterea si desemnarea in vederea notificarii a

organismelor care aplica procedurile de evaluare a conformitatii;
principiile pe care se bazeaza supravegherea pietei;
definirea MIR ca autoritatea competenta care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si

evaluarii conformitatii produselor.
In contextul celor de mai sus, aceasta lege urmareste a da mai multa coerenta si consecventa
procesului de armonizare legislativa pentru directivele New Approach si dezvoltarea unui sistem
viabil si credibil pe care sa se bazeze evaluarea conformitatii produselor. Dezvoltarea acestui
sistem reprezinta de asemenea obiectivul a doua proiecte de asistenta tehnica Phare, pentru care
MIR este autoritate de implementare. Prin aceste proiecte se acorda asistenta, atat autoritatilor de
reglementare pentru formularea unei politici in domeniul calitatii, cat si organismelor de
implementare, din cadrul infrastructurii calitatii, pentru dezvoltarea capabilitatii lor tehnice de a
raspunde cerintelor formulate in reglementarile tehnice armonizate.
Pe domenii, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:
In domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE privind denumirea
textilelor au fost preluate integral prin HG nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea
compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, care se va aplica incepand cu 1.01.2002.
Acest act normativ introduce reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru
specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care insotesc produsele textile in
diferite faze de prelucrare si distributie.
Prevederile Directivelor 96/73/CE si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor
binare si ternare de fibre textile nu sunt preluate in legislatia nationala, dar metodele de analiza a
fibrelor textile prevazute in directive sunt acoperite integral de standarde nationale. Proiectul de
Hotarare de Guvern prin care vor fi preluate prevederile ambelor directive va fi elaborat de MIR
si transmis Guvernului pentru aprobare in luna septembrie 2001.
In domeniul sticlei, HG nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor
din sticla cristal in vederea comercializarii acestora a fost modificata prin HG nr. 434/25.04.2001,
pentru o incadrare corespunzatoare a produselor respective in tariful vamal al Romaniei.
72
Pentru produsele reglementate de directivele mai sus mentionate, controlul pe piata este asigurat
de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
In domeniul lemnului, prevederile Directivei 68/89/CEE privind clasificarea lemnului in stare
bruta au fost preluate in legislatia nationala prin HG nr.1090/2000 pentru aprobarea criteriilor de
masurare, clasificare si marcare a lemnului in stare bruta, ale carei cerinte se aplica incepand cu
1.01.2001. Conform prevederilor actului normativ, lemnul in stare bruta se poate comercializa cu
mentiunea clasificat CEE, numai daca sunt respectate procedurile de masurare si clasificare
descrise in anexa acestuia.
In domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE referitoare la echipamentele
electrice de joasa tensiune au fost transpuse de catre MIR prin HG nr. 1337/2000 privind
asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, ale carei prevederi
urmeaza a se aplica incepand cu ianuarie 2002. Actul normativ contine prevederi care
reglementeaza: domeniul de aplicare, principalele elemente de securitate pentru echipamentele de
joasa tensiune, modelul declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de
conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice. Supravegherea pietei produselor
reglementate prin aceasta Hotarare a Guvernului se va realiza de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor.
Prevederile directivei 89/336/CEE referitoare la compatibilitatea electromagnetica sunt preluate in
proiectul de HG privind securitatea aparatelor din punct de vedere al compatibilitatii
electromagnetice, elaborat de Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Telecomunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei, termenul pentru prezentare spre adoptare Guvernului fiind 2001.
Prevederile directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru atmosfere potential explozive si
89/686/CEE referitoare la echipamentele de protectie individuala au fost preluate integral prin normele
metodologice la Legea protectiei muncii nr. 90/1996. Directiva 89/392/CEE referitoare la masini
a fost transpusa partial prin normele anterior mentionate, urmand ca prevederile acestei directive
sa fie preluate integral de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cursul anului 2004. MMSS,
autoritatea competenta pentru transpunerea directivelor anterior mentionate, a recunoscut, in
domeniul reglementat de lege, 8 laboratoare de incercari si 5 organisme de certificare.
Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin HG nr. 710/1999 privind
asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii. In aplicarea acestei Hotarari a Guvernului a fost
elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 pentru aprobarea listei
standardelor romane care adopta standarde europene armonizate pentru domeniul securitatii
jucariilor. Supravegherea pietei in acest domeniu este asigurata de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor, iar organismul recunoscut pentru evaluarea conformitatii in domeniul
jucariilor este Casstil.
Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este
reglementat atat prin directive New Approach, cat si prin directive Old Approach, care pe plan
intern au corespondent in reglementarile nationale denumite Prescriptii tehnice, elaborate de
Inspectia pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat
(ISCIR), institutie care functioneaza in subordinea MIR.
ISCIR este membru observator al Confederatiei Europene a Organismelor de Control (CEOC)
din 1998 si incepand cu 1 august 2000 a devenit membru permanent al acestui organism. Pentru
acest domeniu industrial, reglementarile nationale in vigoare corespund in mare masura
urmatoarelor Directive ale UE, care sunt in curs de armonizare totala:
-
Directiva 87/404/CEE referitoare la vase simple sub presiune are corespondent in actele
normative nationale C4 90, C17 99, colectia ISCIR. Pentru preluarea integrala a acestei
directive, MIR a elaborat proiectul de HG referitor la cerinte privind recipientele simple sub
presiune, care in prezent se afla in circuit interministerial de avizare;
73
Directiva 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi are corespondent

in actele normative nationale C 31-84, C 11-86, C 39-83, A 4-90, colectia ISCIR. In vederea
preluarii integrale a acestei directive, MIR a elaborat proiectul de HG privind aparatele
consumatoare de combustibili gazosi, care va fi supus spre aprobare Guvernului in cursul
semestrului I a.c.;
Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare are corespondent in actul normativ national R 288, colectia ISCIR;
Directiva 97/23/EC referitoare la echipamente sub presiune are corespondent in actele

normative nationale C 1-85, C 4-90, C 15-84, colectia ISCIR;
Directiva 76/767/CEE referitoare la prevederi comune pentru recipientele sub presiune si metodele
lor de inspectie are corespondent in actul normativ national C4 90, colectia ISCIR;
Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din otel pentru gaz are corespondent in
actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR;
Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura din aluminiu nealiat si aliaje de aluminiu
are corespondent in actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR;
Directiva 84/527/CEE referitoare la cilindri sudati din otel nealiat pentru gaz are corespondent in
actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR.
Prevederile ultimelor 4 directive Old Approach, anterior mentionate, au fost preluate integral
prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/19.04.2001.
Obiectivele legate de preluarea acquis-ului comunitar din domeniul cazanelor, recipientelor sub
presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat, mai sus mentionate, au in
vedere atat transpunerea legislativa a respectivelor Directive, cat si implementarea noilor
reglementari nationale, ceea ce implica totodata reorganizarea institutionala a ISCIR, prevazuta a
se realiza pana la sfarsitul anului in curs.
In domeniul dispozitivelor medicale, Ministerul Sanatatii si Familiei urmareste reforma sistemului de
introducere pe piata si de asigurare a calitatii dispozitivelor medicale. A fost adoptata Legea nr.
176/2000 privind dispozitivele medicale, care constituie legea cadru in domeniu si care a
transpus, in mare parte, prevederile directivelor New Approach 90/385/CEE privind
dispozitivele medicale active implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale;
98/79/CEE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, precum si prevederile
Directivei 84/539/CEE privind echipamentele electro-medicale utilizate in medicina umana si
veterinara referitoare numai la dispozitivele electro-medicale utilizate in medicina umana.
Structura organizatorica responsabila cu supravegherea pietei desemnata de Ministerul Sanatatii si
Familiei este Serviciul Tehnologii Medicale, Certificare, Derulare Contracte din Credite Externe.
Pentru aplicarea prevederilor legislatiei nationale armonizate va fi desemnat ca organism de
certificare Agentia Nationala pentru Dispozitive Medicale, care va fi creata prin reorganizarea
Statiei de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale, actualmente in curs de acreditare de
catre RENAR.
Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta vizand substantele si
preparatele chimice periculoase, detergentii, ingrasamintele, precursorii de droguri si buna
practica de laborator pentru produse chimice.
Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia cadru in domeniu, reprezentata de OU nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile Directivelor 67/548/CEE
(pana la al 9-lea amendament), 88/379/CEE (pana la al 3-lea amendament), 93/67/CEE
74
(principiile pentru evaluarea riscului pentru om si mediu) si Reglementarii Comisiei nr.

1488/1993 (principiile pentru evaluarea riscului la substantele chimice existente).
A fost elaborat proiectul de Hotarare de Guvern privind ingrasamintele, care transpune prevederile
directivelor 76/116/CEE privind ingrasamintele si 80/876/CEE privind ingrasamintele pe baza
de nitrat de amoniu cu continut ridicat de azot, acesta aflandu-se in circuit interministerial de
avizare.
Prevederile directivelor 87/118/CEE si 88/320/CEE privind buna practica de laborator vor fi
preluate in legislatia romana printr-o hotarare de guvern al carei proiect va fi transmis spre
aprobare Guvernului in cursul trimestrului III 2001.
Prevederile Directivelor 73/404/CEE privind detergentii si 73/405/CEE privind metodele de
testare a biodegradabilitatii agentilor de suprafata in detergenti au fost preluate prin HG nr.
527/31.05.2001 (MO nr. 371/14.06.2001) privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate
al agentilor activi de suprafata in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
In domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin Legea nr. 178/2000 privind
produsele cosmetice care preia prevederile directivei 76/768/CEE, urmand ca pana la sfarsitul
anului 2001 sa fie elaborate reglementari privind verificarea compozitiei produselor cosmetice.
Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.
1004/29.11.2001 pentru aprobarea listelor cuprinzand substantele prevazute la articolul 6 din
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, care contine precizari privind substantele
interzise sa fie folosite la fabricarea produselor cosmetice si substantele, inclusiv coloranti,
conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite in anumite conditii si limite de admisibilitate. De
asemenea, a fost elaborat proiectul de HG privind unele masuri referitoare la ingredientele din
compozitia produselor cosmetice, care transpune prevederile directivei 95/17/EC privind
neinscriptionarea unuia sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice,
care se afla in circuit interministerial de avizare.
In domeniul autovehiculelor, ambarcatiunilor de agreement si a produselor de constructie,
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) este autoritatea competenta
pentru transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniu.
Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din 90 de directive de baza care
sunt amendate periodic pentru a fi adaptate la progresul tehnic inregistrat pe plan european.
Aceste directive de baza care se refera atat la autovehiculele rutiere si remorcile acestora, la
tractoarele agricole si forestiere, cat si la vehiculele cu doua si trei roti, au fost transpuse in
legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea
Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in
vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, modificat prin Ordinul
ministrului transporturilor nr. 566/2000.
Amendamentele acestor directive sunt preluate in legislatia romana anual, odata cu actualizarea
Conditiilor Tehnice pentru Admiterea in Circulatie a vehiculelor rutiere. Totodata, exista 18
amendamente pentru aplicarea carora sunt prevazute perioade de tranzitie, intre 1 si 4 ani,
datorita implicatiilor tehnice pe care acestea le genereaza in procesul de aplicare.
Registrul Auto Roman, organism infiintat in scopul certificarii incadrarii vehiculelor rutiere in
normele de siguranta a circulatiei, deruleaza activitati de registru, omologare si certificare. Pentru
certificarea conformitatii, in cadrul RAR exista un Organism de certificare produse (OCP) si un
Organism de certificare sisteme (OCS), acreditate de RENAR dupa standardele SR ENISO
45011, respectiv SR ENISO 45012.
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prin Registrul Auto Roman, va
actualiza continuu aceste reglementari in sensul aplicarii la zi a amendamentelor aparute in cursul
anului 2000. Acestea vor fi transpuse in legislatia nationala in cursul anului 2001 - CTAC 2001.
75
In ceea ce priveste ambarcatiunile de agrement, Directiva 94/25/CE va fi transpusa in cursul anului

2001. Organismul responsabil cu aplicarea prevederilor acestei directive va fi Registrul Naval
Roman, organism extrabugetar infiintat in baza HG nr. 302/1991 si avand competente in
domeniul supravegherii tehnice, a clasificarii si a certificarii conformitatii.
Pentru materialele de constructii, Directiva cadru 89/106/CEE va fi transpusa de MLPTL pana la
sfarsitul acestui an, urmand apoi transpunerea si aplicarea deciziilor subsecvente.
-
In aplicarea Legii privind evaluarea conformitatii produselor, se vor prelua in legislatia

nationala prevederile Deciziei 93/465/CEE referitoare la modulele pentru diferitele faze ale
procedurilor de evaluare a conformitatii si regulile pentru aplicarea si utilizarea marcajului de
conformitate CE, in cursul anului 2001;
Elaborarea de catre organele de reglementare ale administratiei publice centrale a criteriilor

privind recunoasterea in vederea desemnarii organismelor de evaluare a conformitatii
produselor si a procedurii de notificare;
Sustinerea activitatii de adoptare a standardelor europene armonizate prin alocarea de resurse

financiare bugetare de catre organele de reglementare ale administratiei publice centrale, in
scopul sustinerii aplicarii prevederilor legislatiei nationale armonizate;
Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivelor 96/73/EC si 73/CEE privind analiza

cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile;
Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivei 89/336/CEE privind compatibilitatea

electromagnetica, ale carei prevederi se vor aplica incepand cu trimestrul II 2002;
Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE privind masinile, 89/686 /CEE

privind echipamentele de protectie individuala si 94/9/CE privind echipamentele pentru
atmosfere potential explozive;
Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE privind vasele simple sub
presiune si 90/396/CEE privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi;
Preluarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 95/16/CE privind ascensoarele;
Reorganizarea institutionala a ISCIR pentru separarea functiilor de evaluare a conformitatii,

de cele de supraveghere a pietei si inspectie in functionare, in vederea aplicarii legislatiei
nationale armonizate conform exigentelor comunitare;
Elaborarea normelor metodologice pentru aplicarea legii cadru privind dispozitivele

medicale;
Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE privind ingrasamintele,

73/404/CEE si 73/505/CEE privind detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia
sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice;
Adoptarea prin Hotarari de Guvern a normelor metodologice de aplicare a Legii produselor

cosmetice, a normelor metodologice de aplicare a Legii referitoare la substantele si
preparatele chimice periculoase si a prevederilor directivelor 87/118/CEE si 88/320/CEE
de buna practica de laborator;
Constituirea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase,

autoritatea competenta pentru aplicarea Legii referitoare la substantele si preparatele chimice
periculoase;
Continuarea armonizarii legislative in domeniul vehiculelor rutiere;
76
Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivei 89/106/CEE privind materialele de

constructii, urmata de transpunerea deciziilor europene de aplicare a acesteia.
Adoptarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 94/25/CE privind

ambarcatiunile de agrement.

-
Preluarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 97/23/CE privind

echipamentele sub presiune;
Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor directivelor 90/385/CEE privind

dispozitivele medicale implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si 98/79/CE
privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro;
Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei armonizate in domeniul

substantelor si preparatelor chimice periculoase;
Dezvoltarea cadrului institutional care sa sustina aplicarea legislatiei armonizate in domeniul

produselor de constructii, conform principiilor New Approach;
Continuarea dezvoltarii cadrului institutional pentru evaluarea conformitatii si a finantarii

activitatii de standardizare, in vederea implementarii legislatiei nationale armonizate.
4.1.7. Achiziiile publice

In conformitate cu prevederile Parteneriatului pentru Aderare UE Romania, unul dintre
principalele obiective in ceea ce priveste piata interna fara frontiere este realizarea si
implementarea unui sistem al achizitiilor publice armonizat cu prevederile Uniunii Europene in
domeniu.
Situaia actual
In anul 1999, Ministerul Finantelor a definitivat proiectul unei noi legi a achizitiilor publice. Acest
proiect a fost adoptat prin OG nr. 118/1999, publicata in MO nr. 431/31.08.1999.
Prin OU nr. 295 din 30 decembrie 2000, OG nr. 118/1999 privind achizitiile publice a fost
suspendata pentru o perioada de 90 de zile. Pe perioada suspendarii s-a aplicat vechea
reglementare in materie, respectiv OG nr. 12/1993 cu modificarile ulterioare, ordonanta care nu
este armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar.
Avand in vedere impactul major pe care il presupune intrarea in vigoare a noii legislatii in
domeniul achizitiilor publice, raportat la posibilitatea efectiva a utilizatorilor finali de a se adapta,
in mod eficient, la cerintele prevazute de noile reglementari, s-a impus necesitatea unei noi
initiative legislative, astfel ca regimul achizitiilor publice a fost reglementat prin Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 60 pe data de 25 aprilie 2001, care pastreaza nealterate principiile si
prevederile urmatoarelor Directive ale Uniunii Europene:
-
Directiva Consiliului nr. 93/36/CEE, care vizeaza coordonarea procedurilor pentru

atribuirea contractelor de furnizare de produse;

atribuirea contractelor de servicii;

atribuirea contractelor de lucrari;
77

atribuirea contractelor de achizitie publica de catre entitatile care opereaza in sectoarele apa,
energie, transport si telecomunicatii;
Directiva Consiliului nr. 97/52/EC, care amendeaza Directivele 92/50/CEE, 93/36/CEE si

93/37/CEE;
Directiva nr. 98/4/EC a Parlamentului European si a Consiliului, care amendeaza Directiva

nr. 93/38/CEE;
Directiva Consiliului nr. 89/665/ CEE, care coordoneaza prevederile administrative si legale
referitoare la aplicarea procedurilor de recurs cu privire la atribuirea contractelor de furnizare
si de lucrari;
Directiva Consiliului nr.92/13/CEE, care coordoneaza prevederile administrative si legale

referitoare la aplicarea regulilor Comunitatii pentru procedurile de achizitie aplicate de catre
entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si telecomunicatii.
Prevederile acestor directive sunt inglobate in text intr-o formulare abordabila utilizatorilor finali,
atat din punct de vedere al limbajului utilizat, cat si din punct de vedere al modului de structurare
a succesiunii capitolelor si sectiunilor. Au fost revizuite prevederi in sensul reglarii mecanismului
de achizitionare, atat prin adaugarea unor precizari suplimentare care duc la folosirea in mod
eficient a fondurilor publice, cat si prin preluarea unor observatii desprinse in cadrul reuniunilor
sub-comitetelor pentru Piata interna pentru o mai buna preluare a acquis-ului comunitar.
De asemenea, art. 25 din Ordonanta prevede ca furnizorul, executantul sau prestatorul strain
beneficiaza in Romania de acelasi regim, in ceea ce priveste participarea la procedura pentru
atribuirea contractului de achizitie publica, de care beneficiaza si furnizorul, executantul sau
prestatorul roman in tara in care furnizorul, executantul sau prestatorul strain este rezident,
prevedere prin care se elimina preferinta interna, respectandu-se astfel obligatiile asumate pe plan
international.
In sprijinul aplicarii noii ordonante de urgenta, a fost adoptata HG nr. 461/2001 (MO nr.
268/24.05.2001) privind aprobarea normelor de aplicare a OU nr. 60/2001 privind achizitiile
publice.
Prin aceasta hotarare se stabilesc urmatoarele:
-
Obligatiile autoritatilor contractante de a transmite spre publicare Regiei Autonome

Monitorul Oficial anunturile publicitare; aceste anunturi trebuie sa contina minimul de
informatii necesare pentru participare la procedura de achizitie publica;
Punerea in corespondenta a produselor, lucrarilor si serviciilor, a caror dobandire face

obiectul contractelor de achizitii publice, cu clasificarea statistica oficiala, respectiv cu
Clasificarea Produselor si Serviciilor Asociate Activitatilor (CPSA);
Regulile de estimare a valorii contractelor de achizitie publica, reguli care au fost enuntate in
conformitate cu prevederile Directivelor UE si cu detaliile de natura tehnica prevazute in
ghidurile de interpretare a Directivelor respective;
Instructiuni privind modul de selectare a tipurilor de proceduri pe care autoritatea

contractanta are dreptul sa le aplice pentru atribuirea contractelor de achizitie publica;
Instructiuni privind etapele pe care autoritatea contractanta trebuie sa le parcurga, in functie

de procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica;
Modul de intocmire si pastrare, de catre autoritatea contractanta, a dosarului achizitiei

publice, precum si raportarile pe care autoritatile contractante au obligatia de a le transmite
78
Ministerului Finantelor Publice in scopul monitorizarii atribuirii contractelor de achizitie

publica.
In continuarea transpunerii legislatiei comunitare, au fost elaborate proiectele a trei Ordine ale
ministrului finantelor publice, doua dintre ele impreuna cu Ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei, care stabilesc structura, continutul si modul de utilizare a
documentelor standard (instructiuni pentru ofertanti, fisa de date a achizitiei, caietul de sarcini,
formulare tip, precum si modele pentru elaborarea conditiilor generale de contractare).
Sistemul achizitiilor publice este reglementat si monitorizat de Ministerul Finantelor Publice.
Ministerul va avea noi sarcini si responsabilitati in legatura cu desfasurarea procesului achizitiilor
publice, urmand a fi creat cadrul prin care se va asigura un management corespunzator al
bugetului si va putea fi garantata transparenta cu privire la derularea procedurilor pentru
atribuirea contractelor.
In acest sens prioritatile pe termen scurt sunt urmatoarele:
-
Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice;
Elaborarea si implementarea unui program de informare a utilizatorilor finali si a publicului;
Incepand cu anul 2001, cu sprijin din programul Phare 99, Ministerul Finantelor Publice
beneficiaza de finantarea proiectului Institution Building for the Ministry of Finance. Una
dintre componentele acestui proiect este Training and monitoring system for public
procurement, al carei buget este de 400.000 EURO.
Proiectul urmareste crearea si implementarea unui sistem functional al achizitiilor publice,
inclusiv asigurarea unui sistem de monitorizare efectiva, precum si elaborarea unui program de
instruire care vizeaza dezvoltarea capacitatii administrative in domeniul achizitiilor publice si a
capacitatii de gestionare a cheltuielilor publice.
Prin acest proiect sunt prevazute:
reorganizarea Directiei reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor

publice prin reformularea fiselor posturilor pentru personalul directiei si pentru
personalul autoritatilor contractante, precum si asigurarea unei mai bune comunicari
intre Ministerul Finantelor Publice, pe de o parte, si autoritati contractante si
ofertanti, pe de alta parte;
realizarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice avand ca suport o baza de

date statistice corespunzatoare;
elaborarea unui program national de instruire, ce va fi pus in practica atat prin

organizarea de seminarii cat si prin punerea la dispozitia celor interesati a materialului
didactic sub forma de CD-ROM; se va realiza, totodata, un sistem de atestare a
instructorilor care au urmat si absolvit cursurile de instruire;
instruirea personalului Directiei reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea

investitiilor publice si a altor autoritati contractante;
realizarea unei pagini de Internet prin care sa se prezinte utilizatorilor finali legislatia
in domeniul achizitiilor publice, precum si orice alte informatii utile pentru aplicarea
acesteia.
Instruirea personalului de specialitate al altor autoritati contractante precum si a altor entitati

sau grupuri implicate, inclusiv ofertanti;
79
Se urmareste asigurarea capacitatii personalului de specialitate al autoritatilor contractante de a

duce la bun sfarsit procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, de a elabora
documentatia achizitiei si anunturile informative, de a evalua ofertele si de a conduce la
indeplinirea contractului; de asemenea, se urmareste imbunatatirea reactiei sectorului privat la
actiunile administratiei publice.
-
Fundamentarea si elaborarea unui proiect pentru introducerea, in Romania, a sistemului de

achizitionare pe cale electronica;
Incepand cu anul 2001, cu sprijin din programul Phare 2000, se preconizeaza derularea unui
proiect cu titlul Improving of the competitive, transparent working procedures for awarding the
public procurement contract, care va avea un buget estimat la 2 MEURO. Proiectul va urmari
continuarea activitatilor desfasurate si consolidarea rezultatelor obtinute cu ocazia proiectului
anterior, in scopul imbunatatirii capacitatii de decizie privind modul de alocare si cheltuire
efectiva a fondurilor publice, precum si a capacitatii de implementare si monitorizare a legislatiei
in domeniul achizitiilor publice.
4.1.8. Echipamente terminale de telecomunicaii si radiocomunicaii

Situaia actual
In domeniul echipamentelor terminale de telecomunicatii si radiocomunicatii, Ministerul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este autoritatea competenta pentru elaborarea politicii
si strategiei si pentru transpunerea acquis-ului comunitar. In coordonarea sa functioneaza Regia
Autonoma Inspectoratul General al Comunicatiilor, abilitata a elibera autorizatii de tip pentru
diferite echipamente, a monitoriza si a controla respectarea legislatiei in domeniu.
Stadiul actual al armonizarii se prezinta astfel:
Directiva 98/13/CE referitoare la echipamentele terminale de telecomunicatii si la echipamentele
terestre pentru statiile de satelit, inclusiv la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, a fost
deja transpusa prin Ordinul ministrului comunicatiilor nr. 8/1998, care autorizeaza Inspectoratul
General al Comunicatiilor sa elibereze autorizatii de tip pentru echipamente terminale de radio si
telecomunicatii. In aplicarea acestui Ordin, Inspectoratul General al Comunicatiilor a adoptat in
acelasi an procedura de autorizare corespunzatoare.
De asemenea, pentru implementarea directivei mentionate au fost transpuse si aplicate o serie de
decizii ale Comisiei Europene prin care se stabilesc unele reglementari tehnice comune (CTR)
care cuprind standarde armonizate elaborate de Institutul European de Standardizare in
Telecomunicatii (ETSI). Astfel, prin Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale pentru
Comunicatii si Informatica nr. 106/2000, a fost aprobata aplicarea de catre Inspectoratul General
al Comunicatiilor in procesul de autorizare a echipamentelor terminale de telecomunicatii, a 20
asemenea standarde armonizate (TBR 1, 2, 5, 6, 9-15, 17, 19, 20, 22, 24, 25, 31, 32 si 36). Alte 6
asemenea standarde armonizate (TBR 3, 4, 8, 33, 34 si 40) sunt in prezent aplicate provizoriu in
procesul de autorizare de tip a echipamentelor terminale conectabile la retelele digitale pentru
servicii integrate (ISDN).
In perioada 2001-2002, obiectivul prioritar il constituie transpunerea si pregatirea implementarii
Directivei 99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de
telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, care abroga
Directiva 98/13/CE .
Pentru indeplinirea acestui obiectiv este necesara implementarea urmatoarelor masuri:
80
Transpunerea prevederilor Directivei 99/5/CE;
Transpunerea si implementarea altor decizii ale Comisiei Europene prin care se stabilesc
unele reglementari tehnice comune (CTR) care cuprind standarde armonizate elaborate de
Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI), respectiv TBR 3, 4, 7, 8, 21,
23, 26-28, 30, 33, 34, 35, 38, 40-44, precum si standardele EN 301 419-1, 2, 3, 301 439, 301
440.

In perioada 2003-2004, obiectivul prioritar il constituie implementarea, prin crearea
infrastructurii de aplicare si control, a legislatiei nationale armonizate cu prevederile Directivei
99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de telecomunicatii,
precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv este necesara adoptarea urmatoarelor masuri:
-
Desemnarea unor organisme in vederea exercitarii atributiilor de evaluare a conformitatii

prevazute de Directiva 99/5/CE;
Infiintarea autoritatii nationale de reglementare in comunicatii, ale carei competente vor

include si supravegherea pietei terminalelor.
4.2.
Libera circulaie a persoanelor
4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale

4.2.1.1.
Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale
n cadrul sistemului general de recunoatere
Situaia actual
Sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale prevede ca pentru fiecare directiva sa
fie stabilita lista profesiilor/activitatilor profesionale care cad sub incidenta directivei respective si
sa fie desemnata autoritatea competenta care raspunde de practicarea fiecareia din aceste profesii.
Implementarea directivelor va fi coordonata de catre un Coordonator National care va asigura
aplicarea uniforma a directivelor pentru toate profesiile reglementate.
In Romania exista profesii/activitati profesionale reglementate prin acte normative speciale,
prevazandu-se anumite conditii pentru practicarea acestora: obtinerea unei licente, atestare sau
autorizare de la organisme sau institutii specializate. Lista acestor profesii reglementate va fi
definitivata in cursul anului 2001.
In ceea ce priveste definirea ocupatiilor, documentul oficial folosit in prezent este Clasificarea
Ocupatiilor din Romania (COR) actualizat anual printr-un ordin comun al Ministrului Muncii si
Solidaritatii Sociale si al Presedintelui Institutului National de Statistica.
La data de 6 noiembrie 2000 a fost semnat memorandumul de finantare pentru programul Phare
RO-0006.03 - Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale. Programul isi
propune ca pana in 2003 sa realizeze (in colaborare cu MEN din Franta) imbunatatirea capacitatii
de a implementa acquis-ul comunitar in domeniul recunoasterii diplomelor in scop profesional.
Prin finantarea asigurata de Guvernul Romaniei, Consiliul pentru Standarde Ocupationale si
Atestare (COSA) a pus la punct o baza de date in care exista 300 de standarde ocupationale care
81
acopera 22 de domenii profesionale si care permite abordarea ocupatiilor din perspectiva

calificarilor.
-
Introducerea in legislatia nationala a prevederilor sistemului general de recunoastere prin

initierea a doua proiecte de lege care vizeaza transpunerea directivelor 89/48/CEE si
92/51/CE; proiectele de lege prevad in anexa metodologiile de aplicare si lista profesiilor
reglementate;
Intocmirea listei profesiilor/activitatilor profesionale reglementate in Romania si a

autoritatilor competente care autorizeaza exercitarea acestor profesii;
Desemnarea institutiei care sa aiba rolul de coordonator national pentru implementarea

directivelor sistemului general de recunoastere;
Crearea unui grup de lucru interministerial si cu participarea asociatiilor si organismelor

profesionale, vizand o cooperare intre institutiile implicate in recunoasterea profesionala;
Analizarea posibilitatilor de implementare in legislatia romaneasca a directivei 99/42/CE (se

vor studia modalitatile prin care alte state membre au implementat acesta directiva);
Elaborarea registrului national al calificarilor profesionale din Romania;
Accelerarea implementarii sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale;
Sprijinirea asociatiilor profesionale si a altor organisme interesate pentru continuarea

elaborarii de standarde ocupationale conform prioritatilor definite in Programul de
Guvernare.

Obiectivul pe termen mediu vizeaza crearea unui sistem de coordonare a recunoasterii
calificarilor in scopuri profesionale, care implica:
-
elaborarea unor criterii de comparare intre nivelurile de educatie si formare din Romania si
cele din statele membre, asigurarea transparentei in informare privind criteriile si procedurile
de recunoastere;
politici coerente de colaborare la nivel national intre factorii implicati in procesul de

recunoastere a diplomelor si institutiile sau asociatiile profesionale care raspund de
recunoasterea calificarii pentru profesiile reglementate;
definitivarea sistemului de certificare in invatamantul profesional;
crearea unei retele informationale intre toate institutiile si asociatiile profesionale;
actualizarea periodica a listei profesiilor/activitatilor profesionale reglementate in Romania si

a autoritatilor competente care autorizeaza exercitarea acestor profesii;
generalizarea sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale in toate

domeniile economice.
82
4.2.1.2.
Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale
prin directivele sectoriale
Situaia actual
Conditiile de eliberare a autorizatiei de libera practica pentru profesiile de medic si farmacist sunt
armonizate cu directivele Uniunii Europene: Directiva 93/16/CEE, art.11, 13, 16, 17 alin.3,
Directiva 78/686/CEE, art.9 alin.2, art.11 si Directiva 78/687/CEE art.1, pentru medici;
Directiva 85/433/CEE, art.8 alin.2, art.10 alin.1, art.13, Directiva 85/432/CEE, art.1 alin.1 si 2,
art.2 alin.1 si 3, pentru farmacisti.
Prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 254/2000, Nomenclatorul Specialitatilor medicale si
farmaceutice, supraspecializarilor si competentelor pentru reteaua de asistenta medicala a fost
revizuit si armonizat cu Doc. nr. XV/E/8306/3/96/ al Comitetului consultativ de formare a
medicilor din UE, privind numarul de specialitati, titulatura si durata de pregatire in specialitate.
Formarea medicului specialist de familie/medicina generala se face prin rezidentiat cu durata de 3
ani, din acest punct de vedere aliniindu-se la Directiva 93/16/CEE, art.30 si 31.
Curricula si durata de pregatire in rezidentiat, supraspecializari si competente au fost elaborate si
stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Colegiul Medicilor si Colegiul
Farmacistilor.
Exercitarea profesiei de asistent medical generalist si a celei de asistent medical obstreticaginecologie (moasa) se face conform prevederilor Legii nr. 84/1995 art. 51 care prevede ca
invatamantul postliceal sanitar de specialitate este organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii
la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei. Specializarile, curricula si durata de pregatire se
stabilesc prin ordin al ministrului. In acest sens, pentru perioada 2000-2001, prin Ordinul
Ministului Educatiei Nationale nr. 3141/2000, au fost stabilite 8 specializari pentru asistentii
medicali si de farmacie, cu durata de pregatire de 3 ani pentru specializarile clinice si 2 ani pentru
specializarile paraclinice.
Formarea asistentului medical generalist se face printr-o pregatire specifica pe o durata de 3 ani
cuprinzand 4600 de ore, conform Directivei 77/452/CEE si Directivei 77/453/CEE, art.1,
punct 2 alin.b. Autorizatia de libera practica pentru acesta categorie de personal se elibereaza
conform prevederilor Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 984/1998 si ale Ordinul Ministrului
Sanatatii nr. 195/1999, partial armonizate cu Directiva 77/452/CEE, Directiva 77/453/CEE,
Directiva 80/154/CEE, Directiva 80/155/CEE.
In vederea alinierii la normele Uniunii Europene, se prevede ca formarea profesionala a moaselor
sa se faca printr-o pregatire specifica, prin colegii universitare cu durata de 3 ani, conform
Directivei 80/155/CEE art.2, alin.1.
Potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 231/2000 si
republicata), profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Poate fi membru
al barourilor din Romania orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este licentiat al
unei facultati de drept sau doctor in drept, este cetatean roman, domiciliat in Romania, are
exercitiul drepturilor civile si politice, nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o alta
tara, nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege.
Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste
condiiile prevazute de lege, cu exceptia celei privind cetatenia romana. Avocatii straini care isi
exercita profesia in Romania, in diverse forme neprevazute de lege, sunt obligati sa se constituie
in societati civile profesionale, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Legii nr. 231/2000.
83
Potrivit legii, profesia de medic veterinar se exercita de catre persoane cu cetatenie romana,
posesoare de diplome de doctor-medic veterinar, precum si de catre cetatenii straini a caror
diploma este recunoscuta legal si care sunt atestati de Colegiul Medicilor Veterinari.
In aprilie 2001 a fost adoptata Legea nr. 184/2001 care reglementeaza modul de exercitare a
profesiei de arhitect i constituirea Ordinului Arhitecilor din Romania, ca forma de organizare
independenta si autonoma, apolitica, de interes public.
-
Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile directivelor sectoriale specifice profesiilor de

medic, farmacist, asistent medical, avocat, medic veterinar si arhitect, prin adoptarea
urmatoarelor masuri:
-
elaborarea proiectului Hotararii de Guvern privind organizarea invatamantului

postuniversitar medical si farmaceutic uman;
adoptarea Codului Deontologic al medicului generalist, stomatologului si

farmacistului, in conformitate cu Directiva 93/16/CEE;
elaborarea legii privind exercitarea profesiei de asistent medical;
infiintarea, Colegiului asistentilor medicali din Romania (Directiva 77/452/CEE si

Directiva 77/453/CEE, art.6, 7, 10);
elaborarea unei noi legi pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in vederea armonizarii complete cu
directivele europene;
Crearea unui grup de lucru interministerial in scopul facilitarii cooperarii intre institutiile
implicate in recunoasterea academica in scopuri profesionale a profesiei de medic veterinar;
Implementarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect si

constituirea Ordinului Arhitectilor din Romania

Continuarea armonizarii si implementarea legislatiei armonizate cu prevederile directivelor
sectoriale specifice profesiilor de asistent medical obstretica-ginecologie (moasa) si medic
veterinar va fi realizata prin adoptarea urmatoarelor masuri:
-
Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind modalitatea de pregatire in vederea

obtinerii calificarii in specialitatea asistent medical obstetrica-ginecologie (moasa) si
recunoasterea pregatirii efectuate in strainatate de acestia (Directiva 80/154/CEE si
Directiva 80/155/CEE);
Asigurarea compatibilitatii sistemului national de certificare a competentelor pentru domeniul

veterinar cu cel al Uniunii Europene;
Participarea in cadrul unei retele institutionale care sa asigure fluxul de informatii si

cooperarea intre furnizorii de educatie si cei de formare profesionala.
84
4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor

Situaia actual
Constitutia garanteaza dreptul la libera circulatie, fiecarui cetatean asigurindu-i-se dreptul de a
emigra si de a reveni in tara.
Normele care reglementeaza trecerea frontierei de stat si controlul la frontiera sunt stipulate in
Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania, Legea nr. 56/1992, modificata, privind
regimul frontierei de stat si Legea nr. 216/1998 privind regimul pasapoartelor din Romania.
Prevederile celor trei legi sunt compatibile cu normele ce se regasesc in legislatia in materie a
statelor membre ale Uniunii Europene. Totodata, cele trei legi sunt in deplin acord cu prevederile
acordurilor si conventiilor la care Romania este parte.
Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania garanteaza protectia generala a
persoanei si averii cetateanului strain. Strainii pot efectua, singuri ori in asociere, activitati
economice, sociale, cultural-sportive, acte de comert si pot fi angajati de persoane juridice
romane ori straine, cu respectarea acordurilor incheiate de Romania cu alte state, referitoare la
piata fortei de munca. Angajarea se face pe baza permiselor de munca eliberate de Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale. Strainii aflati in Romania pot desfasura numai activitati pentru care
le-au fost acordate vizele.
Prin OU nr. 265/2000, Guvernul Romaniei a stabilit ca, incepand cu 01.01.2001, sa desfiinteze
regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre UE: Legea nr. 56/1992 privind
regimul frontierei de stat a fost modificata prin OU nr. 80/1999, stabilindu-se ca vizele de intrare
in Romania sa fie acordate numai de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti
din strainatate, iar la punctele de frontiera doar in cazuri exceptionale. Prin Memorandumul nr.
D7/25375 din 29.09.2000, aprobat de Primul Ministru al Romaniei, s-a hotarat amanarea aplicarii
masurii de acordare a vizelor de intrare in Romania pana la 31.12.2001, urmand ca de aceasta
facilitate sa beneficieze cetatenii apartinand statelor aflate pe ,,lista pozitiva a Uniunii Europene,
respectiv: Andorra, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Canada, Chile, Ecuador,
Estonia, Elvetia, Guatemala, Honduras, Israel, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Letonia, Lituania,
Malta, Mexic, Monaco, Norvegia, Noua Zeelanda, Nicaragua, Panama, Paraguay, Salvador,
Singapore, Sfantul Scaun, Uruguay, Venezuela.
In ceea ce priveste dreptul de sedere, cetatenii straini care sunt asociati la societatile comerciale
ce-si desfasoara activitatea in Romania beneficiaza de dreptul de sedere temporara pe o perioada
de la 6 luni pana la un an, care poate fi prelungita. De aceleasi prevederi beneficiaza si
functionarii unor firme care si-au deschis reprezentante in Romania, cat si membrii lor de familie.
-
Participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;
Alinierea progresiva la legislatia si practica UE in materie de vize.

-
Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in materie de stabilire a persoanelor.
85
4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de

a nfiina i conduce ntreprinderi
Situaia actual
A fost initiat un proiect de act normativ pentru modificarea Decretului-lege nr. 54/1990 in sensul
indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul de lege privind
organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice reglementeaza
dreptul cetatenilor romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea activitati in
Romania in calitate de angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa le
indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in
cadrul asociatiilor familiale. In acest context, este reglementata si problema recunoasterii
documentelor de calificare ale persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in
strainatate, ca si cea a atestarii competentelor profesionale ale persoanelor care nu au documente
de calificare, dar pot dovedi ca au prestat activitatea pentru care cer autorizarea.
-
Adoptarea si implementarea proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea unor

activitati economice de catre persoane fizice (modificarea Decretului lege nr. 54/1990).

-
Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in domeniul initiativei private.
4.2.4. Circulaia lucrtorilor

Situaia actual
Documentul oficial pe baza caruia cetatenii straini se pot incadra in munca in Romania este
permisul de munca. OU nr. 172 din 19 octombrie 2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999
privind permisele de munca prevede o imbunatatire a modului de eliberare a acestor documente
in situatiile in care cetatenii straini se afla deja in Romania in scop de afaceri, studii sau sunt
membri de familie. De asemenea, a fost prevazuta si posibilitatea incadrarii in munca fara viza de
angajare a cetatenilor straini din tarile cu care Romania a incheiat acorduri de desfiintare a
vizelor. Permisul de munca se elibereaza de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin Directia
Generala Forta de Munca, pentru un interval de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii.
Membrii de familie (sot, sotie, copii) ai strainilor care au permis de munca pot fi incadrati in
munca in Romania, fara a mai fi necesara viza de angajare din partea misiunilor diplomatice sau a
oficiilor consulare ale Romaniei din tara pe teritoriul careia acestia isi au domiciliul.
In prezent Romania aplica trei acorduri privind angajarea lucratorilor romani in Republica
Federala Germania, prin care se realizeaza accesul lucratorilor romani la piata fortei de munca din
aceasta tara.
S-a solicitat obtinerea sprijinului partenerilor comunitari in vederea incheierii acordurilor
bilaterale care sa permita accesul pe piata europeana a lucratorilor romani, si pentru examinarea
posibilitatii pregatirii de stagiari romani in strainatate. Au fost initiate negocieri in vederea
incheierii unor astfel de acorduri cu Spania, Italia, Franta, Slovacia, Cipru, Grecia, Marele Ducat
de Luxemburg pentru a se realiza, astfel, accesul lucratorilor romani pe pietele externe de forta de
munca, actiuni prevazute in Programul national de armonizare legislativa cu reglementarile UE
pentru anul 2001.
86
Acordurile interguvernamentale romano-ungare privind angajarea lucratorilor sezonieri si

schimbul de stagiari au fost semnate la 9 mai 2000, la Budapesta, urmand sa intre in vigoare in
cursul anului 2001.
In scopul protectiei lucratorilor care desfasoara o activitate salariala in state cu care Romania nu a
incheiat acorduri bilaterale, a fost adoptata Legea nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor
romani care lucreaza in strainatate. Legea prevede ca activitatea de mediere a angajarii cetatenilor
romani in strainatate sa fie desfasurata numai de catre agenti acreditati de catre Ministerul Muncii
si Solidaritatii Sociale. In acest fel va putea fi verificata si urmarita activitatea societatilor care
mediaza angajarea cetatenilor romani, putand fi garantata, in conditiile legii mentionate,
veridicitatea contractelor prezentate.
-
Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului

comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a
sistemelor de securitate sociala, prin:
-
adoptarea proiectului de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea

ocuparii fortei de munca;
perfectionarea legislatiei interne in materie de munca, in principal prin adoptarea

noului Cod al muncii, care va reglementa ansamblul normelor juridice in materie de
munca, armonizate cu legislatia comunitara;
incheierea de noi acorduri referitoare la angajarea lucratorilor romani in strainatate,

pregatirea si perfectionarea stagiarilor si circulatia fortei de munca, pe baza
standardelor europene in materie, cu statele membre UE si cu statele asociate la
Uniunea Europeana.

-

sistemelor de securitate sociala, prin :
-
pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ului

comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor;
infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti;
ratificarea Conventiei europene privind statutul juridic al lucratorilor migranti,

semnata la Strasbourg, la 24 noiembrie 1977;
incheierea de acorduri referitoare la regimul de circulatie a fortei de munca.
4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social

Situaia actual
Procesul de pregatire pentru aderarea la UE, include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului
(CEE) nr. 1408/71 referitor la aplicarea sistemelor de securitate sociala a angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul comunitatii si a
Regulamentului nr. 574/72 care stabileste modalitatea de implementare a Regulamentului (CEE)
nr. 1408/71. Pregatirea pentru aplicarea acestor Regulamente, care vor deveni direct aplicabile
87
dupa aderarea la UE, se realizeaza, in principal, prin incheierea de acorduri bilaterale in domeniul
securitatii sociale .
In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale aplica 12 acorduri bilaterale de securitate
sociala semnate de Romania cu Albania, Ungaria, Bulgaria, state din fosta U.R.S.S., Cehoslovacia,
Iugoslavia, Republica Populara Democrata Coreeana, Franta, Peru, Libia, Algeria, Grecia.
Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu Republica
Cehia, Republica Moldova, Republica Slovaca, Republica Federala Iugoslavia, Republica Croatia,
fosta Republica Iugoslava Macedonia, Republica Ungara si Olanda, actiuni prevazute in
Programul national de armonizare legislativa cu reglementarile Uniunii Europene pentru anul
2001.
La 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale. Conform acestei legi, asiguratii pot fi cetateni romani, cetateni ai
altor state sau apatrizi, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania. In baza acestei
legi drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania se transfera in tarile in
care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si
conventii internationale la care Romania este parte.
Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), infiintata in baza Legii nr.
19/2000, este institutia ce detine rolul principal in aplicarea acquis-ului din domeniul coordonarii
sistemelor de securitate sociala.
O data cu adoptarea proiectului de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca, cetatenii straini vor beneficia de un tratament nediscriminatoriu in
raport cu cetatenii romani.
-

-
pregatirea si perfectionarea personalului din institutiile responsabile pentru

implementarea regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala
(MMSS, MSF, CNPAS, CNAS, ANOFM, MEC, MFP);
semnarea si ratificarea Acordurilor in domeniul securitatii sociale cu Turcia, Cehia,

Slovacia, Republica Moldova, Ungaria, Croatia, Iugoslavia;
incheierea de noi acorduri sau renegocierea in acest scop a unor acorduri existente in
domeniul securitatii sociale, pe baza standardelor europene in materie, cu statele
asociate la UE si cu statele membre UE, precum si cu alte state vecine sau in care
lucreaza un numar mare de cetateni romani;
amplificarea schimbului de informatii si a cooperarii intre institutiile specializate din

Romania si institutiile omologe din statele membre ale UE, ca si cu statele asociate.

-
88

pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ul

comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociale (instruirea va fi
asigurata de Centrul de informare si documentare);
Dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de

munca, prin:
4.3.
incheierea de acorduri in domeniul securitatii sociale cu state membre ale Uniunii

Europene, state asociate la UE si cu statele in care lucreaza un numar relevant de
cetateni romani;
dezvoltarea capacitatii administrative a institutiilor si structurilor responsabile pentru

elaborarea si aplicarea acestor masuri;
ratificarea Acordului European Interimar (1953) privind sistemele de securitate

sociala pentru batranete, invaliditate si urmasi si a Acordului European Interimar
privind sistemele de securitate sociala alta decat pentru batranete, invaliditate si
urmasi.
Libera circulaie a serviciilor
4.3.1. Asigurri
Situaia actual
Legea nr. 32/2000 creeaza cadrul general legal si premisele pentru cadrul institutional, atat pentru
organizarea si functionarea societatilor si brokerilor de asigurare, cat si pentru supravegherea
prudentiala a activitatii de asigurare in concordanta cu practica internationala din domeniu si cu
normele Asociatiei Internationale a Autoritatilor de Supraveghere a Asigurarilor (IAIS). In acest
sens, legea prevede infiintarea unei noi autoritati de supraveghere in domeniul asigurarilor,
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), ca organism autonom si autofinantat.
Noua autoritate de supraveghere din domeniul asigurarilor trebuia sa se infiinteze in termen de
60 de zile de la aparitia Legii nr. 32/2000 in Monitorul Oficial, prin numirea celor 5 membri ai
Consiliului CSA.. Pentru evitarea situatiei ca piata asigurarilor sa ramana nesupravegheata pana la
infiintarea CSA, la initiativa OSAAR, Guvernul Romaniei a emis OU nr. 116/2000, pentru
modificarea art. 45 alin. (3) si (4) din Legea nr. 32/03.04.2000, precum si pentru stabilirea unor
masuri tranzitorii, prin care se stipula "Pana la data numirii membrilor Consiliului Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor, Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din
cadrul Ministerului Finantelor exercita atributiile date in competenta Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor, prevazute la art. 5, cu exceptia celei prevazute la lit. j".
Dupa nominalizarea, pana la sfarsitul semestrului I 2001, a Consiliului CSA, se va putea trece la
emiterea legislatiei secundare, prevazuta a se realiza in doua etape (conform art. 47 din Legea nr.
32/2000) si care se refera la:
-
procedura de autorizare a asiguratorilor;
marja de solvabilitate;
cerintele privind managementul societatilor de asigurare, inclusiv norme privind

onorabilitatea si competenta persoanelor din conducerea asiguratorilor;
evaluarea si investirea activelor;
calculul rezervelor tehnice;

89
conditiile privind administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor

corespunzatoare acestuia;
raportarile financiare;
criteriile pentru aprobarea prealabila a actionarilor semnificativi si a persoanelor

semnificative;
responsabilitatile, competentele, conditiile si orice alte aspecte referitoare la administratorul

special, precum si atributiile actionarilor semnificativi si ale asiguratorului dupa numirea
acestuia;
cerintele pentru brokerii de asigurare (asigurarea riscului de raspundere profesionala,

raportarile financiare, etc.).
Aceste norme vor asigura, in prima faza, transpunerea prevederilor directivelor din prima
generatie (73/239/CEE si 79/267/CEE).
Obiectivul principal pe termen scurt il constituie Intarirea capacitatii de supraveghere a
activitatii de asigurare prin constituirea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:
-
Infiintarea si organizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor ca organism administrativ

autonom si asigurarea bazei materiale si a resurselor umane;
Adoptarea si implementarea legislatiei secundare pentru aplicarea Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
In sprijinul acestui obiectiv, de la sfarsitul anului 1998, OSAAR a beneficiat de asistenta Phare
prin proiectul Intarirea sectorului de asigurari prin dezvoltarea cadrului legal si institutional in
conformitate cu acquis-ul comunitar, dar desfasurarea acestui proiect este conditionata de
infiintarea noii autoritati de supraveghere a asigurarilor: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
In vederea realizarii obiectivului principal, intarirea sectorului de asigurari prin crearea cadrului
legal si institutional in conformitate cu acquis-ul comunitar din domeniul asigurarilor pe termen
mediu, masurile preconizate se refera in principal la continuarea transpunerii legislatiei
comunitare din domeniul asigurarilor:
-
Actualizarea cadrului legislativ si institutional in acest sector de activitate prin finalizarea

transpunerii acquis-ului comunitar din prima generatie (73/239/CEE si 79/267/CEE) si a
inceperii transpunerii prevederilor din celelalte Directive;
Intarirea capacitatii de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in

conformitate cu planul de actiune elaborat de experti UE in cadrul proiectului finantat in
cadrul programului Phare 98.
4.3.2. Servicii bancare

Situaia actual
Activitatea bancara in Romania nu se situeaza inca la nivelul necesitatilor economiei si a
standardelor UE. Conform datelor estimative de la finele anului 2000, trei banci (Banca
90
Comerciala Romana S.A., Banca de Export Import a Romaniei EXIMBANK S.A. si Casa de
Economii si Consemnatiuni) din cele patru cu capital majoritar de stat detineau 58,43% in totalul
fondurilor proprii din sistemul bancar, in timp ce Banca Agricola S.A inregistra un nivel negativ
al acestora (-4.144,4 miliarde lei). La aceeasi data, cele patru banci cu capital majoritar de stat
detineau 44,30% din activul agregat (incluzand sucursalele bancilor straine), 31,69% din totalul
creditelor acordate, respectiv 48,72% din totalul depozitelor atrase de la clientela.
Cele mai importante probleme sunt legate de finantare si de sistemul de plati. Nivelul finantarii
este foarte scazut: valoarea totala a creditelor se situa la sfarsitul anului 2000 la 8,53% din PIB.
Activitatea bancilor este concentrata mai mult pe cumpararea si vanzarea de titluri de stat si
operatiuni speculative pe pietele monetara si valutara, care compenseaza pierderile din creditele
neperformante si nivelul redus de finantare a operatiunilor economice. Desi economia Romaniei
trebuie modernizata, creditele pe termen mediu si lung pentru investitii nu sunt suficient de
dezvoltate.
In luna februarie 2000 a devenit operationala Centrala Riscurilor Bancare, al carei obiect de
activitate il constituie urmarirea riscurilor din activitatea de creditare. Aceasta monitorizeaza, prin
intermediul gestionarii si actualizarii unei baze centrale de date privind informatia de risc bancar,
atat riscul individual al institutiei creditoare fata de un debitor, cat si riscul global al intregului
sistem bancar fata de fiecare debitor inregistrat. De asemenea, la inceputul anului 2001, a fost
emis Regulamentul BNR nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a
Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, care a inlocuit Regulamentul BNR nr. 3/1996 privind
organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati,
republicat.
Autorizarea si supravegherea bancara se realizeaza de catre banca centrala (BNR).
Preocuparea pentru asigurarea sanatatii sistemului bancar a fost extinsa in anul 2000 si asupra
institutiilor financiare de mici dimensiuni, cum sunt cooperativele de credit - banci populare, a
caror autorizare, reglementare si supraveghere au intrat in sarcina Bancii Nationale a Romaniei,
potrivit OU nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, modificata si completata
prin OU nr. 272/2000.
Cea mai mare parte a reglementarilor prudentiale emise de Banca Nationala a Romaniei sunt, in
general, compatibile cu prevederile directivelor europene, procesul de armonizare deplina fiind in
curs de desfasurare.
In acest sens, este de aratat faptul ca in anul 2000, Banca Nationala a Romaniei a emis numeroase
reglementari care raspund nevoii de armonizare a legislatiei bancare romanesti cu legislatia
europeana si internationala in materie si a caror aplicare conduce la intarirea capacitatii de
supraveghere a bancii centrale:
-
Normele BNR nr. 5/2000 privind fuziunea si divizarea bancilor;
Regulamentul nr. 2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si

constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit (in a carui
aplicare au fost emise Normele metodologice ale BNR nr. 2/2000);
Normele BNR nr. 9/2000 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor
straine;
Normele BNR nr. 8/2000 pentru modificarea Normelor nr. 3/1999 privind modificarile in
situatia bancilor.
Dintre normele enumerate, sunt de subliniat prevederile Normelor BNR nr. 9/2000, care
urmaresc realizarea a doua obiective majore: conservarea nivelului minim al capitalului social in
lei al bancilor - persoane juridice romane, precum si al capitalului de dotare al sucursalelor
bancilor straine peste pragul minim stabilit prin directivele europene (5 MEURO), concomitent
91
cu asigurarea in permanenta a unui nivel minim al fondurilor proprii cel putin egal cu cel al
nivelului legal pentru capitalul social minim. Prin adoptarea acestor prevederi privind nivelul
minim al fondurilor proprii ale unei banci, s-a indeplinit cerinta directivelor europene referitoare
la faptul ca fondurile proprii ale unei banci nu trebuie sa fie mai mici decat capitalul initial al
acesteia. Este de subliniat faptul ca normele romanesti sunt de fapt mai stricte decat prevederile
corespondente ale directivelor europene, stabilind un nivel minim pentru capitalul social si nu
pentru capitalul initial.
De asemenea, pe parcursul anului 2000, Banca Nationala a Romaniei a emis o serie de
reglementari pentru organizatiile cooperatiste de credit, date in aplicarea OU nr. 97/2000,
modificata: Normele BNR nr. 4/2000 privind autorizarea societatilor pe actiuni rezultate in urma
schimbarii formei juridice a organizatiilor cooperatiei de credit care au optat pentru functionarea
ca banca in conditiile Legii nr. 58/1998 Legea bancara, Normele BNR nr. 7/2000 privind
autorizarea organizatiilor cooperatiste de credit, si Normele BNR nr. 6/2000 privind capitalul
agregat minim al unei retele cooperatiste de credit.
In ceea ce priveste sistemul contabil aplicabil bancilor, se poate spune ca acesta este, in general,
armonizat cu standardele europene in materie, in continuare fiind necesara demararea procesului
de emitere a reglementarilor referitoare la consolidarea conturilor si contabilizarea instrumentelor
financiare la termen. Pana la sfarsitul anului 2001 se preconizeaza elaborarea reglementarilor
pentru armonizarea legislatiei contabile cu Standardele Contabile Internationale (IAS).
De asemenea, pe parcursul anului 2000 s-a initiat elaborarea unor norme de prudenta bancara
privind lichiditatea bancilor, care urmeaza sa fie aprobate in prima jumatate a anului 2001.
Continuand transpunerea in practica a unui program coerent de intarire a sectorului bancar,
corelat cu activitatea Guvernului si conceput pe coordonate convenite cu organismele financiare
internationale, banca centrala a actionat, in principal, in urmatoarele directii:
-
Intarirea sectorului de supraveghere prudentiala a bancilor, concretizata in principal prin:

reorganizarea activitatii de supraveghere, care a rezolvat problema subdimensionarii
personalului si a permis reducerea ciclului de inspectie la un an; perfectionarea Sistemului
Uniform de Rating Bancar si Avertizare Timpurie CAAMPL; cresterea exigentei in
verificarea si sanctionarea bancilor, precum si in politica de autorizare de noi banci;
Continuarea procesului de asanare a sistemului bancar demarat in anul precedent.
Sistemul de avertizare timpurie a fost perfectionat si completat cu un Sistem uniform de rating

bancar (CAAMPL). In acest scop, in ultimul trimestru al anului 2000, au fost introduse:
-
noi elemente de analiza a riscului de credit (indicatori calculati lunar in baza Regulamentului
BNR nr. 2 privind clasificarea creditelor, plasamentelor interbancare, a elementelor in afara
bilantului, precum si provizionarea corespunzatoare a acestora) si a adecvarii capitalului
(indicele real de crestere a capitalurilor proprii in functie de inflatie);
doua noi componente, respectiv calitatea managementului si a actionariatului, care contribuie

direct la stabilirea profilului de risc al bancilor, a politicilor si strategiilor de dezvoltare.
In ceea ce priveste fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, la inceputul anului 2000
a fost actualizat plafonul de garantare la suma de 77.090.000 lei/deponent persoana fizica,
respectiv 3.112 EURO.
Categoriile de persoane care beneficiaza de plata compensatiilor cuprind numai persoanele fizice.
Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar are un rol limitat.
92

Obiectivele pe termen scurt sunt: intarirea capacitatii institutionale, intarirea capacitatii de
supraveghere, dezvoltarea sistemului de plati si informare bancara si continuarea armonizarii
legislative in domeniul bancar.
Se asteapta ca in perioada 2001-2002 sa se realizeze progrese semnificative in procesul de
transpunere a legislatiei comunitare:
-
Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa elaboreze majoritatea reglementarilor contabile, de

prudenta bancara, privind nivelul rezervei minime obligatorii si privind sistemele de plati si
compensari pentru organizatiile cooperatiste de credit;
Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa amendeze normele existente privind autorizarea si

modificarile in situatia bancilor pentru a creste exigentele privitoare la calitatea
managementului si a actionariatului bancilor, precum si reglementarile existente privind
clasificarea creditelor in vederea largirii categoriilor de active supuse provizionarii;
Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa emita si noi reglementari privind supravegherea

pozitiilor valutare ale bancilor, adecvarea capitalului institutiilor de credit, norme contabile si
prudentiale in domeniul instrumentelor financiare derivate, norme privind managementul
activelor si pasivelor institutiilor de credit, precum si norme care sa prevada cerintele minime
pentru procedurile de control intern la nivelul institutiilor de credit.
In cadrul procesului de elaborare a reglementarilor de prudenta bancara, Directia Reglementare si

Autorizare va beneficia de asistenta tehnica, in cadrul Conventiei de infratire incheiata cu un
consortiu de banci centrale (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei) condus de Banca
Frantei (Programul de Dezvoltare Institutionala si consolidare a supravegherii bancare), pentru:
armonizarea contabilitatii bancare cu prevederile legislatiei comunitare in materie (consolidarea
conturilor si bilanturilor bancilor, instrumente financiare derivate), alinierea reglementarilor
prudentiale pentru banci la cerintele comunitare (adecvarea capitalului, supravegherea pe o baza
consolidata, Directiva Post BCCI si cea privind compensarea contractuala etc.), precum si
elaborarea unor noi reglementari (supravegherea sucursalelor de banci).
Directia Supraveghere din BNR continua sa beneficieze de asistenta USAID pentru elaborarea
manualului de supraveghere on-site.
De asemenea, Directia Supraveghere beneficiaza de asistenta, in baza Conventiei de infratire
incheiata cu un consortiu de banci centrale condus de Banca Frantei, in vederea dezvoltarii unei
baze de date pentru perfectionarea Sistemului de Avertizare Timpurie si Rating Bancar (Bank
Rating and Early Warning System), precum si in scopul pregatirii personalului.
Aceste masuri vor contribui la consolidarea sistemului bancar, la cresterea eficientei sale, vor
asigura alocarea rationala a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile.
Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei
romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani. Realizarea acestor obiective va apropia
sectorul bancar din Romania de standardele UE, restructurarea completa a sectorului financiar
fiind necesara pentru conservarea increderii populatiei si a investitorilor romani si straini.
Obiectivele pe termen mediu urmarite de BNR sunt:
-
Intarirea capacitatii institutionale a bancii centrale prin aplicarea masurilor ce decurg din
auditul operational si financiar;
Intarirea capacitatii de supraveghere;

93
Dezvoltarea sistemului de plati si informare bancara;
Continuarea armonizarii legislative in domeniul bancar.
De asemenea, se are in vedere trecerea la implementarea unei supravegheri calitative, bazate pe

riscuri si crearea unui mediu care sa favorizeze competitivitatea si intarirea situatiei financiare a
institutiilor de credit. In acest sens, se intentioneaza introducerea supravegherii consolidate a
institutiilor financiare, precum si imbunatatirea mediului de cooperare intre autoritatile de
supraveghere competente.
De asemenea, BNR va beneficia de asistenta Phare pentru intarirea capacitatii sale de
supraveghere prin:
-
Imbunatatirea actualului sistem de avertizare timpurie;
Elaborarea unui sistem de evaluare a expunerii la riscul legat de rata dobanzii si la riscul
valutar;
Imbunatatirea sistemului de monitorizare a lichiditatii bancilor;
Continuarea armonizarii reglementarilor prudentiale cu acquis-ul comunitar;
Pregatirea personalului.
Fondul de garantare a creditelor va lua, de asemenea, masuri privind:

-
Cresterea graduala a plafonului de garantare pentru a atinge in anul 2010 plafonul de 20.000
EURO/deponent;
Includerea persoanelor juridice in categoria beneficiarilor de compensatii dupa anul 2005;
Cresterea rolului Fondului de garantare in limitarea costurilor, in cazul bancilor aflate in

dificultate si expuse riscului de a fi declarate in stare de faliment.
4.3.3. Piee de capital

Situaia actual
Incepand cu 3 august 2000, prin Legea nr. 129/2000 privind bursele de marfuri, Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare este autoritatea de reglementare, supraveghere si control a
burselor de marfuri. Numarul membrilor conducerii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare se
va modifica de la 5 la 7 prin numirea a inca 2 membri, dintre care un vicepresedinte responsabil
cu activitatea legata de bursele de marfuri. De asemenea, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
va angaja si pregati personal de specialitate pentru aceasta activitate, fiind necesare dotari
corespunzatoare si obtinerea unui sediu adecvat.
Un obiectiv prioritar pentru Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare il constituie sustinerea
infiintarii unor organisme de reglementare reprezentative pentru pietele reglementate. Acest
obiectiv vizeaza atat piata de capital, cat si piata burselor de marfuri.
Masurile necesare atingerii acestui obiectiv si care priveste dezvoltarea cadrului organizatoric si
functional au in vedere:
-
Elaborarea de catre Comisa Nationala a Valorilor Mobiliare a normelor de organizare si

functionare a organismelor de autoreglementare;
Dotarea cu echipamentele necesare;
94
Angajarea personalului calificat;
Proiectarea si desfasurarea de programe de pregatire a personalului.
Scopul autorizarii unor organisme de autoreglementare este determinat de necesitatea aplicarii

unor norme unitare pe pietele reglementate si de crearea posibilitatii delegarii de catre Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare a unor competente catre aceste organisme, in scopul eficientizarii
reglementarii si supravegherii acestor piete.
Cel de-al doilea obiectiv prioritar il constituie cresterea capacitatii de reglementare si intarirea
capacitatii de supraveghere ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, atat pe termen scurt cat
si pe termen mediu.
Pentru atingerea obiectivului sunt necesare urmatoarele masuri:
-
Intocmirea proiectului legii privind valorile mobiliare si pietele reglementate pana in luna
octombrie 2001, proiect ce va revizui Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele
de valori, Ordonanta nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii si functionarii fondurilor
deschise de investitii si a societatilor de investitii ca institutii de intermediere financiara, si alte
acte normative ce reglementeaza segmente ale pietelor reglementate, aflate sub supravegherea
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Acest proiect de lege va porni de la cele doua
proiecte ale legilor mentionate mai sus, care exista la Parlament din 1998, avand ca principal
scop armonizarea cu directivele europene privind piata de capital. De asemenea, se va lua in
considerare experienta legata de ultimele evolutii de pe piata, precum si redefinirea statutului
Comisiei Nationale a Valorilor mobiliare ca autoritate administrativa autonoma cu
independenta financiara;
Elaborarea reglementarilor si realizarea cadrului functional pentru bursele de marfuri;
Perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al Comisiei Natioanle a

Valorilor Mobiliare;
Perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate;
Dotarea cu echipamente si birotica, in vederea crearii conditiilor efective de indeplinire a

atributiilor sale.

Cresterea capacitatii de reglementare si intarirea capacitatii de supraveghere a Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare presupune urmatoarele masuri pe termen mediu:
-
Modificarea reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ca urmare a aparitiei

noii legi privind valorile mobiliare si pietele reglementate, si ca urmare a adoptarii Legii nr.
129/2000 privind bursele de marfuri;
Organizarea de programe de training pentru personalul Comisiei Nationale a Valorilor

Mobiliare, de natura sa asigure nivelul de pregatire necesar si familiarizarea cu practicile
Uniunii Europene;
Proiectarea si desfasurarea de programe de educare a publicului, care sa promoveze piata de

capital ca mijloc de finantare si privatizare;
Introducerea de noi instrumente financiare: dezvoltarea instrumentelor financiare derivate,

tranzactionarea pe piata secundara a titlurilor de stat;
Modernizarea schemei de garantare pentru investitori - masura necesara pentru cresterea

protectiei investitorilor si acoperirea corespunzatoare a acestora impotriva pierderilor
rezultate din activitati neloiale, abuzive si frauduloase;
95
Uniformizarea regulilor privind compensarea si decontarea pe pietele reglementate;
Uniformizarea regulilor privind infiintarea si functionarea pietelor reglementate;
Revizuirea cadrului normativ cu privire la societatile deschise, precum si a conditiilor de

listare (cotare) a acestora pe pietele reglementate.
4.3.4. Protecia datelor personale

Situaia actual
Proiectul Codului dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor informatiei, elaborat in anul 1997, a fost
retras de la Parlament deoarece, conform necesitatilor actuale de creare a premiselor durabile de
implementare a Societatii Informationale, nu mai corespundea cerintelor stadiului dezvoltarii la
nivel european a domeniului comunicatiilor si tehnologiilor informatiilor.
In prezent, se afla in stadiu de aprobare la Parlament urmatoarele proiecte de acte normative:
-
Legea privind protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si

libera circulatie a acestor date, care transpune Directiva 95/46/EC. Acest act normativ
prezinta o importanta deosebita in contextul mai larg al liberei circulatii a serviciilor, altele
decat cele financiare, prin introducerea unui regim juridic special in privinta modului in care
sunt colectate, prelucrate si utilizate acele date care prin specificul lor intra in categoria
datelor cu caracter personal. Prevederile legii vin sa completeze cadrul constitutional de
garantare a protectiei vietii individuale ca drept fundamental al omului, in conformitate cu
principiile international acceptate si cu practica europeana in domeniu. Institutia care
urmeaza sa transpuna in practica aceste prevederi este Avocatul Poporului, in scopul
garantarii impartialitatii si eficacitatii masurilor necesare acestei transpuneri.
Legea privind semnatura electronica, care transpune Directiva 99/93/EC, reprezinta primul
pas legislativ semnificativ pe care Romania il face in directia construirii Societatii
Informationale. Caracterul global al comunicatiilor prin mijloace electronice a creat
necesitatea adoptarii unei reglementari comune in ceea ce priveste siguranta informatiilor
transmise si confirmarea identitatii partilor participante la o comunicare prin mijloace
electronice, prin utilizarea sistemelor bazate pe semnatura electronica. Legea asigura si baza
legala a dezvoltarii comertului electronic. Legea asigura si acceptabilitatea in instanta a
documentelor semnate electronic, avand acelasi tratament juridic cu documentele pe suport
de hartie. Aplicarea legii este indeplinita temporar de MCTI, pana la realizarea unei autoritati
publice specializate.

-
Adoptarea celor doua legi aflate in dezbatere la Parlament;
Promovarea proiectului Legii privind comertul electronic, care va asigura transpunerea in

dreptul national a Directivei 2000/31/EC si adoptarea acesteia la sfarsitul anului 2001.
Aceste prevederi vin sa completeze regimul juridic al contractelor la distanta, tratand
problemele specifice domeniului comunicatiilor electronice. Principalele aspecte reglementate
sunt protectia consumatorilor cu privire la actele si faptele juridice care implica pentru
realizare mijloace electronice.
96
4.3.5. Servicii fr caracter financiar

Situaia actual
Acordul European de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana stipuleaza la capitolul II
Dreptul de stabilire, articolul 45, aliniatele 1 si 2, obligatia Statelor Membre, pe de o parte, si a
Romaniei, pe de alta parte, de a acorda pentru stabilirea companiilor si cetatenilor romani, si
respectiv companiilor si cetatenilor din Comunitate, pentru operatiunile desfasurate de acestia pe
teritoriul unui Stat Membru si respectiv al Romaniei, un tratament nu mai putin favorabil decat
cel acordat propriilor companii si cetateni.
Tot in articolul 45 al Acordului European, aliniatul 5, este definit termenul stabilire dupa cum
urmeaza: (i) in ceea ce priveste cetatenii, dreptul de a initia si dezvolta activitati economice ca
persoane care desfasoara o activitate independenta si de a infiinta si conduce intreprinderi, in
special companii, pe care le controleaza efectiv, iar termenul activitati economice va
include in special activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, meserii si
activitati ale liberilor profesionisti.
Cadrul legal privind exercitarea activitatilor economice pe cont propriu si agentii comerciali independenti
Legea nr. 123/02.04.2001 privind regimul strainilor in Romania reglementeaza in mod unitar
intrarea, sederea si iesirea strainilor in/din Romania. Prin lege se statueaza procedura de acordare
a vizelor si sunt stipulate conditiile care trebuie indeplinite de straini pentru a putea primi viza de
intrare in Romania. In acest sens au fost stabilite si codificate principalele categorii de vize ce se
pot acorda strainilor, precizandu-se in acelasi timp si conditiile ce trebuie indeplinite de catre
acestia (de exemplu viza simpla de intrare pentru investitori, viza simpla pentru angajare in
munca etc.). Strainii pot efectua, singuri ori in asociere, activitati economice, sociale, culturalsportive si acte de comert. Strainii aflati in Romania nu pot desfasura activitati contrare scopului
pentru care le-au fost acordate vizele.
In prezent, in Romania dreptul de a organiza si desfasura activitati economice pe baza liberei
initiative se poate exercita potrivit art.1, alin.2 din Decretul-lege nr. 54/1990 numai de catre
cetatenii care au domiciliul in Romania.
In aceste conditii, a fost initiat un proiect de act normativ pentru modificarea Decretului-lege nr.
54/1990 in sensul indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul
de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice
reglementeaza dreptul cetatenilor romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea
activitati in Romania in calitate de angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa
le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau
in cadrul asociatiilor familiale. In acest context, este reglementata si problema recunoasterii
documentelor de calificare ale persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in
strainatate, ca si a atestarii competentelor profesionale ale personelor care nu au documente de
calificare, dar pot dovedi ca au prestat activitatea pentru care cer functionarea.
In prezent, legislatia romana nu contine dispozitii armonizate cu dreptul comunitar in domeniul
agentilor comerciali independenti. In ceea ce priveste contractele de mandat i de comision i
contractul de consignatie stipulat in Legea nr. 178/1934, Codul comercial roman are prevederi
similare conceptului de agentie comerciala reglementat de Directiva 86/653/CEE pentru
coordonarea legilor statelor membre asupra agentilor comerciali independenti.
Ca urmare este necesara elaborarea proiectului de lege care sa reglementeze contractul de agentie
si agentii comerciali independenti.
97

-
Adoptarea proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice

de catre persoane fizice si abrogarea prevederilor Decretului Lege nr. 54/1990;
Adoptarea legii privind agentii comerciali independenti prin transpunerea prevederilor

Directivei 86/653.

Obiectivul pe termen mediu il constituie simplificarea procedurilor de inregistrare si autorizare
pentru functionarea agentilor comerciali independenti si a persoanelor care practica activitati pe
cont propriu si facilitarea accesului acestora la informatii.
In ceea ce priveste capitolul 3 Libera circulatie a serviciilor, autoritatile romane intentioneaza
sa finalizeze documentul de pozitie pentru acest capitol pana in luna octombrie 2001.
4.4.
Libera circulaie a capitalurilor
Situaia actual
Romania se angajeaza sa liberalizeze miscarile de capital in conformitate cu acquis-ul comunitar
legat de miscarea de capital, respectiv: Art. 56-60 si 119-120 ale Tratatului privind infiintarea
Comunitatii Europene, Directiva Consiliului 88/361/CEE privind miscarea capitalului.
In Romania, reglementarea in vigoare in acest domeniu este Regulamentul nr. 3/1997 privind
efectuarea operatiunilor valutare, care contine prevederi in general compatibile cu legislatia
similara din tarile membre OCDE si cu Directiva nr. 88/361/CEE.
In conformitate cu prevederile Regulamentului, operatiunile de cont curent si o parte din cele de
capital (investitiile directe ale nerezidentilor in Romania, cu exceptia achizitiei de teren de catre
nerezidenti persoane fizice si juridice, investitii imobiliare in Romania ale nerezidentilor, cu
exceptia achizitiei de teren de catre nerezidenti-persoane fizice, tranzactii cu valori mobiliare in
Romania de catre nerezidenti, operatiuni in conturi de depozit in valuta deschise de nerezidenti la
institutii financiare din Romania, credite de comert international acordate de nerezidenti
rezidentilor, cu termen de rambursare mai mare de un an etc.) se efectueaza in mod liber. Cea
mai mare parte a operatiilor de capital necesita autorizare, cum ar fi: investitii directe ale
rezidentilor in strainatate, investitii imobiliare ale rezidentilor in strainatate, achizitia valorilor
mobiliare straine de catre rezidenti, admiterea valorilor mobiliare romanesti pe pietele de capital
straine, admiterea valorilor mobiliare straine pe pietele de capital romanesti, admiterea unor
instrumente de plasament colectiv romanesti pe piete financiare straine, achizitia de catre
nerezidenti a unor instrumente ale pietei monetare romanesti, operatii in conturile curente si de
depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare din strainatate, imprumuturi financiare si
credite cu scadenta mai mica de un an, transferuri ordonate de rezidenti pentru contracte de
asigurare, anumite operatii ordonate de catre persoane fizice etc.
Odata cu aprobarea de catre Guvern, in luna februarie 2001, a documentului de pozitie pentru
capitolul 4 Libera circulatie a capitalurilor, a fost aprobat si calendarul de liberalizare a
miscarilor de capital. Acesta prevede o liberalizare graduala a operatiunilor de capital supuse in
prezent autorizarii, care sa fie realizata pana la data aderarii, dupa cum urmeaza:
-
98
Liberalizarea, in cursul anului 2001, a investitiilor directe si imobiliare cu impact redus asupra
balantei de plati;
Liberalizarea graduala, in perioada 2002-2004, a celorlalte fluxuri de capital cu influenta

asupra economiei reale;
Liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt cu influenta asupra politicii monetare, pana
cel tarziu la momentul aderarii, in conditiile realizarii obiectivului de asigurare a
sustenabilitatii macrostabilitatii economice.
De asemenea, calendarul de liberalizare prevede perioade de tranzitie pentru mentinerea

restrictiei privind achizitionarea de catre nerezidenti de terenuri.
Pentru a imbunatati cadrul legal in domeniul liberalizarii miscarilor de capital, Banca Nationala a
Romaniei beneficiaza de asistenta tehnica si colaboreaza cu cateva banci centrale (Banca Frantei,
Banca Olandei, Banca Italiei), in cadrul programului de twinning.
In prezent, functionarea sistemului de plati fara numerar este reglementata prin reglementari emise de
BNR, care sunt obligatorii pentru toate bancile si toti titularii de conturi curente la BNR si
organizata de aceasta, in calitatea sa de proprietar si operator al infrastructurii acestei activitati.
In vederea reorganizarii sistemului de plati s-a constituit Societatea Nationala de Transfer de
Fonduri si Decontari TransFonD S.A., care a devenit agent bancar conform Circularei BNR
nr. 9/23.04.2001 (MO nr. 212/26.04.2001) si, incepand cu 1 mai 2001, este operational. Prin
aceasta actiune, BNR a externalizat activitatea de transfer interbancar de fonduri. TransFonD
S.A va elabora si incheia cu participantii la sistemul de plati un contract continand proceduri care
respecta integral prevederile Directivei 98/26/CEE privind finalitatea decontarii in sistemele de
plati si decontare a valorilor mobiliare.
Conform legii, BNR ramane autoritatea de reglementare si autorizare in domeniul sistemelor de
plati, chiar daca o parte din activitatea de transfer de fonduri a fost externalizata. Decontarea
finala a operatiunilor de incasari si plati se va efectua, in continuare, prin conturile curente
deschise la BNR de catre participantii la sistemul national de plati.
In vederea conectarii sistemului national de plati la sistemul TARGET, a fost semnat
memorandumul pentru cofinantarea din fonduri Phare a Proiectului Sistemului Interbancar de
Plati, care cuprinde: Sistemul de Decontare Bruta in Timp Real (RTGS), Casa de Compensatie
Automatizata (ACH), Sistemul Electronic de Inregistrare, Compensare si Decontare a
Operatiunilor cu Titluri de Stat si Sistemul de Back-up. Termenii de referinta ai proiectelor se
afla in curs de elaborare, urmand sa fie definitivati in primul semestru al anului. Se estimeaza ca
implementarea proiectelor se va finaliza in anul 2003.
In ceea ce priveste pietele de capital, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare administreaza
legislatia cu privire la constituirea si functionarea pietelor reglementate (burse si piete
extrabursiere), a societatilor de intermediere pentru valori mobiliare si instrumentele derivate,
precum si a agentilor acestora, a societatilor de compensare, decontare si depozitare, a
organismelor de plasament colectiv si a societatilor de administrare a investitiilor, precum si a
asociatiilor profesionale din acest domeniu.
In prezent, pe piata de capital romaneasca sunt posibile urmatoarele operatiuni: cotarea valorilor
mobiliare straine, cotarea valorilor mobiliare romanesti pe o piata straina, investitiile
organismelor de plasament colectiv straine in valori mobiliare romanesti, investitiile straine in
valori mobiliare romanesti. In acelasi timp, investitiile organismelor de plasament colectiv
romanesti in valori mobiliare straine urmeaza a fi reglementate. In conditiile in care Banca
Nationala a Romaniei adopta atat reglementarile privind libera convertibilitate a contului curent,
cat si reglementarile privind decontarea in valuta, iar casele de compensatie se adapteaza tehnic,
toate situatiile mentionate anterior pot fi aplicate.
Legislatia Romaniei in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv Legea nr. 21/1999
pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, a fost elaborata pe baza prevederilor Directivei
99
91/308/CEE si a celor 40 de Recomandari GAFI si, in consecinta, corespunde standardelor

europene.
Din punct de vedere institutional, Romania dispune de structura necesara pentru o buna aplicare
a legislatiei in domeniu. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor este pe
deplin operational si, in colaborare cu celelalte institutii implicate in lupta impotriva spalarii
banilor (Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Parchetul de pe
langa Curtea Suprema de Justitie), a obtinut rezultate semnificative in activitatea de contracarare a
fenomenului spalarii banilor.
Pentru realizarea unei armonizari depline cu acquis-ul comunitar in domeniu (Directiva
91/308/CEE), Romania va amenda Legea nr. 21/1999, astfel incat, la momentul aderarii la
Uniunea Europeana, nivelul de conformitate al legislatiei sa fie de 100%.
In ceea ce priveste acordurile bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Romania a
incheiat, pana in prezent, astfel de acorduri cu 78 de state, din care 33 de acorduri sunt incheiate
cu tari europene. Dintre acestea, 13 sunt tari membre ale Uniunii Europene (exceptie fac Irlanda
si Suedia).
Prevederile principale din acordurile incheiate de Romania nu difera de cele stabilite prin
acordurile similare incheiate de Statele Membre ale Uniunii Europene, intre ele sau cu terte tari, si
nu afecteaza transpunerea acquis-ului comunitar referitor la libera circulatie a capitalurilor.
Regimul de impozitare din Romania este nediscriminatoriu fata de capitalul strain. Romania a
incheiat 67 de conventii pentru evitarea dublei impuneri cu alte state, inclusiv cu cele 15 State
Membre ale Comunitatii Europene si cu 9 tari candidate (Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia,
Bulgaria, Cipru, Malta, Slovenia si Turcia).
Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra transpunerii acquis-ului comunitar in
reglementarile BNR, dupa cum urmeaza:
-
Armonizarea noului regulament valutar, care va intra in vigoare in 2001, cu prevederile

Directivei 88/361/CEE in ceea ce priveste terminologia, definitiile si clasificarile fluxurilor
de capital; este de mentionat faptul ca, implementarea prevederilor noului regulament valutar
presupune amendarea unui pachet de legi, care cuprinde si Legea nr. 83/1994 privind
reglementarea infiintarii si functionarii fondurilor deschise de investitii si a societatilor de
investitii ca institutii de intermediere financiara si Legea nr. 241/1998 privind investitiile
directe;
Liberalizarea tranzactiilor de capital programate pentru 2001-2002 (angajament asumat prin

document de pozitie);
Armonizarea, in cursul anului 2001, a legislatiei romanesti (Normele BNR nr. 6/1995 privind
principiile si organizarea platilor cu carduri) cu prevederile Recomandarilor Comisiei
Europene (angajament asumat prin document de pozitie).
In cursul acestui an, vor fi elaborate, ca parte a contractului incheiat de TransFonD S.A. cu
participantii la sistemul national de plati, proceduri de lucru unitare, coerente, avizate de BNR si
armonizate cu prevederile Directivei 98/26/CEE.
BNR va continua sa actioneze, in perioada 2001-2002, in sensul cresterii eficientei sistemului de
plati si informare bancara prin:
-
Imbunatatirea serviciilor de informare bancara cu privire la incidentele de plati generate de

instrumente de debit platibile pe teritoriul Romaniei;
- Continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia comunitara.

100
Privitor la pietele de capital, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si-a propus:

-
Revizuirea cadrului normativ aplicabil pietelor de capital, in sensul armonizarii acestuia cu

directivele europene;
Elaborarea proiectului legii privind investitiile de portofoliu.
In scopul asigurarii unei transpuneri depline a acquis-ului comunitar in legislatia interna, Oficiul
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor isi propune urmatorul calendar de
armonizare :
-
pana la 31.12.2002 adoptarea amendamentelor la Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si

sanctionarea spalarii banilor, prin care sa se realizeze o armonizare deplina cu prevederile
Directivei 91/308/CEE (angajament asumat prin document de pozitie).
din punct de vedere institutional, se urmareste consolidarea Oficiului National de Prevenire

si Combatere a Spalarii Banilor prin cresterea numarului personalului, pregatire profesionala
si completarea dotarilor necesare (angajament asumat prin document de pozitie).

-
Continuarea procesului de liberalizare a miscarilor de capital, conform calendarului de

liberalizare, in perioada 2003-2004 (angajament asumat prin document de pozitie);
Finalizarea implementarii noului sistem de plati pana in anul 2003 (angajament asumat prin
In ceea ce priveste combaterea spalarii banilor, avand in vedere ca la nivelul Uniunii

Europene urmeaza a fi adoptata o noua directiva, autoritatile romane vor lua masuri pentru
amendarea legislatiei interne. In termen de 18 luni de la data adoptarii de catre Parlamentul
European a noii directive se vor adopta si amendamentele necesare armonizarii cu
prevederile acesteia.
4.5.
Dreptul societilor comerciale
4.5.1. Dreptul societilor comerciale

Situaia actual
Legislatia comunitara in materia societatilor comerciale, asa cum a fost redefinita in cadrul
negocierilor cu Uniunea Europeana pentru capitolul 5, cuprinde sase domenii distincte:
-
Dreptul societatilor comerciale;
Contabilitatea societatilor comerciale;
Dreptul de proprietate intelectuala;
Dreptul de proprietate industriala;
Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala;
Dreptul civil.
Romania, prin Documentul de pozitie pentru capitolul 5 Dreptul societatilor comerciale,

accepta in intregime acquis-ul comunitar, in vigoare la data de 31 decembrie 1999, fara a solicita
perioade de tranzitie sau derogare. Negocierile pentru acest capitol au fost deschise la data de 30
martie 2001. Dezvoltarea acquis-ului este in continuare urmarita, in vederea implementarii actelor
101
normative si masurilor nou-aparute, informandu-se in cadrul Conferintei pentru aderare sau a

Consiliului de Asociere asupra stadiului implementarii si a problemelor aparute.
In vederea armonizarii legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar, programul guvernamental
prevede:
-
Adoptarea legilor de modificare si completare a Legii nr. 26/1990 privind registrul

comertului si a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata), in vederea
armonizarii depline cu legislatia comunitara in materie (Directivele Consiliului 77/91/CEE
privind conditiile de infiintare a societatilor pe actiuni si a mentinerii sau modificarii
capitalului acestora, 78/855/CEE privind fuziunea societatilor pe actiuni, 82/891/CEE
privind divizarea societatilor pe actiuni, 89/667/CEE privind societatile cu raspunderea
limitata cu unic asociat, 89/666/CEE privind formalitatile de publicitate la care sunt supuse
sucursalele societatilor comerciale cu sediul intr-un stat membru deschise intr-un alt stat
membru) (angajament asumat prin document de pozitie);
Adoptarea legii privind grupurile internationale de interes economic, pentru transpunerea

Regulamentul Consiliului nr. 2137/1985, privind grupurile europene de interes economic
(angajament asumat prin document de pozitie);
Completarea cadrului legislativ national (Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului) pentru reglementarea falimentului judiciar cu caracter
transnational, in conformitate cu dispozitiile Regulamentului Consiliului nr. 1346/2000
privind procedura falimentului (angajament asumat prin document de pozitie).

Pe termen mediu se va continua armonizarea legislatiei nationale pentru transpunerea integrala a
acquis-ului comunitar in materie.
4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale

Situaia actual
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele
Internationale de Contabilitate au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 403/1999
si s-au experimentat pentru situatiile financiare ale anului 1999 pe un esantion reprezentativ de
societati cotate la Bursa de Valori Bucuresti si unele companii nationale. Pe baza rezultatelor
experimentarii a avut loc completarea reglementarilor si aprobarea acestora prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (MO nr. 85/20.02.2001).
Pentru perioada 2001-2005, programul de implementare vizeaza societatile ce indeplinesc doua
din cele trei criterii prevazute de Directiva a IV-a 78/660/CEE, respectiv cifra de afaceri, total
active si numarul mediu de salariati, reglementarile putand fi aplicate si de societati care nu se
incadreaza in criteriile de marime, dar care opteaza pentru intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare potrivit regulilor europene si internationale.
Avand in vedere etapele implementarii, obiectivele continuarii reformei sistemului contabil au
fost corelate cu punerea in aplicare a unor masuri care sa vizeze sustinerea fiecarei faze.
Astfel, in faza de experimentare s-a urmarit:
102
monitorizarea de catre Ministerul Finantelor Publice, cu sprijinul consultantilor care acorda

asistenta in cadrul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania, a fazei pilot
de implementare a Reglementarilor armonizate cu Directivele europene si Standardele
Internationale de Contabilitate la societatile cuprinse in program;
constituirea grupului de experti agreat de Comitetul pentru Standarde Internationale de

Contabilitate autorizat cu traducerea oficiala in limba romana a Standardelor Internationale
de Contabilitate, ce reprezinta o componenta a noilor reglementari (Volumul III);
tiparirea in limba romana a volumului Standardele Internationale de Contabilitate 2000, cu

sprijinul Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC);
pregatirea volumului IV al noilor reglementari, prin elaborarea de ghiduri practice, care sa

contribuie la intelegerea si aplicarea corespunzatoare a noilor concepte si principii;
derularea programului de pregatire a aproximativ 500 de specialisti (contabili, auditori,

specialisti din administratia publica, mediul universitar, banci si brokeri), actiune finantata
printr-un imprumut acordat de Banca Mondiala in cadrul programului de reforma
institutionala si dezvoltarea mediului de afaceri, program incheiat in luna februarie a anului
2001.
Asimilarea Directivei a VII-a 83/349/CEE a avut in vedere elaborarea Normelor metodologice

privind conturile consolidate, norme aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 772/2000
(MO nr. 374/11.08.2000) si armonizate cu reglementarile europene si internationale specifice. In
anul 2001, aceste norme se aplica experimental de un numar reprezentativ de societati de grup
(societatea mama plus filialele sale), care aplica Standardele Internationale de Contabilitate,
potrivit listei aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/20.02.2001 (MO nr.
107/1.03.2001).
Asimilarea Directivei a VIII-a 84/253/CEE a fost realizata prin prevederile OU nr.75/1999
privind activitatea de audit financiar, prin care a fost infiintata Camera Auditorilor Financiari.
Aceasta a elaborat, cu sprijinul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania,
Regulamentul de organizare si functionare a Camerei, aprobat prin HG nr. 591/2000 (MO nr.
349/26.07.2000), standardele de audit, prin asimilarea Standardelor Internationale de Audit emise
de IFAC, codul de etica, cadrul general pentru organizarea auditului intern, alte norme si
proceduri privind activitatea de audit (Ordinul ministrului finantelor nr. 1129/2000 pentru
aprobarea Standardelor de audit, Codului privind conduita etica si profesionala in domeniul
auditului financiar si Programei analitice pentru sustinerea examenului de aptitudini profesionale
si Ordinul ministrului finantelor nr. 1267/2000 pentru aprobarea normelor minimale de audit
intern (Cadru general), publicate in MO nr. 480/2.10.2000. In luna octombrie a anului 2000 au
fost organizate primele examene de auditor financiar si prima Conferinta a Camerei Auditorilor
Financiari, urmand ca in prima jumatate a anului 2001 sa fie organizata o noua sesiune de
examene.
Totodata, prin Reglementarile armonizate cu Directiva a IV-a si Standardele Internationale de
Contabilitate se prevede obligativitatea societatilor care aplica Standardele Internationale de
Contabilitate de a avea situatiile financiare auditate de auditori financiari, membri ai Camerei
Auditorilor din Romania, potrivit Standardelor Internationale de Audit.
-
Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr.

82/1991, republicata (angajament asumat prin document de pozitie);
Elaborarea unei Hotarari de Guvern pentru modificarea si completarea HG nr. 704/1993, in

vederea aprobarii Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii;
103
Definitivarea si aprobarea Planului de conturi, a instructiunilor de aplicare a acestuia si a

sistemului de raportare pentru intreprinderi mici si mijlocii (angajament asumat prin
Definitivarea si experimentarea, pana la finele anului 2001, a Planului de conturi si a

sistemului de raportare specific societatilor de asigurare si reasigurare, armonizat cu
Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate (Directiva 91/674/CEE)
Elaborarea reglementarilor contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital,

armonizate cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate
(angajament asumat prin document de pozitie).

-
Urmarirea implementarii corespunzatoare in practica a reglementarilor armonizate cu

Directiva a IV-a 78/660/CEE, Directiva a VII-a 83/349/CEE, Directiva a VIII-a
84/253/CEE si Standardele Internationale de Contabilitate, precum si a Standardelor
Internationale de Audit, impreuna cu asociatiile profesionale in domeniu, prin organizarea si
monitorizarea unor programe de pregatire profesionala a specialistilor implicati (angajament
asumat prin document de pozitie).
4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual

Situaia actual
Din punctul de vedere al proprietatii intelectuale, anul 2000 a marcat progrese semnificative in
ceea ce priveste protectia acordata dreptului de autor si drepturilor conexe. Cadrul legislativ a
fost astfel largit cu doua acte normative importante: OG nr. 45/2000 privind combaterea
producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor (MO nr. 41/31.01.2000), si OG nr.
124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin
adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a
programelor pentru calculator (MO nr. 427/2.09.2000). Scopul principal al adoptarii acestora
este crearea unor mijloace legale eficiente destinate luptei impotriva pirateriei in domeniul
proprietatii intelectuale.
Nivelul ridicat al pirateriei este mentionat in Raportul Comisiei Europene din anul 2000 si in
minuta Comitetului de Asociere Romania-UE din 27 octombrie 2000, drept o problema ce
trebuie urgent rezolvata. Se mentioneaza de asemenea faptul ca produsele pirat sunt importate si
nu sunt produse in Romania, motiv pentru care trebuie adoptate masuri la frontiera, care sa
impiedice patrunderea acestora. In luna noiembrie 2000 a fost adoptata Legea nr. 202/2000 (MO
nr. 588/21.11.2000) privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate
intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, la proiectul careia a contribuit si Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor (ORDA). In prezent, este in curs de avizare un Protocol de
colaborare ORDA - Directia Generala a Vamilor, destinat aplicarii eficiente a acestei legi.
In domeniul inregistrarilor sonore actioneaza OG nr. 45/2000. Aceasta prevede infiintarea
Registrului National al Fonogramelor, administrat de ORDA, si introducerea obligativitatii
marcarii holografice a tuturor fonogramelor aflate in circuitul comercial. Astfel, la finele anului
2000, s-a inregistrat o diminuare de la 85% la 55% a ponderii produselor pirat aflate pe piata
romaneasca.
104
In acelasi scop, dar pentru domeniile soft si audiovizual, a fost adoptata OG nr. 124/2000. A
fost astfel infiintat Registrul Programelor pentru Calculator, iar produselor audiovizuale (casete
video) le sunt aplicate marcaje holografice.
Activitatea de control in aplicarea prevederilor OG nr. 45/2000 privind unele masuri pentru
combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor si a HG nr. 524/2000
pentru aprobarea Normelor metodologice privind administrarea Registrului National al
Fonogramelor (MO nr. 297/03.06.2000), s-a materializat astfel:
-
s-au incheiat 228 procese-verbale de contraventie:

Mai
Iunie
Iulie
Aug.
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
TOTAL
17
48
33
25
24
17
28
36
228
s-au confiscat 20.943 fonograme (15.316 casete audio si 5.627 CD-uri):

Mai
Iunie
Iulie
Aug.
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
TOTAL
Casete audio
1683
3714
1422
362
1024
740
1507
4864
15316
CD-uri audio
1192
1641
134
56
184
364
996
1060
5627
TOTAL
2875
5355
1556
418
1208
1104
2503
5924
20943
s-au aplicat amenzi contraventionale in valoare de 3.584.100.000 lei.

- Mii lei Mai
Iunie
Iulie
Aug.
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
TOTAL
260.000
996.300
430.600
309.600
370.000
255.800
363.200
598.600
3.584.100
Activitatea de control in exercitarea atributiilor, conform art. 138 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor si drepturile conexe, s-a concretizat in:
-
Procese-verbale de constatare tehnico-stiintifica intocmite cu privire la produsele ridicate in

vederea cercetarii in urma controalelor efectuate de organele de politie sau cu privire la
rezultatul acestor controale (695 de procese verbale inaintate organelor de politie sau in
lucru);
Controale efectuate de catre inspectorii ORDA impreuna cu organe ale Ministerului de

Interne sau numai de catre inspectorii ORDA (finalizate prin inaintari catre organele de
politie sau parchet sau in lucru):
Domeniu
Numar de controale
Audio
53
Audiovizual
19
Software
114
TV - cablu
Opere scrise, foto, arta
TOTAL
211
105
Controale efectuate la solicitarea persoanelor indreptatite (titulari de drepturi sau

reprezentanti ai acestora) numai de catre inspectorii ORDA sau de catre inspectorii ORDA
impreuna cu organe ale Ministerului de Interne. Numarul acestor controale este de 55.
Produsele ridicate in vederea cercetarii de organele de politie si de inspectorii ORDA, in

temeiul Legii nr. 8/1996, in cursul controalelor efectuate in anul 2000 (bunuri ridicate de
organele de politie si asupra carora s-au efectuat constatari tehnico-stiintifice de catre ORDA
si bunuri ridicate de inspectorii ORDA) sunt prezentate in tabelul urmator:
Tipul bunurilor
Numar (bucati)
CD-uri inregistrate cu muzica
8415
Casete audio inregistrate cu muzica
16688
CD-uri inregistrate cu programe pentru calculator
10688
Casete video si Video-CD inregistrate cu filme
6824
Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 8/1996, proiect pe care, prin Programul national
de armonizare legislativa cu reglementarile UE pe anul 2001, ORDA s-a angajat sa il elaboreze
pana la sfarsitul anului 2001, va produce armonizarea totala cu acquis-ul comunitar existent in
domeniu (angajament asumat prin document de pozitie).
Un alt progres inregistrat in cursul anului 2000 consta in ratificarea celor doua noi tratate OMPI
Tratatul OMPI privind dreptul de autor si Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile si
fonogramele prin Legea nr. 205/2000, respectiv Legea nr. 206/2000, ale caror prevederi sunt
destinate rezolvarii problemelor pe care dezvoltarea noilor tehnologii (Internet) le pun din
punctul de vedere al proprietatii intelectuale (MO nr. 609/27.11.2000).
Conform prioritatilor cuprinse in Parteneriatul de Aderare Romania-UE de prima importanta
pentru perioada imediat urmatoare este implementarea acquis-ului comunitar. In acest scop, pana
la sfarsitul anului 2001:
-
Va fi elaborat proiectul de completare si modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de

autor si drepturile conexe, in scopul transpunerii in intregime a prevederilor comunitare, in
speta recunoasterea dreptului sui-generis al fabricantului bazei de date (Directiva 96/9/CEE)
si recunoasterea unui drept conex producatorului de audiovizual (Directiva 92/100/CEE);
Va fi asigurata conformitatea legislatiei nationale cu cele doua noi tratate OMPI;
Va fi transpusa Directiva privind societatea informationala.

Obiectivele prioritare pe termen mediu se axeaza pe doua directii esentiale pentru intarirea
sistemului proprietatii intelectuale, si anume:
-
Intarirea capacitatii institutionale;
Cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe.
Pentru intarirea capacitatii institutionale si administrative se au in vedere:

106
Revizuirea Regulamentului de organizare si functionare a ORDA;
Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului implicat in procese

specifice (angajament asumat prin document de pozitie).
Pentru cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe
se are in vedere:
-
Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor si drepturile conexe, pentru armonizarea cu acele prevederi ale Directivei
96/9 si ale Directivei 92/100, referitoare la recunoasterea dreptului sui generis al
fabricantului baze de date, precum si un drept conex al producatorului de audiovizual
Masuri si actiuni de colaborare cu Directia Generala a Vamilor vizand asigurarea respectarii

drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, in scopul stoparii
patrunderii marfurilor pirat pe teritoriul Romaniei;
Dezvoltarea cooperarii cu organizatiile neguvernamentale din domeniu pentru aplicarea

efectiva si eficienta a legislatiei specifice;
Derularea unor actiuni in scopul reducerii pirateriei in domeniul dreptului de autor;
Monitorizarea activitatii organismelor de gestiune colectiva;
Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului ORDA;
Programe de imbunatatire a managementului institutiei.
4.5.4. Dreptul de proprietate industrial

Situaia actual
In indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin Acordul de Asociere la UE (art.67, 69 si
Anexa 19), precum si in cadrul procesului de transpunere a acquis-ului comunitar in domeniul
proprietatii industriale, Romania a continuat armonizarea legislatiei nationale, atat cu
reglementarile comunitare, cat si cu cele ale tratatelor si conventiilor la care tara noastra este
parte.
In perioada care a urmat exercitiului de screening din iulie 2000, in procesul de transpunere a
acquis-ului comunitar in domeniul proprietatii industriale au avut loc urmatoarele evolutii
legislative:
-
Se afla in curs de dezbatere in Parlament proiectul de Lege pentru modificarea si completarea

Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. Proiectul transpune dispozitiile Conventiei
Brevetului European si ale Directivei nr. 98/44/CE din 06.07.1998 privind protectia juridica
a inventiilor biotehnologice si ale Acordului TRIPS;
De asemenea, se afla in curs de dezbatere in Parlamentul Romaniei proiectul de lege pentru

modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind desenele si modelele industriale, care
transpune dispozitiile Directivei 98/71/CE din 13 octombrie 1998 privind protectia juridica
a desenelor industriale;
A fost finalizat proiectul de Lege privind certificatul de protectie suplimentara pentru

produse medicamentoase sau de uz fitosanitar, in scopul transpunerii dispozitiilor CE nr.
1768/92 si 1610/96 in acest domeniu. Proiectul de lege contine si dispozitii tranzitorii de
acordare a protectiei complementare, in sensul ca daca autorizatia de punere pe piata a fost
eliberata inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi o cerere de protectie suplimentara
107
va putea fi depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) in termen de 6 luni de la
data intrarii in vigoare a legii (angajament asumat prin document de pozitie);
-
La data de 13 noiembrie 2000, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 202/2000 privind
unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul
operatiunilor de vamuire (MO nr. 588/21.11.2000), iar la data de 8 martie 2001 Guvernul
Romaniei a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.202/2000.
Noua legislatie in domeniu este pe deplin armonizata cu dispozitiile Regulamentului CE
3295/96 si Regulamentului CE 241/99;
In domeniul protectiei noilor soiuri de plante, Romania a devenit membra a Uniunii

Internationale pentru Protectia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), cu efecte pentru Romania
incepand din februarie 2001;
La data de 22.02.2001, Parlamentul Romaniei a ratificat Actul de la Geneva al Aranjamentului

de la Haga privind inregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale, adoptat la
2 iulie 1999, si se afla in curs de derulare procedura de depunere a instrumentelor de
ratificare.
In plan institutional s-au inregistrat urmatoarele evolutii:

-
In aplicarea sistemului marcii comunitare, in procesul de pregatire a Romaniei pentru aderare,

un rol deosebit de important il constituie semnarea in cursul anului 2001 a unui Acord de
cooperare intre OSIM si Oficiul de Armonizare in Piata Interna (OHIM);
In plan institutional functioneaza in cadrul DGV servicii specializate in domeniul controlului

marfurilor contrafacute si pirat. Astfel, autoritatile vamale intervin, in cazul in care acestea
sunt sesizate, pentru suspendarea operatiunilor de vamuire ale unor importuri de marfuri
contrafacute.
In februarie 2001 a fost incheiat un protocol intre Directia Generala a Vamilor si OSIM in
scopul schimbului de informatii intre aceste institutii.
In cadrul masurilor de intarire a capacitatii administrative un rol important in acest domeniu l-a
avut in cursul anului 2000, continuarea procesului de instruire a lucratorilor vamali desfasurata in
cadrul Programului Phare-RIPP.
-
In anul 2000, a continuat colaborarea intre OSIM si centrele regionale de promovare a

protectiei proprietatii industriale, care reprezinta unitati pentru diseminarea informatiilor in
domeniu, pe intreg teritoriul tarii.
Pe langa functionarea celor 6 centre infiintate in anul 1999, in anul 2001, in baza unui Protocol,
s-au infiintat inca 8 centre regionale, extinzandu-se astfel activitatea acestora practic pe intreg
teritoriul Romaniei.
Legislatia nationala in vigoare in domeniul protectiei marcilor si noilor soiuri de plante, transpune
pe deplin dispozitiile acquis-ului comunitar in materie.
Fara a fi necesare perioade de tranzitie sau derogari, pot fi identificate totusi anumite dispozitii
din acte normative comunitare cu aplicabilitate numai din momentul aderarii Romaniei la UE.
Astfel, in domeniul marcilor, anumite norme comunitare, cum sunt cele referitoare la
revendicarea vechimii marcii nationale fata de marca comunitara, cererea de marca comunitara,
oficiul comunitar, asimilarea marcii comunitare cu marca nationala sunt dispozitii care se refera
la state deja membre si vor avea aplicabilitate dupa aderarea Romaniei la UE (art.16, 24, 25, 31,
32, 34, 35, 56, 76-143 din Regulamentul CE nr. 40/94 si regulile 44-47, 94 din Regulamentul CE
nr. 2868/95 privind aplicarea Regulamentului CE 40/94) (angajament asumat prin document de
pozitie).
108
Cat priveste domeniul soiurilor de plante, Regulamentul CE 2100/94 contine anumite dispozitii
cum sunt art.92, 93, 105, 107, 108-118, cu aplicabilitate dupa aderarea Romaniei la UE (deoarece
aceste dispozitii vizeaza statele membre).
-
Continuarea procesului de armonizare a legislatiei in domeniul protectiei inventiilor, a

desenelor si modelelor industriale. Acest obiectiv presupune urmatoarele masuri:
-
adoptarea Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind

brevetele de inventie si a Regulamentului in aplicarea acesteia (angajament asumat
prin document de pozitie), in vederea realizarii armonizarii integrale a normelor
interne cu prevederile Conventiei Brevetului European, cu dispozitiile Directivei
98/44 din 06.07.1998 privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice, precum
si cu dispozitiile Acordului TRIPS;
adoptarea Legii de aderare a Romaniei la Conventia Brevetului European - Munchen

1973, revizuita in anul 2000;
adoptarea unei legi privind certificatul de protectie suplimentara a produselor

medicamentoase sau de uz fitosanitar, in scopul transpunerii Regulamentului CEE
1768/92 si Regulamentului CE 1610/96 (angajament asumat prin document de
pozitie).
adoptarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind

desenele si modelele industriale si a unui Regulament in aplicarea legii, in scopul
transpunerii dispozitiilor Directivei 98/71 din 13 octombrie 1998, privind protectia
juridica a desenelor si modelelor industriale (angajament asumat prin document de
pozitie), precum si pentru transpunerea dispozitiilor Acordului TRIPS.
Obiectivul si masurile propuse pentru perioada 2001-2002 corespund obligatiilor asumate de

Romania prin Acordul de Asociere la UE (art.68), in cadrul screening-ului 1999-2000, a
Comitetului de Asociere Romania-UE 2000 si prin Documentul de pozitie.
Procesul de elaborare si implementare a noilor reglementari necesita asistenta de specialitate si
instruire a personalului OSIM (angajament asumat prin document de pozitie), schimb de
experienta cu alte administratii nationale de profil, asistenta logistica, asistenta din partea unor
organizatii internationale de profil (OMPI, OMC, OHIM, OEB).
-
Finalizarea extinderii constructiei spatiului destinat functionarii OSIM (termen final 2001).
Finantarea pentru acest obiectiv este asigurata de la bugetul de stat (280.000 EURO).

-
Dezvoltarea sistemului de diseminare a informatiilor din domeniul proprietatii industriale, in

special prin dotarea si dezvoltarea centrelor regionale;
Indeplinirea acestui obiectiv presupune constientizarea in toate zonele Romaniei a domeniului

proprietatii industriale, un rol determinant avandu-l centrele regionale. Dezvoltarea acestor
centre implica:
-
o dotare logistica compatibila cu centrele europene de informare;
instruirea personalului acestor centre prin organizarea de cursuri de perfectionare in

domeniul proprietatii industriale.
Finantarea obiectivului este inclusa in exercitiul de programare Phare 2001.

109
Dezvoltarea sistemului informatic al OSIM;
Indeplinirea acestui obiectiv presupune extinderea spatiului destinat functionarii OSIM si se

impune ca masura crearea unui sistem informatic cu o fluiditate avansata Voce-data, in vederea
compatibilizarii cu sistemul informational al Oficiului European de Brevete.
Finantarea obiectivului este inclusa in exercitiul de programare Phare 2001.
4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i

industrial
Situaia actual
In domeniul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, au fost adoptate
Legea nr. 202/2000 (MO nr. 588/21.11.2000) privind unele masuri pentru asigurarea respectarii
drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, si HG nr. 301/2001
privind Normele metodologice de aplicare a legii mai sus-mentionate (MO nr. 142/22.03.2001).
Aceste acte normative transpun urmatoarele reglementari comunitare:
-
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/1994, care stabileste masurile pentru interzicerea
punerii in libera circulatie, a exportului si plasarii sub regim suspensiv a marfurilor
contrafacute si pirat;
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1367, care stabileste dispozitiile de aplicare a Regulamentului
Consiliului nr. 3295/1994;
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 241/1999, care modifica Regulamentul Consiliului (CE)
nr. 3295/1994;
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2549/1999, care modifica Regulamentul Comisiei (CE) nr.
1367/1995.
Au fost organizate cursuri de instruire a lucratorilor vamali in domeniul drepturilor de

proprietate intelectuala si industriala, atat in cadrul programului Phare-RIPP, cat si de catre
expertii vamali si inspectorii din cadrul Biroului de Combatere a Traficului de Marfuri
Contrafacute si Pirat.
-
Dezvoltarea cooperarii cu institutiile de specialitate din domeniu pentru aplicarea efectiva si

eficienta a legislatiei specifice prin semnarea protocoalelor de colaborare cu Oficiul de Stat
pentru Inventii si Marci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si Organismele de
Gestiune Colectiva;
Specializarea unor lucratori vamali din birourile vamale de control si vamuire, atat de interior,
cat si de frontiera, pe problematica traficului cu marfuri contrafacute si pirat, in vederea
aplicarii eficiente a legislatiei specifice.

-
Elaborarea si derularea unor programe de pregatire profesionala a personalului vamal in

domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;
Colaborarea cu titularii de drepturi de proprietate intelectuala si industriala;
110
Imbunatatirea metodologiei privind controlul aplicarii uniforme a legislatiei vamale in

domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala.
4.5.6. Dreptul civil

Situaia actual
Autoritatile romane au facut demersuri pentru aderarea la Conventia de la Lugano, avand loc
consultari in acest sens cu mai multe state membre (Austria, Germania, Grecia, Franta, Italia,
Spania), solicitand acestora sprijin in vederea aderarii la conventie.
In vederea armonizarii legislatiei in vigoare, Codul de procedura civila a fost modificat si
completat prin OU nr. 138/2000 (MO nr. 479/02.10.2000), care a fost modificata si completata
prin OU nr. 59/2001 (MO nr. 217/27.04.2001).
A fost extinsa sfera motivelor de recurs in anulare, in vederea cresterii rolului controlului judiciar
al acestei cai de atac, si a fost majorat termenul pentru declararea recursului in anulare la un an,
data fiind necesitatea asigurarii unui interval de timp suficient pentru promovarea acestuia. De
asemenea, au fost aduse numeroase imbunatatiri de redactare si clarificare a unor texte, corelari
cu dispozitiile Legii nr.92/1992 privind organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cu alte acte normative incidente.
Parlamentul Romaniei a adoptat, la 1 noiembrie 2000, Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecatoresti (MO nr. 559/10.11.2000). Prin OU nr. 18/2001 (MO nr. 64 din 06.02.2001),
Guvernul a modificat Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti. In vederea aplicarii
acestei legi, ministrul justitiei a emis Ordinul nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de
punere in aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti (MO nr. 64/06.02.2001).
Prin aceste acte normative executorii judecatoresti au fost constituiti ca o profesie liberala, sub
coordonarea si controlul Ministerului Justitiei si ale instantelor de executare, si s-a realizat
armonizarea procedurii de executare a hotararilor judecatoresti cu cea din tarile europene,
precum si omogenizarea statutelor nationale ale executorilor judecatoresti si transformarea
acestora din urma in specialisti, care sa beneficieze de o reala pregatire juridica si de o solida
experienta profesionala.
-
Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor

straine in materie civila si comerciala, prin amendarea Legii nr. 105/1992 privind raporturile
de drept international privat (MO nr. 245/01.10.1992) (angajament asumat prin document de
pozitie);
Armonizarea legislatiei nationale cu dispozitiile regulamentelor ce au inlocuit conventiile

Bruxelles I si II, referitoare la competenta jurisdictionala;
Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in cauzele civile si comerciale si,

respectiv in materie matrimoniala si a responsabilitatii parentale asupra copiilor ambilor soti.

Pe termen mediu, se va continua armonizarea legislatiei interne pentru transpunerea integrala a
acquis-ului comunitar in materie.
111
4.6.
Politica n domeniul concurenei
Situaia actual
Activitatea desfasurata de Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei a continuat in sensul
aplicarii legislatiei in vigoare in domeniul concurentei, precum si a adoptarii si aplicarii legislatiei
privind ajutorul de stat, in vederea dezvoltarii pietei libere, concurentiale, si stimularii activitatii
agentilor economici pe piata, Romania realizand, conform aprecierilor formulate de Comisia
Europeana in ultimul Raport privind progresele realizate de Romania in vederea aderarii,
progrese suplimentare in transpunerea acquis-ului in acest domeniu.
Importanta asigurarii unui mediu concurential sanatos s-a reflectat si in includerea intre primele
capitole propuse pentru deschiderea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a
capitolului Politica in domeniul concurentei. Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au
elaborat, in colaborare cu alte institutii implicate in aplicarea acquis-ului in domeniul concurentei
si ajutorului de stat, si au inaintat Guvernului Romaniei documentul de pozitie pentru acest
capitol. Adoptat in sedinta Guvernului din data de 31 iulie 2000, Memorandumul privind acest
Document de pozitie consacra acceptarea, in intregime, a acquis-ului comunitar in vigoare la 31
decembrie 1999 si capacitatea de a-l aplica in intregime, la data aderarii.
La 31 octombrie 2000, a fost adoptata Pozitia comuna a Uniunii Europene fata de Documentul
de pozitie inaintat de Romania. Prin acest document se subliniaza faptul ca Uniunea Europeana
va continua sa monitorizeze progresele privind armonizarea cu acquis-ul si implementarea
acestuia in perioada negocierilor. De asemenea, se precizeaza ca trebuie acordata o atentie
speciala conexiunilor acestui capitol cu alte capitole de negociere cum ar fi agricultura,
impozitarea, energia, politica industriala, politica regionala si coordonarea dintre instrumentele
structurale si uniunea vamala, Romania fiind invitata sa ofere regulat Consiliului de Asociere
informatii detaliate, in scris, referitoare la progresele inregistrate in domeniul armonizarii cu
acquis-ul si implementarii acestuia.
A. In domeniul concurentei, legislatia de baza si cea secundara sunt armonizate cu legislatia
europeana similara, existand un grad avansat de compatibilitate referitor la modul de tratare si
reglementare a intelegerilor, practicilor concertate, abuzului de pozitii dominante si controlului
concentrarilor economice.
Consiliul Concurentei considera ca adoptarea acquis-ului comunitar in domeniu trebuie abordata
ca un proces permanent si actioneaza in sensul accelerarii preluarii in legislatia nationala a noilor
reglementari comunitare.
De asemenea, un aspect foarte important il constituie aplicarea efectiva a legislatiei adoptate in
conformitate cu acquis-ul, prin intarirea disciplinei legislative in domeniul concurentei, astfel
incat aceasta sa se poata manifesta in conditii specifice unei economii de piata, asa cum se arata
in Programul de guvernare pe perioada 2001-2004.
Activitatea Consiliului Concurentei in domeniul antitrust este reflectata de numarul de cazuri
analizate si rezolvate intre 1.02.1997 (data intrrii in vigoare a Legii concurentei) si 31.12.2000:
-
171 cazuri in 1997;
231 cazuri in 1998;
402 cazuri in 1999;
451 cazuri in 2000.
Situatia urmatoare prezinta evolutia numarului de cazuri analizate in perioada mentionata,

precum si repartizarea acestora pe articole ale legii.
112
Clasificarea cazurilor
Total
Din care:
1997
A. Intelegeri intre
economici (art.5)
agenti
1998 1
1999 1
2000
253
64
43
59
87
- plangeri
90
48
12
10
20
- cereri de neinterventie
38
10
14
- cereri de exceptari individuale
- notificari pentru acordarea

exceptarii pe categorii
121
22
37
53
B. Abuz de pozitie dominanta

(art.6)
63
30
18
12
Total practici anticoncurentiale

(A+B)
316
67
73
77
99
C.
Concentrari
(art.11)
445
10
50
173
212
D. Avize
209
41
57
75
36
E. Puncte de vedere si cereri de

clarificare
90
19
29
35
F. Alte cazuri 2
195
34
44
48
69
TOTAL
1255
171
231
402
451
Din care:
economice
Ponderea cea mai mare a cazurilor o detin cele referitoare la concentrarile economice (445
cazuri), respectiv 35% in perioada analizata, 1997-2000. Tendinta generala de regrupare si
concentrare a intreprinderilor prin fuziuni sau achizitii de aciuni s-a mentinut in cursul anului
2000, fiind reflectata si in activitatea Consiliului Concurentei - 47% din numarul total de cazuri
analizate in ultimul an.
Un alt indicator ilustrativ pentru activitatea Consiliului Concurentei il constituie numarul de
decizii atacate pe cale judiciara si mentinute de catre instante. In perioada 19972000, din cele 73
de decizii ale Consiliului Concurentei impotriva carora s-a inaintat apel la Curtea de Apel sau
recurs la Curtea Suprema de Justitie, 47 au fost mentinute, 23 sunt in curs de solutionare si numai
3 decizii au fost invalidate, dar nu pe fond, ci pe chestiuni de procedur.
In anul 2000, un numar de 15 decizii din cele emise in urma analizei unor cazuri au fost atacate in
instanta, dintre care 4 decizii au fost mentinute de Curtea de Apel, iar 11 cazuri sunt in curs de
solutionare: 4 la Curtea de Apel Bucuresti si 7 la Curtea Suprema de Justitie.
Exercitarea atributiilor Oficiului Concurentei in domeniul antitrust s-a concretizat in examinarea
unor sesizari sau plangeri dupa cum urmeaza:
Date preluate din Raportul de activitate al Consiliului Concurentei pentru anii respectivi
Cazuri care nu intra sub incidenta art.5, art.6 si art.11 si care nu intra sub incidenta Legii concurentei
113
In anul:
Total
perioada
1997
1998
1999
2000
Numarul de cazuri din care:
67
84
55
301
507
S-au deschis investigatii in

baza art. 5, 6 si 9
26
25
20
15
86
Avize si puncte de vedere

solicitate de agenti economici
si autoritatile publice
20
29
15
126
190
Cereri de clarificare a modului

de functionare a mecanismelor
de piata
21
30
20
160
231
Monopoluri de stat cu caracter comercial, intreprinderi publice si intreprinderi cu

drepturi speciale sau exclusive
In ceea ce priveste intreprinderile publice si cele carora le-au fost incredintate drepturi speciale
sau exclusive pentru operarea unor servicii economice de interes general, acestea sunt supuse
unor reglementari, care urmaresc, in special, ajustarea respectivelor entitati prin restructurare si
privatizare, precum si aplicarea regulilor de concurenta, pentru a se asigura accesul
nediscriminatoriu la serviciile de baza si la infrastructura si evitarea abuzului.
Masurile de liberalizare adoptate, unele in curs de implementare, au vizat toate aspectele care pot
influenta existenta si dezvoltarea unui mediu concurential normal.
Au fost stabilite politici sectoriale, actiunile urmarind delimitarea activitatilor cu caracter de
monopol natural si a celor supuse prin lege unui regim special, concomitent cu deschiderea la
concurenta a activitatilor auxiliare (cum ar fi de ex.: energia electrica, energia termica, gazele
naturale, transportul CFR de marfa).
In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau alte organisme cu rol de
reglementare preturile practicate de intreprinderile publice sau intreprinderile carora le-au fost
acordate de autoritati drepturi speciale sau exclusive pentru administrarea unor servicii
economice de interes general si care se incadreaza in exceptiile prevazute de Legea concurentei
nr. 21/1996.
Implicarea Oficiului Concurentei in procesul de reglementare a preturilor si tarifelor constituie o
etapa tranzitorie pana la adoptarea reglementarilor sectoriale si infiintarea autoritatilor de
reglementare in toate sectoarele.
Desi gradul de dereglementare a pietelor nu este inca satisfacator, sfera preturilor si tarifelor
reglementate de stat este in scadere, tinzand sa atinga nivelul european.
In prezent, principalele autoritati de reglementare in domeniul preturilor si tarifelor administrate,
sunt:
-
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (pentru energia electrica si

termica);
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (pentru productia si

distributia de gaze naturale);
Ministerul Sanatatii (pentru medicamentele de uz uman din productia interna);
Ministerul Telecomunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (pentru telefonia fixa);
114
Oficiul Concurentei (pentru transportul de calatori, pe calea ferata si fluvial, servicii de

distribuire a apei, canalizare, serviciile postale de baza, unele servicii prestate de Ministerul de
Interne si Ministerul Administratiei Publice);
Alte autoritati (pentru abonamentele radioTV, chiriile la locuintele din patrimoniul statului).
B. In domeniul ajutorului de stat

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (publicata in MO nr. 370/3.08.1999), care a intrat in
vigoare la 1 ianuarie 2000, ca si regulamentele adoptate pana in prezent, se aplica, in principiu,
tuturor sectoarelor economiei, corespunzand criteriilor de transparenta si evaluare a
compatibilitatii acordarii ajutoarelor de stat din art. 87 si 88 ale Tratatului de la Amsterdam.
Aceasta lege reglementeaza modalitatea de autorizare, acordare, control, recuperare a ajutoarelor
ilegale, inventariere, monitorizare si raportare a ajutorului de stat, precum si responsabilitatile
institutionale referitoare la aplicarea acestor prevederi.
In primul an de aplicare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei a
analizat 77 de cazuri, din care 72 au fost finalizate pana la 31.12.2000. Aceste analize s-au realizat
in urma a 2 plangeri, 20 notificari si a solicitarii a 43 puncte de vedere si 12 avize. Notificarile
privind intentia de acordare a unor ajutoare de stat (scheme sau ajutoare individuale) au fost
inaintate Consiliului Concurentei de catre: Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala,
Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Finantelor si Ministerul Transporturilor.
Oficiul Concurentei, in calitate de organ de specialitate al Guvernului in domeniul concurentei,
are, potrivit prevederilor capitolului VI din Legea nr. 143/1999, obligatia de a intocmi si actualiza
inventarul ajutoarelor de stat, de a monitoriza schemele de ajutor de stat si ajutoarele individuale,
precum si de a supraveghea fluxurile financiare dintre autoritatile publice sau organismele care
administreaza fonduri in numele statului si agentii economici carora li s-a incredintat executarea
unor servicii publice de interes general. Ca urmare, a fost adoptata HG nr. 599/2000 pentru
aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat.
La elaborarea Hotararii de Guvern, s-au avut in vedere problematicile specifice supravegherii
interventiei statului in economie, respectiv controlul modului de derulare a schemelor de ajutor
de stat si a ajutoarelor individuale, inclusiv implicatiile pe care le au acestea asupra pietei
concurentiale, precum si controlul utilizarii eficiente a banului public in conformitate cu
programele guvernamentale.
Un alt aspect urmarit prin adoptarea HG nr. 599/2000, publicata in MO nr. 340/21.07.2000, a
constat in delimitarea atributiilor autoritatilor implicate in acordarea si/sau in derularea
schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor individuale, precum si crearea cadrului legislativ si
institutional necesar realizarii transparentei in domeniul ajutorului de stat, inclusiv definirea
fluxurilor informationale intre institutii, pe de o parte, si intre institutii si agentii economici, pe de
alta parte.
In ceea ce priveste activitatea Oficiului Concurentei in domeniul ajutorului de stat, aceasta s-a
concretizat in realizarea inventarului ajutoarelor de stat acordate in Romania in perioada 1995
1997 numai in baza obligatiilor asumate prin Acordul de Asociere si a prevederilor Legii
concurentei (art. 37 g) prin utilizarea procedurii obisnuite de cerere de informatii. Pentru
perioada 1995-1997, rezultatele inventarierii s-au concretizat in primul Raport privind ajutoarele
de stat acordate in Romania in perioada 19951997 avizat de Guvernul Romaniei si prezentat
Comisiei Europene (DG Concurenta) in data de 19 mai 1999. DG Concurenta a apreciat acest
raport ca o realizare importanta si un pas considerabil inainte, ce ajuta la indeplinirea cerintelor
raportarii in conditiile prevederilor Acordului European referitoare la ajutorul de stat.
115
O preocupare particulara va trebui sa o reprezinte supravegherea permanenta de catre Consiliul

Concurentei si Oficiul Concurentei a tuturor ajutoarelor existente pentru care Legea nr.
143/1999 privind ajutorul de stat (Articolul 13) asigura cadrul legislativ necesar.
Implementarea procedurilor de raportare a ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei s-a facut
pe baza HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare
in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, in vigoare din luna iulie 2000, termenul de
raportare fiind sfarsitul lunii septembrie 2000.
Oficiul Concurentei este in curs de finalizare a redactarii Raportului privind ajutoarele de stat
acordate de Romania in perioada 1996-1999, urmand ca, pana la sfarsitul semestrului I 2001,
acesta sa fie supus spre analiza institutiilor guvernamentale furnizoare de ajutor de stat, si dupa
mediere, sa fie inaintat spre aprobare Guvernului Romaniei.
Actiunile avute in vedere se structureaza pe obiective astfel:
Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor de supraveghere a
concurentei si ajutorului de stat
Raportul Comisiei Europene din 8 noiembrie 2000 subliniaza importanta intaririi capacitatii
administrative pentru implementarea si aplicarea efectiva a acquis-ului in domeniul concurentei si
ajutorului de stat. Aplicarea imediata si integrala a acquis-ului in aceasta sfera este necesara si
pentru a permite agentilor economici sa se adapteze inainte de data aderarii la presiunile
concurentiale ale pietei interne, presiuni care vor fi cu atat mai puternice odata cu aplicarea
directa si integrala a acquis-ului la data aderarii. Uniunea Europeana va evalua, pe ansamblu, daca
in Romania au fost create structuri eficiente pentru implementarea si aplicarea regulilor esentiale
relevante ale acquis-ului.
La nivelul autoritatilor de concurenta au fost identificate si intreprinse o serie de masuri, pe linia
aplicarii efective a legislatiei in vigoare in domeniul concurentei si ajutorului de stat, inclusiv in
ceea ce priveste consolidarea autoritatii conferite de lege institutiilor abilitate.
Masurile pe care Consiliul Concurentei le are in vedere pentru rezolvarea acestui obiectiv se
refera la:
-
asigurarea de personal specializat pentru crearea unui departament specializat in problematica

ajutorului de stat;
dotarea cu echipament de birotica si computerizat adecvat necesitatilor concrete ale

autoritatilor de concurenta.
In acest sens, cele doua autoritati de concurenta vor beneficia de sprijinul unui expert pentru
evaluarea necesitatilor de tehnologie informatica si de componenta de investitii a Programului
Phare RO9906.02 pentru achizitionarea dotarilor soft si hard necesare.
Pentru aplicarea corecta si eficienta a Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat este necesara o pregatire intensiva a personalului, obiectiv care se poate
realiza prin urmatoarele tipuri de masuri prevazute prin componentele de Twinning RO99/IBFI-03 Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat si de asistenta tehnica ale
programului Phare mentionat:
-
organizarea de seminarii, sustinute de experti europeni;
stagii de pregatire la autoritati ale concurentei din Italia si Germania (in cadrul componentei
de Twinning), precum si la autoritati responsabile din alte state membre (in cadrul
componentei de asistenta tehnica);
116
participarea la stagii de pregatire in cadrul autoritatilor infratite pentru aprofundarea

aspectelor legate de aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat.
In mod deosebit este necesara pregatirea membrilor Consiliului Concurentei cu responsabilitati

in procesul de luare a deciziilor, referitor la: abordarea si evaluarea cazurilor de incalcare a
regulilor de concurenta; stabilirea remediilor si luarea deciziilor; evaluarea ajutoarelor de stat din
punct de vedere al compatibilitatii cu regulile comunitare si cu prevederile Acordului de Asociere
a Romaniei la Uniunea Europeana.
Aplicarea efectiva a politicii de concurenta, adaptarea si completarea legislatiei
secundare
Prin documentul de pozitie pentru capitolul 6 Politica in domeniul concurentei, Romania si-a
asumat obligatia de a respecta regulile comunitare de concurenta in vigoare la data aderarii la
Uniunea Europeana.
Consiliul Concurentei a stabilit ca masuri in aceasta directie:
-
completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei;
aplicarea corespunzatoare a legislatiei secundare in vigoare.
Completarea cadrului legislativ se va realiza, pe termen scurt, atat prin completarea legislatiei
existente in vederea armonizarii depline cu acquis-ul comunitar, cat si prin permanenta adaptare a
legislatiei romanesti la dreptul comunitar. Consiliul Concurentei va modifica Regulamentul
privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici
concertate, de la interdictia prevazuta la art. 5(1) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu prevederi
privind restrictiile verticale (acorduri de cumparare exclusiva, vanzare exclusiva, franchiza)
conform prevederilor cuprinse in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2790/1999 din 22 decembrie
1999 privind aplicarea art.81(3) din Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor concertate,
precum si conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 2658/ 2000 din 29 noiembrie 2000 privind
aplicarea articolului 81, paragraful 3 din Tratat categoriilor de acorduri de specializare si a
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 2659/2000 din 29 noiembrie 2000 privind aplicarea articolului
81, paragraful 3 din Tratat, categoriilor de acorduri de cercetaredezvoltare. In acest sens,
Consiliul Concurentei va beneficia de asistenta din partea unor experti de la Autoritatea de
concurenta din Italia in cadrul programului de Twinning. Experienta acestora va fi utila si in
analiza unor cazuri concrete ale caror efecte depasesc granitele nationale, avand impact regional,
cat si in privinta liberalizarii sectoarelor reglementate.
In aceeasi directie, a favorizarii concurentei intre agentii economici care opereaza in Romania,
Consiliul Concurentei are in vedere, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu, elaborarea unor
studii privind evolutia mediului concurential pe diferite piete relevante.
Aplicarea efectiva a politicii ajutorului de stat, adaptarea si completarea legislatiei
secundare
Raportul Comisiei Europene pentru anul 2000 subliniaza atat progresele inregistrate de Romania
in directia elaborarii unei politici efective in domeniul ajutorului de stat, cat si necesitatea
continuarii procesului de armonizare legislativa prin adoptarea unor reguli de aplicare privind
ajutoarele regionale, sectoarele sensibile, orientarile in materie de acordare a ajutoarelor, de
salvare si restructurare si exceptarile pe categorii de ajutoare privind formarea profesionala si
IMM-urile.
Pe termen scurt, Consiliul Concurentei va completa legislatia secundara in domeniul ajutorului de
stat prin elaborarea:
117
Regulamentului privind categoriile de ajutor de stat considerate a fi autorizate si care, in

consecinta, nu sunt supuse cerintelor de notificare;
Instructiunilor privind definirea criteriilor esentiale care trebuie indeplinite pentru autorizarea
ajutorului de stat.
Va fi initiat, de asemenea, un proiect de act normativ privind adoptarea hartii regionale a

intensitatii maxim admisibile a ajutorului de stat, obiectiv cuprins si in programul de Twinning nr.
RO99/IB-FI-03 Aplicarea efectiva a politicii concurentei si ajutorului de stat. Pe baza datelor
furnizate de Institutul National de Statistica privind indicatorii statistici (PIB/cap locuitor) la
nivelul anului 1998 si alti indicatori statistici auxiliari, ale caror valori, anuale sau trimestriale, pot
sugera evoluia PIB/locuitor, se vor elabora, cu consultarea si sprijinul expertilor Comisiei
Europene, hartile ajutoarelor de stat cu intensitati diferite pe regiuni.
Pe baza Raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania in anul 2000, precum si a
Raportului de monitorizare pe anii 2000-2001, Oficiul Concurentei isi propune sa perfectioneze
modul de analiza a ajutoarelor existente in economie, prin perfectionarea cadrului legislativ, si
intarirea capacitatii institutionale prin imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului.
Promovarea regulilor de concurenta si ajutor de stat prin mediatizarea prevederilor legale
in vigoare in aceste domenii
Mediatizarea si constientizarea prevederilor Legii concurentei si Legii ajutorului de stat, ca si a
reglementarilor adoptate in aplicarea acestora, precum si a sanctiunilor si a masurilor impuse
constituie mijloace utile in aceasta directie, care se vor realiza prin publicarea raportului anual de
activitate al Consiliului Concurentei. Formarea unui mediu de afaceri receptiv la normele
concurentei si ajutorului de stat constituie o prioritate importanta pentru ca agentii economici
romani sa se familiarizeze cu activitatea intr-un climat similar cu cel al Uniunii Europene.
Consiliul Concurentei editeaza revista trimestriala Profil: Concurenta, distribuita mediilor
interesate. Publicatiile se editeaza cu acoperirea cheltuielilor din veniturile extrabugetare ale
Consiliului Concurentei.
In colaborare cu Ministerul Justitiei, se va urmari inscrierea mai accentuata a organelor
judecatoresti in dispozitivul institutional al politicii de concurenta prin specializarea in dreptul
concurentei si ajutorului de stat a judecatorilor de la sectiile de Contencios Administrativ din
cadrul Curtii de Apel Bucuresti si a Curtii Supreme de Justitie si prin includerea unui numar
corespunzator de magistrati in programele de pregatire profesionala in aceasta specialitate, cu
asistenta comunitara.
Vor fi organizate, de asemenea, simpozioane si conferinte pe probleme de concurenta si ajutor
de stat la care vor fi invitati judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Apel,
reprezentanti ai organelor administrative, institutiilor publice si ai agentilor economici.
La randul sau, Oficiul Concurentei are in program publicarea in Monitorul Oficial a raportului
anual privind ajutoarele de stat acordate de Romania, ca si dezvoltarea unor modalitati specifice
de comunicare cu mediul de afaceri pentru punerea la dispozitia acestuia a unor informatii
privind structura institutionala si competentele in materie.
Transpunerea legislatiei comunitare in cea nationala trebuie continuata, in sensul completarii si
adaptarii in functie de noile reglementari din Uniunea Europeana in ceea ce priveste atat ajutorul
de stat, cat si concurenta. Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie abordata ca un proces
permanent, fapt pentru care Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei isi propun si pe termen
mediu continuarea completarii legislatiei secundare in domeniul concurentei si ajutorului de stat
si aplicarea eficienta a politicilor in domeniile respective.
118
O masura importanta si avand un caracter permanent in viziunea celor doua institutii, este
mediatizarea prevederilor Legii Concurentei si Legii ajutorului de stat, a legislatiei secundare
aferente acesteia, precum si a deciziilor luate de Consiliul Concurentei in urma analizei unor
cazuri. Pentru a face posibila respectarea regulilor concurentei de catre agentii economici si
institutiile implicate in activitati ce ar putea afecta concurenta, cunoasterea Legii Concurentei, a
Legii ajutorului de stat si a activitatii institutiilor investite cu administrarea legii este o
componenta esentiala.
O alta prioritate este continuarea procesului de eficientizare a activitatii in domeniul concurentei
si in sfera demonopolizarii si dereglementarii monopolurilor naturale in conformitate cu
Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004 si continuarea procesului de instruire
profesionala a personalului ca o coordonata de baza a dezvoltarii capacitatii institutionale in
domeniul concurentei.
Dupa definitivarea legislatiei secundare in aplicarea Legii ajutorului de stat, se impune evaluarea
structurilor institutionale existente in cadrul Oficiului Concurentei si Consiliului Concurentei si
operarea imbunatatirilor necesare cu investitii suplimentare in resurse umane. Estimam ca vor fi
necesare astfel de reevaluari atat in cursul anului 2002, cat si in anul 2004.
Va fi necesara elaborarea si aplicarea unui program de pregatire profesionala specifica domeniului
ajutorului de stat, atat pentru specialistii din cadrul Oficiului Concurentei, cat si pentru
responsabilii cu acordarea si raportarea ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei din
administratia publica centrala si locala.
4.7.
Agricultura
4.7.1. Construcie instituional pentru politicile agricole sectoriale

Situaia actual
Pentru imbunatatirea capacitatii de coordonare si realizare a activitatilor sale specifice, Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a fost reorganizat prin HG nr. 440/3.05.2001,
care modifica HG nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor.
In vederea crearii unor structuri institutionale capabile sa preia si sa transpuna acquis-ul
comunitar, in special cel privind Politica Agricola Comuna - Organizatiile Comune de Piata, in
structura organizatorica a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor functioneaza Birouri
si Compartimente pe produs. Infiintarea si organizarea acestora a avut la baza audit-ul realizat de
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin programul Phare de infratire institutionala,
care a pus in evidenta necesitatea organizarii acestor structuri, similare cu acelea din unele tari
membre ale Uniunii Europene.
Birourile pe produs au ca atributii transpunerea acquis-ului comunitar in domeniu, elaborarea
strategiilor sectoriale si asigurarea unui cadru de dialog pe filiera produsului.
Prin OU nr. 142/2000 a fost infiintata Agentia SAPARD pentru implementarea tehnica si
financiara a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
(SAPARD).
Agentia SAPARD este institutie publica, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, avand un numar total de 145 posturi si
compartimente de activitate specifice la nivel central (directii, servicii) si regional (8 Birouri
regionale).
119
In realizarea atributiilor sale, Agentia SAPARD coopereaza si se consulta cu Autoritatea de

Management pentru Programul SAPARD, constituita in cadrul Ministerului Integrarii Europene
(HG nr. 336/2001).
Implementarea Programului SAPARD se va realiza in conformitate cu prevederile Acordului
Multianual de Finantare SAPARD (semnat la 2 februarie 2001) si cu strategia i masurile stabilite
in Programul National pentru Agricultura i Dezvoltare Rurala (PNADR), aprobat prin Decizia
Comisiei Europene din 12 decembrie 2000.
Obiectivul principal il constituie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor de a implementa Politica Agricola Comuna.
Masurile prevazute pe termen scurt sunt:
-
Continuarea armonizarii legislative in principalele sectoare agricole, cu accent pe standardele

de comercializare, organizatiile de producatori si sistemul informational al pietei;
Continuarea procesului de creare a cadrului institutional, de instruire si dotare tehnica necesar

pentru derularea programului SAPARD, precum si pregatirea intregului sistem operational in
vederea implementarii acestui instrument de pre-aderare;
Acordarea de asistenta Birourilor/Serviciilor pe produs privind :

-
identificarea si adoptarea masurilor comunitare orizontale relevante pentru prioritatile

de dezvoltare agricola si rurala pe termen scurt si mediu;
imbunatatirea coordonarii orizontale a directiilor MAAP, in vederea dezvoltarii

capacitatii sectoarelor agricole de a face fata solicitarilor specifice pietei Uniunii
Europene.

Continuarea dezvoltarii capacitatii institutionale si administrative a Ministerului Agriculturii,
Alimentatie si Padurilor se va axa pe:
-
Transpunerea legislatiei si a cerintelor politicii agricole comunitare pentru principalele

sectoare agricole prevazute ca prioritare pe termen scurt;
Cresterea capacitatii de expertiza (inclusiv analiza economica) a expertilor la nivel central si

teritorial, pentru elaborarea strategiilor si implementarea politicilor agricole de piata;
Pregatirea cadrului institutional necesar aplicarii mecanismelor Politicii Agricole Comune,

specific Agentiei de Plati: armonizarea legislativa, instruire personal, dotari cu echipamente
specifice;
Dotarea cu logistica si echipamente informationale a administratiei centrale si teritoriale.
4.7.1.1. Sectorul viti-vinicol

Situaia actual
In cursul anului 2000, a fost aprobata OG nr. 34/2000 pentru modificarea si completarea Legii
Viei si Vinului nr. 67/1997.
In vederea transpunerii in totalitate a cerintelor Reglementarii (CE) nr. 1493/1999 pentru
organizarea comuna a pietei viti-vinicole, a fost elaborat si promovat un nou proiect de lege a viei
120
si vinului. Acest proiect transpune prevederile Uniunii Europene in ceea ce priveste drepturile de
plantare si replantare, mecanismele de piata pentru sustinerea depozitarii private pentru vinul de
masa, must si must concentrat de struguri, precum si utilizarea mustului de struguri pentru
cresterea concentratiei alcoolice sau ca indulcitor. Proiectul este in curs de avizare si urmeaza sa
fie adoptat de catre Parlamentul Romaniei.
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 17/240/2000 privind natura,
continutul, denumirea de origine, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea
bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii, transpune in legislatia nationala prevederile
Reglementarii (CE) nr. 1576/89, referitoare la definirea bauturilor alcoolice distilate.
A fost incheiat Acordul Comercial intre Romania si Uniunea Europeana pentru vin si bauturi
alcoolice distilate, sub forma de schimb de scrisori, semnat la 22 martie 2001, la Bruxelles.
Acordul prevede deschiderea de catre Uniunea Europeana, la importul de vin din Romania, a
unui contingent tarifar anual de 300.000 hl cu taxe vamale zero si respectiv deschiderea de catre
Romania, la importul din Uniunea Europeana, a urmatoarelor contingente: 60.000 hl vin cu taxa
vamala zero; 1.500 hl distilat de vin sau de tescovina din struguri cu taxa vamala de 50% din taxa
MFN si 1400 hl whiskey cu taxa vamala 50% din taxa MFN. A fost negociat si convenit un nou
Acord bilateral intre Romania si UE privind protejarea reciproca si controlul denumirilor de
origine a vinurilor si bauturilor alcoolice. Cadrul juridic pentru implementarea acestui Acord
urmeaza sa fie reglementat printr-un Protocol Aditional la Acordul European.
Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 24/2000, a fost aprobata lista
cuprinzand indicatiile geografice si mentiunile traditionale admise spre utilizare in Romania
pentru bauturi alcoolice spirtoase, distilate din subproduse rezultate la fabricarea vinului si din
fructe.
Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 39/29.02.2001, s-a infiintat
Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor (ONDOV), care emite certificate
referitoare la drepturile de productie pentru vinuri si alte produse specifice sectorului cu denumiri
de origine. Structura ONDOV prevede 5 experti la nivel central si 19 specialisti la nivel teritorial
care activeaza in zonele viticole.
In ceea ce priveste cadastrul viticol, a fost adoptat Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 34/2000 privind normele metodologice de realizare si tinere a cadastrului viticol,
armonizat cu Reglementarea (CE) nr. 649/87 privind modalitatile de aplicare si stabilire a
cazierului viticol comunitar. Acest ordin prevede definirea notiunii de cadastru viticol, modul de
organizare a lucrarilor de cadastru viticol, evidenta cadastrala a parcelelor, documentele finale ale
cadastrului viticol, administrarea si intretinerea lucrarilor de cadastru viticol.
Principalul obiectiv este de a continua armonizarea legislatiei si de a intari capacitatea
administrativa in sectorului viticol. Pe termen scurt, masurile prevazute sunt:
-
Continuarea armonizarii cadrului legislativ national cu prevederile legislative comunitare

privind normele de aplicare pentru vin si vie, pentru denumirile de origine, precum si in
sectorul de inspectie viticola;
Continuarea organizarii cadastrului viticol;
Instruire profesionala in domeniu;
Alinierea controlului calitatii vinurilor.
121

In cadrul principalului obiectiv enuntat au fost prevazute urmatoarele masuri:
-
Armonizare legislativa, organizarea registrului viticol, instruire privind registrul viticol;
Dotare tehnica pentru doua laboratoare de control al calitatii vinului si perfectionarea

activitatii laboratoarelor autorizate pentru controlul si analiza vinurilor la export;
Perfectionarea activitatii organismelor de control: Institutul de Cercetari Tehnice Viticole si

Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor.
4.7.1.2. Cadastrul agricol

Situaia actual
Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si
celor forestiere prevede extinderea punerii in posesie de la 10 ha la 50 ha teren agricol, precum si
punerea in posesie cu pana la 10 ha de padure. Comisiile judetene si comunale constituite pentru
aplicarea acestei legi analizeaza in prezent cererile si actele doveditoare depuse de solicitanti si
valideaza dreptul de proprietate.
Stadiul aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data de 31 decembrie 2000, reflecta
punerea in posesie a unei suprafete reprezentand 87,3% din totalul de 9.425.248 ha, care
corespunde unui procent de 83,9% din totalul de 4.716.062 persoane. Titlurile de proprietate
eliberate reprezinta 79,8% din total. Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2001 vor fi eliberate
titlurile de proprietate in proportie de 95% si ca pana in anul 2004 se finalizeaza aplicarea Legii
fondului funciar.
Situatia aplicarii Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, la data de 30.04.2001,
arata ca suprafata instrainata in intravilan totalizeaza 35.616 ha, iar in extravilan 76.727 ha, date
care indica faptul ca piata funciara incepe sa functioneze.
A fost adoptata HG nr. 269/2001 privind registrul agricol. Prin aceasta se aproba registrul agricol
pentru perioada 20012005 si se prezinta in detaliu (anexele 1 si 2 ale HG nr. 269/2001)
formularele care trebuie completate. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna
cu Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Finantelor
Publice sunt institutiile imputernicite sa elaboreze normele tehnice de completare a registrului
agricol. Cheltuielile privind tiparirea si difuzarea formularelor vor fi suportate din bugetele locale
ale comunelor, oraselor si municipiilor.
-
122
Stabilirea unui registru cadastral agricol si asigurarea functionarii efective a pietei funciare.
Masurile necesare organizarii cadastrului agricol cuprind:
-
determinarea suprafetelor din punct de vedere calitativ (pe clase de bonitate) si

cantitativ (din punct de vedere al suprafetei), pe proprietar, categorii si subcategorii
de folosinta agricola. Determinarile cuprind teritoriile administrative unde in cursul
anului 2000 s-a finalizat aplicarea legilor funciare si acestea vor utiliza ca baza studiile
pedologice intocmite in anul 2000;
continuarea intocmirii planului cadastral agricol la scari adecvate, precum si a

registrelor cadastrale agricole;
furnizarea catre persoanele fizice si juridice interesate a datelor rezultate din cadastrul
agricol;
continuarea dotarii si instruirii personalului din domeniu;
organizarea registrului cadastral.

-
Continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie

de evolutia indicatorilor specifici.
4.7.1.3. Statistica agricol

Situaia actual
Prin adoptarea OG nr. 111/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992 privind
organizarea statisticii publice in Romania, a fost consolidat cadrul legal si administrativ cu
atributii in domeniul statisticii. In acest sens, Institutul National de Statistica (INS) coordoneaza
din punct de vedere metodologic compartimentele statistice din cadrul organelor de specialitate
ale administratiei publice centrale, care au primit atributii pe linia statisticii oficiale.
In anul 2000, a fost semnat Protocolul privind cadrul de cooperare intre Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si Institutul National de Statistica, vizand alinierea statisticii agricole
romanesti la standardele Uniunii Europene.
Incepand cu anul 2001, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor participa efectiv, alaturi
de reprezentantii Institutului National de Statistica, la realizarea unor cercetari de statistica
agricola, urmand ca, treptat, ministerul sa preia o serie de componente de statistica agricola in
scopul realizarii unor cercetari si activitati statistice agricole care raspund cerintelor Eurostat.
Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 45/27.02.2001 privind
infiintarea retelei de statistica agricola si pescuit din cadrul Directiilor generale judetene pentru
agricultura si alimentatie si a municipiului Bucuresti, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor si-a constituit propria retea de statistica agricola si pescuit la nivel de judet, pana la nivel
de comuna (respectiv Camere agricole), pentru a putea realiza in bune conditii colectarea datelor
din teritoriu cu ocazia realizarii cercetarilor statistice.
Obiectivul principal pe termen scurt, mediu si lung este armonizarea statisticii agricole din
Romania cu normele si standardele sistemului statistic european. Principalele masuri si activitati
pe termen scurt vizeaza:
-
Armonizarea legislativa si instruirea personalului;
Derularea anchetelor statistice si recensamantului agricol, prin realizarea de cercetari statistice

conform Programului Cercetarilor Statistice si Studiilor Economice pentru anul 2001, pentru:
suprafata recoltata si productia vegetala obtinuta (perioada 01.04 - 15.11.2001); suprafata
cultivata a serelor si productia de legume cultivate in sere (perioada 01.01 - 31.12.2001).
Cercetarile vor fi de tipul cercetare statistica anuala selectiva, avand ca sfera de cuprindere
agentii economici cu activitate principala agricultura si gospodariile populatiei care intrunesc
conditiile de exploatatie agricola, stabilite in Metodologia de desfasurare a cercetarilor
statistice.
123
Pregatirea si realizarea la sfarsitul anului 2002 a Recensamantului General Agricol. Rezultatele

recensamantului vor constitui baza Registrului Exploatatiilor Agricole. Pentru aceasta
masura, pentru anii 2002 si 2003 sunt prevazute fondurile necesare in bugetele institutiilor
implicate (INS, MAAP).

-
Continuarea armonizarii si alinierii la metodele si practicile statistice ale Uniunii Europene,

precum si instruirea personalului;
Derularea anchetelor statistice si a recensamantului agricol (in conformitate cu prevederile

HG nr. 920/1998, potrivit careia recensamantul general agricol incepe in luna decembrie
2002 si va continua in anul 2003, fiind finalizat in luna august a anului 2003);
Promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului, folosind serviciile

de teledetectie CRUTA - Centrul Roman pentru Utilizarea Teledetectiei in Agricultura.
4.7.2. Sectorul sanitar veterinar

Situaia actual
Agentia Nationala Sanitara Veterinara reprezinta autoritatea veterinara competenta centrala,
functionand in structura proprie a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (Legea
sanitara veterinara nr. 60/1974 cu modificarile si completarile ulterioare, HG nr. 440/3.05.2001).
Au continuat actiunile initiate in scopul intaririi capacitatii institutionale si administrative a
serviciilor veterinare, centrale si teritoriale, pentru domeniul sanatatii animalelor si sanatatii
publice.
A continuat activitatea de transpunere a legislatiei comunitare in legislatia nationala pentru
domeniul sanitar veterinar. In acest sens, exista norme sanitare veterinare aprobate prin ordine
ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, care contin prevederi pentru aspecte
importante ale activitatii sanitare veterinare, in domeniul protectiei animalelor, bunei practici de
laborator, identificarii animalelor, certificarii animalelor vii si produselor de origine animala,
precum si privind stabilirea unor metode de analiza si valori admise, supravegherea si controlul
unor substante si al reziduurilor acestora la animale vii si in produse de origine animala, masuri
de supraveghere, profilaxie si combatere pentru unele boli transmisibile ale animalelor etc.
Prin implementarea prevederilor cuprinse in aceste ordine, numeroase aspecte ale activitatii
veterinare sunt aliniate la standardele Uniunii Europene si respecta strict cerintele legislatiei
comunitare.
A fost achizitionat echipament performant de laborator pentru Institutul de Diagnostic si
Sanatate Animala (unul dintre cele trei institute centrale subordonate Agentiei Nationale Sanitare
Veterinare, cu obiect de activitate in diagnosticul i controlul bolilor la animale) si pentru 5
laboratoare sanitare veterinare de stat judetene, precum si echipamente informatice pentru 5
puncte de frontiera. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala a beneficiat de dotarea cu
echipament necesar pentru diagnosticul de laborator in sectiile existente, precum si de o parte din
instalatiile si aparatura care vor intra in dotarea noii cladiri a institutului, in care va functiona
laboratorul cu grad 3 de securitate biologica.
S-au realizat instruiri ale specialistilor romani in domeniul controalelor veterinare de frontiera,
identificarii animalelor, supravegherii epidemiologice, alimentatiei animalelor, auditului de
laborator, controlului calitatii. Aceste instruiri au vizat atat cresterea gradului de pregatire
124
profesionala, cat si formarea de formatori, respectiv specialisti romani care vor asigura
pregatirea profesionala continua a personalului din cadrul serviciilor veterinare.
Obiectivul major il constituie intarirea capacitatii administratiei sanitare veterinare pentru
preluarea si implementarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste:
-
continuarea armonizarii legislative privind controlul la frontiere, diagnosticarea, inregistrarea

animalelor, instruirea personalului;
constructia institutionala, investitii si dotari specifice.
Actiunile specifice prevad:

-
Imbunatatirea capacitatii (la nivel central si teritorial) de implementare si supraveghere a

respectarii legislatiei armonizate. Aceasta masura va viza in special: imbunatatirea capacitatii
administrative si manageriale a serviciilor veterinare; imbunatatirea supravegherii si
combaterii bolilor transmisibile ale animalelor, precum si imbunatatirea sistemului de
supraveghere a reziduurilor; imbunatatirea procedurilor de import/export, precum si a
procedurilor si facilitatilor de control de frontiera;
Finalizarea lucrarilor la noua cladire a Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala, in care

va functiona laboratorul cu grad 3 de securitate biologica, prin: continuarea dotarii cu
echipamente; asistenta tehnica oferita de experti internationali, concretizata inclusiv in
garantii ca zona de biosecuritate de grad 3 corespunde cerintelor tehnice si biologice impuse
de Uniunea Europeana;
Controlul la frontiere continuarea dotarii cu echipamente si mijloace de comunicare si

control a inspectoratelor de politie sanitara veterinara de frontiera;
Modernizarea laboratoarelor sanitare veterinare in vederea autorizarii si acreditarii si

modernizarea circumscriptiilor de control alimente;
Modernizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii laptelui;
Proiectarea si implementarea sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor,

inclusiv proiectarea si punerea in functiune a retelei informatice a serviciilor veterinare din
Romania;
Alinierea legislativa la cerintele Uniunii Europene privind ecarisarea teritoriului si prelucrarea

deseurilor de origine animala.

Masurile prevazute pe termen scurt vor fi continuate prin activitati specifice privind:
-
Continuarea imbunatatirii capacitatii (la nivel central si teritorial) de implementare a legislatiei

armonizate si controlul respectarii acesteia;
Continuarea alinierii la cerintele UE in ceea ce priveste capacitatea de diagnostic si testare de

laborator;
Continuarea implementarii sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor;

dezvoltarea si supravegherea functionarii retelei informatice a serviciilor veterinare din
Romania;
Continuarea alinierii la cerintele UE privind ecarisarea teritoriului si prelucrarea deseurilor de

origine animala, prin implementarea legislatiei nationale armonizate in domeniu.
125
4.7.3. Sectorul fitosanitar

Situaia actual
Prin HG nr. 440/2001, Agentia Nationala Fitosanitara a fost organizata ca Directie Fitosanitara,
cu aceleasi atributii, in structura organizatorica a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor.
A fost infiintat Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si
Produse Vegetale, institutie aflata in coordonarea tehnica a Directiei Fitosanitare. Regulamentul
de organizare si functionare a Laboratorului Central a fost aprobat prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 20/2001.
Au fost elaborate si aprobate o serie de acte normative armonizate cu acquis-ul comunitar, in
domeniile:
-
Controlului fitosanitar: OG nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si

raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in
Romania; pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 a fost
elaborat un proiect de Hotarare de Guvern care in prezent este in curs de adoptare; Ordinul
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 199/2000 privind persoanele
imputernicite sa elibereze certificate fitosanitare pentru plante, produse vegetale sau articole
reglementate destinate exportului (aceste acte legislative transpun Directiva Consiliului
2000/29/CEE); Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 80/2000 pentru
aprobarea Normei privind conditiile minime necesare pentru efectuarea controlului
fitosanitar vamal (Directiva Comisiei 98/22/CEE); Ordinul ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 81/2000 privind masurile pentru combaterea si prevenirea
raspandirii paduchelui din San Jose Quadraspidiotus perniciosus (Directiva 69/466/CEE);
Controlului reziduurilor: OU nr. 262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime

de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale (Directivele 76/895/CEE;
86/362/CEE; 90/642/CEE); Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
29/2001 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante si produse vegetale in
vederea efectuarii analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de
pesticide (Directiva 79/700/CEE); Ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor si ministrului sanatatii si familiei nr. 95/224/2001 privind stabilirea limitelor
maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale, care transpune prevederile
Directivelor Consiliului 76/895/CEE, 86/362/CEE si 90/642/CEE.

In cadrul obiectivului general de intarire a capacitatii administratiei fitosanitare in domeniul
controlului fitosanitar, al reziduurilor de pesticide si al metodelor de diagnostic, pe termen scurt
se prevede:
-
Continuarea armonizarii legislative privind:

-
126
controlul fitosanitar: inregistrarea producatorilor, depozitelor si centrelor de

expediere a cartofilor de consum; obligatiile producatorilor si importatorilor de
plante, produse vegetale sau articole reglementate si detaliile inregistrarii acestora;
conditiile in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole
reglementate pot fi introduse sau deplasate pentru testari, in scopuri stiintifice sau
pentru lucrari de selectie varietala; controlul la Ralstonia solanacearum;
controlul produselor de uz fitosanitar: stabilirea limitelor maxime de reziduuri de

pesticide in plante si produse vegetale; interzicerea introducerii pe piata si a utilizarii
produselor de uz fitosanitar care contin anumite substante active; plasarea pe piata a
produselor de uz fitosanitar.
Dotarea si modernizarea Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara;
Instruirea specialistilor in domeniul controlului fitosanitar si al controlului reziduurilor de

pesticide in plante si produse vegetale.

Obiectivul general cuprinde urmatoarele masuri:
-
Continuarea armonizarii legislative;
Efectuarea de investitii, dotarea laboratoarelor, consolidarea sistemului informatic, intarirea

punctelor de control la frontiera.
Actiuni specifice:
-
Continuarea armonizarii legislative privind:

-
controlul fitosanitar: pasaportul fitosanitar si reguli detaliate ale monitorizarii in

scopul recunoasterii zonelor protejate;
controlul produselor de uz fitosanitar: plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar.
Intarirea controlului fitosanitar vamal si la locul de producere, precum si a controlului

reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale;
Alinierea metodelor de diagnostic, prin modernizarea echipamentelor, reorganizarea si

extinderea retelei de laboratoare existente;
Dotarea laboratoarelor de control a calitatii produselor de uz fitosanitar, laboratoarelor de

prognoza si avertizare;
Imbunatatirea facilitatilor de comunicare si a surselor de informare stiintifica;
Extinderea sistemului informational computerizat la nivelul celor 42 de directii fitosanitare

judetene si 32 de inspectorate vamale de carantina fitosanitara;
Instruirea specialistilor in domeniul controlului fitosanitar, controlului calitatii produselor

fitosanitare si controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale.
4.7.4. Sectorul semine i material sditor

Situaia actual
Se afla in aplicare Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 7/2000 privind regulamentul
pentru testarea si inregistrarea semintelor de plante agricole.
A fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 75/1995 privind
producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor,
precum si inregistrarea soiurilor de plante. Acest proiect de lege se afla in curs de avizare la
ministerele implicate.
Proiectul de act normativ are in vedere: definirea termenilor conform reglementarilor Uniunii
Europene; detalierea conditiilor de admitere la import; reglementarea producerii si circulatiei
unor seminte de plante in vederea conservarii resurselor genetice. Un capitol special cuprinde
127
prevederi specifice pentru reglementarea pietei semintelor si a comercializarii soiurilor modificate

genetic.
Prin noul cadru legislativ propus, s-a urmarit si optimizarea modalitatilor ulterioare de adoptare a
actelor normative secundare, care sa cuprinda reglementari de aplicare ce permit o armonizare
mai rapida cu prevederile specifice din legislatia Uniunii Europene in domeniu.
Intarirea capacitatii institutionale si administrative in sectorul controlului si certificarii semintelor
si materialului saditor, constituie obiectivul principal pe termen scurt si mediu.
Pe termen scurt sunt prevazute:
-
Continuarea procesului de armonizare legislativa, implementarea reglementarilor adoptate,

instruirea personalului;
Continuarea dotarii si modernizarii inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si

materialului saditor si a Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor;
Intarirea retelei informatice nationale in acest sector.

Urmatoarele masuri specifice sunt prevazute pe termen mediu:
-
Perfectionarea procedurilor practice de aplicare a reglementarilor comunitare si urmarirea

actualizarii permanente a legislatiei in domeniu;
Intarirea capacitatii administrative, trecerea la autofinantarea organismelor care administreaza

sectorul seminte si material saditor si cooperarea cu organismele asociative ale agentilor
economici implicati;
Intarirea controlului calitatii semintelor si materialului saditor.
4.7.5. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD

Situaia actual
Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al Romaniei (PNADR) a fost aprobat de
Comisia Europeana prin Decizia din 12 decembrie 2000, devenind astfel program operational
multianual pentru perioada 20002006.
Elaborat in conformitate cu Articolul 4 al Reglementarii (CE) nr. 1268/1999, care stabileste
conditiile pentru intocmirea planurilor de dezvoltare rurala, PNADR fundamenteaza interventiile
Programului SAPARD in Romania pentru perioada de preaderare, avand drept obiective
preluarea acquis-ului comunitar si imbunatatirea structurilor de piata in domeniul agriculturii si
dezvoltarii rurale.
PNADR include o descriere in amanunt a masurilor propuse pentru implementare, structurate in
patru axe prioritare definite in raport cu necesitatile agriculturii si spatiului rural romanesc: Axa 1
- Imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole procesate; Axa 2 - Imbunatatirea
infrastructurii pentru dezvoltarea agricola si rurala; Axa 3 - Dezvoltarea economiei rurale; Axa 4 Dezvoltarea resurselor umane.
Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune i control financiar, precum i a cadrului
general administrativ, legislativ i tehnic pentru implementarea Programului SAPARD, la data de
128
2 februarie 2001 a fost semnat la Bruxelles Acordul Multianual de Finantare intre Guvernul
Romaniei i Comisia Comunitatilor Europene.
In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2000, reprezentand 153.214.194
EURO, Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene au semnat, la data de 27
februarie 2001, la Bruxelles, Acordul Anual de Finantare.
Ambele Acorduri de Finantare pentru Programul SAPARD se afla in procedura de ratificare,
urmand sa intre in vigoare dupa notificarea indeplinirii procedurilor interne catre Comisia
Europeana.
Organismul insarcinat cu implementarea tehnica i financiara a Programului SAPARD este
Agentia SAPARD, infiintata in baza OU nr. 142/2000, ca institutie publica cu personalitate
juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei i Padurilor.
In cadrul Ministerului Integrarii Europene s-a constituit Autoritatea de Management pentru
Programul SAPARD (HG nr. 339/2001), organism responsabil cu asigurarea eficientei si
corectitudinii coordonarii i raportarii procesului de monitorizare si evaluare a implementarii
acestui program.
La initiativa Autoritatii de Management, in consultare cu Agentia SAPARD, prin Decizia nr.
271/2001 a Primului Ministru al Guvernului Romaniei, s-a constituit Comitetul de Monitorizare
pentru Programul SAPARD, care va asigura coordonarea implementarii Programului SAPARD
pe intreaga perioada a derularii acestuia, in vederea realizarii obiectivelor specifice.
Comitetul de Monitorizare este un organism cu atributii de coordonare i asigurare a eficientei i
calitatii implementarii Programului SAPARD, avand in structura sa institutii si organisme
nationale relevante, precum si reprezentanti ai Comisiei Europene, cu rol consultativ.
Au fost stabilite localitatile in care isi vor desfasura activitatea Birourile Regionale de
Implementare a Programului SAPARD: Iasi pentru Regiunea 1 Nord-Est; Constanta pentru
Regiunea 2 Sud-Est; Ploiesti pentru Regiunea 3 Sud Muntenia; Craiova pentru Regiunea 4 SudVest Oltenia; Timisoara pentru Regiunea 5 Vest; Satu-Mare pentru Regiunea 6 Nord-Vest; AlbaIulia pentru regiunea 7 Centru si Bucuresti pentru Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov.
In vederea indeplinirii conditiilor necesare acreditarii Agentiei SAPARD, in prezent se desfasoara
o serie de activitati legate de:
-
Definitivarea manualelor de procedura aferente masurilor si submasurilor de finantare;
Consolidarea sistemului informatic;
Constructia sistemului de audit intern;
Definitivarea structurii organizatorice corespunzatoare delimitarii functiilor specifice privind

autorizarea platilor, contabilizarea si efectuarea acestora;
Demersurile necesare in vederea ocuparii posturilor de executie din cadrul birourilor

regionale de implementare.
De asemenea, se are in vedere amendarea si completarea OU nr. 142/2000 privind infiintarea si

organizarea Agentiei SAPARD, aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OU nr. 142/2000.
Obiectivul de promovare a dezvoltarii durabile si integrate a sectorului agricol si zonelor rurale
prin programul SAPARD presupune preluarea acquis-ului comunitar in domeniu si ajustarea
politicilor agricole si de dezvoltare rurala, si cuprinde urmatoarele masuri:
129
Armonizarea legislatiei si instruirea personalului din institutiile implicate si a potentialilor

beneficiari;
Asigurarea functionarii Agentiei SAPARD: pregatire si acreditare, instruire, dotare cu

echipamente;
Implementarea masurilor care sunt finantate in primul an de implementare a Programului

SAPARD;
Analiza, verificarea si selectia proiectelor din cadrul Programului SAPARD.
Actiuni specifice:
-
Armonizarea legislatiei si elaborarea pachetului legislativ necesar implementarii masurilor si

submasurilor aferente Programului SAPARD;
Pregatirea si formarea personalului din administratia publica centrala si locala (formari

tehnice si de analiza economica, monitorizare si evaluare pentru personalul de la nivelul
administratiei locale);
Pregatirea producatorilor agricoli si a celorlalti beneficiari si introducerea sistemului de

educatie continua.
In ceea ce priveste acreditarea Agentiei SAPARD, sunt stabilite urmatoarele actiuni:

-
Definitivarea cadrului legislativ si institutional pentru implementarea programului;
Incheierea acordurilor pentru delegarea unor functii de implementare intre Agentia SAPARD
si institutiile implicate;
Semnarea Acordului dintre Agentia SAPARD si Fondul National privind procedurile

financiare si responsabilitatile celor doua parti;
Finalizarea tuturor procedurilor necesare implementarii Programului si a celorlalte activitati

pentru inceperea procedurii de autoevaluare a Agentiei SAPARD de catre Unitatea de Audit
Intern;
Definitivarea sistemului informatic;
Asigurarea cerintelor operationale pentru Unitatea de Audit Intern si Unitatea de plati;
Autoevaluarea Agentiei SAPARD de catre Unitatea de Audit Intern a Agentiei, elaborarea

raportului de autoevaluare si inaintarea raportului catre Fondul National pentru solicitarea
inceperii preacreditarii Agentiei SAPARD;
Preacreditarea nationala a Agentiei SAPARD;
Transmiterea la Comisia Europeana a documentatiei necesare inceperii procedurilor de

validare a acreditarii de catre Comisia Europeana;
Publicitatea Programului si a masurilor;
Lansarea oficiala a Programului SAPARD.
Actiunea prioritara pe termen scurt o reprezinta asigurarea demararii programului si derularii

masurilor SAPARD prevazute pentru primii doi ani de finantare:
-
Procesarea si marketingul produselor agricole si piscicole;
Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;
Investitii in exploatatii;
Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice si a veniturilor alternative;
130
Silvicultura;
Pregatire vocationala;
Asistenta tehnica.

Masurile prevazute pe termen mediu sunt:
-
Derularea corespunzatoare a programului SAPARD pe cele 4 Axe principale si masurile

aferente acestora;
Asigurarea implementarii programului SAPARD si a functionalitatii intregului sistem

operational, conform prevederilor Acordurilor de finantare incheiate cu Comisia
Comunitatilor Europene.
4.7.6. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale

Situaia actual
In vederea sustinerii dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale, au fost ratificate urmatoarele
Acorduri:
a) Acordul de imprumut 485-RO, dintre Romania si Fondul International pentru Dezvoltare
Agricola (FIDA), pentru finantarea proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni, in
valoare de 12,4 mil. DST (aprox. 16,4 mil. USD), semnat in 10 mai 1999 si ratificat prin OG
nr. 115/1999.
Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea si stabilizarea mediului economic al comunitatilor
rurale din zona proiectului prin promovarea intreprinderilor implicate direct sau care deservesc
sectorul agroalimentar, precum si furnizarea de credite si servicii de dezvoltare rurala pentru
acestea.
Componentele proiectului prevad:
-
Sprijin institutional, din care se finanteaza echipament de birou si costuri de operare, cursuri
de formare;
Credit rural, din care se acorda subimprumuturi beneficiarilor din zona proiectului, pentru
activitati ca: imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agroturismului si
industriilor rurale; furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive si finantarea
stocurilor pentru comercializarea produselor de larg consum si agroalimentare.
b) Acordul de imprumut 4533-RO, dintre Romania si Banca Internationala pentru

Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru finantarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor
din agricultura, in valoare de 11 mil. USD, semnat la data de 27.03.2000 si ratificat prin OG
nr. 63/2000.
Obiectivele proiectului sunt furnizarea tehnologiei, informatiei si instruirii necesare fermierilor si
prelucratorilor agricoli, precum si imbunatatirea eficientei si costurilor in managementul cercetarii
agricole.
Proiectul are doua componente:
-
Sprijin institutional, destinat cresterii capacitatii Agentiei Nationale de Consultanta Agricola si

Consiliului pentru servicii agricole de a implementa proiectul;
131
Acordare de granturi, intr-o suma totala care nu depaseste 8 mil. USD, pentru proiecte cu
preponderenta in cercetare agricola (ex. finantarea de cursuri pentru cultura ciupercilor si
acordarea de fonduri pentru cresterea ciupercilor; infiintarea unor asociatii de producatori
agricoli, imbunatatirea productiei de cartofi, extinderea tehnologiilor pentru productia de
mere de calitate, la costuri minime, etc.).

Obiectivul principal - Promovarea dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale prevede, pe
termen scurt si mediu, derularea componentelor privind:
-
Sprijinul institutional: asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala;
Derularea de linii de credit si acordare de granturi, pentru activitatile prevazute in Acordurile

financiare.
4.7.7. Sectorul forestier

Situaia actual
Prin HG nr. 440/03.05.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, in structura acestuia functioneaza in coordonarea secretarului de stat
pentru paduri: Directia strategii, politici si legislatie silvica si Directia regim si inspectie silvica. Au
fost infiintate cele 16 Inspectorate silvice teritoriale de regim silvic si cinegetic, cu atributii in
controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier public si de stat.
Pentru a asigura o administrare corespunzatoare a fondului forestier si pentru evitarea impactului
negativ asupra padurii datorat procesului de retrocedare a terenurilor forestiere, Directia regim si
inspectie silvica are in componenta doua servicii de administrare: Serviciul de management al
padurilor private si Serviciul pentru controlul aplicarii regimului silvic.
Pentru implementarea unui sistem de control asupra integritatii fondului forestier public si privat,
a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a controlului aplicarii regimului silvic la
nivel central si local, prin HG nr. 1046/2000.
A fost elaborata Strategia dezvoltarii durabile a silviculturii pentru perioada 2000-2020 si Strategia
Nationala pentru combaterea desertificarii, documente de programare care prevad.ca principale
axe strategice: perfectionarea structurilor institutionale si promovarea unei legislatii forestiere in
concordanta cu prevederile comunitare; gestionarea durabila a fondului forestier si conservarea
biodiversitatii padurilor; adoptarea de masuri legislative si actiuni specifice pentru prevenirea si
combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei.
Armonizarea legislativa s-a axat, in principal, pe traspunerea partiala a unor cerinte comunitare
privind:
-
Clasificarea lemnului: HG nr. 1090/2000 pentru aprobarea criteriilor de masurare, clasificare si

marcare a lemnului in stare bruta (Directiva Consiliului 68/89 referitoare la aproximarea
legislatiei statelor membre privind clasificarea lemnului in stare bruta);
Protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice: Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei
mediului nr. 1652/2000 privind aprobarea Normelor si indrumarilor tehnice privind protectia
padurilor (Reglementarea Consiliului 3528/86 referitoare la protectia padurilor impotriva
poluarii atmosferice, Reglementarea Comisiei nr. 526/87 care contine reguli detaliate de
aplicare a Reglementarii 3528/86);
132
Protectia padurilor impotriva incendiilor: Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei

mediului nr. 1654/2000 care aproba noile Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor in
paduri (Reglementarea Consiliului 2158/92 privind protectia padurilor impotriva incendiilor;
Reglementarea Comisiei 1170/93 care stabileste reguli de aplicare a Reglementarii 2158/92);
Comercializarea materialului forestier de reproducere si standarde de calitate externa: au fost revizuite

Instructiunile tehnice privind producerea si controlul genetic al materialelor forestiere de
reproducere si Catalogul national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere, prin
care sunt transpuse prevederi din Directiva Consiliului 66/404 referitoare la standardele de
calitate externa si Directiva Consiliului 71/161 privind calitatea pentru materialul forestier
reproductiv comercializat in Comunitate.
Pentru pregatirea unui Program de dezvoltare forestiera, propus a fi finantat printr-un

imprumut rambursabil de la Banca Mondiala, Guvernul Japoniei a acordat un grant in valoare de
423.670 USD.
Principalele activitati vizate in cadrul programului sunt:
-
Sprijin institutional pentru managementul durabil al padurilor evaluarea rolului si

responsabilitatilor institutionale pentru gospodarirea padurilor si elaborarea unui studiu de
fezabilitate pentru intocmirea bazei de date la nivel national si a sistemului de monitorizare a
padurilor (158.090 USD);
Dezvoltarea sectorului forestier evaluarea necesitatilor proprietarilor de paduri private,

elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere si a unui
studiu de fezabilitate pentru a determina viabilitatea economica si barierele in calea
dezvoltarii sectorului forestier (101.000 USD);
Proiectarea strategiei de constientizare publica (59.450 USD);
Alte activitati cum ar fi: elaborarea unui studiu de impact si a unui plan de management de
mediu privind realizarea programului, elaborarea unui studiu de evaluare sociala si proiectarea
unui sistem de management financiar (105.130 USD).

Obiectivul general de armonizare legislativa si pregatire institutionala in domeniul forestier
prevede pe termen scurt:
-
Masuri de reforma legislativa adoptarea si implementarea de acte normative privind:

masurarea, clasificarea si marcarea lemnului; monitorizarea forestiera; adoptarea legislatiei
necesare pentru implementarea programului SAPARD corespunzatoare masurii
Silvicultura; adoptarea si implementarea legislatiei privind perdelele forestiere de protectie;
Sprijinirea proprietarilor de paduri private in managementul si gestionarea acestora;
Reconstructia ecologica a padurilor si impadurirea unor terenuri degradate, precum si lucrari

de corectare a torentilor.

-
Continuarea alinierii legislative la cerintele comunitare prevazute in Reglementarea (CE)

2158/92 privind protectia padurilor impotriva incendiilor, prin amendarea Codului Silvic.
Aplicarea masurilor specifice este prevazuta a incepe din anul 2004;
Revizuirea standardelor nationale privitoare la materialele forestiere de reproductie, in

conformitate cu anexele Directivei 71/161/CEE, a caror aplicare este preconizata din anul
2004.
133
4.8.
Pescuitul
Situaia actual
Cadrul legislativ
Prin HG nr. 440/2001 pentru modificarea HG nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, activitatile de pescuit, piscicultura,
salmonicultura, precum si cele de control si monitorizare in domeniul pescariei (inspectia
piscicola, fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit), se afla in atributiile Directiei pescuit,
piscicultura, salmonicultura, directie aflata in structura organizatorica a ministerului.
Prin promulgarea Legii nr. 192/19.04.2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (MO
nr. 200/20.04.2001), a fost creat cadrul legislativ de baza pentru restructurarea sectorului
pescaresc si promovarea unor noi actiuni legislative si de constructie institutionala, menite a
asigura preluarea si implementarea acquis-ului comunitar in domeniu.
Organizarea fiierului navelor i ambarcaiunilor de pescuit
A fost aprobat si este inaintat spre publicare in Monitorul Oficial, Ordinul ministrului lucrarilor
publice, transporturilor si locuintei nr. 599/17.04.2001 privind recalcularea tonajului navelor de
pescuit.
A fost elaborat si este in curs de aprobare Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si
locuintei privind marcajul exterior al navelor de pescuit.
Este in curs de elaborare Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru
infiintarea Biroului fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si a regulamentului sau de
functionare.
Aceste acte normative preiau integral prevederile R (CE) 1381/87 si R (CE) 2090/98 care
stabilesc regulile detaliate la marcajul exterior a navelor de pescuit si normele pentru registrul
navelor de pescuit comunitare.
Sistemul de inspecie piscicol
In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de
elaborare Statutul si Regulamentul de organizare si functionare a Biroului pescuit si inspectii din
cadrul Directiei pescuit, piscicultura, salmonicultura. Se preconizeaza ca inspectia piscicola sa
cuprinda un numar de 86 persoane, la nivel central si teritorial, din care 20 de persoane vor
desfasura inspectia activitatii de debarcare la tarm si transport. Restul personalului va avea
atributii in inspectia activitatilor din acvacultura si cea in pescuitul din apele interioare. Inspectia
activitatilor la bordul navelor de pescuit va fi efectuata de 10 persoane din cadrul Garzii de
Coasta, din cadrul Ministerului de Interne.
A fost incheiat in noiembrie 2000, un Protocol de colaborare in domeniul inspectiei pescuitului,
intre Directia pescuit, piscicultura si inspectii din cadrul Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor si Garda de Coasta, componenta a Politiei de Frontiera din cadrul Ministerului de
Interne. Acest protocol stabileste modalitatile de colaborare intre cele doua ministere in vederea
prevenirii si combaterii pescuitului ilegal in apele de frontiera, apele interioare ale Dunarii, apele
maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva a Romaniei.
Structura naional de administrare a fondului piscicol
In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de
elaborare Statutul si Regulamentul de organizare si functionare a Companiei Nationale de
Administrare a Fondului Piscicol, care are ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din
domeniul public si privat al statului. Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol
134
este unitate in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si va administra

fondul piscicol din apele interioare si piscicultura. Atributiile principale ale Companiei Nationale
de Administrare a Fondului Piscicol sunt: privatizarea fermelor piscicole, incheierea de contracte
pentru obtinerea autorizatiilor de pescuit, executarea de populari cu diferite specii valoroase de
pesti, ce sunt pe cale de disparitie.
ntrirea structurii administraiei i organizarea pieei de pete
Directia pescuit, piscicultura si salmonicultura este compartimentul de activitate din structura
proprie a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor cu atributii si responsabilitati in
domeniul pescuitului marin si in apele interioare, piscicultura, salmonicultura, precum si a
controlului asupra aplicarii legislatiei in domeniu. In prezent Directia pescuit, piscicultura,
salmonicultura este structurata in: Biroul piscicultura, care gestioneaza fondul genetic si
urmareste popularile in bazinele naturale neamenajate; Biroul pescuit si inspectii, care cuprinde
activitatea legata de pescuit, inspectie piscicola, fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si
activitatea legata de statistica pescuitului.
In ceea ce priveste negocierile la capitolul 8 Pescuitul, pe data de 30 martie 2001 au avut loc
consultari tehnice cu Comisia Europeana privind Documentul de pozitie al Romaniei pentru
acest capitol. Consultarile au avut loc pe baza chestionarului transmis de Comisia Europeana,
prin care se solicitau informatii suplimentare si clarificari asupra pozitiei prezentate de Romania
la acest capitol.
A fost intocmit si transmis Comisiei Europene, Documentul de pozitie revizuit la capitolul 8
Pescuitul si a fost elaborata pozitia comuna pentru deschiderea negocierilor. Pe data de 17 mai
2001 a fost deschis capitolul in vederea negocierii cu UE. Documentul de pozitie complementar
a fost transmis Comisiei la data de 7 iunie 2001.
A fost elaborat un proiect de Hotarare de Guvern privind infiintarea portului pescaresc
reprezentativ la Marea Neagra. Acest act normativ va permite crearea Pietei de peste la Capul
Midia si instituirea sistemului de declarare zilnica a debarcarilor si desfacerilor productiei primare,
prin note de vanzare-cumparare, conform cu cerintele europene (R(CE) 102/2000 privind
organizarea comuna a pietei produselor din sectorul de pescuit si acvacultura). Actul normativ
mentionat se afla transmis spre avizare la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei.
Avand in vedere importanta segmentului organizatiilor de producatori in organizarea pietei de
peste, se va avea in vedere elaborarea unor noi legislatii secundare privind recunoasterea
organizatiilor de producatori si implicarea lor in organizarea si dimensionarea productiei functie
de cerere si oferta. In prezent functioneaza organizatii ale producatorilor de peste la Marea
Neagra si in Delta Dunarii si doua organizatii privind procesarea si comercializarea pestelui si
produselor din peste. Acestea urmeaza a se adapta in viitor cerintelor europene specifice, odata
cu armonizarea legislatiei in domeniu.
Se are in vedere elaborarea legislatiei nationale care sa raspunda prevederilor inscrise in R(CE)
80/2001 privind aplicarea R(CE) 104/2000, care se refera la comunicarile aferente recunoasterii
organizatiilor de producatori.
Obiectivul general de armonizare legislativa si intarire a capacitatii institutionale si administrative
in domeniul pescuitului, prevede pe termen scurt:
-
Continuarea armonizarii legislative privind: sistemul de raportare a capturilor si debarcarilor;

norme de comercializare si etichetare a pestelui proaspat si produselor prelucrate; statistica
pescuitului; organizatii de producatori si criterii de recunoastere; organizarea si functionarea
Comitetului consultativ national pentru sectorul pescaresc organism cu rol de consultanta
135
in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin document de

pozitie);
-
Elaborarea planului detaliat privind introducerea si implementarea Politicii Comune a

Pescuitului si a strategiei si politicii de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin
Elaborarea regulamentului de organizare si functionare a Companiei Nationale de

Administrare a Fondului Piscicol;
Elaborarea regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei piscicole;
Imbunatatirea Planurilor comune de actiune dintre Inspectia piscicola si Inspectoratele de

politie judetene, Politia de Frontiera si Garda de Coasta;
Intarirea capacitatii administrative si institutionale centrale si teritoriale prin reorganizarea

fostei Directii de pescuit, piscicultura si inspectii, care sa cuprinda in structura finala sase
birouri specializate: Pescuit, Statistica, Inspectie piscicola, Acvacultura, Produs piscicol,
Fonduri Structurale;
Masurile de intarire a capacitatii administrative incep din 2001 si vor continua pana in 2007. Se
urmareste intarirea capacitatii administrative centrale, respectiv a Directiei de pescuit,
piscicultura, salmonicultura, in primul rand prin cresterea numarului de personal angajat si de aici
asigurarea conditiilor necesare largirii atributiilor directiei, dezvoltarea capacitatii administratiei de
aplicare a politicii nationale in domeniu, in stransa corelare cu cea comunitara (angajament
-
Consolidarea sistemului de inspectie zonal (Marea Neagra, fluviul Dunarea si apele interioare)
de supraveghere si control al respectarii reglementarilor privind exploatarea rationala a
resurselor pescaresti si de incadrare in cotele alocate;
Elaborarea actelor normative specifice privind aplicarea strategiei si politicii de dezvoltare a

sub-sectorului acvacultura si de protectie a fondului genetic;
Continuarea armonizarii legislative privind: organizarea si functionarea pietei de peste la nivel

national; infiintarea pietei de licitatie; supravegherea normelor de igiena, calitate si a
standardelor de comercializare a pestelui; monitorizarea preturilor de vanzare in punctele de
debarcare; monitorizarea prin satelit a navelor de pescuit si crearea centrului de receptie de la
tarm (angajament asumat prin document de pozitie);
Elaborarea actului normativ privind conditiile de acces ale navelor straine de pescuit in apele
teritoriale ale Romaniei, pe baza de reciprocitate, similare conditiilor aplicate in statele
membre UE (angajament asumat prin document de pozitie);
Continuarea consolidarii institutionale si administrative centrale si teritoriale; instruire

personal (proiect Phare);
Dotarea cu echipamente pentru controlul activitatii la tarm pentru Inspectia piscicola, pentru
activitatea de statistica, si dotarea cu instalatii de frig si de control al calitatii in punctele de
debarcare.
136
4.9.
Politica n domeniul transporturilor
Situaia actual
Asa cum se precizeaza si in Raportul Comisiei Europene din luna noiembrie 2000 privind
progresele inregistrate de Romania privind integrarea europeana, in domeniul transporturilor s-au
facut pasi importanti atat in ceea ce priveste adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar, cat si in
ceea ce priveste obiectivele de infrastructura. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei (MLPTL) a elaborat Documentul de pozitie revizuit pentru capitolul 9 Politica in
domeniul transporturilor, care a fost transmis forurilor comunitare la 2 martie 2001.
SERVICII DE TRANSPORT
Transporturi interioare
Transporturi rutiere
Sectorul transporturilor rutiere nationale si internationale a fost cel mai dinamic in ceea ce
priveste adaptarea la principiile economiei de piata. Pentru a satisface normele europene si a avea
acces pe piata comunitara, operatorii romani de transport rutier s-au angajat in operatiuni de
leasing, achizitionand camioane performante produse in Uniunea Europeana, in conditii
financiare care au presupus eforturi substantiale. Astfel, o prima estimare arata ca, la 31.12.2000,
existau in dotarea agentilor economici circa 5000 de vehicule corespunzand normelor Euro 1 si
Euro 2 si circa 1000 de vehicule Euro 3 folosite pentru transportul rutier international.
Conform prevederilor legislatiei romanesti, incepand cu data de 01.01.2001, vehiculele fabricate
in strainatate si avand greutatea mai mica de 3,5 tone trebuie sa indeplineasca norma Euro 3
pentru omologarea de tip, iar de la 01.01.2002, pentru prima inmatriculare, la omologarea
individuala. Operatorii romani de transport rutier beneficiaza pentru anul 2001 de 677 carnete
CEMT, acelasi numar ca si in anul 2000. In raport cu parcul de vehicule performante, numarul
de carnete CEMT este insuficient.
Transporturile rutiere internationale se desfasoara in baza autorizatiilor bilaterale de transport.
Numarul acestora, pe relatiile cu pondere mare in ceea ce priveste schimburile comerciale, este
insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii romani. Este de mentionat faptul ca
accesul soferilor romani pe piata comunitara este, in continuare, conditionat de obtinerea vizei.
Toate acestea cumulate, conduc la costuri uriase pentru operatorii romani si implicit la
decapitalizarea lor, aceasta fiind una din cauzele pentru care aplicarea acquis-ului comunitar din
domeniu se poate realiza numai in mod gradat (de exemplu introducerea tahografului, a pragului
financiar pentru accesul la profesie). In relatia cu Statele Membre, Romania va beneficia, dupa
intrarea in vigoare a Acordului rutier de tranzit, de inca 7000 de autorizatii rutiere de tranzit.
Acordul rutier de tranzit, parafat de cele doua parti, va fi semnat in cursul acestui an.
Transporturi feroviare
Reforma sistemului feroviar din Romania a inceput in anul 1998 prin reorganizarea Societatii
Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR). Aceasta s-a divizat intr-o companie nationala, doua
societati nationale si doua societati comerciale avand ca obiecte de activitate:
-
gestionarea infrastructurii feroviare si a patrimoniului auxiliar feroviar;
transportul feroviar de marfuri;
transportul feroviar de calatori;
administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR;

137
asigurarea serviciilor financiar-contabile si juridice.
Prin aceasta divizare s-a realizat separarea contabila si financiara a infrastructurii de partea de
exploatare. De asemenea, s-a introdus taxa de acces pe infrastructura pentru operatorii feroviari.
In scopul eficientizarii transportului de calatori si pentru a degreva bugetul de stat, prin HG nr.
1046/1999 (MO nr. 639/28.12.1999) privind infiintarea unor societati comerciale regionale de
transport feroviar public de calatori prin reorganizarea Societatii Nationale de Transport Feroviar
de Calatori CFR-Calatori-SA, aceasta a fost la randul ei reorganizata, prin divizarea in opt
operatori regionali si un operator de lung parcurs.
Dupa un an de functionare independenta a celor noua societati, Guvernul a reanalizat activitatea
acestora, cu scopul de a identifica avantajele si dezavantajele acestei separari. Dezavantajele care,
prin efect, au depasit avantajele obtinute, au determinat Guvernul sa reuneasca cei noua operatori
intr-unul singur, prin HG nr. 274/2001. Dezavantajele mentionate constau in faptul ca:
-
nu exista inca un cadru legal care sa permita sustinerea din bugetele locale a costurilor
aferente obligatiei de serviciu public;
nu a fost inca stabilita modalitatea de separare a costurilor si veniturilor intre diferitii

operatori care participa la acelasi proces de transport de calatori. Lipsa unui sistem de
eliberare a biletelor de calatorie cu ajutorul tehnologiei informatice pe intreaga retea nu
permite o repartizare corespunzatoare a veniturilor, ceea ce nu stimuleaza exploatarea pe
principii comerciale a serviciului de transport feroviar de calatori;
repartizarea activelor companiei de calatori initiale intre cei noua operatori nu a fost efectuata
in mod corespunzator, avand ca urmare efecte negative, cum ar fi turnusuri mai putin
eficiente pentru locomotive si mecanici, care au condus in final la costuri de exploatare mai
ridicate.
Totusi, avantajele perioadei de functionare independenta au fost preluate in noua organizare, in

sensul ca cei opt operatori regionali au devenit centre de costuri in cadrul SNTFC CFR
Calatori, avand in acelasi timp un inalt grad de independenta manageriala. In acest mod, s-a
mentinut un nivel corespunzator de responsabilitate a personalului de conducere a acestor
centre.
Ca o concluzie, se poate spune ca Guvernul a decis sa revina la organizarea unui singur operator
de transport feroviar de calatori deoarece a constatat ca nu au fost create conditiile adecvate
pentru functionarea independenta a celor noua societati feroviare, ceea ce a afectat in mod
negativ serviciile feroviare de calatori.
Pe langa operatorii enumerati mai sus, au fost licentiati si patru transportatori de marfa privati,
ceea ce dovedeste ca in transporturile feroviare accesul liber la piata a devenit un fapt.
In prezent, in Romania, operatorii de transport feroviar au la dispozitie o retea de 11.430 km, din
care: 2.350 km linii duble electrificate si 1.514 km linii simple electrificate, avand in retea 1051
statii de cale ferata.
Dotarea operatorilor feroviari desprinsi din SNCFR cuprinde 63.809 vagoane de marfa, 4.086
vagoane de calatori, 1.771 locomotive electrice, diesel electrice si diesel hidraulice. Au fost
modernizate 35 de locomotive diesel si electrice, 157 de vagoane pentru calatori si 750 de
vagoane de marfa.
Transporturi combinate
Tehnologia de transport combinat a suferit un regres major in perioada 1992-2000 in Romania.
Cu toate ca exista 30 de terminale de transport combinat, dintre care doua terminale RO-LA, nu
exista posibilitati financiare pentru dezvoltarea la parametri europeni a unor terminale de acest
tip in marile centre logistice de distributie din tara (Bucuresti, Constanta, Sibiu, etc.).
138
Dezvoltarea transportului combinat, in general si a liniilor regulate in special, constituie prioritati

ale Guvernului Romaniei.
MLPTL a facut eforturi pentru promovarea si dezvoltarea unei linii de transport cu ferry-boat-ul
intre portul Constanta si porturile georgiene si respectiv turcesti. Ca o masura de promovare si
incurajare, autoritatile romane au acordat acestui tip de transport facilitati, cum ar fi scutirea de
taxe portuare, in ideea materializarii legaturii cu tarile din Caucaz si Asia Centrala. Datorita
parametrilor tehnici diferiti (lipsa terminalelor adecvate, diferenta de ecartament, etc) si din
motive comerciale, pana in acest moment experimentul s-a dovedit a fi un esec.
Pentru introducerea navelor ferry-boat Eforie si Mangalia, aflate in patrimoniul SNTFM
CFR Marfa, in exploatare de linie pe rute situate in bazinul Marii Negre, urmeaza sa fie
identificate sursele de finantare pentru elaborarea unor studii avand ca obiect:
-
stabilirea fluxurilor de marfa transportate intre Europa si Asia (in ambele sensuri) si a
posibilitatilor de atragere a acestora la transport pe coridorul pan-european de transport IV,
cu continuare pe coridorul TRACECA, utilizand liniile de ferry-boat dintre Romania si
Georgia
fezabilitatea privind schimbarea automata a ecartamentului vagoanelor utilizand osii cu

ecartament variabil.
In Romania exista premisele necesare dezvoltarii transportului combinat. Amenajarile existente si

potentialul acestui tip de transport il recomanda pentru finantare prin PACT (Promoting Actions
for Combined Transport - Regulamentul Consiliului 2196/98/CE) in conditiile in care Comisia
Europeana va mai derula un astfel de program.
Transporturi pe ci navigabile interioare
Pana in 1990, pe Dunare exista o intreprindere de stat, operator unic, care efectua activitatile de
transport fluvial, de operare portuara si de intretinere a infrastructurii. La inceputul anilor '90,
intreprinderea s-a divizat in patru societati comerciale de transport fluvial, noua societati
comerciale de operare portuara si doua regii autonome de administrare si intretinere a
infrastructurii. In prezent, doi dintre operatorii de transport si toti cei noua operatori portuari sau privatizat. In ultimii ani au aparut si societati noi, cu capital integral privat. Serviciile portuare
sunt prestate de catre agenti economici, in mare majoritate firme cu capital privat.
Situatia economica in navigatia interioara este in continuare foarte critica: datorita blocarii
Dunarii ca urmare a crizei din Kosovo, in perioada aprilie-decembrie 1999, agentii economici cu
activitati in domeniul navigatiei interioare au suferit pierderi de aproximativ 100 MEURO si au
fost obligati sa disponibilizeze 4000 de persoane dintr-un total de 5500 (numai in ce priveste
personalul navigant). Pana la blocarea Dunarii, 80% din veniturile transportatorilor fluviali se
realizau ca urmare a transporturilor derulate pe sectoarele ungar, german, si austriac. Aceasta
situatie a ramas neschimbata pana in prezent. Ca urmare, Romania a cerut prin documentul de
pozitie perioada de tranzitie pentru cabotajul dunarean pana la 31 decembrie 2011.
Pana in luna iulie 2001 se va finaliza implementarea unui sistem performant de urmarire a
traficului (VTMS) pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia, realizat cu fonduri
nerambursabile olandeze si contributie din fonduri proprii ale Administratiei Canalelor
Navigabile.
Transporturi maritime
Datorita nivelului ridicat de educare si formare profesionala, precum si a conditiilor de brevetare
si atestare a navigatorilor, Romania figureaza pe Lista alba (IMO-MSC) a natiunilor care au
implementat integral prevederile Conventiei internationale privind standardele de pregatire a
navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie
139
1978 (STCW 1978). Ca o recunoastere, mai multe administratii maritime (de ex. Marea Britanie)
si-au manifestat intentia de a asigura pregatirea navigatorilor in Romania. Totodata, agentii de
recrutare de personal din tari cu traditie in navigatie (de ex. Norvegia) s-au stabilit si opereaza in
Romania.
A demarat implementarea unui sistem performant de urmarire a traficului navelor in Portul
Constanta (VTMIS), sistem care va fi pus in functiune pana la finele anului 2001.
Ca urmare a observatiilor Comisiei, referitoare la domeniul sigurantei maritime, Ministerul
Transporturilor a solicitat si a primit sprijin pentru rezolvarea aspectelor critice, materializat
printr-un proiect de infratire institutionala cu un consortiu format din autoritatile relevante din
Suedia si Spania. Acest proiect abordeaza aspectele privind implementarea activitatilor de: Flag
State Implementation, Flag State Survey, Port State Control, cautare si salvare si interventie in
caz de poluare, conform cerintelor conventiilor internationale si acquis-ului comunitar. Proiectul
este finantat de catre UE si se va finaliza in luna martie 2002. Proiectul se deruleaza in conditii
corespunzatoare.
Servicii n porturi
Administrarea si serviciile in porturi sunt reglementate prin OG nr. 22/1999 privind
administrarea porturilor si serviciile in porturi.
Administratiile portuare au obligatia de a intretine, repara si asigura functionalitatea infrastructurii
portuare si de a asigura serviciile publice portuare. Aceste servicii sunt definite ca fiind serviciile
minim necesare pentru functionarea in siguranta a porturilor si sunt restrictiv enumerate de lege.
Asigurarea lor se realizeaza direct de administratia portului sau prin intermediul unor agenti
economici, prin concesionare, asociere, cesiune sau altele asemenea. Sistemul de tarifare in
vigoare in porturile maritime romanesti se aplica nediscriminatoriu operatorilor romani si straini.
Sistemul contine prevederi stimulative pentru utilizarea intensiva a serviciilor portuare.
Pentru prestarea serviciilor se percep tarife, operatorii portuari fiind obligati sa comunice
administratiei portuare limitele maxime ale tarifelor. Administratiile portuare au obligatia sa
centralizeze si sa publice anual tarifele pentru toate serviciile prestate in porturi, normele de
operare si datele statistice privind traficul portuar.
Este in curs de desfasurare activitatea de comercializare a serviciilor in porturi, care consta in
externalizarea din cadrul administratiilor a acelor activitati susceptibile sa functioneze in regim
concurential. Serviciile de remorcaj, legare/dezlegare a navelor si dragaj se desfasoara in regim
concurential. Au fost externalizate din cadrul administratiilor serviciile de reparatii-intretinere a
infrastructurii portuare, salubrizarea si paza, care au fost preluate de firme private. Serviciul de
pilotaj a fost concesionat pe o durata de 10 ani la 4 firme pentru 4 zone de pilotaj diferite.
Sigurana navigaiei
Certificarea companiilor de navigatie romanesti/nave maritime, in conformitate cu prevederile
Codului ISM - Codul international de management al sigurantei - se face de catre Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei conform cu dispozitiile Legii nr. 85/1997 si ale
HG nr. 510/1997, pe baza auditului efectuat de urmatoarele organisme internationale de
auditare: Bureau Veritas, Germanischer Lloyd, Lloyd Register of Shipping, Det Norske Veritas si
Ferriby Marine. Pana in prezent, conform cerintelor Codului ISM, au fost certificate 9 companii
de navigatie (50 nave maritime).
Eliberarea certificatelor statutare, in conformitate cu prevederile conventiilor internationale, se
face de catre Registrul Naval Roman, in numele Guvernului Romaniei.
Numarul de nave romanesti retinute pentru deficiente in cadrul activitatii de Port State Control
in statele membre ale Paris MoU, a fost diminuat in anul 2000 la jumatate fata de 1999.
Numarul deficientelor pentru care au fost retinute navele au scazut de asemenea la jumatate.
140
1999
2000
Nr. nave retinute
36
Nr. deficiente
312
156
Nr. zile de retinere
312
58
Marea majoritate a navelor cu deficiente a apartinut companiilor cu capital de stat care se afla in
proces de lichidare si inchidere operationala. Este de mentionat ca o singura nava (Sammarina
4) se gaseste in situatia de a fi fost retinuta atat in anul 1999 cat si in 2000; aceasta a si fost
vanduta pentru dezmembrare la data de 18.10.2000.
In prezent, se afla sub pavilion roman 45 de nave, dintre care doar 34 sunt in proprietatea
companiilor romanesti.
Compania Nationala de Radiocomunicatii Navale RADIONAV S.A. - Constanta are in curs de
derulare cu partenerul olandez MARITIME SYSTEM TECHNOLOGY proiectul Maritime
Safety Radio Communication - Romania, realizandu-se sistemul de ascultare in banda de
frecvente ultrascurte (canalul 16) pentru intreg litoralul romanesc al Marii Negre si, totodata,
indeplinirea obligatiilor ce revin statului roman ca urmare a aderarii la Conventia internationala
privind cautarea si salvarea pe mare - SAR, Hamburg 1979, precum si la Conventia internationala
privind ocrotirea vietii omenesti pe mare - SOLAS, Londra 1974. Acest proiect a fost inclus in
programul de finantare nerambursabila PSO PLUS, pe care Guvernul Olandei il deruleaza in
Romania prin agentia guvernamentala SENTER.
In vederea indeplinirii in totalitate a prevederilor conventiilor internationale, se vor achizitiona si
instala in perioada 2001-2002:
-
Echipament NAVTEX;
Radiorelee de mica capacitate;
Antena receptie omnidirectionala activa;
Site-uri VHF in canalele 16, 70 si 24;
Sistem DGPS;
Remorcher multi functional de interventie, salvare si depoluare;
Nava tip Life-boat;
Nava de patrulare.
Transporturi aeriene
Principalul operator aerian in Romania este Compania Nationala de Transporturi aeriene romane
TAROM S.A.. In afara de TAROM, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de
transport aerian alti opt operatori aerieni, dintre care sapte cu capital privat. Licentierea
operatorilor aerieni romani se face in baza Ordinului ministrului transporturilor nr. 578/1998
pentru aprobarea Reglementarii privind acordarea licentei de transport aerian, care preia cea mai
mare parte a prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 2407/92/CE.
Toti operatorii aerieni romani detinatori de licenta de operatori de transport aerian au acces
nediscriminatoriu pe rutele interne. Drepturile de trafic pe rutele internationale se acorda in
conformitate cu prevederile acordurilor aeriene bilaterale incheiate de Romania.
141
La data de 12 ianuarie 2000 a fost semnat un contract intre Ministerul Transporturilor si un

consortiu international condus de banca ABN AMRO, pentru servicii de consultanta in vederea
privatizarii Companiei Nationale TAROM. In luna noiembrie 2000 a expirat perioada prevazuta
pentru depunerea ofertelor in vederea cumpararii de actiuni la TAROM. Nici un investitor
strategic nu si-a manifestat interesul in privatizarea companiei. Consultantul a propus amanarea
procesului de privatizare si reluarea acestuia intr-un moment mai prielnic pe piata internationala,
nu mai devreme de a doua jumatate a anului 2001.
In luna octombrie 2000 a demarat proiectul Restructurarea TAROM si pregatirea companiei
pentru privatizare, proiect finantat de UE prin programul Phare. Consultantul desemnat prin
licitatie este Lufthansa Consulting. Proiectul urmeaza sa fie finalizat in luna octombrie 2002.
INFRASTRUCTUR
Romania este parte la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile Comisiei
Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite:
-
Acordul european privind principalele artere rutiere internationale (AGR), 1975;
Autostrada Trans-Europeana (TEM);
Acordul european privind principalele linii internationale de cale ferata (AGC), 1985;
Calea Ferata Trans-Europeana (TER);
Acordul european privind marile linii de transport combinat international national si

instalatiile conexe (AGTC), 1991;
Protocol la AGTC privind folosirea cailor navigabile interioare in transportul combinat,

1997;
Acordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala

(AGN), 1996.
Pe cale de consecinta, toate proiectele vizand infrastructura urmaresc respectarea parametrilor

din aceste acorduri.
Realizarea/modernizarea/reabilitarea infrastructurilor de transport are loc cu prioritate pe
coridoarele pan-europene multimodale de transport. Romania a semnat Memorandumurile de
Intelegere pentru dezvoltarea coridoarelor IV si IX si a zonei pan-europene de transport a Marii
Negre. Romania va deveni parte si la Memorandumul de Intelegere pentru dezvoltarea
coridorului VII, a carui finalizare a fost impiedicata datorita situatiei de pe Dunare.
Raportul final TINA (octombrie 1999) constituie un document de referinta pentru stabilirea
prioritatilor nationale in ceea ce priveste infrastructura tuturor modurilor de transport si punctele
nodale. MLPTL a elaborat un proiect de lege pentru aprobarea Raportului final TINA, lege care
va prelua si prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European si Consiliului 1692/96.
Proiectul se afla in circuit de avizare.
Prin Legea nr. 91/2001, publicata in MO nr. 155/29.03.2001, Romania a ratificat Acordul intre
Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice
si organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt (rutier si feroviar) de frontiera intre
cele doua tari, peste fluviul Dunarea.
Infrastructura rutier
Sunt in curs de derulare etapele a II-a si a III-a de reabilitare a drumurilor nationale (cu credite
IFI si componenta de cofinantare de la bugetul de stat).
142
S-au finalizat lucrarile de amenajare a punctelor de control si trecere a frontierei Varsand

(finantare CBC 3) si Bechet.
In vederea realizarii de autostrazi, Guvernul Romaniei a adoptat OG nr. 16/1999 privind
programul prioritar de constructie a autostrazilor din Romania. Programul cuprinde sectiuni de
autostrada amplasate pe coridoarele paneuropene de transport IV si IX. Dintre acestea sunt in
curs lucrari de constructie a autostrazii Bucuresti-Cernavoda.
Infrastructura feroviar
Este in derulare proiectul de reabilitare a cailor ferate romane (finantat prin credite IFI, fonduri
nerambursabila Phare si fonduri de la bugetul de stat), care consta in achizitionarea de bunuri si
servicii dupa cum urmeaza:
-
masini de cale (grele si usoare);
materiale de cale (sina si eclise, macazuri si materiale de sudura alumino-termica);
sistem informatic integrat pentru cale ferata;
modernizarea retelei de telecomunicatii feroviare;
modernizarea instalatiei de centralizare in cinci mari statii situate pe coridorul IV (Ploiesti,

Timisoara, Arad, Brasov, Bucuresti);
vehicul feroviar de masurat calea;
sistem informatic pentru elaborarea mersului trenurilor;
modernizarea materialului rulant: 100 de vagoane de calatori, 750 de vagoane de marfa, 24 de

locomotive electrice.
Au inceput lucrarile pentru reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, parte a componentei

feroviare a coridorului pan-european IV. Este in curs de derulare un imprumut prin fonduri
ISPA de la Uniunea Europeana, pentru reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunea Baneasa Fetesti. De asemenea, s-a semnat un contract de imprumut cu JBIC pentru reabilitarea liniei de
cale ferata pe sectiunile Bucuresti Nord - Baneasa si Fetesti - Constanta.
Infrastructura de navigaie
In scopul cresterii sigurantei navigatiei, pentru a asigura adancimi de navigatie pentru navele
maritime pe sectorul maritim al Dunarii, Guvernul Romaniei a aprobat un credit de 15 milioane
USD pentru construirea unei dragi performante. Draga a fost construita de catre IHC Holland si
in acest an a inceput sa opereze. Acest efort vine in intampinarea dezvoltarii legaturilor de
transport cu tarile din Caucaz si Asia Centrala.
Din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare, se disting doua
categorii de porturi:
-
porturi publice, a caror infrastructura apartine domeniului public;
porturi private, a caror infrastructura este proprietate privata.
Este in curs de derulare actiunea de inventariere a bunurilor apartinand domeniului public al

statului din domeniul transporturilor, in vederea punerii la dispozitia utilizatorilor, in mod liber si
Proiectele mentionate sunt propuse de MLPTL si au importanta pentru dezvoltarea regionala. Coordonatorul
national al fondurilor CBC este Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, motiv pentru care obiectivele marcate cu steluta
se regasesc si in Programul de dezvoltare regionala.
3
143
nediscriminatoriu, a infrastructurilor portuare aflate in administrare, prin concesionare sau

inchiriere, in conditiile legii.
Aeroporturi
Principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Romania il constituie
dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti Otopeni. In cadrul acestui
proiect a fost finalizata in 1998 etapa I, care a dus la dublarea capacitatii de prelucrare a
pasagerilor (pana la 3 milioane de pasageri), prin finalizarea noului terminal dedicat plecarilor,
construirea unui finger cu cinci cai de acces, extinderea si modernizarea platformelor de parcare
aeronave, modernizarea pistelor de decolare/aterizare, construirea unei noi parcari pentru
autovehicule, precum si dotarea cu echipamente aeroportuare moderne. De asemenea, a fost
imbunatatit sistemul de drumuri de acces la aeroport si al celor de legatura cu DN 1. In prezent,
este in curs de derulare etapa a II-a a programului de dezvoltare si modernizare, care consta in:
-
reorganizarea si amenajarea terminalului vechi pentru fluxul de sosiri pasageri in trafic

international si intern;
extinderea zonelor de prelucrare a bagajelor la terminalul plecari;
extinderea si amenajarea de cai rulare;
parcare auto supraetajata;
pasaj denivelat de acces la DN 1;
pasaj denivelat sub calea de rulare nord-sud;
cladiri si instalatii tehnologice;
achizitii de echipamente aeroportuare;
lucrari privind protectia mediului.
La Aeroportul International Timisoara a fost finalizata, in cursul anului 2000, lucrarea de

reparatie capitala - suprafatarea cu covor asfaltic - al pistei de decolare/aterizare. De asemenea, se
afla in faza finala lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos pe directia principala de
aterizare/decolare, aceasta urmand a se incheia in cursul acestui an.
In ceea ce priveste aeroporturile de interes local, au fost sprijinite, prin completarea finantarii,
lucrari de reparatii capitale ale suprafetelor de miscare la aeroporturile Oradea, Cluj, Tulcea,
Arad, Bacau, Suceava, si au fost demarate in cursul anului 2000 lucrari de modernizare a
balizajelor luminoase la aeroporturile Cluj, Targu-Mures, Satu-Mare.
In paralel cu lucrarile mentionate mai sus, a fost finantata achizitionarea de echipamente
aeroportuare de catre majoritatea aeroporturilor din tara, cu accent deosebit pe echipamentele cu
impact direct asupra sigurantei traficului aerian.
REFORMA INSTITUIONAL
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei este organul de specialitate al
administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritate de stat in domeniul transporturilor.
MLPTL isi exercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate
sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi au fost
create in marea lor majoritate prin externalizare din cadrul Ministerului Transporturilor, dupa
cum urmeaza:
144
Autoritatea Rutiera Romana (ARR);
Autoritatea Feroviara Romana (AFER);
Inspectoratul Navigatiei Civile (INC);
care au fost infiintate in octombrie 1998, in conformitate cu prevederile OG nr. 95/1998 privind
infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor, si
-
Registrul Auto Roman (RAR) care actioneaza in domeniul vehiculelor cu motor;
Registrul Naval Roman (RNR) care emite pentru navele romanesti certificate de clasificare
si, in numele Guvernului, in conformitate cu prevederile conventiilor internationale,
certificate statutare;
Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR) care a obtinut statul de membru cu

drepturi depline al JAA in luna decembrie 2000;
Inspectoratul Aviatiei Civile (IAvC) care, prin HG nr. 3/2001, nu mai este o directie in
cadrul Directiei Generale a Transporturilor aeriene, ci se afla in cadrul MLPTL, sub
autoritatea directa a unui secretar de stat. Prin aceasta separare au fost indeplinite cerintele
Directivei 94/56 privind independenta organismului care efectueaza investigarea accidentelor
si incidentelor in aviatia civila. In momentul aprobarii prin lege a OG nr. 51/1999 privind
investigatia tehnica a accidentelor si incidentelor, care preia prevederile aplicabile ale
Directivei 94/56, vor fi stabilite si sursele de finantare ale inspectoratului.
Activitatea organismelor de monitorizare, supraveghere si control din domeniul transporturilor sa consolidat. Reteaua din teritoriu a acestor institutii s-a organizat si s-a perfectionat, indeplinind
rolul de interfata intre minister si operatorii de transport sau societatea civila. Activitatea de
control a acestor institutii s-a imbunatatit prin completarea cadrului legislativ si prin dobandirea
de experienta.
Deoarece entitatile nou create trebuie sa-si intareasca structurile existente, MLPTL doreste sa
promoveze proiecte cu asistenta comunitara in cadrul actiunilor de constructie institutionala.
Determinat de situatia existenta si ca urmare a recomandarilor Comisiei, in vederea intaririi
sigurantei rutiere, s-a promovat un proiect de twinning in acest domeniu, pentru care inca nu s-a
putut asigura finantarea. MLPTL intentioneaza sa-l promoveze in continuare. Beneficiarii acestui
proiect vor fi MLPTL, Autoritatea Rutiera Romana si Registrul Auto Roman.
Pentru conformarea deplina cu normele comunitare privind inspectiile tehnice ale
autovehiculelor, pentru racordarea organismelor romanesti la bazele de date relevante (de ex.
aplicarea Acordului EUCARIS), precum si pentru imbunatatirea protectiei mediului, MLPTL
considera necesara acordarea de asistenta pentru achizitionarea/modernizarea dotarilor tehnice
necesare activitatilor de inspectie tehnica a vehiculelor.
In sectorul feroviar, reforma a continuat conform celor mentionate la capitolul Servicii de
transport.
Totusi, AFER (Autoritatea Feroviara Romana), care, printre altele, are atributii privind siguranta
transportului feroviar, precum si de licentiere si certificare a operatorilor, produselor si
echipamentelor feroviare, dispune de un poligon de incercari feroviare pentru care este necesara
achizitionarea de echipamente in vederea modernizarii. In acest sens, se are in vedere derularea
unui proiect de asistenta tehnica cu fonduri Phare pentru modernizarea acestuia, ceea ce va
conduce la intarirea capacitatii de implementare a acquis-ului comunitar de catre AFER si la
cresterea sigurantei transportului feroviar.
In domeniul transporturilor, majoritatea regiilor autonome au fost reorganizate in companii
nationale, societati nationale sau societati comerciale. Si-au pastrat statutul de regie autonoma
doar entitatile al caror statut nu poate fi modificat din motive obiective, cum ar fi Administratia
Fluviala a Dunarii de Jos, care a fost creata printr-un document de drept international (Conventia
145
de la Belgrad 1948 ), sau Regia Autonoma Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian,
care indeplineste atributii pe care si le-a asumat statul roman prin documente de drept
international.
A fost aprobata de catre Comisia Europeana finantarea unui proiect de twinning pentru siguranta
maritima. Proiectul va dura doi ani, iar beneficiarii proiectului sunt MLPTL, Inspectoratul
Navigatiei Civile si Registrul Naval Roman.
Pentru elaborarea legislatiei secundare, in vederea transpunerii acquis-ului comunitar si intaririi
capacitatii administrative a MLPTL in general, si a directiilor implicate in transpunerea acquisului in particular, se intentioneaza solicitarea de asistenta tehnica din partea Comisiei Europene.
ARMONIZARE LEGISLATIV
Cadrul juridic in vigoare consta in ansamblul actelor normative comunicate Comisiei Europene
cu ocazia reuniunilor de screening, completat cu unele acte normative adoptate mai recent. Prin
Documentul de pozitie, Romania si-a luat angajamentul ca majoritatea acquis-ului comunitar sa
fie transpus la finele anului 2003.
Transporturi interioare
Transporturi rutiere
Romania este parte la urmatoarele acorduri relevante incheiate sub egida Comisiei Economice
pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite:
-
Acord privind adoptarea de conditii uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale
vehiculelor cu roti si recunoasterea reciproca a acestor inspectii (ITP), 1997;
Acordul European privind transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR),

1957 si Protocolul la acesta din 1993;
Acord privind transportul international al marfurilor perisabile si echipamentul special folosit

pentru acest transport (ATP), 1970;
Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi

rutiere internationale (AETR), 1990.
La data de 20.10.2000, Romania a semnat Acordul INTERBUS. Totodata, la 26.10.2000 s-a

parafat textul Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de
marfuri si promovarea transportului combinat. Acest Acord urmeaza a se semna in cursul anului
2001.
In domeniul transporturilor rutiere au intrat in vigoare urmatoarele acte normative:
In domeniul sigurantei rutiere:
-
Ordinul ministrului transporturilor (OMT) nr. 208/2000 pentru aprobarea reglementarilor

privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse
perisabile - RNTR 5;
OMT nr. 538/2000 privind modificarea OMT nr. 536/1997 pentru aprobarea
Reglementarilor privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si
materialelor utilizate la vehicule rutiere si autorizarea agentilor economici care presteaza
servicii de reparatii sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere;
OMT nr. 565/2000 privind modificarea si completarea OMT nr. 353/1998 pentru aprobarea
Reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele
146
tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei
prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1;
-
OMT nr. 566/2000 privind modificarea si completarea OMT nr. 251/1999 pentru aprobarea
Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele
rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - RNTR 2;
HG nr. 1374/2000, prin care se aplica prevederile ADR la transporturile rutiere interne.
Pentru efectuarea controalelor in trafic, se are in vedere formarea unor echipe mixte din
inspectori ai MLPTL si ofiteri ai Politiei rutiere, care sa verifice respectarea prevederilor legislatiei
in vigoare. Totodata, pentru aplicarea la traficul intern a prevederilor AETR (respectarea timpilor
de lucru si de odihna ale soferilor), s-a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern care se afla in
circuitul de avizare. Pentru efectuarea controalelor care vizeaza respectarea acestor timpi se vor
forma echipe la care sa participe si reprezentanti ai MMSS. Totodata, se are in vedere si
organizarea unor cursuri pentru pregatirea acestor inspectori.
Problemele a caror rezolvare se are in vedere, in continuare, sunt urmatoarele:
-
Aplicarea prevederilor privind greutatile maxime admisibile ale vehiculelor grele din Directiva
Consiliului 96/53/CE din 25.07.1996 privind dimensiunile maxime admise in traficul
national si international si greutatile maxime admise in traficul international pentru anumite
vehicule rutiere care circula pe teritoriul Comunitatii;
Aceasta problema va fi rezolvata partial, in ceea ce priveste transportatorii Uniunii Europene, la

intrarea in vigoare a Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier
de marfuri si promovarea transportului combinat. Prevederile directivei privind greutatile vor fi
preluate in mod gradual, pe masura ce se vor finaliza etapele de reabilitare a infrastructurii rutiere
romanesti. Avand in vedere ca evolutia lucrarilor de reabilitare este strict conditionata de
finantare, este posibil ca, la aderare, sa se solicite perioada de tranzitie pentru aplicarea in
totalitate a acestei directive. In etapa actuala, s-a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern prin
care se preiau partial prevederile Directivei 96/53;
-
Aplicarea prevederilor privind pragul financiar pentru accesul la ocupatia de transportator

rutier;
Aplicarea prevederilor din Directiva Consiliului 99/62 privind taxarea vehiculelor grele de
marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri cu o perioada de tranzitie pana la 31
decembrie 2011, prevederile legislatiei sociale din Regulamentul Consiliului 3820/85/CEE
din 20.12.1985 privind armonizarea unei anumite legislatii sociale referitoare la transportul
rutier cu referintele sale conexe neputand fi aplicate atata timp cat nu toate vehiculele cu care
se deruleaza transporturi de marfuri si calatori in trafic national sunt echipate cu tahografe.
Mai mult decat atat, pentru anumite parcuri de autovehicule nu se justifica din punct de
vedere economic montarea acestor dispozitive, mai ales aplicarea retroactiva a prevederilor
directivei. Chiar si echiparea vehiculelor performante care efectueaza transporturi
internationale va reprezenta un efort considerabil in conditiile in care se impune ca tahograful
sa fie unul cu inregistrare digitala. Prevederile acestei directive vor fi transpuse pana la
sfarsitul acestui an.
Prevederile comunitare privind instalarea tahografelor si a limitatoarelor de viteza se aplica

pentru vehiculele aflate la prima inmatriculare incepand cu 1 ianuarie 2000.
MLPTL analizeaza implicatiile de natura legislativa, sociala, economica ale preluarii si aplicarii
prevederilor comunitare in domeniile problema, lucrand la elaborarea de studii si calendare
pertinente pentru armonizare, prezentate si in Documentul de pozitie.
147
Transporturi feroviare
In domeniul feroviar Romania aplica prevederile aplicabile ale acquis-ul de baza:
-
Directiva Consiliului 91/440 privind dezvoltarea cailor ferate comunitare si Directiva

Consiliului 95/18 privind licentierea intreprinderilor feroviare sunt preluate in totalitate in
legislatia romana prin actele normative care au insotit reforma sistemului feroviar in
Romania;
Directiva Consiliului 95/19 privind alocarea capacitatilor de infrastructura si tarifarea

cheltuielilor de infrastructura este preluata in legislatia romana prin OG nr. 133/2000.
Incepand cu data de 7 martie 2000, sistemul feroviar din Romania, reprezentat de CFR-SA, a
dobandit statutul de observator in cadrul Comunitatilor Cailor Ferate Europene.
Noua legislatie in domeniul transporturilor feroviare este reprezentata de OG nr. 49/1999
privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata si HG nr. 323/2000 privind stabilirea
componentei, atributiilor si regulamentului de organizare si functionare ale Comitetului
Interministerial pentru transportul marfurilor periculoase pe calea ferata, prin care se preiau
prevederile Directivei 96/49 referitoare la armonizarea legislatiilor statelor membre privind
transportul marfurilor periculoase pe calea ferata. Prin acest act normativ se aplica RID la
transporturile feroviare interne.
In vederea preluarii prevederilor Directivei Consiliului 96/48 privind interoperabilitatea
sistemului feroviar de mare viteza trans-european si avand in vedere adoptarea Directivei privind
interoperabilitatea sistemelor feroviare conventionale, MLPTL va solicita evaluarea AFER in
scopul acreditarii acestuia ca organism notificat in masura in care AFER va satisface criteriile
stabilite in directiva. Organismul tehnic de specialitate (AFER) are in competenta evaluarea
conformitatii si certificarea calitatii in domeniul transportului feroviar.
Transporturi combinate
Incepand cu 1 ianuarie 2000, a intrat in vigoare OG nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli
pentru transportul combinat de marfuri, prin care s-au preluat prevederile Directivei
92/106/CEE referitoare la stabilirea regulilor comune pentru anumite transporturi combinate de
marfuri intre Statele Membre. Prin HG nr. 193/2000 s-au aprobat normele metodologice de
aplicare a OG nr. 88/1999, care prevede posibilitatea scutirii de la plata impozitului aferent
profitului reinvestit pentru operatorii care investesc in dezvoltarea infrastructurii si
echipamentelor pentru transportul combinat.
Transporturi pe ci navigabile interioare
Legislatia romana a preluat in cea mai mare parte acquis-ul comunitar din domeniu.
Navelor si echipajelor renane li se permite accesul liber pe Dunare si in porturile dunarene, in
vreme ce navelor romanesti, chiar daca acestea corespund standardelor CCNR si echipajelor
romanesti cu calificare cel putin egala cu a celor renane, nu li se permite accesul pe Rin. Romania
si-a facut cunoscuta oficial, in anul 1998, dorinta de a incepe negocieri vizand identificarea unei
solutii de a deveni membra a CCNR. Raspunsul CCNR a fost ca astfel de negocieri nu sunt
oportune si ca autoritatile romane vor fi informate in momentul in care aceasta opinie se va
schimba.
Avand in vedere aceasta situatie, acquis-ul comunitar de inspiratie renana din acest domeniu va
putea fi preluat de catre Romania doar la data aderarii.
MLPTL a aprobat prin ordin al ministrului Regulamentul de transport al marfurilor periculoase
pe caile navigabile interioare.
In ceea ce priveste cerintele de calificare profesionala pentru navigatori, legislatia romana este
mai cuprinzatoare decat cea comunitara.
148
Referitor la cerintele tehnice pentru navele de navigatie interioara, in prezent sunt in vigoare
reguli ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU, iar preluarea prevederilor comunitare in
materie se va putea face pe termen mediu.
Transporturi maritime
In perioada 2000-2001 au fost adoptate urmatoarele acte normative:
-
Legea nr. 23/2001 pentru aprobarea OG nr. 53/1999;
Legea nr. 18/2001 pentru aprobarea OG nr. 127/2000 privind acceptarea unor
amendamente la Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare,
incheiata la Londra la 1 noiembrie 1974;
OG nr. 76/2000, aprobata prin Legea nr. 16/2001, pentru acceptarea Rezolutiei A.747(18)
referitoare la aplicarea masurarii tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere,
adoptata la 4 noiembrie 1993 de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale. Prin acest
act normativ s-au preluat prevederile Regulamentul Consiliului nr. 2978/94/CEE cu privire
la punerea in aplicare a Rezolutiei IMO A 747(18);
OG nr. 122/2000, aprobata prin Legea nr. 20/2001, pentru acceptarea amendamentelor la
Anexa la Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor,
brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie 1978 (STCW
1978), si a Codului privind pregatirea, brevetarea/atestarea si efectuarea serviciului de cart
(Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferintei partilor la aceasta conventie, la
Londra, la 7 iulie 1995, precum si a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezolutii ale
Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale;
OU nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de cautare si

salvare pe mare dintre statele riverane Marii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998;
Legea nr. 80/2000 privind aprobarea OG nr. 58/1999 pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9
aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim,
modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994;
HG nr. 1335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere in aplicare a

prevederilor Conventiei privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la
Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si
transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989,
1991, 1993 si 1994, precum si a standardelor si procedurilor specifice Romaniei;
Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu
hidrocarburi, adoptata la Londra la 30 noiembrie 1990;
Protocolul din 1992 pentru amendarea Conventiei internationale privind raspunderea civila
pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, incheiat la Londra la 27
noiembrie 1992;
HG nr. 1232/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a

prevederilor Conventiei internationale privind raspunderea civila pentru pagubele produse
prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992);
OG nr. 110/2000 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala privind salvarea,

adoptata la Londra la 28 aprilie 1989;
149
Legea nr. 155/2000 pentru aprobarea OG nr. 16/2000 privind ratificarea unor conventii
adoptate de Organizatia Internationala a Muncii;
Legea nr. 19/2001 (MO nr. 100/27.02.2001) privind aprobarea OG nr. 56/1999 pentru
ratificarea Conventiei nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale
si a Protocolului din 1996 la aceasta conventie;
OMT nr. 215/2000 - Norme tehnice privind constructia si echiparea navelor de pescuit
maritime cu lungimi de 24 metri sau mai mari prin care s-au preluat prevederile Directivei
Comisiei nr. 97/70/CE, asa cum a fost amendata de Directiva Comisiei nr. 99/19/CE, prin
care se instituie un regim armonizat de siguranta pentru navele de pescuit cu lungimea de 24
metri si peste;
OMT nr. 216/2000 - Norme tehnice privind aprobarea de tip a echipamentelor si

produselor, pentru nave maritime, prevazute de conventiile internationale la care Romania
este parte prin care s-au preluat prevederile Directivei Comisiei nr. 96/98/CE, asa cum a
fost amendata de Directiva Comisiei nr. 98/85/CE cu privire la echipamentul maritim;
OMT nr. 291/2000 - Instructiuni de inspectie privind Sistemul armonizat de inspectare si

certificare prin care s-au preluat prevederile Rezolutiei IMO A. 746(18), asa cum a fost
amendata de Rezolutia MSC.83(70);
OMT nr. 552/2000 pentru modificarea si completarea anexei la OMT nr. 288/1999 privind
aprobarea Normelor tehnice pentru constructii navale, prin care s-au preluat prevederile
Rezolutiei IMO A.754(18) si ale Rezolutiei IMO A.688(17).
Transporturi aeriene
Romania este unul dintre statele care participa la negocierea Acordului multilateral privind
infiintarea unei zone europene comune de aviatie (ECAA), alaturi de Comunitatea Europeana,
cele 10 tari asociate, Norvegia si Islanda.
Au fost implementate prin OMT nr. 9/2000 toate reglementarile comunitare cu impact asupra
protectiei mediului, cuprinse in acquis-ul pe aviatie civila (Directivele 51/80, 629/92, 14/92 si
Regulamentul 925/99). Romania a semnat la data de 18 noiembrie 1999 Conventia pentru
unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international incheiata la Montreal la
28 mai 1999. Conventia a fost ratificata prin OG nr. 106/2000, aprobata prin Legea nr. 14/2001.
In cursul anului 2000, s-a finalizat procesul de implementare a reglementarilor emise de JAA,
prevazute in anexa la Regulamentul nr. 3922/1991 privind armonizarea cerintelor tehnice si a
procedurilor administrative, cu modificarile si completarile ulterioare.
Obiectivele prioritare pe termen scurt, in domeniul transporturilor, sunt:
A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de
transport prin:
-
finalizarea etapei a II-a de reabilitare a drumurilor nationale;
continuarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale;
inceperea lucrarilor la etapa a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale;
continuarea constructiei autostrazii Bucuresti-Constanta, sectiunile Bucuresti-FunduleaLehliu-Fetesti-Cernavoda (coridorul IV);
demararea lucrarilor pentru largirea la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX);
150
demararea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Cenad (coridorul IV) si constructie centuri

Craiova si Timisoara;
finalizarea amenajarii punctului de trecere a frontierei Petea;
continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a

podurilor existente;
continuarea lucrarilor la sectiunea rutiera Vestem-Miercurea Sibiului, situata de DN 7

(coridorul IV);
continuarea lucrarilor la sectiunea rutiera Ramnicu Sarat - Marasesti, situata pe DN 2

(coridorul IX);
continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV CurticiConstanta cu demararea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronsonul BucurestiCampina;
demararea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV);
electrificarea liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi;
construirea liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi;
continuarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea

cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;
continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii

retelei romanesti la reteaua de transport europeana;
implementarea sistemului informatic IRIS la calea ferata;
modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;
demararea proiectelor tehnice din cadrul programelor de reabilitare a infrastructurii; feroviare

pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe tronsoanele Curtici-Brasov,
Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani;
demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;
demararea proiectului tehnic pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat;
continuarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea;
continuarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier;
efectuarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii

podului de la Giugiu-Ruse;
continuarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;
demararea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata;
continuare lucrari terminal de containere in portul Constanta;
finalizarea actiunii de concesionare a infrastructurii portuare apartinand domeniului public al

statului;
demararea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul

adiacent molului I;
demararea constructiei terminalului de containere pe molul II Sud;

151
finalizarea lucrarilor de reparare a digului de larg in Portul Constanta si a lucrarilor la digurile

de nord si sud;
demararea lucrarilor de constructie a terminalului LPG in portul Constanta;
demararea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de

depoluare;
demarare proiect de asigurare a navigabilitatii pe Dunare pe sectorul Calarasi-Sulina;
finalizarea etapei a II-a a proiectului de Dezvoltare si modernizare - Aeroportul

International Bucuresti-Otopeni;
finalizarea proiectului de modernizare si introducere a taxarii pe autostrada Bucuresti-Pitesti;
finalizarea reparatiilor capitale a balizajului luminos

decolare/aterizare la Aeroportul International Timisoara;
finalizarea lucrarilor de reparatie capitala si modernizare balizaje luminoase la aeroporturile

Constanta, Cluj, Satu-Mare, Targu-Mures;
demararea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de

alimentare electrica.
pe
directia
principala
de
B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile

europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin:
-
continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane;
asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane;
modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar

de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;
continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;
demararea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si

automotoare;
continuarea comercializarii porturilor romanesti;
continuarea programului de restructurare a companiei TAROM si a celui de innoire a flotei

de aeronave;
punerea in functiune a sistemului VTMIS in Portul Constanta;
punerea in functiune a sistemului de urmarire a traficului VTMS pe canalele Dunare-Marea

Neagra si Poarta Alba-Midia;
modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian in Arad, Bucuresti si

Constanta, finalizarea constructiei centrului unic de dirijare CDZ Bucuresti, care va prelua
managementul traficului aerian din intregul spatiu aerian al Romaniei-FIR Bucuresti,
instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea
sistemelor de aterizare automata, continuarea procesului de implementare a programului de
utilizare flexibila a spatiului aerian/FUA);
finalizarea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos si a celor de reparatii capitale la pista de

decolare/aterizare (suprafatare) la Aeroportul International Timisoara.
C. Armonizarea legislativa (conform anexei de armonizare legislativa);

D. Dezvoltarea institutionala:
152
continuarea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor

feroviare rezultate in urma reorganizarii SNCFR;
reluarea procesului de privatizare a Companiei Nationale TAROM (obiectiv in cadrul

programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat imprumut PIBL/BIRD);
demararea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL;
acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare

si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;
punerea in practica a unor programe de instruire, atat la nivel managerial, cat si la nivel de
executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul
transporturilor;
evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate existente;
continuarea si finalizarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei maritime;
demararea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera;
demararea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica;
demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a AFER;
demararea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere;
perfectionarea cadrului institutional din navigatia maritima, prin:
infiintarea unui organism care sa coordoneze intreaga activitate de transport maritim,

inclusiv siguranta maritima, cautarea si salvarea vietii umane si a navelor in pericol,
lupta impotriva poluarii;
stabilirea clara a responsabilitatilor pentru aplicarea acquis-ului comunitar in materie;
reorganizarea Registrului Naval Roman;
adoptarea cadrului legal de colaborare cu organizatii de inspectie si supraveghere

recunoscute in Uniunea Europeana;
crearea unui organism care sa execute toate activitatile legate de cautarea si salvarea
vietii umane si a navelor aflate in pericol si de actiune in caz de poluare.
finalizarea procedurii de acreditare a Academiei Romane de Aviatie ca organizatie de training

conform JAR FCL.

Obiectivele prioritare pe termen mediu, in domeniul transporturilor, sunt:
A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de
transport prin:
-
finalizarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale;
finalizarea etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale;
demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase pe coridorul IV;
finalizarea constructiei autostrazii Bucuresti-Cernavoda (coridorul IV);
demararea constructiei autostrazii Cernavoda-Constanta (coridorul IV);
demarare proiect de constructie by-pass-uri (coridorul IV);

153
demararea lucrarilor pe sectiunea de autostrada Deva-Nadlac (coridorul IV);
finalizarea sectiunii rutiere Vestem-Miercurea Sibiului (coridorul IV);
finalizarea sectiunii rutiere Ramnicu Sarat-Marasesti (coridorul IX);
finalizarea lucrarilor de largire la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX);
finalizarea reabilitarii DN 6, sectorul Timisoara-Cenad, si constructie centuri Craiova si

Timisoara;
continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a

podurilor existente;
demararea lucrarilor de modernizare a componentei feroviare a Coridorului IX;
continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV CurticiConstanta cu finalizarea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronson BucurestiCampina;
continuarea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV);
finalizarea electrificarii liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi;
finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea

cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;
continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii

retelei romanesti la reteaua de transport europeana;
finalizarea implementarii sistemului informatic IRIS la calea ferata;
modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;
demararea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de

transport nr. IV si IX pe urmatoarele tronsoanele Curtici- Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu,
Ploiesti-Focsani;
continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;
realizarea lucrarilor pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat;
finalizarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea;
finalizarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier;
finalizarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii

podului de la Giugiu-Ruse;
finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;
continuarea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata;
finalizare lucrari terminal de containere in portul Constanta;
finalizarea comercializarii porturilor romanesti;
finalizarea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul

adiacent molului I;
finalizarea constructiei terminalului de containere pe molul II Sud;
demararea lucrarilor pentru completarea digului de nord cu 1 km in Portul Constanta;
finalizarea etapei I de constructie a terminalului LPG;
154
continuarea proiectului privind mediul si infrastructura in portul Constanta;
finalizarea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de

depoluare;
continuarea lucrarilor pentru imbunatatirea navigabilitatii Dunarii pe sectorul Calarasi-Sulina

(consolidari si aparari de maluri, implementarea sistemului de semnalizare si masuratori topohidrografice si demararea lucrarilor de protejare si consolidare a malurilor Canalelor DunareMarea Neagra si Poarta Alba- Midia);
demararea fazei a III-a din cadrul proiectului Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului

International Bucuresti-Otopeni in functie de evolutia traficului;
finalizarea lucrarilor de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul

International Bucuresti-Baneasa;
extinderea platformei de imbarcare-debarcare si continuarea suprafatarii cailor de rulare la

Aeroportul International Timisoara;
continuarea reparatiei capitale a suprafetelor de miscare la aeroporturile de interes local;
asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu

accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian;
continuarea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de

alimentare electrica;
demararea proiectului de reabilitare gari si comercializare activitati;
demararea etapei a V-a de reabilitare a drumurilor nationale;
demararea etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor nationale.
MLPTL a solicitat finantare din Phare 2000 (din fondurile aferente dezvoltarii regionale) pentru
reabilitarea urmatoarelor infrastructuri rutiere:
-
conectarea orasului Vaslui cu coridorul IX prin DN 24 Crasna-Vaslui;
DN 2B sectorul Galati-Giurgiulesti;
fluidizarea traficului de frontiera pe DN 24 in zona municipiului Tecuci;
imbunatatirea traficului pe E 80 intre Galati si Slobozia;
realizarea ocolirii municipiului Cluj-Napoca.
B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile

europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin:
-
finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane;
modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar

de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;
continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;
continuarea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si

automotoare;
demararea proiectului de reabilitare vagoane intercity;

155
finalizarea comercializarii porturilor romanesti;
introducerea unui sistem computerizat de rezervare locuri si masini de cale;
continuarea proiectului de eliminare a efectelor inundatiilor;
demararea proiectului de reabilitare vagoane intercity;
inceperea implementarii sistemului VTMS la capitaniile Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu

Severin;
achizitionarea de aeronave Boeing 737-700;
modernizarea parcului de locomotive diesel-electrice.
C. Armonizarea legislativa (conform anexei de armonizare legislativa);

D. Dezvoltarea institutionala:
-
continuarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL;
continuarea actiunii de acreditare, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare

profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;
continuarea programelor de instruire, atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in

vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor;
reorganizarea, acolo unde este cazul, a organismelor tehnice specializate existente;
continuarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere, in masura in care

finantarea va fi aprobata;
finalizarea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica;
continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a

AFER.
4.10. Impozitarea
4.10.1. Impozitarea indirect
4.10.1.1.
Taxa pe valoarea adugat
Situaia actual
Armonizarea legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata cu reglementarile Uniunii Europene in
domeniu a fost continuata, potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se
importante realizari prin intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2000 a OU nr. 215/1999, care a
modificat si completat reglementarile referitoare la TVA, si la 15 martie 2000 a OU nr. 17/2000
privind taxa pe valoarea adaugata, care a reunit toate prevederile in domeniu intr-un singur act
normativ.
In scopul imbunatatirii transparentei si coerentei cadrului legislativ in domeniul fiscal, a fost
elaborat un proiect de lege privind taxa pe valoarea adaugata, care va include toate prevederile
OU nr. 17/2000, normele aprobate prin HG nr. 401/2000 precum si prevederile din legile
speciale.
156
Prin noul act normativ care va intra in vigoare la 1 iulie 2001 vor fi anulate o serie de facilitati
acordate prin legi speciale si care nu erau in concordanta cu prevederile Directivei 77/388/CEE,
cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
-
scutirea de la plata TVA pentru veniturile realizate din activitati proprii de catre partidele
politice;
scutirea de la plata TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor incasate de catre

concesionarii de autostrazi si tronsoane de cale ferata din exploatarea acestora;
scutirea de la plata TVA a elementelor infrstructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe

care sunt amplasate, precum si terenurile destinate acestui scop;
societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane, precum si

intreprinzatorii particulari sau asociatiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr.
54/1990 privind organizare si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative,
care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, beneficiau pentru investitiile
nou-create de scutirea de la plata TVA pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele si
mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse in tara, in vederea efectuarii si
derularii de investitii in zona;
scutirea de la plata TVA pentru Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic

Roman si federatiile sportive nationale pentru achizitiile de pe piata interna de echipament
sportiv, instalatii si aparatura specifica, necesare activitatii de pregatire, reprezentare si
participare a sportivilor si echipelor componente ale loturilor sportive nationale si olimpice la
competitii internationale oficiale.
In vederea inlaturarii diferentelor inca existente si a alinierii legislatiei la prevederile legislatiei

comunitare, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-
operatiunile scutite de la plata TVA: in actuala legislatie unele din scutirile de la plata TVA nu
sunt in concordanta cu prevederile Directivei a VI-a 77/388/CEE, iar unele scutiri permise
de legislatia comunitara sunt impozabile potrivit legislatiei romanesti;
operatiunile supuse cotei zero de TVA (scutite cu drept de deducere, conform legislatiei
comunitare): in legislatia romaneasca persista inca diferente fata de legislatia comunitara in
ceea ce priveste aceste operatiuni;
baza de impozitare: legea romana nu include subventiile acordate in baza de impozitare;
schemele speciale: legislatia romana nu contine scheme speciale de impozitare in cazul

micilor intreprinzatori, producatorilor agricoli, obiectelor de arta, de colectie sau antichitati.

-
Introducerea cotei reduse de TVA pentru unele produse si servicii Directiva a VI-a
77/388/CEE;
Reconsiderarea conditiilor de acordare si justificare a cotei zero de TVA Directiva a VI-a

77/388/CEE;
Revizuirea operatiunilor scutite si a celor care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugata Directiva a VI-a 77/388/CEE;
Revizuirea conditiilor de rambursare a taxei pe valoarea adaugata Directiva a VII-a

79/1072/CEE.
157

-
Restrangerea numarului de operatiuni scutite de la plata TVA potrivit legislatiei comunitare

Directiva a VI-a 77/388/CEE;
Reglementarea si implementarea regimurilor speciale de impozitare in cazul micilor

intreprinzatori, producatorilor agricoli, obiectelor de arta, de colectie sau antichitati
Directiva a VI-a 77/388/CEE.
4.10.1.2.
Accize
Situaia actual
Armonizarea legislatiei privind accizele cu reglementarile Uniunii Europene in domeniu
(Directivele CEE 92/12, 92/78, 92/79, 92/80, 92/81, 92/82, 92/83, 92/84 cu modificarile
ulterioare) a fost continuata potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se
importante realizari prin OG nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor (act
normativ care a intrat in vigoare la data de 15 februarie 2000), cu modificarile si completarile
ulterioare.
In prezent, a fost elaborat si va fi adoptat pana la 31 decembrie 2001 un proiect de lege care sa
reglementeze regimul accizelor. Acest proiect de lege preia atat prevederile armonizate din OG
nr. 27/2000, cat si alte prevederi ale directivelor comunitare.
In mod concret, stadiul actual al procesului de armonizare, pe linia regimului accizelor, se
prezinta astfel:
-
produsele si grupele de produse supuse accizelor sunt structurate similar grupelor de produse
supuse obligatoriu accizelor in Uniunea Europeana, si anume: alcool si bauturi alcoolice,
produse din tutun si produse petroliere;
principiul de accizare, conform prevederilor legislatiei comunitare, pentru alcool, bauturi

alcoolice, produse din tutun si produse petroliere, consta in aplicarea accizelor specifice,
stabilite in suma fixa pe unitatea de masura;
la grupa bauturi alcoolice spirtoase - este prevazut un singur nivel de accize, atat pentru
bauturile alcoolice spirtoase - obtinute pe baza de alcool etilic rafinat sau din distilate de
cereale, cat si pentru bauturile alcoolice naturale - obtinute din distilate de fructe;
la grupa vinuri, s-a stabilit acelasi nivel de acciza atat pentru vinul spumos, cat si pentru
vinul spumant;
la grupa produse din tutun - pentru tigaretele obtinute din productia interna sau importate
s-a stabilit o acciza mixta compusa dintr-o acciza specifica la 1000 tigarete si o acciza advalorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de agentii
economici producatori sau importatori;
s-au instituit unele prevederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori
de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea
de productie anuala pe care o detine agentul economic.
Exista in continuare unele diferente intre legislatia romana si legislatia comunitara in domeniu, in
ceea ce priveste: nivelul accizelor; momentul datorarii accizelor; definirea unor subgrupe de
produse supuse accizelor din cadrul grupei bauturilor alcoolice, respectiv subgrupa produse
intermediare.
158

-
Redefinirea unor subgrupe de produse din cadrul grupei alcool si bauturi alcoolice, care se
va realiza pana la sfarsitul anului 2001;
Adoptarea proiectului de lege care sa reglementeze regimul accizelor;
Majorarea treptata a cotelor de accize pentru apropierea de nivelul minim legiferat in

Uniunea Europeana.

-
Alinierea cotelor de accize la nivelul minim legiferat in Uniunea Europeana;
Analiza posibilitatilor si conditiilor necesare pentru introducerea sistemului de antrepozitare a

produselor supuse accizelor (sfarsitul anului 2003).
4.10.2. Impozitarea direct

4.10.2.1.
Impozitul pe profit
Situaia actual
Regimul impozitului pe profit este reglementat in Romania prin Legea nr. 189/17.04.2001, prin
care se aproba OU nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea OG nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit.
In ceea ce priveste Directiva 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si
transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre
diferite, in prezent legislatia romana este partial armonizata cu prevederile acesteia, urmand sa se
continue transpunerea in acte normative nationale a urmatoarelor:
-
tratamentul fiscal al provizioanelor si rezervelor in cadrul operatiunilor de fuziune, divizare si

transfer al activelor;
transferul activelor unui sediu permanent.
Referitor la Directiva privind impunerea societatilor-mama si a filialelor care se afla in state

membre diferite (Directiva Consiliului 90/435/EEC), si aceasta este partial transpusa in legislatia
romana. Legea romana nu trateaza inca relatia de subordonare intre compania-mama si filiala,
reflectata prin cuantumul participarii si perioada de detinere a capitalului social.
-
Redimensionarea bazei impozabile in ceea ce priveste contributiile la fondurile speciale, in

prezent intampinandu-se dificultati in directionarea reformei impozitului pe profit, care va
urmari stimularea investirii profitului si crearea de noi locuri de munca.

-
Restrangerea graduala a numarului de cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil

prin recunoasterea acestora ca fiind cheltuieli normale de realizare a activitatii si prin
eliminarea unor limite in deducerea acestora.
159
4.10.3. ntrirea capacitii administrative i a asistenei reciproce

Situaia actual
Armonizarea legislatiei privind schimbul de informatii intre autoritatile competente pe linia
impozitelor directe (Directiva Consiliului 77/799/CEE) a fost realizata aproape integral prin
conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statele Uniunii Europene,
precum si cu tarile candidate la aderare.
Romania are incheiate Conventii de evitare a dublei impuneri, ale caror prevederi se aplica in
acest moment, cu toate cele 15 state membre ale UE. In ceea ce priveste Germania, Conventia de
evitare a dublei impuneri a fost renegociata in 1999, urmand a fi semnata.
Dintre statele candidate la aderare, Romania nu are conventie de evitare a dublei impuneri cu
Lituania, Letonia si Slovenia. Tratatele fiscale de evitare a dublei impuneri au fost negociate, dar
nu au fost semnate pana in prezent.
Prevederile din Directiva mentionata se regasesc in conventiile de evitare a dublei impuneri
incheiate de Romania, la articolul intitulat Schimb de informatii. Majoritatea prevederilor din
directiva mentionata sunt insusite de Romania prin respectarea comentariilor la conventia cadru
OECD, conventie pe care Romania o are in vedere in cursul negocierilor cu celelalte state.
In conventiile de evitare a dublei impuneri nu se prevede expres limita de timp pentru
transmiterea informatiilor. De asemenea, nu exista prevederi exprese privind prezenta in tara care
trebuie sa dea informatia a reprezentantilor autoritatilor celeilalte tari, intrucat astfel de dispozitii
sunt convenite prin negociere cu partenerii si in urma aderarii Romaniei la UE.
In ceea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta reciproca in sensul Reglementarii CE nr.
218/1992 privind cooperarea administrativa in domeniul impozitelor indirecte, Ministerul
Finantelor Publice nu deruleaza in prezent schimburi de informatii pe probleme de impozitare cu
alte state.
-
Intarirea cooperarii administrative si a asistentei mutuale prin imbunatatirea retelei de

acorduri de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statele membre ale UE
(renegocierea conventiei cu Germania), precum si cu tarile candidate la aderare (Lituania,
Letonia si Slovenia);
Initierea, cu asistenta Uniunii Europene, a unui plan de cooperare administrativa in domeniul

impozitarii indirecte (TVA, accize, taxe vamale);
Pregatirea, cu sprijinul Uniunii Europene, a conditiilor de aderare a Ministerului Finantelor

Publice la Conventia privind asistenta administrativa reciproca in probleme de impozitare;
Initierea unui program national de imbunatatire a activitatii de administrare a impozitelor

indirecte, cu asistenta Uniunii Europene.

Conventia de evitare a dublei impuneri cu Slovenia se afla in prezent in curs de avizare pentru a
putea fi semnata, iar prevederile acesteia se vor aplica din perioada 20032004, in functie de data
semnarii.
160
4.10.4. mbuntirea eficienei administraiei fiscale

Situaia actual
Ca urmare a desfasurarii procesului de implementare a Programului de realizare a sistemului de
gestiune a dosarelor fiscale, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1122/1998, incepand
cu data de 1 ianuarie 2000 Normele metodologice de gestionare a dosarelor fiscale pentru
persoane juridice au fost aplicate generalizat, la toate organele fiscale teritoriale.
Totodata, se afla in curs de elaborare procedura de gestionare a dosarelor fiscale pentru
persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica.
In scopul imbunatatirii schimbului de date si informatii intre organele fiscale locale si Ministerul
Finantelor Publice, Directia generala a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor
Publice continua activitatea inceputa in cursul anului 1999 pentru dezvoltarea sistemului
informatic necesar.
In baza colaborarii cu Oficiul Registrului Comertului initiata in cursul anului 2000 - pentru
schimbul de date referitoare la agentii economici persoane juridice si pentru simplificarea
procedurii de inregistrare fiscala a acestora - a fost incheiat un Acord de cooperare intre Camera
de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si Ministerul Finantelor Publice,
acord care a fost aplicat experimental la nivelul administratiilor financiare ale sectoarelor
Municipiului Bucuresti. Acordul de cooperare a fost imbunatatit printr-un Act Aditional, urmand
ca in noua forma sa fie aplicat in doua unitati teritoriale pilot, si anume Timis (incepand cu 1 mai
2001) si Bistrita-Nasaud (din data de 1 iunie 2001).
In conditiile introducerii impozitului pe venitul global incepand cu data de 1 ianuarie 2000, a fost
initiata colaborarea cu Ministerul de Interne - pentru schimbul de date referitoare la identificarea
contribuabililor persoane fizice. Pe baza datelor primite de la Ministerul de Interne, Ministerul
Finantelor Publice lucreaza in prezent la elaborarea procedurii de gestionare a Registrului
Contribuabililor.
In spiritul importantei crescute aratate de catre Ministerul Finantelor Publice activitatii de asistare
a contribuabililor, au fost luate masuri de imbunatatire a acesteia si anume:
-
Organizarea de cursuri de pregatire si specializare pentru personalul implicat in asistarea

contribuabililor;
Organizarea, atat in cursul anului 2000 cat si in luna martie 2001, a unor deplasari ale
personalului din serviciile de asistenta a contribuabililor din cadrul Ministerului Finantelor
Publice la serviciile corespondente de la nivel teritorial, deplasari care au avut ca scopuri
principale pregatirea personalului in problemele legate de impozitul pe venit si verificarea
modului de desfasurare a activitatilor specifice.
La perfectionarea activitatii de asistare a contribuabililor a contribuit de asemenea si experienta

castigata urmare implicarii efective a personalului, atat de la nivel central cat si din unitatile fiscale
teritoriale in activitatile derulate in cadrul contractelor de twinning incheiate cu Ministerul
Finantelor din Spania Pregatirea personalului fiscal implicat in implementarea impozitului pe
venit - si cu firma germana "Media Consulta" Campania de informare a populatiei privind
impozitul pe venitul global.
O importanta crescuta a fost acordata mijloacelor moderne de asistare a contribuabililor, in acest
sens organizandu-se telefonul contribuabilului - un birou dotat cu 4 linii telefonice cu ajutorul
carora personalul specializat acorda asistenta imediata contribuabililor - utilizandu-se totodata
serviciile de e-mail pentru primirea intrebarilor si transmiterea raspunsurilor catre contribuabili.
161
In cadrul contractului incheiat cu GTZ Germania, avand ca obiectiv elaborarea unui Cod de
Procedura Fiscala, care sa contina toate procedurile pentru administrarea legislatiei fiscale, grupul
de lucru constituit a finalizat definirea termenilor si a notiunilor de baza ce vor fi utilizate in acest
Cod, activitatea desfasurandu-se in continuare in cadrul intalnirilor lunare ale grupului de lucru.
Elaborarea Ghidului de principii si proceduri pentru colectarea impozitelor reprezinta unul din
obiectivele proiectului de infratire ce se deruleaza in prezent intre Administratiile fiscale din
Romania si Franta, avand ca tema Imbunatatirea colectarii veniturilor. Acest ghid este in curs
de realizare pe baza legislatiei actuale in vigoare si se va adresa atat personalului unitatilor fiscale
cat si contribuabililor. Pana in prezent a fost elaborat deja un prim proiect al ghidului, care
cuprinde o prezentare schematica a procedurilor si a terminologiei juridice utilizata in domeniul
colectarii creantelor fiscale.
In data de 23 octombrie 2000 si-a inceput activitatea Scoala de finante publice, in prezent
organizandu-se in cadrul acesteia o serie de cursuri si seminarii. Proiectul de twinning cu
Ministerul Finantelor din Olanda contribuie la indeplinirea conditiilor tehnice si administrative
necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii Scolii.
In cadrul Programului de Reforma si Modernizare a Impozitarii Cartile albastre fiscale, a fost
elaborat, aprobat de conducerea ministerului si transmis catre Organizatia Intraeuropeana a
Administratiilor Fiscale (IOTA) Planul de management pentru schimbarea afacerii, insotit de
Analiza necesitatilor tehnice. Ulterior transmiterii catre IOTA a acestor materiale, s-a trecut la
pregatirea conditiilor necesare pentru inceperea procesului de implementare a Planului de
management pentru schimbarea afacerii, si anume crearea cadrului organizatoric aferent.
Subproiectele din cadrul Planului de management pentru schimbarea afacerii au inceput sa se
implementeze la data de 1 aprilie 2001.
In cadrul contractului incheiat cu Trezoreria S.U.A., ce are ca obiective imbunatatirea
interactiunii dintre Ministerul Finantelor Publice si contribuabili si mediile de afaceri, precum si
imbunatatirea colectarii veniturilor, s-au alocat si se vor aloca fonduri semnificative pentru
dezvoltarea asistentei tehnice specifice domeniului colectarii veniturilor.
In scopul imbunatatirii eficientei administratiei fiscale, Ministerul Finantelor Publice isi va
indrepta eforturile in urmatoarele directii:
-
Continuarea elaborarii procedurilor necesare pentru organizarea evidentei pe platitori si

pentru realizarea sistemului informatic integrat, care sa asigure corelarea activitatii de
colectare cu activitatea trezoreriilor;
Elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoane

fizice;
Studierea posibilitatilor de simplificare suplimentara a procedurii de inregistrare a

contribuabililor;
Efectuarea unei analize in vederea dezvoltarii metodelor de asistare a contribuabililor prin

folosirea tehnologiei informatiei, pentru a oferi acestora informatii privind completarea si
transmiterea pe cale electronica a declaratiilor fiscale, solicitarea de catre acestia de informatii
privind situatia fiscala curenta, plata electronica a impozitelor, etc;
Demararea, in ultimul trimestru al anului 2001, a proiectului de twinning Imbunatatirea

sistemului de colectare a veniturilor pentru Ministerul Finantelor Publice, finantat in cadrul
Phare 2000;
162
Dezvoltarea in continuare a paginii de asistare a contribuabililor de pe site-ul Ministerului

Finantelor Publice pentru a o transforma intr-un instrument activ si pentru a imbunatati
serviciile acordate contribuabililor;
Asigurarea asistentei tehnice necesare pentru implementarea prevederilor Planului de

Management pentru Schimbarea Afacerii;
Dezvoltarea infrastructurii informatice pe masura dezvoltarii functiunilor Ministerului

Finantelor Publice in conformitate cu Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii, in
vederea sustinerii acestuia, mai ales oferind suport functiunilor care necesita efort uman
mare, mai putin calificat;
Dezvoltarea sistemelor de protectie a informatiei personale despre contribuabili;
Continuarea activitatilor pentru elaborarea Codului de Procedura Fiscala;
Initierea unei game complete de masuri urmarind reducerea arieratelor;
Modificarea reglementarilor referitoare la plata obligatiilor bugetare in special in ceea ce

priveste acordarea de inlesniri la plata si ordinea de plata a acestor obligatii;
Integrarea sistemelor de inregistrare apartinand Registrului Comertului cu sistemul de

inregistrare fiscal;
Elaborarea unui plan de actiune pentru continuarea integrarii sistemelor de identificare a

comerciantilor (cum ar fi cele pentru import, export, protectia muncii, fiscal si comercial);
Initierea procesului de imbunatatire a metodelor si procedurilor de stingere a creantelor

bugetare;
Continuarea activitatilor privind elaborarea Ghidului de principii si proceduri pentru

colectarea impozitelor;
Initierea de acorduri cu terte institutii in vederea inglobarii in sistemele proprii a informatiilor

privind contribuabilii, persoane fizice sau juridice, provenite de la acestia si care sa fie folosite
in vederea stabilirii de criterii pentru orientarea activitatilor de control;
Dezvoltarea capacitatii administrative de gestiune si control a impozitelor si taxelor pentru

contribuabili, persoane fizice si juridice, prin imbunatatirea sistemului declarativ, unificarea si
simplificarea procedurilor de administrare a impozitelor si taxelor, si prin extinderea
sistemului dosarelor fiscale la contribuabilii persoane fizice;
Inceperea demersurilor pentru aderarea Romaniei la conventiile internationale bilaterale si

multilaterale cu privire la colectarea impozitelor;
Realizarea retelei de comunicatii proprii a Ministerului Finantelor Publice, ingloband toate

unitatile teritoriale ale acestuia si oferind facilitati de acces la dosarul fiscal on-line din orice
punct al tarii;
Continuarea implementarii prevederilor Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii

si actualizarea periodica a acestuia in functie de rezultatele obtinute, pentru alinierea
Administratiei fiscale romanesti la cerintele europene prezentate in Cartile Albastre fiscale
elaborate de Comisia Europeana.

Pe termen mediu, principalele prioritati in domeniul administrarii fiscale, sunt urmatoarele:
-
Dezvoltarea in continuare a sistemelor de protectie a informatiei personale despre

contribuabili;
163
Integrarea completa a sistemelor de inregistrare pentru comercianti;
Finalizarea elaborarii Codului de Procedura Fiscala;
Continuarea procesului de implementare a Planului de Management pentru Schimbarea

Afacerii si a rezultatelor partiale ale subproiectelor derulate in cadrul acestui proiect.
4.11. Uniunea Economic i Monetar

Romania a inceput la sfarsitul lunii mai 2001 pregatirile pentru elaborarea documentului de
pozitie si a dosarului de fundamentare aferent, a caror finalizare este prevazuta pentru luna
octombrie 2001.
4.11.1. Politici fiscale i participarea la procedurile de coordonare a politicilor

economice n cadrul Uniunii Europene
Situaia actual
Dupa trei ani consecutivi de regres (1997-1999), Romania a inregistrat in anul 2000 o crestere a
Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,6%. Prioritatile politicii economice pentru anul 2001 vizeaza in
mod ferm mentinerea stabilitatii macroeconomice ca element fundamental al garantarii cresterii
economice, estimata - in termeni reali - la circa 4,1% in acest an, si mentinerea economiei pe un
trend crescator pe termen mediu si lung. Indiciul cel mai concludent al iesirii Romaniei din criza
prelungita pe care a traversat-o va fi ritmul net superior al formarii brute de capital.
In luna decembrie 2000, a fost adoptat Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, care
porneste de la optiunea larg manifestata pe plan politic si social pentru integrarea Romaniei in
Uniunea Europeana si structurile euroatlantice. In ansamblul sau, programul contine obiective si
strategii guvernamentale la a caror stabilire a stat cu precadere criteriul concordantei cu cerintele
integrarii europene si euroatlantice. In acest sens, Programul de guvernare ia in considerare
scenariul restructurant din Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen
mediu, transmisa Comisiei Europene in luna martie 2000.
In vederea punerii in practica a obiectivelor pe care si le-a asumat, Guvernul a elaborat Planul
de aciune al Programului de Guvernare pe perioada 20012004, adoptat prin HG nr. 455/2001
(MO nr. 267/23.05.2001), care contine detalierea obiectivelor pe masuri, cu termene precise de
realizare a acestora pe ani si, pentru anul 2001, pe luni. Acest document reprezinta o actualizare
si o ampla completare a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale de
dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, adoptat prin HG nr. 456/2000, in vederea
adaptarii la programul actualului guvern. In acest plan de actiune sunt incluse sectiuni distincte
privind masurile de politica fiscala, bugetara, monetara si a cursului de schimb ce vor fi
intreprinse in perioada de referinta in vederea realizarii macrostabilitatii consolidate si a asigurarii
cresterii economice durabile.
Cresterea cu 4,8% a PIB - in termeni reali - inregistrata in primul trimestru al acestui an, precum
si alte asemenea evolutii economice pozitive inregistrate in primele luni ale anului 2001, confirma
ca relansarea economica prevazuta in Programul de guvernare are sanse reale si ca masurile
preconizate si aplicate, precum si ierarhizarea prioritatilor pentru prima parte a anului, au fost
corecte si au inceput sa produca efecte.
Cresterea economica prognozata pentru anul 2001 se bazeaza pe sporirea ratei investitiilor prin
implicarea semnificativa a capitalului national si pe atragerea resurselor externe cu precadere sub
forma investitiilor directe, astfel incat sa se asigure o dezvoltare echilibrata, fara discrepante in
evolutia si structura agregatelor macroeconomice.
164
Politica financiara promovata este una moderat-selectiva in scopul stimularii sectoarelor cu

potential de competitivitate interna si externa, atragerii investitiilor straine si a creditelor externe
si utilizarii in mod eficient a fondurilor publice. Gestionarea corecta a politicii financiare prin
aprofundarea si accelerarea coerenta a reformei fiscale, cresterea eficientei si transparentei
utilizarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe viabile si stabilirea unui sistem
coerent de prioritati in cadrul acestora este una din garantiile asigurarii dezvoltarii economicosociale durabile.
Incepand cu anul 2001, Romania participa la Dialogul de politici economice cu tarile candidate,
instituit de Consiliul ECOFIN si Comisia Europeana. Acest cadru pregateste, printre altele,
statele candidate in vederea participarii la Uniunea Economica si Monetara prin familiarizarea si
aplicarea efectiva a unor proceduri specifice de supraveghere economica multilaterala executate
periodic de statele membre UEM.
In acest sens, autoritatile romane au transmis Comisiei Europene, in noiembrie 2000, cu caracter
experimental, prima notificare privind deficitul bugetar si datoria publica, iar la data de
30.03.2001 a fost transmisa prima raportare oficiala. Aceasta notificare, care se va realiza anual de
tarile candidate, are rolul de a alinia treptat practicile acestora privind raportarea, monitorizarea si
controlul finantelor publice la cele ale statelor membre, si se face conform acquis-ului comunitar
(normele ESA 95).
Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea Programului Economic de Preaderare (PEP),
document care vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare
la UE, precum si crearea premiselor pentru participarea Romaniei la Uniunea Economica si
Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro.
In ceea ce priveste criteriile de convergenta privind finantele publice, Romania se afla intr-o
pozitie relativ buna fata de alte tari candidate. Deficitul guvernamental inregistrat in anul 2000 a
fost de 3,7% din PIB, iar ponderea datoriei publice in PIB era de 31,6% la finele aceluiasi an.
Referitor la datoria publica, este de mentionat faptul ca Romania a depasit cu bine momentul
critic al varfului serviciului datoriei din anul 1999, in conditiile lipsei finantarii externe. Finele
anului 2000 si inceputul anului 2001 au insemnat reluarea accesului pe piata privata de capital.
Pentru anul 2001 se asteapta ca serviciul datoriei publice externe sa fie mult mai usor de suportat,
prin prisma imbunatatirii pozitiei Romaniei in raport atat cu organismele financiare
internationale, cat si cu agentiile internationale de rating.
In ceea ce priveste aspectele statistice legate de UEM, implementarea normelor ESA 95 este in
curs, noul sistem urmand sa devina operational pana la finele anului 2001. Conturile economice
generale (respectiv Tabelul Economic de Ansamblu si Tabelul Intrari - Iesiri) pentru anul 1998
au fost elaborate in doua variante: una conform metodologiei ESA 1979 si alta in care au fost
integrate o parte din modificarile impuse de aplicarea ESA 1995. Exista o buna cooperare intre
Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Ministerul
Finantelor Publice la elaborarea conturilor financiare.
INS a participat la runda 2000 a Programului European de Comparare. Datele prezinta o inalta
acuratete si detaliere, respectand normele europene.
Pe termen scurt, obiectivele urmarite sunt mentinerea functionarii adecvate a politicilor,
asigurarea unui cadru economic mai stabil, functional si predictibil si realizarea obiectivelor de
politica economica in vederea crearii conditiilor de baza necesare mentinerii si accelerarii
tendintei de crestere economica inregistrata de Romania in anul 2000, dupa trei ani consecutivi
de regres economic.
Prioritatile pe termen scurt avute in vedere sunt:
165
Monitorizarea Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si

evaluarea rezultatelor implementarii sale;
Realizarea macrostabilizarii consolidate si asigurarea cresterii economice;
Optimizarea substantiala a coordonatelor mediului de afaceri prin ajustare structurala,

privatizare si stimularea intreprinderilor mici si mijlocii;
Atragerea unui volum sporit de investitii straine si cresterea exporturilor;
Promovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii Europene.
Realizarea unui management performant al datoriei publice externe prin intreprinderea

urmatoarelor masuri:
-
cresterea sustenabila a ponderii pietelor private de capital in totalul surselor de

finantare;
majorarea scadentelor pentru creditele nou contractate;
asigurarea, in continuare, a efectuarii la scadenta a platilor in contul serviciului

datoriei;
eliminarea clauzei put option din acordurile de imprumut care se vor negocia in
viitor.
Obiectivul principal pe termen scurt in domeniul statisticii macroeconomice in contextul UEM il

reprezinta alinierea deplina la Sistemul European de Conturi ESA 95.
-
Urmarirea evolutiei ansamblului de politici promovat, prin prisma monitorizarii stricte a

pozitiei bugetare, a mentinerii cresterii economice reale si durabile si a convergentei graduale
a indicatorilor economici catre criteriile de la Maastricht. In acest scop, se impune
dezvoltarea capacitatii de elaborare, fundamentare si monitorizare a politicilor economice a
institutiilor guvernamentale responsabile in acest sens;
Pregatirea in vederea realizarii obiectivelor Pactului de Crestere si Stabilitate;
Cresterea reala si durabila a PIB prin asigurarea cresterii economice si realizarea unei
macrostabilizari consolidate;
Finantarea neinflationista a deficitului bugetar, in principal prin atragerea de surse externe;
Imbunatatirea disciplinei fiscal-bugetare si crearea conditiilor necesare absorbtiei, prin

stabilizatori automati, a fluctuatiilor ciclice normale, concomitent cu mentinerea sub control a
deficitului bugetar;
Armonizarea deplina a statisticilor de preturi (indicele preturilor de consum, indicii preturilor

de productie, indici de cost in constructii, in agricultura) cu normele UE (termen - 2003).
4.11.2. Politica monetar i a cursului de schimb

Situaia actual
In anul 2000, atat conjunctura interna cat si cea externa au fost nefavorabile atingerii obiectivului
de inflatie stabilit initial de autoritatile romane (27% decembrie/decembrie). Marja de manevra a
politicii monetare in combaterea inflatiei a fost puternic restransa de conflictul dintre obiectivele
pe care aceasta a fost nevoita sa le urmareasca; astfel, politica monetara nu a dispus de o reala
166
independenta de facto in atingerea obiectivului sau fundamental. La aceasta s-a adaugat impactul
asupra preturilor al secetei prelungite, al evolutiei pretului produselor petroliere pe piata
internationala, precum si al deprecierii euro in raport cu dolarul american. De asemenea, actiunea
politicii monetare a fost lipsita si in anul 2000 de sprijinul celorlalte politici economice, salariile
excesive din anumite ramuri, precum si volumul ridicat al arieratelor de plati exercitand un
considerabil efect inflationist. In aceste conditii, nu s-a reusit reducerea ratei inflatiei sub nivelul
de 40% (40,7% decembrie/decembrie).
Necesitatea atenuarii conflictului de obiective a condus la decizia de relaxare incepand cu luna
martie 2000 a politicii monetare, sterilizarea excedentului structural de lichiditate capatand din
acel moment un caracter partial. Depasirea tintei de inflatie inca de la jumatatea anului si
perspectivele nefavorabile pentru ultima sa parte, carora li s-au adaugat deteriorarea cererii de
bani si slabirea increderii in moneda nationala, au impus ulterior reconsiderarea conduitei politicii
monetare. In consecinta, incepand cu luna august 2000, aceasta a revenit progresiv la caracterul
restrictiv, menit sa contribuie la atenuarea anticipatiilor inflationiste si la reabilitarea treptata a
credibilitatii bancii centrale.
Schimbarea de atitudine a politicii monetare a fost favorizata de o relativa atenuare in partea a
doua a anului a conflictului dintre obiectivele autoritatii monetare. Prima ameliorare a constat in
diminuarea constrangerii fiscale in contextul diversificarii surselor de finantare a deficitului
bugetar (atat externe, cat si interne); in semestrul al doilea Ministerul Finantelor a beneficiat de
fondurile imprumutate de Uniunea Europeana (100 MEURO) si Banca Mondiala (250 mil. USD)
si de sumele provenite din cele doua emisiuni de euroobligatiuni (297 MEURO). Chiar daca, in
anumite perioade, Trezoreria statului a avut dificultati mari de finantare, apelul sau la creditarea
directa de catre Banca Nationala a Romaniei (facilitate aprobata inca prin statutul BNR) a fost
nesemnificativ. Ea s-a imprumutat o singura zi cu suma zilnica maxim admisa (493 mld. lei), in
timp ce stocul maxim admisibil in anul 2000 a fost de 6526 mld. lei.
O alta ameliorare spre sfarsitul anului 2000 a constituit-o relativa relaxare a constrangerii externe.
Castigurile de competitivitate acumulate prin deprecierea in termeni reali a monedei nationale
fata de dolarul american (care a atins in octombrie - 2,1% fata de decembrie 1999) si mentinerea
in limite sustenabile a deficitului contului curent au facut acceptabila o usoara diminuare a
deprecierii in termeni reali a monedei nationale in ultima parte a anului; evolutia raportului
EUR/USD a fost, de asemenea, favorabila acestei orientari. Pentru a sprijini deprecierea leului,
banca centrala a cumparat in 2000 un volum net de aproape 1150 mil. USD proveniti din
fluxurile de capital strain; sterilizarea acestor fluxuri a necesitat eforturi si costuri considerabile
din partea bancii centrale.
Pe acest fond, rezervele valutare ale BNR au crescut pe ansamblul anului 2000 cu 944 mil. USD,
atingand 2470 mil. USD. Acest trend crescator a continuat si in prima parte a anului 2001,
volumul rezervelor valutare ale BNR atingand nivelul de 3037 mil. USD la finele lunii mai a.c.
Problemele de lichiditate cu care s-au confruntat unele banci in anul 2000 si capacitatea limitata a
Fondului de Garantare a Depozitelor de a mobiliza sumele necesare despagubirii in conditiile
legii a deponentilor a doua banci declarate in stare de faliment, a necesitat exercitarea rolului de
imprumutator de ultima instanta al autoritatii monetare pe parcursul intregului an. Injectiile de
lichiditate destinate acestui obiectiv au fost insa mult inferioare celor destinate aceluiasi scop in
anul anterior (0,9% din PIB).
Unul dintre aspectele care au fost favorabile cresterii eficacitatii politicii monetare in anul 2000
l-a constituit extinderea utilizarii instrumentelor de piata in exercitarea controlului monetar.
Aprobarea si intrarea in vigoare a noului Regulament al operatiunilor de piata monetara,
incepand cu luna iulie 2000, a pus la dispozitia bancii centrale un arsenal de instrumente de
politica monetara avand caracteristici foarte apropiate de cele ale instrumentelor Bancii Centrale
Europene. Acesta a facilitat realizarea de operatiuni de sterilizare a lichiditatii (principalele
167
operatiuni intreprinse de BNR) pe scadente mai lungi si cu eficienta mai ridicata; absorbirea
excesului monetar s-a efectuat preponderent prin licitatii cu rata variabila a dobanzii. Incepand cu
luna august 2000, depozitele atrase de banca centrala - utilizate intens anterior acestei date - au
fost treptat inlocuite cu operatiuni reverse repo cu titluri de stat, ceea ce a conferit un plus de
flexibilitate instrumentelor politicii monetare.
Pentru anul 2001, programul economic al guvernului include ca obiectiv principal, reducerea ratei
inflatiei la un nivel anual de 25% (decembrie/decembrie). Atingerea acestui obiectiv ambitios,
conceput ca un prim pas spre reducerea inflatiei la un nivel de o cifra pana in anul 2004, va
solicita un grad de restrictivitate accentuata politicii monetare, dar, in acelasi timp, si accelerarea
reformelor structurale care sa atenueze forta factorilor nemonetari ai inflatiei.
Strategia de politica monetara bazata pe ancora monetara va continua sa fie aplicata si in acest an,
banca centrala urmand sa-si consacre atentia, cu prioritate, asupra mentinerii in parametri
proiectati considerati neinflationisti a bazei monetare. Prin controlul bazei monetare, oferta
de bani din economie va fi adusa la nivelul cererii de moneda; aceasta din urma este prevazuta sa
creasca, ca urmare a cresterii economice mai ample preconizate de guvern in acest an.
In ceea ce priveste rezultatele aplicarii politicii monetare in primele luni ale anului 2001, rata
cumulata a inflatiei pe primele patru luni s-a cifrat la 11,1% fata de decembrie 2000, ceea ce
reprezinta o rata medie lunara de 2,7%, fata de 3,3% in aceeasi perioada a anului trecut.
Regimul de flotare controlata a monedei nationale va fi de asemenea mentinut, date fiind
incertitudinile majore privind evolutiile mediului economic intern si extern, precum si ritmul prea
lent inregistrat de procesul dezinflatiei in anul anterior. Se apreciaza ca moneda nationala se va
aprecia usor in termeni reali (3%) in raport cu dolarul american, sprijinind astfel atat decelerarea
inflatiei, cat si competitivitatea sectorului extern (in conditiile inregistrarii unor cresteri de
productivitate si ale aplicarii unei politici salariale adecvate).
In domeniul instrumentelor de politica monetara nu se intrevede recurgerea la schimbari
esentiale; actualul instrumentar de politica monetara va fi utilizat cu maximum de randament
pentru implementarea unui control monetar riguros. Ca efect, se anticipeaza ca ratele dobanzilor
pietei interbancare se vor mentine la niveluri real pozitive inalte, cu atat mai mult cu cat - potrivit
proiectiilor - actiunile de sterilizare a intrarilor de capital se vor amplifica.
In vederea intaririi capacitatii institutionale a bancii centrale, BNR isi propune realizarea, cu
sprijinul UE, a unor proiecte care vizeaza:
-
Crearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanta de plati, care sa respecte
criteriile FMI, Eurostat si BCE, si asigurarea infrastructurii necesare implementarii acestuia;
Elaborarea unui studiu privind introducerea monedei euro;
Optimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

Dezinflatia sustinuta va constitui in perioada 2002-2004 unul din obiectivele principale ale
programelor economice romanesti, politica monetara urmand sa se consacre cu prioritate
acestuia. Caracterul prudent necesar politicii monetare pentru atingerea acestui obiectiv se va
imprima, cel putin in primul an al intervalului, prin controlul ferm al lichiditatii; baza monetara va
continua sa constituie obiectivul operational al politicii monetare, iar masa monetara (M2) va
reprezenta, ca si in prezent, obiectivul intermediar al acesteia.
168
Banca centrala va incerca, pe masura dezvoltarii pietelor financiare si a temperarii inflatiei, sa

extinda aria de cuprindere a variabilelor monetare si a altor indicatori economici care vor sta la
baza deciziilor de politica monetara.
Un obiectiv important al politicii monetare in aceasta etapa il va constitui remonetizarea
economiei romanesti prin metode neinflationiste; atingerea acestui obiectiv este insa in mare
masura dependenta de progresele pe care le va inregistra economia in ansamblu, cresterea
economica si refacerea increderii in moneda nationala fiind conditii esentiale ale declansarii
acestui proces.
Pe masura adancirii pietei financiare interne si a reducerii cererii de finantare a deficitului bugetar
de pe piata interna, se va avea in vedere abolirea facilitatii de finantare directa a Trezoreriei de
catre banca centrala, nivelul permis de legislatia actuala fiind oricum extrem de redus.
Instrumentele politicii monetare vor fi dezvoltate si perfectionate astfel incat sa asigure o
eficacitate sporita politicii monetare. Coordonatele clare ale acestei orientari sunt extinderea
caracterului de piata al acestor instrumente si armonizarea lor cat mai deplina cu instrumentarul
Bancii Centrale Europene. In acest scop, se va actiona pentru:
-
Completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor conforme pietei;
Diversificarea instrumentarului care sa permita interventii in dublu sens ale bancii centrale
asupra lichiditatii;
Reducerea treptata a rolului rezervelor minime obligatorii in controlul lichiditatii,

extinzandu-se in acelasi timp utilizarea operatiunilor de piata;
Recastigarea de catre banca centrala a pozitiei de creditor net in raport cu sistemul bancar; in
acest fel ratele active ale dobanzilor bancii centrale isi vor recapata relevanta si rolul in
influentarea ratelor dobanzilor pe termen scurt si in semnalizarea modificarilor de orientare a
politicii monetare.
Regimul de flotare controlata este preconizat a fi mentinut si in anul 2002; prin aceasta se va
urmari atenuarea socurilor externe la care economia ar putea fi expusa si care ar putea pune in
pericol relativa stabilizare care se anticipeaza a fi atinsa. Totodata, prin acest regim s-ar asigura un
grad ridicat de independenta politicii monetare, a carei eficacitate in controlul inflatiei ar creste.
Regimul cursului de schimb, si ca atare strategia de politica monetara sunt susceptibile de a fi
modificate in momentul in care va dispare constrangerea externa masiva si se vor realiza
castiguri semnificative pe linia dezinflatiei. In aceste conditii, din 2003 ar putea deveni mai
potrivita o strategie de politica monetara bazata pe tintirea directa a inflatiei (inflation targeting), in
cadrul instrumentarului analitic al bancii centrale rolul principal urmand sa revina indicelui
agregat al conditiilor monetare; aceasta ar insemna si mentinerea regimului de flotare controlata.
Alternativ, in functie de evolutiile de pana la acel moment, s-ar putea analiza, insa, oportunitatea
unei strategii de politica monetara bazata pe ancora cursului de schimb care sa asigure o mai
mare predictibilitate acestei variabile si care sa ofere, totodata, un mai bun sprijin dezinflatiei,
intarind si credibilitatea perspectivei de participare la ERM 2 si, ulterior, de adoptare a monedei
unice.
Pe linia intaririi capacitatii sale institutionale, BNR are in vedere realizarea cu contributie
proprie si cu sprijin din partea UE a unor proiecte pentru:
-
Crearea unui sistem pentru transpunerea corecta a datelor contabile in situatii statistice
compatibile cu standardele internationale.
Elaborarea unei strategii pentru adoptarea monedei unice europene si pregatirea pentru
implementarea unui sistem de emisiuni tip Euro.
169
4.12. Statistica
Situaia actual
Infrastructura statistica
Noua lege a statisticii (OG nr. 111/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992
privind organizarea statisticii publice, publicata in MO nr. 426/2.09.2000) este conforma, in
totalitate, cu Regulamentul Consiliului (EC) nr. 322/97 privind statisticile comunitare si cu
Hotararea Consiliului 90/1588/EC referitoare la transmiterea datelor statistice confidentiale
catre Oficiul de Statistica al Comunitatilor Europene. Implementarea principiilor fundamentale
ale statisticii oficiale este o sarcina permanenta a Institutului National de Statistica (INS).
Nomenclatorul de produse industriale PRODROM 2000 aliniat la Nomenclatorul european
PRODCOM 2000, a fost finalizat si tiparit (cu asistenta acordata prin programul national Phare
1997).
Statistici demografice si sociale
Reproiectarea sistemului de statistici sociale a reprezentat in intervalul de timp la care face
referire actuala editie a PNAR, un obiectiv complex si de o foarte mare importanta. A fost
finalizat esantionul multifunctional de zone teritoriale (EMZOT), baza a tuturor anchetelor
realizate prin sondaj, in gospodarii. Celelalte anchete in domeniul social (ancheta bugetelor de
familie, ancheta utilizarii timpului, ancheta pregatirii profesionale continue, ancheta sanatatii,
ancheta conditiilor de viata), sprijinite de programul Phare (bugetul national 1997) sunt in diverse
stadii de realizare, astfel incat finalul anului 2001 va insemna reproiectarea cu succes a sistemului
statisticii sociale romanesti. In ceea ce priveste sanatatea, sanatatea si protectia consumatorilor,
sanatatea si siguranta la locul de munca, in prezent, cateva variabile au fost introduse in cercetare
prin intermediul anchetei privind sanatatea si, in continuare, se intentioneaza dezvoltarea
domeniului in baza unei cooperari cu institutiile responsabile. Statistica invatamantului poate fi
considerata in mare parte armonizata intrucat Institutul National de Statistica completeaza si
transmite anual Eurostat-ului chestionarul UOE privind statistica educatiei (UNESCO OECD
Eurostat).
Ancheta trimestriala asupra fortei de munca este in general armonizata cu normele europene;
lipsesc totusi unele variabile, aceasta problema urmand a fi rezolvata prin atasarea unor module
ad-hoc la aceasta ancheta, in deplina concordanta cu programul Eurostat. Pana in prezent, a fost
proiectat si atasat la ancheta fortei de munca modulul ad-hoc Tranzitia de la scoala la munca.
In cazul Recensamantului populatiei si locuintelor, care este prevazut a se efectua in 2002, au fost
adoptate masurile necesare pentru ca pregatirea organizatorica si metodologica sa aiba loc in
concordanta cu recomandarile Uniunii Europene (Rezolutia 1995/7, adoptata de Consiliul
Economic si Social al Natiunilor Unite, cu privire la Programul international de desfasurare a
recensamantului populatiei-runda 2000).
Statistici regionale
Este in curs de realizare o baza de date integrata la nivel NUTS 2, care sa cuprinda informatii
statistice la nivel regional, prin exploatarea datelor provenite din mai multe surse (in special din
anchetele statistice existente).
170
Statistici macro-economice
Conturile economice generale (inclusiv tabelul de intrari iesiri) pentru anul 1998 au fost
calculate pe baza Sistemului European de Conturi (SEC) 95. Exista o buna cooperare cu Banca
Nationala a Romaniei si cu Ministerul Finantelor Publice la elaborarea conturilor financiare.
Pana la sfarsitul anului 2001, conturile nationale trimestriale se vor calcula in baza unei metode
econometrice pentru serii de timp 1994-1996; se va trece la reconcilierea conturilor anuale si
trimestriale pentru aceeasi perioada de timp; se va identifica metoda optima de calcul a
consumului de capital fix (cu sprijinul acordat prin programul national Phare 1997).
Institutul National de Statistica a participat la runda 2000 a Programului European de
Comparare. Datele prezinta o inalta acuratete si detaliere, respectand normele europene.
Statistica intreprinderilor
Recensamantul produselor si serviciilor industriale la producator s-a desfasurat, in semestrul I
2000, pe aproximativ 60.000 intreprinderi cu activitati industriale, in baza Nomenclatorului
PRODROM 2000. Actiunea s-a realizat cu sprijinul acordat prin programul national Phare 1997,
iar primele rezultate sunt deja disponibile si ofera o imagine foarte clara asupra stadiului de
dezvoltare structurala a industriei romanesti. Rezultatele recensamantului au confirmat
capacitatea noului nomenclator de a caracteriza industria romaneasca si de a structura informatia
statistica conform cu cerintele statisticii europene. Totodata, s-a realizat baza de sondaj a
intreprinderilor industriale, ceea ce a permis extragerea esantionului reprezentativ pentru ancheta
pilot anuala 2000, conforma cu cerintele Consiliului UE cuprinse in Reglementarea 3924/91
Statistica PRODCOM. Ancheta pilot PRODROM 2000 s-a desfasurat pe un esantion
reprezentativ de 6.000 intreprinderi cu activitati industriale; rezultatele obtinute urmeaza a fi
comparate, in vederea validarii, cu cele ale anchetei privind productia industriala (ce se va realiza
in luna septembrie 2001), astfel incat, in cursul trimestrului IV 2001, concluziile intregului proces
sa fie transmise la Eurostat.
Ancheta structurala in intreprinderi, care se efectueaza in mod curent, se desfasoara pe un
esantion reprezentativ la nivel regional si pe categorii de marime a intreprinderilor, ceea ce
permite elaborarea indicatorilor la nivel regional si totodata a indicatorilor statistici privind
realizarile economice ale IMM-urilor.
Statistica energiei
Statistica energiei a fost armonizata in mare masura la standardele si normele europene, urmare a
introducerii incepand cu anul 2001 in programul cercetarilor statistice a anchetei cu periodicitate
semestriala privind preturile energiei.
Agricultura, silvicultura, piscicultura
Micro-recensamantul fermelor agricole s-a realizat in octombrie 2000 si a avut drept obiective
realizate stabilirea unui cadru de esantionare pentru prima ancheta structurala in agricultura,
proiectata conform cerintelor UE si definirea gospodariei agricole ca unitate de observare
statistica. Rezultatele anchetei structurale sunt in curs de finalizare. In fapt, s-a reusit pregatirea
cadrului pentru actiunile urmatoare pe termen scurt si mediu: realizarea anchetei structurale in
agricultura si a Recensamantului general agricol.
Prioritatile pe termen scurt identificate de Institutul National de Statistica pot fi grupate in doua
mari categorii:
171
Pe de o parte, prioritatile stabilite in contextul obiectivului major - Imbunatatirea metodelor si

standardelor statistice in diferite domenii statistice, in sensul armonizarii cu normele si standardele europene;
durabilitatea progreselor inregistrate de statistica romaneasca - prevazut in editia 2000 a PNAR, urmeaza
sa se finalizeze. In acest context, sub-proiectele Phare RO 9703, care sunt inca in derulare in
acest an si au ca termen de finalizare sfarsitul anului 2001, sunt detaliate in cele ce urmeaza
(sumele necesare finalizarii acestor sub-proiecte au fost contractate in totalitate):
-
armonizarea statisticii sociale cu standardele europene (angajament asumat prin documentul

de pozitie la capitolul 12 Statistica); sunt in curs de prelucrare rezultatele a cinci anchete in
domeniul social: ancheta bugetelor de familie, ancheta conditiilor de viata, ancheta privind
sanatatea, ancheta privind pregatirea profesionala continua, ancheta privind utilizarea
timpului;
armonizarea statisticii in industrie cu standardele europene (angajament asumat prin

document de pozitie); va avea loc o ancheta pilot asupra unitatilor industriale, privind
productia industriala si preturile de productie;
armonizarea conturilor nationale cu standardele europene (angajament asumat prin

document de pozitie); conturile nationale trimestriale vor fi calculate in baza unor modele
econometrice; conturile anuale si trimestriale vor fi reconciliate, urmeaza sa se definitiveze
metoda de calcul a consumului de capital fix;
instruirea statisticienilor; va fi infiintat un centru national de pregatire in statistica, cu toate

utilitatile si facilitatile necesare, care va deveni functional pana la sfarsitul anului 2001;
perfectionarea activitatii de biblioteca si documentare; se va realiza modernizarea bibliotecii

prin facilitarea accesului personalului statistic si a altor categorii de utilizatori la noile
dezvoltari tehnice ale statisticii;
imbunatatirea diseminarii; se vizeaza achizitionarea de echipament pentru tiparire si

diseminare, definirea unei strategii de marketing si diversificarea diseminarii electronice;
imbunatatirea cooperarii INS cu partenerii sectoriali; se urmareste intarirea legaturilor interadministrative dintre INS si Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei,
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului,
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Pe de alta parte, ca prioritati pe termen scurt sunt avute in vedere doua operatiuni exhaustive,
planificate a se realiza in anul 2002:
-
Realizarea Recensamantului populatiei si locuintelor, in conformitate cu OG nr. 827/2000 (MO nr.

470/27.09.2000) si angajamentele asumate prin documentul de pozitie la capitolul 12
Statistica; pana in prezent, nu a fost inca adoptata o hotarare pentru asigurarea finantarii
acestei operatiuni statistice exhaustive;
Realizarea Recensamantului general agricol, in conformitate cu OG nr. 920/1998 (MO nr.

500/24.12.1998) si angajamentele asumate prin documentul de pozitie la capitolul 12
Statistica; si in acest caz, nu a fost inca adoptata o hotarare pentru asigurarea finantarii
acestei operatiuni statistice exhaustive.
O componenta importanta a statisticii o reprezinta statistica migratiei. In mare masura armonizata,

urmeaza a se realiza (cu sprijinul Ministerului de Interne), pana la sfarsitul anului 2002, o aliniere
totala la normele si standardele Eurostat (angajament asumat prin document de pozitie). Aceasta
va insemna rezolvarea unor aspecte legate de cetatenii straini cu domiciliu in Romania (conform
Legii statutului cetatenilor straini) si de migratia ilegala.
Pentru sectoarele industrie, constructii, comert si servicii (cu exceptia societatilor bancare si a celor de
asigurare-reasigurare), procesul de armonizare cu cerintele stipulate in Regulamentul Consiliului
172
CE nr. 58/1997 (anexele 1-4) va incepe odata cu realizarea anchetei structurale aferente anului
2001 (angajament asumat prin document de pozitie).
Armonizarea totala a statisticilor de comert exterior (sustinuta actualmente prin programul orizontal
Phare) se va realiza in cadrul cooperarii INS Directia Generala a Vamilor Ministerul
Afacerilor Externe, pana la sfarsitul anului 2001.
Pentru orizontul de timp 2003-2004, prioritatile identificate de Institutul National de Statistica
sunt urmatoarele:
In domeniul macroeconomic, in cazul statisticii preturilor (indicele preturilor de consum, indicii
preturilor de productie, indicii de cost in constructii, in agricultura) vor fi introduse gradual
elemente care lipsesc, astfel incat armonizarea totala sa se realizeze in 2003 (angajament asumat
prin document de pozitie). Masurile avute in vedere sunt:
-
acoperirea tuturor pozitiilor din clasificarea COICOP;
identificarea de surse noi de date pentru calculul ponderilor;
analiza periodica a structurii cheltuielilor de consum si includerea in nomenclator a

sortimentelor pe masura ce devin semnificative;
includerea subindicilor privind asigurarile;
acoperirea serviciilor de sanatate si a sectorului de protectie sociala.
Ancheta structurala in intreprinderi urmeaza a se dezvolta in continuare. In acest sens, a fost

prevazut un program de armonizare cu metodologia Eurostat, program ce cuprinde actiuni si
termene concrete, avandu-se in vedere o extindere considerabila a sferei de cuprindere a anchetei
asupra societatilor bancare, societatilor de asigurare-reasigurare si a fondurilor de pensii.
Termenul pentru armonizare la standardele europene asumat de Romania prin documentul de
pozitie este 2003.
In vederea armonizarii totale a statisticii serviciilor (transport, turism, comert distributiv) la
standardele Uniunii Europene, se are in vedere definitivarea unui plan detaliat de actiuni si
incercarea atragerii de fonduri din programele nationale Phare viitoare. Problemele de nealiniere
vor fi depasite, astfel incat armonizarea totala sa poata fi realizata pana la finele anului 2003
(angajament asumat prin document de pozitie). Masurile avute in vedere pentru respectarea
obligatiilor asumate sunt:
-
ajustarea pentru variatii sezoniere si numar de zile lucratoare in cazul seriilor de date statistice
privind comertul cu amanuntul;
armonizarea statisticilor de transport maritim si pe cai navigabile interioare;
alinierea statisticii accidentelor de circulatie rutiera;
schimbarea periodicitatii organizarii cercetarii statistice privind cazarea turistica din

trimestriala in lunara;
organizarea unei noi anchete in gospodarii privind cererea turistica.
In aceeasi serie de prioritati se inscrie armonizarea statisticii privind silvicultura (obligatie asumata de
Institutul National de Statistica prin documentul de pozitie, termen angajat - 2003) si a statisticii in
domeniul piscicol (termen angajat - 2004).
Armonizarea statisticii agricole si regionale la normele si standardele europene are in vedere
urmatoarele masuri:
173
realizarea unui sistem statistic al principalelor anchete agricole (ancheta fermelor agricole,
ancheta utilizarii terenului, ancheta productiei vegetale, ancheta privind productia animaliera,
ancheta privind preturile agricole) conform normelor si standardelor UE, in vederea
asigurarii comparabilitatii datelor statistice privind agricultura din Romania cu datele statistice
referitoare la agricultura din statele membre (angajament asumat prin document de pozitie);
infiintarea a 8 birouri regionale de statistica ce vor sprijini dezvoltarea regionala, furnizand

informatiile statistice necesare;
initierea si realizarea de anchete statistice, cu vocatie regionala, privind: demografia

intreprinderilor mici si mijlocii, transportul rutier de marfuri, statisticile sociale (conditiile de
viata).
Imbunatatirea calitatii statisticilor

-
realizarea unui instrumentar metodologic capabil sa dovedeasca nivelul calitatii statisticilor

romanesti;
revizuirea intregului set de metodologii statistice nationale, in conformitate cu standardele

UE, in vederea obtinerii unui nivel corespunzator de armonizare;
traducerea integrala a acquis-ului comunitar in statistica in limba romana.
Armonizarea statisticii mediului inconjurator are in vedere:

-
crearea unui sistem statistic de mediu care sa permita masurarea starii mediului inconjurator
prin stabilirea indicatorilor de evaluare a dezvoltarii durabile in Romania;
realizarea de cercetari statistice privind deseurile, emisiile, apa utilizata si deversarile in apa;
asigurarea integrarii sistemului de statistici ale mediului in sistemul statistic european.
Armonizarea statisticii finantelor guvernamentale cu normele europene vizeaza definirea principalelor

caracteristici privind tranzactiile financiare, bunurile financiare si datoriile sectorului
guvernamental, in conformitate cu Sistemul European de Conturi ESA 95.
4.13. Politicile sociale i ocuparea forei de munc

4.13.1 Legislaia muncii
Situaia actual
Legislaia muncii din Romnia a transpus n totalitate prevederile acquis-ului comunitar din
urmtoarele domenii: protecia drepturilor salariailor n cazul concedierilor colective, protecia
drepturilor salariailor n cazul transferului ntreprinderii, al firmei, sau al unei pri a acesteia,
orele de lucru ale personalului navigant i furnizarea de fora de munc pe nave, concediul de
odihn i alte concedii ale salariailor.
Romnia are deja create i sunt operaionale instituiile necesare pentru pregtirea legislaiei,
controlul i monitorizarea implementrii legislaiei n domeniul relaiilor de munc, precum i
pentru garantarea juridic a drepturilor lucrtorilor.
Principalul act normativ cadru prin care sunt transpuse prevederile comunitare din domeniul
legislaiei muncii este Codul Muncii, adoptat in anul 1972. Noua legislatie in domeniul muncii
modifica explicit sau implicit prevederile acestui cod, largind sfera de aplicare pentru cuprinderea
domeniului privat si permitind adaptarea la noul mod de organizare si functionare ale societatii
romanesti.
174
In cursul anului 2000 si in primul trimestru al anului 2001, Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale (MMSS) a pregatit elaborarea proiectelor de modificare, in conformitate cu cerintele
acquis-ului comunitar, a urmatoarelor legi:
-
Codul Muncii;
Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate;
Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca;
Legea nr. 130/1996, republicata in 1998, privind contractul colectiv de munca;
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.
n domeniul concedierilor colective, Directiva 98/59/CE privind corelarea legislaiei statelor

membre referitoare la concedierile colective, este transpus n legislaia romn, n prevederile
sale eseniale, prin OU nr. 98/1999, modificat i completat de OU nr. 185/1999 i OU nr.
77/2000. Astfel, legislaia n domeniu ofer un cadru unitar, nediscriminatoriu, pentru aplicarea
msurilor de protecie social a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Ca urmare a
acestor modificri, compensaiile bneti pentru persoanele disponibilizate prin concedieri
colective se suport din fondurile proprii ale angajatorilor (din fondul de omaj se susin doar
plile compensatorii aflate n derulare i cele cuvenite salariailor disponibilizai din unitile
cuprinse n Programul Phare RICOP).
Noul proiect de lege al Codului Muncii conine n seciunea a III-a Concedierea colectiv, n
cadrul capitolului 7 intitulat Concedierea, prevederi care vor transpune n totalitate dispoziiile
Directivei 98/59/CE. n seciunile IV i V sunt cuprinse dispoziii referitoare la controlul i
sancionarea concedierilor nelegale i, respectiv, consecinele concedierilor.
Prevederile Directivei 99/63/CE, precum i ale Recomandrii 99/130/CE, sunt transpuse n
legislaia intern prin adoptarea OG nr. 16/2000 prin care se ratific Convenia O.I.M. nr. 180
privind orele de lucru ale personalului navigant i furnizarea de for de munc pe nave,
convenie ale crei dispoziii sunt conforme cu cele ale prevederilor comunitare mai sus
menionate.
Obiectivul prioritar pe termen scurt il reprezinta armonizarea legislatiei nationale cu directivele
UE in domeniul contractului de munca si raporturilor de munca, prin:
-
Elaborarea unui nou Cod al Muncii;
Modificarea Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in
munca;
Modificarea Legii nr. 130/1996, republicata in 1998, privind contractul colectiv de munca;
Infiintarea, organizarea si functionarea instantelor pentru solutionarea litigiilor de munca prin

modificarea Legii nr. 92/1992, republicata in 1997, privind organizarea judecatoreasca.

Obiectivul prioritar pe termen mediu il reprezinta continuarea armonizarii legislatiei nationale cu
actele normative comunitare, prin:
-
Adaptarea legislatiei nationale in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar si cu

dinamica economiei nationale;
175
Elaborarea si adoptarea unui act normativ privind constituirea Fondului de garantare pentru
protecia salariailor n cazul insolvabilitii sau falimentului angajatorului.
4.13.2. Dialogul social

Situaia actual
Legislatia din Romania in domeniul dialogului social este aliniata acquis-ului comunitar. HG nr.
314/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social in cadrul
ministerelor si prefecturilor a asigurat implementarea Deciziei Comisiei Europene 98/500/CE
privind infiintarea Comitetelor Sectoriale de Dialog Social in vederea promovarii dialogului intre
partenerii sociali la nivel european.
O trasatura care caracterizeaza dialogul social in Romania la nivelul anului 2001 este
institutionalizarea dialogului social tripartit la toate nivelurile economiei nationale, astfel :
-
La nivel national - dialog social orientat pe consultarea partenerilor sociali;
La nivel local - dialog social orientat pe co-participarea partenerilor sociali la decizia

administrativa.
Prin Decizia nr. 4/1999 a Consiliului de Asociere UE-Romania, s-a constituit Comitetul
Consultativ Mixt CES-Uniunea Europeana CES-Romania, organism comun al Consiliului
Economic si Social din Romania, pe de o parte, si al Comitetului Economic si Social European
(patronate, sindicate si diverse grupuri de interese), pe de alta parte. Comitetul Consultativ Mixt
CES-UE CES-Romania isi desfasoara activitatea prin consultare cu Consiliul de Asociere (sau
din proprie initiativa), in cazul promovarii dialogului intre grupurile de interes economice si
sociale. Scopul Comitetului Consultativ Mixt este de a promova dialogul si colaborarea dintre
grupurile de interes din Uniunea Europeana si cele din Romania. Dialogul si cooperarea vor
acoperi toate aspectele economice si sociale ale relatiilor dintre UE si Romania.
Monitorizarea legislatiei si a practicilor care determina armonizarea si dezvoltarea acquis-ului
comunitar in domeniul dialogului social se realizeaza, incepand din anul 2000, in cadrul
Consiliului Economic si Social. Acest proces are loc ca urmare a solicitarilor partenerilor sociali
de a integra institutia fundamentala de dialog social in procesul de negociere si aderare a
Romaniei la Uniunea Europeana.
-
176
Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a implementa acquis-ul comunitar se va realiza

prin adoptarea urmatoarelor masuri:
-
adoptarea Legii Patronatelor si institutionalizarea mecanismelor de reprezentare si

dezvoltare a organizatiilor patronale. In acest fel se va asigura accelerarea procesului
de coagulare a organizatiilor patronale, cresterea capacitatii lor de a participa in cadrul
dialogului social european si de a implementa acquis-ul comunitar;
modificarea legii de organizare si functionare a Consiliului Economic si Social, in

vederea corelarii misiunii, obiectivelor si atributiilor in raport cu cerintele dialogului
social, atat la nivel national cat si la nivel sectorial;
adoptarea de catre partenerii sociali (sindicate si patronate) de masuri specifice

interne care sa determine o mai buna integrare in spatiul european (crearea unor
structuri, atributii si responsabilitati vizavi de procesul de integrare europeana);
crearea unor responsabilitati la nivelul confederatiilor patronale si sindicale care sa

monitorizeze evolutia dialogului social (actiuni, rezultate, deficiente, propuneri) la
nivel sectorial si teritorial;
pregatirea partenerilor sociali pentru a putea contribui la derularea proiectelor cu

finantare externa;
stimularea asumarii de responsabilitati de catre partenerii sociali in vederea

solutionarii prin dialog social bipartit a problemelor sectoriale;
adoptarea legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca;
infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca;
elaborarea de masuri care sa determine coagularea rapida a organizatiilor sindicale si

patronale nationale, in vederea integrarii lor in organizatiile omoloage de la nivel
european UNICE si ETUC.
Consolidarea autonomiei si eficacitatii structurilor de dialog social la nivel sectorial se va

realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri:
-
consolidarea capacitatii guvernului de a monitoriza evolutia dialogului social sectorial,

prin stabilirea unor relatii de parteneriat cu Consiliul Economic si Social si Comisiile
Consultative de Dialog Social din ministere;
modificarea HG nr. 314/2001 in vederea asigurarii autonomiei functionale a

Comisiilor Consultative de Dialog Social din ministere si asigurarea la nivelul
Consiliului Economic si Social a atributiilor de monitorizare si coordonare
metodologica a acestor structuri;
elaborarea si sustinerea implementarii metodologiilor de dialog social de catre CES in

vederea asigurarii unei eficacitati ridicate a proceselor sociale (termen pana la
sfarsitul anului 2002).
Pentru consolidarea dialogului social bipartit la nivel de intreprindere se au in vedere

urmatoarele masuri:
-
elaborarea unor propuneri de revizuire a legislatiei in domeniul negocierilor colective

si al implementarii acordurilor realizate, pentru asigurarea concordantei intre
competente, responsabilitati, sanctiuni si atributii ale partenerilor sociali (se vor avea
in vedere Codul Muncii, Legea contractului colectiv de munca, Legislatia conflictelor
de munca);
modificarea Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate;
intensificarea cooperarii intre patronatele si sindicatele reprezentative la nivel de

ramura si la nivel national, in vedere influentarii structurilor de baza pentru
implementarea unui dialog social constructiv;
elaborarea unei propuneri de redefinire a atributiilor, responsabilitatilor si

competentelor Inspectiei Muncii, in vederea asigurarii realizarii obiectivului principal
al institutiei controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca
accentuand aspectele privind negocierile colective si rezultatele acestora.

-
Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a dezvolta si implementa acquis-ul comunitar

prin:
177
organizarea unui program de instruire a membrilor comisiilor sectoriale de dialog

social, in vederea consolidarii capacitatii de a dezvolta si implementa acquis-ul
comunitar;
continuarea transferarii de competente si responsabilitati catre partenerii sociali, in

contextul descentralizarii deciziilor administrative in domeniul social si economic.
4.13.3. Egalitatea de anse ntre brbai i femei

Situaia actual
Legislatia romaneasca in domeniul egalitatii de sanse acopera prevederile fundamentale ale
legislatiei comunitare, prevederile directivelor europene referitoare la egalitatea de sanse si de
tratament intre femei si barbati regasindu-se transpuse diferentiat in legislatia nationala.
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si HG nr.
1273/2000 de aprobare a Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si
barbati transpun in totalitate in legislatia nationala prevederile actului comunitar privind aplicarea
progresiva a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in domeniul securitatii
sociale (Directiva Consiliului 79/7/CEE).
Conform HG nr. 1273/2000, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale reprezinta organismul
guvernamental responsabil de promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, actionand in
parteneriat cu factori guvernamentali si neguvernamentali pentru aplicarea principiului egalitatii
in toate domeniile vietii sociale. Prin adoptarea HG nr. 967/1999 de constituire si functionare a
Comisiei Consultative interministeriale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati
(CODES), au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Deciziei Comisiei 82/43/CEE.
Comisia a inceput sa functioneze in anul 2000, asigurand implementarea de politici sectoriale
pentru promovarea egalitatii de sanse si avand atributii de monitorizare a aplicarii Planului
National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati.
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si
Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza
liberei initiative transpun in totalitate in legislatia nationala principiul egalitatii de tratament intre
barbatii si femeile care executa o activitate independenta, inclusiv agricola, precum si protectia
maternitatii (Directiva Consiliului 86/613/CEE).
Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, ce are in vedere participarea efectiva a tatalui la
ingrijirea noului nascut, si Legea nr. 19/2000, care include prevederi privind concediul pentru
ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani, transpun majoritatea prevederilor comunitare
(Directiva Consiliului 96/34/CE).
Legislatia nationala contine prevederi exprese care stipuleaza dreptul la salariu egal pentru munca
egala (Directiva Consiliului 75/117/CEE). Principiul se regaseste in Constitutie, Codul Muncii,
Legea nr. 14/1991 privind salarizarea, Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor
de baza in sectorul bugetar, in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 19992000, in OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si
in HG nr. 1273/2000 de adoptare a Planul National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre
femei si barbati.
OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare stipuleaza
egalitatea in drepturi in ceea ce priveste accesul la angajare, formare profesionala si promovare si
prevede aplicarea de sanctiuni in cazul constatarii unor discriminari.
178
Actualul Cod al Muncii si Legea nr. 19/2000 asigura transpunerea in cea mai mare parte a
masurilor de incurajare a imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratoarelor gravide,
lauze sau care alapteaza.
OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare contine
unele prevederi referitoare la cazurile de discriminare pe baza de sex (Directiva Consiliului
97/80/CE).
In cursul anului 2000 a fost semnata si Conventia O.I.M. nr. 183/2000 privind revizuirea
Conventiei asupra protectiei maternitatii - 1952.
Institutiile responsabile cu aplicarea legislatiei in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati
sunt:
-
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;
Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale;
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;
Inspectia Muncii;
Ministerul Justitiei, prin Tribunalele judetene la care au fost infiintate Sectii pentru litigii de
munca si asigurari sociale;
Consiliul Economic si Social;
Organizatii neguvernamentale de protectie a drepturilor omului.

-
Indeplinirea obligatiilor asumate in domeniul egalitatii de sanse intre barbati si femei prin
adoptarea urmatoarelor masuri :
-
derularea programului national de instruire adresat juristilor si functionarilor publici

(proiectul DECIS);
implementarea strategiei cadru a UE in domeniul egalitatii de gen (Decizia Consiliului

2001/51/CE).
Asigurarea cadrului legislativ si a dezvoltarii capacitatii institutionale de integrare a egalitatii

de sanse in politicile nationale, prin:
-
adoptarea Legii egalitatii de sanse intre femei si barbati, care va transpune in legislatia
nationala prevederi privind: concilierea vietii profesionale cu cea familiala, protectia
angajatilor impotriva concedierii in urma unei plangeri; obligatia angajatorilor de a
face cunoscute angajatilor prevederile legale in vigoare; atribuirea celui acuzat a
obligatiei de a aduce dovezi in cazurile de discriminare (Directiva Consiliului
96/34/CE, Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE,
Directiva Consiliului 97/80/CE);
adoptarea Legii privind organizarea si functionarea fondurilor universale de pensii,

pentru transpunerea in totalitate in legislatia nationala a principiului egalitatii de
tratament intre barbati si femei in regimurile de securitate sociala (Directiva
Consiliului 86/378/CEE amendata de Directiva Consiliului 96/97/CE);
emiterea Ordinului ministrului muncii si solidaritatii sociale privind aplicarea de

masuri de informare si constientizare pentru reprezentanti ai angajatilor, angajatorilor,
precum si pentru functionari publici, cu privire la acquis-ul comunitar in domeniul
179
egalitatii de sanse (Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului

76/207/CEE);
-
emiterea de ordine ale ministrilor (la nivelul fiecarui minister) pentru aplicarea la nivel
sectorial a Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si
barbati (Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE ).
adoptarea noului Cod al Muncii si introducerea de dispozitii exprese privind femeile

gravide angajate (Directiva Consiliului 92/85/CEE);
adoptarea Legii privind protectia maternitatii si sprijinirea familiei, mamei si copilului

(Directiva Consiliului 92/85/CEE, Directiva Consiliului 96/34/CE).

-
Dezvoltarea capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale,

obiectiv pentru realizarea caruia vor fi intreprinse urmatoarele masuri :
-
continuarea organizarii de actiuni de informare privind acquis-ul comunitar in

domeniul egalitatii de sanse;
continuarea aplicarii masurilor anuale prevazute de Programul national de actiuni

concrete la nivel sectorial, elaborat de catre CODES (Directiva Consiliului
75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE);
adoptarea actelor normative necesare si participarea Romaniei la Programul

Comunitatii Europene de aplicare a strategiei cadru privind egalitatea de gen - 20012005 (Decizia Consiliului 2001/51/CE).
adoptarea actului normativ privind constituirea Agentiei Nationale pentru egalitatea

de sanse intre femei si barbati, avand rol de implementare a Legii privind egalitatea
sanselor intre femei si barbati si de monitorizare a aplicarii prevederilor legislatiei
nationale in domeniu (Decizia Comisiei 95/420/CE).
Participarea la programele de actiune ale Uniunii Europene in domeniul egalitatii de sanse

intre barbati si femei prin aplicarea de masuri pentru implementarea strategiei cadru a UE in
domeniul egalitatii de sanse.
4.13.4. Lupta mpotriva rasismului

Situaia actual
In vederea transpunerii acquis-ului comunitar in acest domeniu, a fost adoptata OG nr. 137 din 1
septembrie 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Acest act
normativ care, din punctul de vedere al armonizarii cu legislatia comunitara, corespunde in mare
masura Directivei 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat
persoanelor, indiferent de originea lor rasiala sau etnica, prevede:
-
garantarea principiului egalitatii intre cetateni, a excluderii privilegiilor si discriminarii;
eliminarea tuturor formelor de discriminare prin aplicarea unor masuri speciale pentru
persoanele sau grupurile de persoane apartinand minoritatilor;
sanctionarea contraventionala a oricarei excluderi, restrictii sau preferinte, avand ca scop sau
efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de
egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in orice domenii ale vietii
publice, daca deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datoreaza apartenentei la o
180
rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv convingerilor sau orientarii
sexuale, ori apartenentei la o categorie defavorizata.
Principala prevedere se refera la infiintarea si organizarea Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii. Acesta va fi, asa cum se prevede in Directiva 2000/43/CE, un organ
independent al administratiei publice centrale si va avea rolul de a implementa principiul egalitatii
intre cetateni prevazut in Constitutia Romaniei, in legislatia interna in vigoare si in documentele
internationale la care Romania este parte.
Prevederi referitoare la combaterea discriminarii si rasismului exista si in legislatia penala. Astfel,
Articolul 247 al Codului Penal sanctioneaza fapta functionarului public ce savarseste un abuz in
serviciu prin ingradirea unor drepturi sau face propaganda nationalist-sovina.
In concordanta cu Rezolutia 490/627(01)/CE adoptata la 29.05.1990 si Rezolutia
495/1110(01)/CE adoptata la 05.11.1995, Romania are o reglementare noua si in ceea ce priveste
regimul refugiatilor: OG nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania. Conform acestui act normativ, autoritatea centrala responsabila de implementarea
politicii Romaniei in domeniul refugiatilor este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul
Ministerului de Interne.
-
Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile comunitare in domeniu, prin urmatoarele

masuri:
-
adoptarea Legii de aprobare a OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea

tuturor formelor de discriminare;
infiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii;
Imbunatatirea situatiei romilor, prin:

-
implementarea planului de masuri prevazute in Strategia Guvernului Romaniei pentru

imbunatatirea situatiei romilor;
finantarea de proiecte-programe care vizeaza parteneriatul dintre organizatiile romilor

si autoritatile publice locale.

-
Implementarea Strategiei Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor.
4.13.5. Ocuparea forei de munc

Situaia actual
In domeniul ocuparii fortei de munca, reforma a vizat actionarea pe baza a doua programe: un
program de urgenta pe termen scurt, avand drept scop masurile de protectie sociala pentru
personalul disponibilizat in urma restructurarii, privatizarii sau lichidarii, si un program pe termen
mediu vizand modernizarea infrastructurii serviciilor de ocupare si formare profesionala si
crearea cadrului institutional corespunzator.
Pentru atenuarea efectelor sociale ale reformei, se deruleaza (cu sprijinul Uniunii Europene)
programul RICOP privind restructurarea intreprinderilor si reconversia fortei de munca din cinci
regiuni. Programul prevede cofinantarea platilor compensatorii, finantarea de lucrari publice,
181
finantarea micilor afaceri si masuri sociale, programe de calificare si recalificare a somerilor si a

altor persoane aflate in cautarea unui loc de munca.
In scopul cresterii gradului de ocupare a fortei de munca disponibilizate, se continua de
asemenea derularea programului de masuri active pentru combaterea somajului, finantat din
imprumutul acordat de Banca Mondiala. Programul se realizeaza in concordanta cu necesitatile
pietei muncii pe plan local si cuprinde o gama larga de servicii ca: sprijinul financiar pentru
crearea de noi locuri de munca in interesul comunitatii, consilierea in demararea unor activitati pe
cont propriu, consilierea intreprinderilor mici si mijlocii pentru intocmirea unui plan de afaceri,
servicii pentru planificare si dezvoltare economica locala, incubatoare de afaceri, job-cluburi, etc.
In vederea dezvoltarii activitatii de creditare a intreprinderilor mici si mijlocii, a fost adoptata OG
nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de administrare a fondurilor pentru acordarea de
microcredite (acordate indeosebi intreprinderilor mici si mijlocii).
Pentru fundamentarea orientarilor strategice si a solutiilor de crestere a gradului de ocupare a
fortei de munca in sensul prevederilor Directivei 98/171/CE, in Romania functioneaza, in
subordinea MMSS, Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei
Sociale.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, infiintata prin Legea nr. 145/1998,
modificata si completata prin OU nr. 294/2000, are si atributia de a elabora studii si analize in
domeniul ocuparii si formarii profesionale.
Institutul National de Statistica, organ de specialitate al administratiei publice centrale in
subordinea Guvernului, este abilitat sa furnizeze date statistice organismelor internationale
potrivit obligatiilor asumate de statul roman, precum si altor categorii de utilizatori interni si
externi.
Pe baza progreselor realizate in dezvoltarea si modernizarea institutiilor pietei muncii si a
structurilor de ocupare a fortei de munca, se continua concentrarea eforturilor pentru
indeplinirea obiectivelor pe termen mediu inscrise in Parteneriatul pentru aderare la capitolul
Ocupare si afaceri sociale, si anume Dezvoltarea unor structuri corespunzatoare ale pietei
muncii si revizuirea in comun a politicilor de ocupare, in vederea pregatirii participarii la procesul
de coordonare din UE.
Pregatirea pentru participarea la Strategia Europeana de Ocupare se va realiza, in principal, prin
elaborarea Planului National de Actiune in domeniul ocuparii. In acest scop, s-a inceput
derularea unui proiect Phare care are ca scop sustinerea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale
si a partenerilor sociali in elaborarea Planului National de Actiune in domeniul Ocuparii
(PNAO). Acesta va asigura cadrul politic pentru masurile de tipul Fondului Social European ce
urmeaza a fi puse in aplicare in contextul programelor de dezvoltare regionala in Romania. Planul
va fi elaborat in conformitate cu cei patru piloni principali ai Strategiei Europene privind
ocuparea (cresterea gradului de ocupare, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, cresterea mobilitatii, flexibilitatilor si
adaptabilitatii fortei de munca, garantarea sanselor egale), si va muta accentul politicilor de
protectie sociala a somerilor de la masuri pasive la cele active.
-
182
Elaborarea si aplicarea PNAO prin:

-
elaborarea PNAO;
implementarea componentelor programului Phare-RICOP privind stimularea

ocuparii si formarea profesionala a fortei de munca;
infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca.
Participarea la procesul de monitorizare si evaluare a politicii de ocupare, initiat de Comisia

Europeana, prin elaborarea unui document comun de evaluare a politicii de ocupare a fortei
de munca;
Mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masurile pasive catre cele active
prin:
-
construirea bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj astfel incat sa reflecte
incurajarea politicii de masuri active;
dezvoltarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de a

implementa/subcontracta servicii pentru realizarea masurilor active.

-
Implementarea PNAO;
Continuarea participarii la procesul de monitorizare si evaluare a politicii de ocupare;
Punerea in aplicare a unor ajustari structurale si institutionale ale pietei muncii necesare
pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european;
Adoptarea liniilor directoare ale UE prin elaborarea planurilor nationale multianuale de

ocupare a fortei de munca.
4.13.6. Fondul Social European

Situaia actual
Romania a participat la Programul Special Pregatitor pentru Fondul Social European, program
derulat de European Training Foundation, ce a marcat inceputul dialogului si colaborarii intre
institutiile relevante. De asemenea, s-au derulat in cadrul proiectului unele activitati pregatitoare
pentru infiintarea unui Institut National de Formare in domeniul FSE.
Cadrul institutional are urmatoarea structura:
-
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, institutie ce indeplineste, printre altele, urmatoarele

atributii cu relevanta in domeniul FSE:
-
elaboreaza politici, programe si planuri nationale in domeniile ocuparii, formarii

profesionale si egalitatii de sanse pe piata muncii, si exercita controlul asupra realizarii
acestora de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul
National de Formare Profesionala a Adultilor;
elaboreaza programe de ocupare si formare profesionala pentru integrarea in munca a

persoanelor defavorizate;
promoveaza programe, propune acorduri si implementeaza proiecte de colaborare

internationala in domeniile ocuparii, formarii profesionale si egalitatii de sanse pe
piata muncii si atrage surse de finantare a acestora.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, care are ca obiectiv principal
implementarea programelor de tip FSE;
Pregatirea specialistilor care vor monitoriza si implementa Planul National de Actiune in

domeniul Ocuparii (PNAO), ce se finanteaza prin FSE, se va realiza si in cadrul proiectului
183
Phare de infratire institutionala RO9908 pentru realizarea PNAO element cheie al strategiei
europene in domeniul ocuparii.
-
Crearea cadrului institutional pentru pregatirea participarii Romaniei la Fondul Social

European:
-
definirea rolurilor institutiilor componente;
derularea de proiecte de tip FSE.

-
Dezvoltarea capacitatii administrative si formarea personalului institutiilor ce vor avea

atributii in elaborarea si implementarea de proiecte finantate din Fondul Social European.
4.13.7. Securitate social, persoane vrstnice i excludere social

4.13.7.1.
Asigurrile sociale
Situaia actual
In vederea transpunerii acquis-ului comunitar in acest domeniu (Recomandarea Consiliului nr.
857/1982/CEE asupra principiilor politicii comunitare referitoare la varsta de pensionare si
Rezolutia Consiliului nr. 710/1993/CEE referitoare la aranjamentele flexibile de pensionare), a
fost adoptata Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, care prevede:
-
Organizarea pe principiul redistribuirii a unui sistem public de pensii unic, garantat de stat;
Infiintarea Casei Nationale de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie
publica de interes national, care va administra si gestiona sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale. In plus, aceasta institutie urmeaza sa colecteze contributii pentru
fondurile administrate de alte organisme cu atributii in domeniul protectiei sociale, inclusiv
pentru fondurile universale de pensii;
Cuprinderea obligatorie in sistemul public a tuturor persoanelor fizice care desfasoara

activitati aducatoare de venituri sau care, in functie de un anumit statut, realizeaza venituri
peste un anumit nivel;
Schimbarea structurii contributiei de asigurari sociale, prin implicarea asiguratilor la plata unei
parti din contributie, precum si plafonarea contributiilor in vederea asigurarii garantarii
prestatiilor;
Cresterea treptata a varstelor standard de pensionare in perioada 2001-2014;
Asigurarea unei anumite flexibilitati a sistemului prin introducerea unor posibilitati de

pensionare anticipata, corelate insa cu stimularea ramanerii pe piata muncii;
Dezvoltarea sistemului de reabilitare a capacitatii de munca in vederea reinsertiei profesionale

si reintegrarii in viata activa;
Infiintarea pe langa tribunale si curti de apel a unor sectii speciale de asigurari sociale, menite
sa rezolve in conditii de competenta si operativitate crescute, litigiile avand ca obiect drepturi
sau obligatii de asigurari sociale.
184
Legea nr. 19/2000 a intrat in vigoare la 01.04.2001, aplicarea dispozitiilor sale urmand a fi
urmarita de Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale. Aceasta institutie are
printre atributiile importante:
-
Asigurarea implementarii legislatiei din domeniul asigurarilor sociale si pensiilor, inclusiv

controlul asupra modului de aplicare a dispozitiilor legale;
Furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;
Colectarea si virarea contributiilor de asigurari sociale si a altor venituri potrivit legii;
Organizarea activitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca;
Aplicarea prevederilor conventiilor internationale de asigurari sociale la care Romania este

parte, precum si a ansamblului de reglementari comunitare, si dezvoltarea de relatii cu
organisme similare in domenii de interes comun din alte tari.
Pentru a diminua dificultatile in colectarea contributiilor de asigurari sociale, in cursul anului 2001
a fost adoptata OU nr. 43/2001 privind modificarea art.82 din OG nr. 11/1996 privind
executarea creantelor bugetare. Aceste masuri au favorizat continuarea politicii de acordare a
inlesnirilor la plata creantelor bugetare, ca o sursa de recuperare a debitelor din datoria acumulata
si de incasare ritmica a contributiilor curente datorate la bugetul asigurarilor sociale de stat.
In vederea asigurarii unui echilibru financiar intre contributiile la bugetul asigurarilor sociale de
stat si prestatiile efectuate din acesta, s-a inclus pentru prima oara ca sursa de venit bugetar,
recuperarea datoriilor acumulate. In acest sens, CNPAS si structurile sale teritoriale au intocmit
planuri de recuperare a datoriilor bugetare. Masurile cuprinse in aceste planuri au prioritate in
ceea ce priveste urmarirea lor de catre personalul abilitat, recuperarea debitelor reprezentand
chiar atributii prioritare pentru structura manageriala a CNPAS.
-
Crearea sistemului complex de pensii din Romania:

-
realizarea in cadrul sistemului public de pensii a unui mecanism de recorelare a

pensiilor stabilite in baza diferitelor acte normative si de indexare trimestriala a
acestor venituri in functie de rata inflatiei si de cresterea indicelui preturilor de
consum;
crearea cadrului legislativ pentru infiintarea fondurilor universale de pensii,

administrate privat si a Comisiei de Control a Societatilor de Pensii.

-
Completarea sistemului de pensii din Romania prin introducerea celei de a treia componente:
schemele de pensii suplimentare.
4.13.7.2.
Asistena social
Situaia actual
Politica sociala a Guvernului se fundamenteaza pe necesitatea unei schimbari radicale in
abordarea problematicii saraciei si marginalizarii.
Strategia in domeniul asistentei sociale din ultimii ani s-a concentrat pe actualizarea permanenta a
nivelului beneficiilor acordate, pe perfectionarea si punerea in practica a noi programe prin care
sa se realizeze o protectie sociala reala grupurilor cele mai defavorizate sau cu risc social major.
185
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a promovat si implementat o serie de acte normative cu

referire la acordarea de alocatii si prestatii. Acestea asigura transpunerea partiala a Recomandarii
92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala, a Recomandarii
92/441/CEE privind criteriile comune referitoare la resurse, prestatii suficiente si asistenta
sociala in sistemele de protectie sociala precum si a Rezolutiei 89/C1031/01 a Consiliului si a
Ministrilor Afacerilor Sociale referitoare la lupta impotriva excluderii sociale.
De asemenea, s-au adoptat acte normative ce asigura protectia persoanelor varstnice in functie de
nevoile lor specifice: Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, Legea
nr. 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National pentru Persoane
Varstnice. Aceste acte normative asigura transpunerea partiala a recomandarii 92/442/CEE
privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala, Recomandarea 92/441/CEE
privind criteriile comune referitoare la resurse, prestatii suficiente si asistenta sociala, Rezolutia
89/C1031/01 a Consiliului si a Ministrilor Afacerilor Sociale referitoare la lupta impotriva
excluderii sociale, Decizia 91/544/CEE referitoare la grupul de legatura pentru persoane
varstnice, precum si Declaratia de principii 93/1221 a Consiliului si a Ministrilor Afacerilor
Sociale privind incheierea Anului European al Varstnicilor si Solidaritatii intre Generatii.
-
Dezvoltarea capacitatii sistemului de asistenta sociala de a furniza servicii sociale pentru

grupurile vulnerabile, precum si sustinerea eforturilor de reorganizare si reabilitare a
caminelor pentru persoanele varstnice, prin adoptarea urmatoarelor masuri:
-
sprijin institutional in vederea dezvoltarii si diversificarii unor servicii sociale mai

adecvate pentru grupurile vulnerabile;
desemnarea si organizarea de servicii comunitare apte sa raspunda la nevoile

identificate la nivel local;
reabilitarea caminelor pentru persoane varstnice.
Sustinerea reformei in domeniul asistentei sociale prin organizarea si implementarea noului

sistem de asistenta sociala:
-
organizarea unui sistem descentralizat de aplicare a politicii nationale privind familia

si copilul;
dezvoltarea capacitatii institutionale: stabilirea structurii administrative a sistemului

national, formarea de personal si dezvoltarea sistemului de comunicare;
extinderea sistemului de asistenta sociala;
elaborarea si pregatirea proiectului de dezvoltare a sectorului social.

-
186
Implementarea Legii privind sistemul national de asistenta sociala, ce se va realiza prin

adoptarea urmatoarelor masuri:
-
reorganizarea serviciilor teritoriale subordonate Ministerului Muncii si Solidaritatii

Sociale si dezvoltarea functiunilor acestora;
reorganizarea si dezvoltarea functiunilor Directiei Generale Asistenta Sociala din

cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, cat si la nivel local, prin crearea
compartimentului de asistenta sociala in cadrul Consiliilor Judetene si Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, Consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si
comunelor;
crearea unei Comisii de Mediere Sociala in cadrul serviciului teritorial al Ministerului

Muncii si Solidaritatii Sociale, reprezentand o cale de recurs amiabil in domeniul
asistentei sociale.
Dezvoltarea capacitatii sistemului de asistenta sociala de a crea servicii sociale pentru

grupurile vulnerabile, precum si sustinerea eforturilor de reorganizare si reabilitare a
caminelor pentru persoanele varstnice, prin adoptarea urmatoarelor masuri:
-
sprijin institutional in vederea dezvoltarii si diversificarii unor servicii sociale mai

adecvate pentru grupurile mai vulnerabile;
desemnarea si organizarea de servicii comunitare apte sa raspunda la nevoile

identificate la nivel local;
reabilitarea caminelor pentru persoane varstnice.
Sustinerea reformei in domeniul asistentei sociale privind organizarea si implementarea

noului sistem de asistenta sociala prin :
-
dezvoltarea capacitatii institutionale stabilirea structurii administrative a sistemului

national;
formarea personalului si dezvoltarea sistemului de comunicare.
4.13.8. Persoanele cu handicap

Situaia actual
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, rezultat in urma reorganizarii Secretariatului
de Stat pentru Handicapati, functioneaza in prezent in baza HG nr. 22/2001 privind organizarea
si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, modificata si completata prin HG nr. 287/2001,
care defineste sursele de finantare si structura organizatorica a institutiei.
Cadrul legislativ de functionare a Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap este
asigurat de OU nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap, modificata si completata prin OU nr. 40/2000.
Legislatia nationala cuprinde reglementari asupra: asigurarii accesibilitatilor la mediu fizic a
persoanei cu handicap, relatiei administratiei de stat centrale si locale cu societatea civila,
descentralizarii treptate a serviciilor specializate adresate persoanelor cu handicap, infiintarii
propriilor comisii de expertizare a persoanelor cu handicap, introducerii masurilor coercitive
impotriva celor care nu respecta prevederile actelor normative in vigoare.
Legislatia nationala este armonizata cu legislatia europeana in materia protectiei speciale a
persoanelor cu handicap, si anume:
-
Rezolutia Consiliului 92/124 din 16.12.1991 privind implementarea unui program comunitar
in vederea largirii accesibilitatii de transport pentru persoane cu handicap;
Recomandarea Consiliului 98/376/CE din 4.06.1998 privind acordarea permiselor de parcare

persoanelor cu handicap;
Rezolutia Consiliului 90/703 (02) din 31.05.1990 privind integrarea copiilor si tinerilor cu
handicap in sistemele de educatie;
Rezolutia Consiliului 97/113 din 20.12.1996 privind egalitatea sanselor pentru persoanele cu
handicap;
187
Recomandarea Consiliului 86/379/CEE din 24.07.1986 privind angajarea in munca a

persoanelor cu handicap.

-
Definitivarea armonizarii cadrului legislativ national cu cel european:

-
elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern pentru completarea si modificarea

Normelor metodologice privind conditiile de incadrare, drepturile si obligatiile
asistentului personal al persoanei cu handicap (aprobate prin HG nr. 626/2000);
elaborarea de acte normative care sa faca posibile evaluarea si controlul aplicarii

legislatiei in vigoare (metodologia de aplicare);
initierea unui program de actiune privind reabilitarea vocationala a persoanelor cu

handicap (proiect de act normativ care va fi elaborat pana la sfarsitul anului 2001, in
conformitate cu Rezolutia Consiliului 74/709);
continuarea transferului de competente si responsabilitati catre autoritatile locale si

societatea civila, in contextul descentralizarii activitatii de promovare si respectare a
drepturilor persoanelor cu handicap.

-
188
Continuarea reformei institutionale si a sistemului de servicii adresate persoanelor cu

handicap prin:
-
dezvoltarea sistemului de monitorizare si evaluare a respectarii drepturilor

persoanelor cu handicap si promovarea integrarii sociale prin integrarea in munca a
dezvoltarea alternativelor la institutionalizarea persoanelor cu handicap;
restructurarea institutiilor de tip rezidential pentru asistenta medico-sociala a

dezvoltarea serviciilor comunitare si stabilirea standardelor lor de calitate;
formarea corpului national de asistenti personali specializati;
specializarea unor asistenti sociali ca manageri de caz;
responsabilizarea familiei persoanei cu handicap;
infiintarea centrelor de informare si consultanta pentru persoanele cu handicap si

familiile lor;
promovarea unor campanii nationale de informare, educare si comunicare in scopul

constientizarii societatii civile si autoritatilor publice asupra problemelor persoanelor
cu handicap;
pregatirea unor echipe pluridisciplinare implicate in procesul de evaluare, recuperare

si reabilitare a persoanelor cu handicap.
Continuarea reformei cadrului legislativ:

-
elaborarea unui act normativ privind organizarea si functionarea centrelor si

serviciilor de tip privat adresate persoanelor cu handicap;
elaborarea de reglementari privind egalitatea sanselor persoanelor cu handicap.
4.13.9. Fundaia Dublin

Situaia actual
Romnia i manifest interesul de a participa activ n cadrul Fundaiei Europene pentru
Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca (Fundaia de la Dublin) i de a avea acces la
informaiile si experienta existente n domeniu.
n prezent, se afl n derulare o colaborare cu aceast fundaie privind realizarea unui studiu care
s reflecte parametrii mediului de munc din Romnia, legislaia n domeniu i modalitile de
implementare a prevederilor comunitare.
Datorita specificului reglementarilor privind fundatia, acestea nu trebuie transpuse in legislatia
romaneasca.
4.13.10.
Sntatea public
Situaia actual
Sistemul sanitar in Romania este in plin proces de reforma structurala, ce are la baza
descentralizarea si privatizarea. In acest sens au fost initiate programe concrete de actiuni si
masuri de reforma pe domenii specifice de activitate, ce includ: reforma sistemului de
administratie publica in sistemul sanitar, cresterea calitatii serviciilor medicale, imbunatatirea
sistemului national de servicii de urgenta si armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul
comunitar.
In anul 2000, Guvernul Romaniei a adoptat HG nr. 730/2000 privind aprobarea structurii
indicatorilor si fondurilor aferente programelor nationale de sanatate publica. Acest document
reprezinta baza legislativa pentru asigurarea unei finantari stabile a programelor nationale (PN) de
sanatate :
-
PN de supraveghere si control al bolilor infectioase (partial - Decizia 2119/98/CE);
PN de supraveghere si control HIV/SIDA (partial - Decizia 91/317/CEE, Decizia

1729/95/CE);
PN de prevenire si control a dependentei de droguri si a patologiei induse (partial - Decizia

102/97/CE);
PN de educatie pentru sanatate (partial - Decizia 645/96/CE);
PN de evaluare a starii de sanatate a populatiei si supraveghere demografica (partial - Decizia

1400/97/CE);
PN de prevenire si control in patologia oncologica (partial - Decizia 646/96/CE);
PN de actiune pentru mediu, sanatate (partial - Decizia 78/618/CEE, Decizia

80/1084/CEE, Decizia 88/241/CEE);
PN de supraveghere a factorilor de risc din mediu de munca si de risc profesional (partial Decizia 78/618/CEE, Decizia 80/1084/CEE, Decizia 88/241/CEE).
In domeniul organizarii retelei de supraveghere epidemiologica si control al bolilor transmisibile

(Decizia 2119/98/CE, Decizia 91/317/CEE si Decizia nr. 1729/95/CE), Romania a transpus
partial reglementarile comunitare prin acte legislative privind asistenta de sanatate publica,
organizarea si functionarea directiilor de sanatate publica, atributiile fiecarei institutii implicate in
domeniul supravegherii, prevenirii si controlului bolilor infectioase (OG nr. 53/2000 privind
189
obligativitatea raportarii bolilor si a efectuarii vaccinarilor; Ordinul ministrului sanatatii nr.

415/2000 privind finantarea programelor nationale de sanatate; Ordinul ministrului sanatatii
8/2000 privind informarea operativa in probleme de epidemiologie si igiena; Ordinul ministrului
sanatatii si familiei nr. 120/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a
Directiei de Sanatate Publica; HG nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii si Familiei, modificata si completata de HG nr. 287/2001).
In ceea ce priveste adoptarea Planului de actiune in promovarea sanatatii prevazut de Decizia
645/96/CE, Romania a transpus partial actul comunitar prin reglementarea actiunilor de
promovare a sanatatii in cadrul activitatilor de asistenta de sanatate publica si prin functionarea
Ministerului Sanatatii si Familiei si a directiilor de sanatate publica (Ordinul ministrului sanatatii si
familiei nr. 120/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Directiei de
Sanatate Publica; HG nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si
Familiei, modificata si completata de HG nr. 287/2001).
In vederea asigurarii finantarii activitatilor de promovare a sanatatii, prin Ordinul minstrului
sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale de sanatate, s-a inclus in lista
programelor nationale Programul National de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate
si s-a aprobat plata contributiei Romaniei pe anul 2000 pentru participarea la programele
Comunitatii Europene in domeniul sanatatii.
Directiva nr. 1400/97/CE, care stabileste cadrul pentru asigurarea asistentei de sanatate publica,
precum si institutiile responsabile pentru monitorizarea starii de sanatate a populatiei, este
transpusa partial in legislatia romaneasca prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind
finantarea programelor nationale si HG nr. 456/2000 pentru aprobarea planului de actiune
guvernamental pe anul 2000 si pe perioada 2000 - 2004).
Decizia nr. 78/618/CEE privind Comitetul Stiintific Consultativ pentru examinarea toxicitatii si
ecotoxicitatii compusilor chimici (amendata de Decizia 80/1084/CEE si de Decizia
88/241/CEE), este transpusa partial prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind
finantarea programelor nationale (PN de prevenire si control in patologia oncologica, PN de
actiune pentru mediu, sanatate, PN de supraveghere a factorilor de risc din mediu de munca si de
risc profesional), precum si prin HG nr. 730/2000 privind aprobarea structurii indicatorilor si
fondurilor aferente programelor nationale de sanatate publica.
In ceea ce priveste adoptarea unui plan de actiune privind combaterea cancerului, a fost infiintata
Comisia Nationala de Oncologie, in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei, prin Ordinul
ministrului nr. 870/2000 privind infiintarea Comisiei Nationale de Oncologie.
In domeniul etichetarii produselor din tutun (Directiva 89/622/CEE, modificata de Directiva
92/41/CEE), Romania a transpus partial actul comunitar relevant prin stabilirea textului si
dimensiunilor inscriptiilor avertisment ale formelor de publicitate pentru produsele din tutun
(Ordinul ministrului sanatatii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor
avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun). Directiva nr.
98/43/CE (publicitatea produselor din tutun) este transpusa partial prin masuri legislative pentru
interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii
produselor din tutun minorilor (Legea nr. 151/2000 privind aprobarea OU nr. 55/1999 pentru
interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii
produselor din tutun minorilor; Legea nr. 148/2000 privind publicitatea; Decizia Consiliului
Audiovizualului nr. 60/2000 privind normele obligatorii pentru publicitate, teleshopping si
sponsorizare in domeniul audiovizualului).
Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, HG nr.
1359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000,
precum si Ordinul comun nr. 684/1416/2000 intre Ministerul Sanatatiii si Ministerul Finantelor
privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale si efectuarii expertizei medico190
legale pentru persoanele dependente de droguri transpun partial prevederi ale Deciziei nr.
102/97/CE. Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea
programelor nationale, a fost inclus in cadrul programelor nationale si Programul de prevenire si
control a dependentei de droguri in cadrul asistentei de sanatate publica.
Programele de sanatate publica sunt in numar de 34 si cuprind activitati adresate comunitatii sau
individului, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei, definind noi
responsabilitati in domeniul sanatatii familiei si al asistentei persoanelor cu handicap.
-
Continuarea reformei in domeniul sanatatii publice in vederea dezvoltarii serviciilor de

promovare a sanatatii, prevenirea infectiei SIDA, controlul cancerului si al consumului de
droguri prin:
-
derularea programelor comunitare aprobate;
continuarea armonizarii legislative cu prevederile deciziilor comunitare: Decizia

645/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune pentru promovarea sanatatii
(se va aproba ordonanta privind criteriile de selectare a organizatiilor
neguvernamentale pentru finantarea din bugetul de stat, din bugetul fondului de
asigurari sociale de sanatate si din bugetele locale a unor programe in domeniul
sanatatii publice, desfasurate de organizatiile neguvernamentale si, de asemenea, se va
modifica Ordinul ministrului sanatatii nr. 302/2000 privind aprobarea criteriilor in
vederea acordarii ajutorului de stat pentru activitatile de promovare a sanatatii cu un
ordin al ministrului sanatatii i familiei conform recomandarilor ministrului justitiei);
Decizia 646/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune in prevenirea si
controlul cancerului; Decizia 647/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune
pentru prevenirea si controlul HIV/SIDA, Decizia 102/97/CE pentru adoptarea
unui program de actiune in prevenirea dependentei de droguri.
Alinierea legislatiei romanesti la prevederile comunitare privind Reteaua nationala pentru

supravegherea si controlul epidemiologic al bolilor transmisibile prin:
-
revizuirea legislatiei privind bolile transmisibile, elaborarea de reglementari in vederea

colectarii de date, precum si achizitionarea de echipament pentru laboratoare si de
birotica in vederea controlului si supravegherii epidemiologice.
Introducerea unui sistem eficient de asigurari de sanatate, dezvoltarea adecvata a institutiilor

in vederea asumarii in totalitate a acquis-ului comunitar. Acest obiectiv va fi realizat prin
dezvoltarea capacitatii administrative efective si viabile in cadrul Casei Nationale de Asigurari
Sociale de Sanatate si a caselor judetene de asigurari de sanatate, incluzand o capacitate de
pregatire durabila, precum si maximizarea eficientei operationale a Casei Nationale de
Asigurari Sociale de Sanatate si a caselor judetene de asigurari de sanatate prin clarificarea
rolurilor institutiilor.

-
Continuarea alinierii legislatiei romanesti la prevederile comunitare privind Reteaua nationala

pentru supravegherea si controlul epidemiologic al bolilor transmisibile prin:
-
initierea unui act normativ care sa permita schimbul de informatii intre Ministerul
Sanatatii si alte ministere, institutii si organizatii privind determinantii starii de
sanatate;
191
initierea unui act normativ comun cu Casele de Asigurari de Sanatate privind circuitul
informatiei legata de morbiditatea diagnosticata in sistemul de ingrijiri;
aprobarea si adoptarea proiectului de Lege privind tutunul.
Continuarea reformei in sistemul serviciilor de sanatate in vederea introducerii unui sistem

eficient de asigurari de sanatate, prin dezvoltarea adecvata a institutiilor in vederea asumarii in
totalitate a acquis-ului comunitar.
4.13.11.
Sntate i securitate n munc
Situaia actual
Noul cadru legislativ privind conditiile de munca in Romania a fost elaborat in spiritul
documentelor comunitare din domeniu. Activitatea de transpunere a directivelor UE si de
aplicare a actelor normative rezultate s-a desfasurat in contextul larg al preocuparii pentru
sanatatea si securitatea lucratorilor. Transpunerea prevederilor directivelor UE va fi un proces
continuu, legat de necesitatea alinierii legislatiei romane la cea a Comunitatii Europene.
Au fost elaborate si sunt in vigoare urmatoarele acte normative:
-
Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata;
Normele Generale de protectia muncii;
8 norme metodologice de aplicare a legii;
105 norme specifice de securitate a muncii pentru diferite activitati;
Cadrul normativ de acordare a echipamentului individual de protectie;
Prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de securitate si sanatate in munca.
Prin Legea Protectiei Muncii si prin Normele Generale de protectie a muncii au fost transpuse
prevederile Directivei cadru 89/391/CEE si s-au stabilit atributiile de organizare, coordonare si
control ale organelor administratiei de stat. Noua legislatie prevede obligatiile angajatorilor si ale
angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Pana in prezent, au fost transpuse in legislatia romana integral 15 si partial una din Directivele
UE referitoare la Art.118A si 5 Directive UE referitoare la Art. 100A, articole ale Tratatului de la
Roma
Politica si orientarea privind activitatea de securitate si sanatate in munca se stabilesc la nivelul
Directiei Securitatii si Sanatatii in Munca din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
De asemenea, la acest nivel se stabilesc directiile de actiune in domeniul prevenirii si se deruleaza
coordonarea intregii activitati privind elaborarea sau dezvoltarea cadrului legislativ in domeniul
respectiv (legi, norme, standarde).
Controlul aplicarii legislatiei in domeniu este realizat de Inspectia Muncii, organ de specialitate al
administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.
In subordinea Inspectiei Muncii, functioneaza la nivel teritorial si al municipiului Bucuresti, 42 de
inspectorate teritoriale de munca (unitati cu personalitate juridica) si Centrul de Monitorizare a
Unitatilor cu Risc Profesional de la Criscior.
192

-
Intarirea capacitatii institutionale a Inspectiei Muncii prin:

-
pregatirea profesionala a inspectorilor;
elaborarea de metode si tehnici de inspectie;
revizuirea normelor generale de protectie a muncii.
Realizarea unui sistem de asigurari la accidente de munca si boli profesionale in conformitate

cu prevederile acquis-ului comunitar in domeniu, prin adoptarea proiectului de lege privind
asigurarile la accidente de munca si imbolnaviri profesionale si elaborarea metodologiilor de
aplicare.

-
Continuarea transpunerii si implementarii directivelor UE bazate pe art. 100A si 118A din

tratatul de la Roma;
Infiintarea Fondului National de Asigurare la Accidente de munca si Boli profesionale;
Intarirea capacitatii institutionale prin pregatirea profesionala a inspectorilor din cadrul

Inspectiei Muncii;
Perfectionarea sistemului de asigurari la accidente de munca prin pregatirea profesionala a

angajatilor Fondului National de Asigurare la Accidente de munca si Boli profesionale.
4.14. Energia
Avand in vedere schimbarile majore ce au avut loc in Sistemul Energetic European, precum si
evolutiile recente din Sistemul Energetic National (SEN), Ministerul Industriei si Resurselor
(MIR) a reactualizat Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu.
Obiectivul principal al acestui document strategic este satisfacerea necesarului de energie
adecvat unei economii moderne si unui standard de viata civilizat la un pret cat mai scazut, in
conditii de calitate si de siguranta in alimentare si cu limitarea impactului asupra mediului la
nivelurile admisibile pe plan european.
Strategia energetica a Romaniei urmareste trei obiective fundamentale:
-
Deblocarea financiara a sectorului energetic, eliberarea acestuia de segmentele de activitate

ineficiente, introducerea mecanismelor de piata;
Consolidarea acestor mecanisme pe piata energetica, monitorizarea functionarii lor in vederea

introducerii corectiilor necesare pentru deplina compatibilitate cu normele europene;
Asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu a sectorului energetic, prin

investitii noi, modernizare si reabilitare de echipamente, management performant, realizarea
unor performante tehnologice si economice care sa asigure viabilitatea sectorului energetic
romanesc pe piata europeana integrata.
De asemenea, pentru acest capitol, in cursul lunii martie a.c. a fost finalizat documentul de
pozitie al Romaniei, care a fost transmis neoficial Comisiei Europene, in vederea unor consultari
prealabile negocierilor.
Prin acest document, Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniul energiei, in vigoare la
data de 31 decembrie 1999, si isi asuma obligatia de a implementa acquis-ul comunitar in sectorul
energetic pana la data aderarii, cu exceptia Directivei Consiliului 68/414/CEE, amendata prin
193
Directiva Consiliului 98/93/CEE, cu privire la obligatia Statelor Membre de a mentine un stoc

de titei si/sau produse petroliere, pentru care se solicita o derogare si o perioada de tranzitie pana
la 31 decembrie 2011.
4.14.1. Gaze naturale

Situaia actual
Domeniul gazelor naturale este reglementat de OG nr. 60/2000, care stabileste cadrul legal
necesar pentru desfasurarea activitatilor specifice sectorului gazelor naturale, in conditii de
competitivitate si transparenta.
In principal, OG nr. 60/2000 reglementeaza activitatile de productie, transport, inmagazinare
subterana, tranzit, distributie si furnizare a gazelor naturale, precum si proiectarea si construirea
instalatiilor cu acest profil din sector, luand in considerare interesele publice si private, potrivit
principiilor economiei de piata, si care transpune partial prevederile Directivei Consiliului si
Parlamentului 98/30/CE privind reguli comune pentru piata interna a gazelor naturale.
Organismul responsabil de reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul gazelor naturale
este Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale - ANRGN. Aceasta
este o institutie publica extrabugetara aflata in coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor,
conform OG nr. 41/2000. Trecerea in coordonarea MIR a ANRGN este o masura temporara,
luata de Guvern pentru a asista aceasta autoritate in luarea de masuri in vederea liberalizarii pietei
gazelor naturale din Romania.
Pana in prezent, ANRGN a emis o serie de reglementari care stabilesc conditiile legale pentru
crearea unei piete de gaze concurentiala, libera si transparenta, dupa cum urmeaza:
-
Regulamentul pentru acordarea autorizatiilor si licentelor in sectorul gazelor naturale,

aprobat prin HG nr. 784/2000, care se aplica pentru toti agentii economici din sectorul
gazelor naturale; pana in prezent, ANRGN a acordat 27 de licente si 34 autorizari pentru
activitatea de inmagazinare, transport, furnizare gaze naturale;
Contractele-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii rezidentiali, industriali,

comerciali, din sectorul distributiei districtuale a agentului termic, elaborate si promovate prin
Decizia 1/03.12.2000 a Presedintelui ANRGN;
Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin

Decizia 2/16.11.2000 a Presedintelui ANRGN;
Criteriile si metodele pentru stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate in sectorul gazelor

naturale, elaborate si aprobate prin Decizia 79/15.03.2001 a Presedintelui ANRGN;
Contract cadru de vanzare-cumparare a gazelor naturale pentru consumatorii eligibili,

aprobat prin Decizia 3/16.11.2000 a Presedintelui ANRGN;
Regulamentul pentru autorizarea si verificarea personalului care desfasoara activitati de

proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si Regulamentul pentru
autorizarea si verificarea agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare si
executie in sectorul gazelor naturale aprobate prin Ordinul ministrului industriei si resurselor
nr.15/26.01.2001;
Regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in

sectorul gazelor naturale, aprobat prin Decizia 54/23.01.2001 a Presedintelui ANRGN.
Decizia 133/4.06.2001 a Presedintelui ANRGN, prin care a fost stabilit gradul initial de
deschidere a pietei de 10%.
194
Restructurarea sectorului gazelor naturale este reglementata prin HG nr. 334/2000, care prevede
separarea activitatilor de productie, transport si distributie a gazelor naturale prin reorganizarea
Societatii Nationale de Gaze Naturale Romgaz S.A. in urmatoarele cinci societati:
a) Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz-S.A. Medias;
b) Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale Exprogaz-S.A.
Medias;
c) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Nord-S.A. Targu Mures;
d) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Sud-S.A. Bucuresti;
e) Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale Depogaz-S.A. Ploiesti.
-
Consolidarea ANRGN, in vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a legislatiei armonizate;
Aplicarea, incepand cu anul 2001, a prevederilor Directivei Consiliului 90/377/CEE, privind

procedura comunitara de asigurare a transparentei preturilor la gaz si electricitate, la
consumatorii finali industriali (angajament asumat prin document de pozitie);
Crearea bazei de date de catre ANRGN, necesara furnizarii de informatii altor organisme
implicate; in anul 2001 ANRGN va elabora o metodologie de inregistrare a datelor,
conforma cu cerintele din directiva comunitara, urmand ca datele sa fie comunicate operativ
Institutului National de Statistica (angajament asumat prin document de pozitie);
Elaborarea si implementarea de catre ANRGN a reglementarilor tehnice (codul retelei, codul

de masurare etc.), precum si a reglementarilor comerciale pentru transpunerea integrala a
prevederilor Directivei Consiliului si Parlamentului 98/30/CE - asistenta Phare si USAID
Elaborarea metodologiei de inregistrare a datelor, conforma cu cerintele din directiva

comunitara, urmand ca datele sa fie comunicate operativ la Institutul National de Statistica;
Elaborarea Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

aflate in prezent in faza de proiect;
Elaborarea Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu

gaze naturale - aflate in prezent in faza de proiect;
Elaborarea Regulamentului de masurare a debitelor de gaze naturale si a Regulamentului de

masurare a cantitatilor de gaze naturale in sistemele de alimentare cu gaze naturale in
prezent in curs de elaborare;
Sporirea eficientei utilizarii gazelor naturale;
Cresterea sigurantei in furnizarea gazelor naturale la consumatori-utilizatori prin adoptarea:
Regulamentului de programare, functionare si dispecerizare a sistemului national de

transport a gazelor naturale, aprobat prin Decizia 52/23.01.2001 a Presedintelui
ANRGN;
Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a gazelor naturale realizat

de operatorii de distributie, aprobat prin Decizia 78/15.03.2001 a Presedintelui
ANRGN; standardul se afla in avizare la Ministerul Justitiei.
Intensificarea eforturilor Romaniei in vederea participarii la proiectele privind tranzitul

gazelor naturale in zona Marii Negre; ANRGN a acordat si aprobat, prin Decizia
44/07.01.2001 a Presedintelui ANRGN, licenta de tranzit SNTGN Transgaz SA Medias. De
195
asemenea, din luna ianuarie 2001 a demarat proiectul Dezvoltarea obiectivelor programului
INOGATE in Romania, ANRGN fiind unul din beneficiari, pentru dezvoltarea cadrului
legal si de reglementare pentru importul, exportul si tranzitul petrolului si gazelor, care sa
favorizeze investitiile sectorului privat;
-
Finalizarea lucrarilor pentru conducta de tranzit (firul III) Federatia Rusa-Turcia;
Interconectarea sistemului national de transport la sistemul european;
Modernizarea statiei de masurare a debitului de gaz NegruVoda;
Stabilirea unui operator comercial pe o piata competitiva a gazelor.

-
Alinierea la acquis-ul comunitar in domeniul gazelor naturale, urmarindu-se armonizarea cu

prevederile Tratatului Carta Energiei si cu Directiva Consiliului 91/296/CEE privind
tranzitul gazelor naturale prin marile retele de transport;
Continuarea procesului de crestere a eficientei de utilizare a gazelor naturale;
Dezvoltarea interconexiunilor cu retelele de transport gaze europene.
Principalele masuri vizeaza:

-
Cresterea sigurantei in alimentare:

-
noi interconectari ale sistemului de transport cu Ungaria si cu Republica Moldova;
cresterea capacitatii de inmagazinare prin dezvoltarea de noi depozite subterane.
Asigurarea conditiilor de liberalizare graduala a pietei gazelor naturale prin constituirea

consumatorilor eligibili si accesul la sistemele de transport si de distributie a gazelor naturale;
Pregatirea privatizarii distributiei si stimularea participarii sectorului privat, investitorilor

autohtoni si straini la productia, transportul, tranzitul, depozitarea subterana, distributia,
furnizarea si utilizarea gazelor naturale;
Stabilirea cadrului tehnic pentru retelele de transport si distributie gaze naturale;
Elaborarea reglementarilor comerciale in vederea prevenirii abuzului de pozitie dominanta si

pentru apararea intereselor consumatorilor de gaze naturale.
4.14.2. Petrol
Situaia actual
In contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, o importanta deosebita o reprezinta
Directiva Consiliului 68/414/CEE amendata de Directiva Consiliului 98/93/CEE si Decizia
Consiliului 68/416/CEE referitoare la masurile de management al crizelor in furnizarea
produselor petroliere, prin impunerea obligatiei Statelor Membre UE de a mentine stocuri
minime de titei/produse petroliere la un nivel minim echivalent cu 90 de zile de consum intern
realizat in anul calendaristic precedent, in scopul acoperirii necesitatilor proprii si ale celorlalte
tari in perioade de criza.
Statele Membre au libertatea de a alege structura organizatorica, care sa le ajute sa respecte
obligatia de a detine stocuri minime impunand aceasta obligatie companiilor comerciale (rafinarii,
importatori, mari consumatori, distribuitori etc.).
196
In momentul de fata, in Romania nu exista acte normative care sa impuna mentinerea unor
stocuri minime, desi Administratia Nationala a Rezervelor de Stat, care este organizata si
functioneaza in temeiul Legii nr. 82/1992, cu completarile ulteriore, are atributii in domeniul
constituirii si administrarii stocurilor de produse rezerve materiale nationale (care includ si unele
cantitati de produse petroliere), precum si atributii de control asupra acelor stocuri care sunt
pastrate la agenti economici. Aceste produse - rezerve de stat - sunt destinate interventiilor
operative ale Guvernului pentru protectia populatiei si economiei, in eventualitatea calamitatilor
naturale, conjuncturilor interne si externe si a altor urgente.
In aceste conditii, Romania a solicitat in documentul de pozitie pentru capitolul 14 Energie o
derogare pentru maximum 25%, pentru formarea stocului minim de titei si produse petroliere,
corespunzatoare acoperirii consumului intern pentru 67,5 zile, pentru care Romania are in
prezent capacitatea de stocare necesara, si o perioada de tranzitie pentru constituirea stocului
minim pana in anul 2011.
Pentru alinierea la acquis-ul comunitar, au fost identificate urmatoarele etape, care vor fi
incheiate pana la sfarsitul anului 2002:
-
Initierea de catre Ministerul Industriei si Resurselor a unui proiect de act normativ prin care
se va institui obligativitatea crearii stocurilor minime de titei si produse petroliere, precum si
modul de gestionare al acestora (angajament asumat prin document de pozitie);
Stabilirea prin aceasta lege a principiilor organizatorice pentru crearea sistemului de stocare a
titeiului si produselor petroliere (angajament asumat prin document de pozitie).

-
Continuarea formarii stocurilor de titei si produse petroliere, necesare acoperirii consumului

intern, conform angajamentului asumat prin documentul de pozitie.
4.14.3. Energie electric i termic

Situaia actual
Domeniul energiei electrice si termice este reglementat de OU nr. 63/1998 privind energia
electrica si termica, ordonanta ce a intrat in vigoare la data de 31 martie 1999 si care actualmente
se afla la Parlament pentru dezbateri, in vederea adoptarii intr-o forma actualizata, in functie de
transformarile ce au avut loc in sectorul energetic.
Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul energiei electrice si termice se realizeaza de
catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), infiintata prin OU
nr. 29/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 99/2000.
In vederea crearii unui sistem de reglementari obligatoriu si unitar la nivel national, pentru toti
agentii economici din sectorul energiei electrice si termice, ANRE a emis, pina in prezent,
legislatie secundara in urmatoarele domenii:
a) reglementari tehnice:
-
codul tehnic al retelelor electrice de transport;
codul tehnic al retelelor electrice de distributie;
codul tehnic al retelelor termice;

197
regulament de programare si dispecerizare a sistemului energetic national;
regulament de masurare a cantitatilor de energie electrica tranzactionate pe piata angro;
codul de masurare energie termica.
b) relatii comerciale echitabile si nediscriminatorii in sector:

-
contracte cadru;
procedura de repartizare a incasarilor rezultate din vanzarea de energie electrica.
c) metodologii de tarifare si tarife pentru energia electrica si termica, precum si pentru serviciile
asociate (s-au transpus partial prevederile Directivei Consiliului 90/377/CEE privind
transparenta preturilor);
d) licente si autorizatii conform prevederilor HG nr. 567/1999 privind Regulamentul de
acordare a Licentelor si Autorizatiilor, s-au acordat licente pentru toti agentii din sectorul
energiei electrice, distinct pentru desfasurarea activitatilor de producere, transport, distributie
si furnizare a energiei;
e) prin HG nr. 122/2000 privind gradul de deschidere a pietei de energie electrica, s-a stabilit
pentru anul 2000 un prag initial de deschidere de 10% din consumul anual de energie
electrica pentru consumatori eligibili cu un consum anual de peste 100 GWh (armonizare cu
cerintele Directivei Consiliului si Parlamentului 96/92/CE). Deschiderea pietei de energie
electrica a continuat cu o crestere la 15% prin HG nr. 982/2000.
Au fost acreditati drept consumatori eligibili 19 mari consumatori industriali, iar alti 18 agenti
economici au obtinut licente de furnizare a energiei electrice la acesti consumatori. Incepand cu a
doua jumatate a anului 2000, au fost semnate contracte de furnizare liber negociate pe piata
concurentiala de energie electrica.
ANRE va monitoriza aplicarea reglementarilor emise si, unde va fi necesar, se vor face
amendamente.
Industria energiei electrice si termice este in plin proces de restructurare. Dupa o prima etapa de
restructurare, in 1998, in urma careia sectorul nuclear a fost complet separat de restul companiei
de electricitate, a doua etapa de restructurare a avut loc in luna august 2000, cand fostul CONEL
a fost impartit, prin HG nr. 627/2000, in 4 companii independente din punct de vedere
economic si juridic:
-
SC Termoelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centralele termoelectrice;
SC Hidroelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centralele hidroelectrice;
SC Electrica SA, care coordoneaza activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice la

nivelul intregii tari;
CN Transelectrica SA, care include operatorul de transport, operatorul de sistem si

operatorul de piata. Operatorul de piata, numit Operator Comercial, este constituit sub
forma unei companii independente, SC OPCOM SA, care este o subsidiara a CN
Transelectrica SA, beneficiind insa de o completa independenta fata de companiile care
activeaza in domeniu.
Pe piata de energie electrica nou-constituita, mai produc energie electrica si termica urmatorii
agenti :
-
CN Nuclearelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centrala nucleara de la Cernavoda;
Doi producatori independenti de energie majori, precum si alti producatori independenti mai
mici;
198
Autoproducatori.
Aceasta separare completa a sectorului de productie fata de transport si distributie a creat, intr-o
prima faza, dificultati de ordin financiar in functionarea noilor entitati care au rezultat. In acelasi
timp insa, a fost posibila si crearea unei piete incipiente pentru energie electrica, care urmeaza sa
evolueze de la o piata semiinchisa si in cadru national la o piata deschisa, transnationala si
integrata cu piata energetica a UE, in principal, dar si cu alte piete regionale (indeplinind insa
anumite conditii, cum ar fi cele incluse in Catalogul de masuri pentru interconectarea cu UCTE).
In vederea interconectarii la sistemele energetice ale Uniunii pentru Coordonarea Transportului
Energiei Electrice (UCTE), in perioada ianuariemartie 2001, SEN a realizat probele de iarna de
functionare izolata si interconectata cu UCTE. De asemenea, urmeaza efectuarea probelor de
vara, iar apoi functionarea interconectata cu UCTE, de proba, pe perioada unui an. Totodata, pe
langa linia de legatura de 400 kV Arad (Romania) - Sandorfalva (Ungaria) recent finalizata,
realizarea unei noi interconexiuni de 400 kV intre Romania si Ungaria (linia OradeaBekescsaba)
va intari infrastructura de interconexiune a SEN cu UCTE.
-
Consolidarea ANRE, in vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a legislatiei armonizate;
Elaborarea actelor normative necesare continuarii procesului de restructurare si demarare a

privatizarii si dezvoltarii pietei interne de energie;
Continuarea procesului de eliminare a subventiei incrucisate pentru energia termica;
Finalizarea probelor pentru interconectarea la UCTE;
Dezvoltarea retelelor de transmisie;
Cresterea eficientei in domeniul productiei si distributiei de energie electrica si termica, prin

retehnologizarea si reabilitarea centralelor electrice si a retelelor energetice;
Inchiderea operationala a unor termocentrale sau centrale termice, predarea catre consiliile
locale sau in parteneriat cu societatile comerciale a unor centrale termice sau termocentrale
de importanta locala;
Intarirea capacitatii operationale a operatorului de piata in domeniul energiei electrice SC

OPCOM SA in vederea liberalizarii pietei de electricitate;
Elaborarea strategiei de privatizare a productiei si distributiei de energie electrica si termica in

vederea privatizarii a cel putin 2 societati de productie si 2 societati de distributie pe an;
Adoptarea urgenta de catre Parlament a OU nr. 63/1998 privind energia electrica si termica;
Adoptarea unor reglementari care sa transpuna in legislatia romaneasca prevederile UE

privind tranzitul de electricitate;
Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicatii transfrontaliere de catre Transelectrica SA.
In acelasi timp, ca tara membra a Cooperarii Economice la Marea Neagra, Romania doreste sasi dezvolte schimburile de energie electrica cu tarile din zona, in care sens au si demarat tratative
pentru instalarea unei statii back-to-back la Isaccea.
-
Continuarea procesului de deschidere a pietei de energie electrica si intrarea in conformitate

cu calendarul prevazut in Directiva Consiliului si Parlamentului 96/92/CE, astfel incat gradul
199
de deschidere al pietei de energie sa ajunga la 33% in 2003 (angajament asumat prin

-
Cresterea eficientei procesului de producere si distributie a energiei electrice;
Continuarea lucrarilor de reabilitare/retehnologizare si investitii in domeniul termo si

hidroenergetic;
Realizarea unei noi LEA 400 kV de interconexiune Oradea/Romania Bekescsaba/Ungaria;
Interconectarea intre Romania membra UCTE si tarile nemembre din rasarit (Ucraina,
Rusia) prin statia back-to-back Isaccea;
Reabilitarea si modernizarea Sistemului National de Transport si Sistemului de Distributie.
4.14.4. Energie nuclear

Situaia actual
In cursul anului 2000, Romania a ratificat prin Legea nr. 100/2000, protocolul aditional la
Acordul de Garantii Nucleare din cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, protocol
care are drept scop eficientizarea actualului sistem de raportare in relatiile cu AIEA. Romania
este pregatita sa implementeze la momentul aderarii prevederile referitoare la garantiile
EURATOM, datorita faptului ca intre sistemul de garantii nucleare ale AIEA si cele stipulate in
tratatul EURATOM sunt diferente minore, iar operatorii instalatiilor nucleare sunt pregatiti sa se
conformeze cerintelor specifice.
Totodata, Legea privind raspunderea civila pentru daune nucleare se afla inca in dezbaterea
comisiilor de specialitate ale Camerei.
De asemenea, in acest domeniu a fost elaborata OG nr. 126/2000 privind continuarea realizarii
unitatii 2 din cadrul obiectivului de investitii Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda. In vederea
obtinerii finantarii pentru finalizarea acestui obiectiv, prin HG nr. 270/22.02.2001, a fost creat
Comitetul interministerial de urmarire a negocierii finalizarii contractelor, asigurarii finantarii si a
stadiului lucrarilor pentru finalizarea unitatii 2 de la CNE Cernavoda. Finalizarea lucrarilor la
acest obiectiv s-a stabilit datorita bunelor rezultate obtinute la unitatea 1 si a gradului inalt de
siguranta in exploatare pe care il au grupurile CANDU, precum si pe baza estimarilor privind
necesitatile energetice pe termen mediu.
Totodata, tot pentru finalizarea acestui obiectiv, a fost solicitat EURATOM un important
imprumut in valoare de 200 MEURO.
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea nationala
competenta in domeniul reglementarii, autorizarii si controlului activitatilor nucleare. CNCAN
este un organism cu personalitate juridica, care in urma modificarilor recente din cadrul
administratiei publice centrale este in subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
Actele normative care stau la baza organizarii si functionarii CNCAN sunt: Legea nr. 111/1996,
republicata, privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si HG nr. 17/4.01.2001
privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
-
200
Transpunerea acquis-lui comunitar prin revizuirea reglementarilor de securitate nucleara,

garantii nucleare, protectie fizica, asigurarea calitatii, gospodarirea deseurilor radioactive si a
combustibilului ars (angajament asumat prin document de pozitie);
Intarirea CNCAN ca institutie responsabila cu desfasurarea in siguranta a activitatilor

nucleare;
Asigurarea finantarii externe in vederea continuarii lucrarilor la unitatea 2 de la CNE

Cernavoda; obtinerea creditului EURATOM pentru finalizarea obiectivului mentionat.

-
Implementarea cadrului legislativ necesar largirii transferului sarcinilor CNCAN prin

desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear;
Continuarea lucrarilor la unitatea nr. 2 de 700 MW, tip CANDU, din CNE Cernavoda;
Mentinerea nivelurilor ridicate de siguranta nucleara la CNE Cernavoda.
4.14.5. Eficiena energetic

Situaia actual
In noiembrie 2000 Parlamentul a aprobat Legea nr. 199/2000 Legea Utilizarii Eficiente a
Energiei. Legea include prevederi care faciliteaza aplicarea acquis-ului comunitar referitor la:
-
Principiile de baza ale politicii nationale de utilizare eficienta a energiei (corelate cu art.3.2. al
Protocolului Cartei);
Sfera de cuprindere a politicii nationale (corelat cu art. 3.3. al Protocolului Cartei);
Asigurarea cadrului legal pentru formularea strategiei, obiectivelor si programelor de eficienta

energetica (corelat cu art.5 din Protocolul Cartei);
Modul de promovare a standardelor de eficienta energetica aferente obiectivelor UE in acest

domeniu;
Stimulente fiscale si financiare pentru investitii si societati de servicii energetice (corelat cu

art. 6 din Protocolul Cartei).
De asemenea, in cursul anului 2000 a fost elaborata OG nr. 29/2000 privind reabilitarea termica
a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, care creeaza cadrul legal
pentru certificarea energetica a cladirilor si pentru reabilitarea termica a acestora .
-
Continuarea aplicarii directivelor privind etichetarea echipamentelor electrocasnice si a

cazanelor;
Continuarea si dezvoltarea programelor de eficienta energetica corelate cu Directiva SAVE

(93/78/CEE): certificarea energetica a cladirilor; facturarea individuala a energiei termice si
apei calde; realizarea auditurilor energetice;
Continuarea aplicarii PEEREA: aplicarea prevederilor Legii nr. 199/2000 privind

stimulentele fiscale si financiare pentru stimularea investitiilor pentru conservarea energiei.
In acest sens, prin documentul de pozitie, Romania s-a angajat sa transpuna in perioada 20012002 toate directivele cu privire la eficienta energetica a echipamentelor electrocasnice si
cazanelor de incalzire si apa calda.
201
Pentru fundamentarea programului privind facturarea individuala a energiei termice si apei calde,
va fi realizat in 2001 in cadrul Phare Project Preparatory Facility studiul Energy efficiency in
District Heating Housing Sector:
-
Metodologia pentru auditarea si certificarea cladirilor va fi aprobata in 2001 si aplicata in

perioada 2001-2002;
Regulamentul pentru auditurile energetice va fi aprobat o data cu Normele de aplicare ale

Legii nr. 199/2000 pana in luna august 2001.
Toate aceste actiuni vor pregati aplicarea pana in 2006 a Directivei Consiliului 93/76/CEE
-
In perioada 2003-2004, va fi acordata prioritate monitorizarii si controlului modului de

aplicare a directivelor privind cazanele. Se va institui controlul periodic al instalatiilor mai
mari de 15 kW conform Directivei Consiliului 93/76/CEE (angajament asumat prin
Se va realiza proiectul pilot Energy Efficiency Improvement in the District Heating

Housing Sector pentru un numar de 30.000 50.000 apartamente incepand cu 2003;
In baza Legii nr. 199/2000 privind facilitatile fiscale pentru companiile de servicii energetice,
care prevede stimulente fiscale pentru formele de servicii energetice, se va promova sistemul
TPF (Third Party Financing), incepand cu 1.06.2001, conform Directivei Consiliului
93/76/CEE (angajament asumat prin document de pozitie);
In baza OG nr. 29/2000, se va realiza cadrul institutional la nivelul autoritatilor locale pentru
certificarea energetica a cladirilor. Primele certificate pot fi eliberate incepand cu 2005
4.14.6. Combustibili solizi

Situaia actual
Acquis-ul comunitar principal in acest domeniu se refera la ajutorul de stat ce se acorda
sectorului carbonifer, respectiv exploatarii si valorificarii zacamintelor de huila (Directiva
93/3632/CECO).
Acordarea ajutoarelor de stat in industria carbunelui, in conditiile unor masuri de restructurare si
ca urmare a inchiderii unor mine, este compatibila cu principiile comunitare si are in vedere
limitarea impactului social si regional, precum si reconstructia ecologica in zonele miniere.
Acordarea ajutorului de stat in acest sector (in conformitate cu Legea nr. 143/1999) respecta,
totodata, principiile transparentei si regresivitatii ajutoarelor pentru functionare si, respectiv,
principiile de acordare a ajutoarelor pentru incetarea activitatii in minele nerentabile si protectia
mediului.
Industria carbonifera, ca de altfel intreaga industrie miniera din Romania, se afla intr-un amplu
proces de restructurare, avand ca obiective principale eficientizarea activitatii de exploatare
desfasurata de agentii economici de profil (companii si societati nationale cu capital de stat care
se pot privatiza), prin:
-
Concentrarea activitatii pe zonele cu conditii cele mai favorabile;
Inchiderea minelor neviabile;
202
Eliminarea graduala a pierderilor din activitatea de exploatare.
Procesul de restructurare a industriei miniere este sustinut financiar si logistic si de Banca

Mondiala. Acesta este un proces complex, adresandu-se atat operatorilor minieri, cat si
problemelor privind protectia sociala in zonele miniere monoindustriale, protectiei mediului si
refacerii sistemelor ecologice in zonele cu activitate incheiata si reformei in sectorul legislativ si
institutional.
Pana la sfarsitul anului 2001, va fi adoptata o hotarare de guvern care va reglementa, pentru
industria carbonifera, cadrul si obiectivele generale ale ajutorului de stat, in conformitate cu
prevederile legislatiei romane in domeniul ajutorului de stat si ale Deciziei 93/3632/CECO
(angajament asumat prin document de pozitie). Avand in vedere faptul ca prevederile acestei
decizii expira la 23 iulie 2002, legislatia romaneasca se va adapta noilor reglementari in domeniu
care se vor adopta la nivelul Uniunii Europene, dupa aceasta data.
4.15. Politica industrial

Situaia actual
Transformarea economiei romanesti si orientarea ei spre o dezvoltare durabila, in concordanta cu
interesele nationale, avand ca obiectiv integrarea in Uniunea Europeana, necesita, datorita
implicarii profunde a industriei in acest proces, elaborarea unui document distinct si global de
politica industriala.
In vederea realizarii acestui document s-a constituit, prin Ordin al ministrului, in cadrul
Ministerului Industriei si Resurselor, un colectiv de lucru format din experti ai directiilor de
specialitate.
Avand in vedere ca atat elaborarea, cat si implementarea politicii industriale trebuie incadrate in
politica economica generala a Romaniei si in stransa corelare cu celelalte politici sectoriale ale
economiei nationale, a fost elaborat si promovat spre aprobare un proiect de Hotarare a
Guvernului, in vederea crearii unui grup interministerial de lucru pentru coordonarea acestei
actiuni.
Au fost elaborate Documentul de Politica industriala a Romaniei, precum si Planul de actiune
care contine masurile si actiunile necesare in vederea implementarii acestei politici. In etapa
actuala, Documentul de Politica industriala este supus analizei de catre principalii factori implicati
in activitatea industriala (ministere, agentii, asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale,
alte autoritati si institutii publice), precum si dezbaterii partenerilor de dialog social.
Politica industriala a Romaniei este o politica ofensiva, menita sa asigure o adaptabilitate cat mai
mare la exigentele impuse de piata, evitandu-se o politica protectionista si neproductiva, in
contextul realitatilor internationale. De aceea, Guvernul are in vedere intarirea capacitatii
agentilor economici de a face fata competitiei pe piata internationala, cheia problemei fiind, in
conditiile dinamismului si globalizarii economiei mondiale, adaptabilitatea.
Guvernul Romaniei doreste ca, prin politica industriala si prin implementarea Planului de actiune
aferent acesteia, sa se realizeze in cel mai scurt timp posibil indeplinirea criteriilor economice de
la Copenhaga, si anume realizarea unei economii de piata functionale si cresterea capacitatii de a
face fata la presiunile concurentiale de pe piata interna a Uniunii Europene.
203
In ceea ce priveste procesul de privatizare, in perioada decembrie 1992 - aprilie 2001, au fost
privatizate 7247 societati comerciale, din care 60 societati comerciale din industria extractiva si
1788 societati comerciale din industria prelucratoare.
Incepand cu decembrie 2000, politica de privatizare si de administrare a participatiilor statului in
societatile comerciale se realizeaza de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului (APAPS), institutie infiintata prin reorganizarea Fondului Proprietatii de
Stat.
Pe langa principala sa activitate, de vanzare catre sectorul privat, prin metodele prevazute de lege,
a pachetelor de actiuni detinute de stat in societatile comerciale aflate in portofoliul sau, APAPS
are ca obiect de activitate si transferul, in conditiile legii, catre unele ministere si autoritati publice
locale, a activitatii de administrare si vanzare a actiunilor detinute de aceasta in societatile
comerciale, in scopul atat al accelerarii procesului de privatizare, cat si al intaririi controlului in
perioada post-privatizare.
Astfel, prin OU nr. 7/2001 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de
privatizare a societatilor comerciale din turism, un numar de 51 societati comerciale a fost
transferat din portofoliul APAPS in cel al Ministerului Turismului. Au mai fost transferate catre
Ministerul Industriei si Resurselor societatile comerciale SC Conpet SA si OIL Terminal, catre
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei 728 societati comerciale, iar catre Ministerul Finantelor
Publice 20 societati comerciale.
La nivelul lunii aprilie 2001, in portofoliul APAPS se aflau 1130 societati comerciale
neprivatizate, din care 368 societati comerciale din sectorul industriei (12 societati comerciale din
industria extractiva si 356 societati comerciale din industria prelucratoare).
Din totalul societatilor comerciale avute in vedere pentru procesul de privatizare, 62 sunt incluse
in Programul PSAL I, derulat cu Banca Mondiala. Situatia sintetica a stadiului derularii procesului
de privatizare al acestor societati se prezinta astfel:
-
Pentru SC ALRO si SC ALPROM, Guvernul a aprobat strategiile de privatizare;
Pentru SC SIDEX Galati, Guvernul a aprobat strategia de privatizare si societatea a fost

scoasa la vanzare;
Pentru componenta PSAL Privatizarea caz cu caz a cinci mari societati comerciale cu capital
majoritar de stat prin intermediul bancilor internationale de investitii, Guvernul a aprobat
strategiile de privatizare pentru patru din cele cinci societati comerciale: SC Electroputere, SC
Romvag, SC Hidromecanica si SC Antibiotice; pentru cea de-a 5-a societate din aceasta
componenta, respectiv Tractorul SA Brasov, si pentru societatile comerciale rezultate prin
divizarea acestuia, a fost reluat procesul de licitatie in vederea contractarii serviciilor de
consultanta pentru privatizare;
Au fost scoase la vanzare, prin aparitia anuntului de vanzare de actiuni, 3 societati comerciale:
SC Electroputere, SC Romvag si SC Hidromecanica; pentru SC Romvag s-au primit 4 oferte
si urmeaza sa inceapa procesul de negociere;
Pentru componenta PSAL Privatizarea a 50 societati comerciale cu capital majoritar de stat

grupate in pachete, au fost aprobate strategiile de privatizare pentru 44 societati comerciale;
Guvernul a aprobat lansarea anunturilor pentru vanzarea de actiuni la 12 din cele 44 societati
comerciale;
Doua societati comerciale au fost scoase la vanzare prin aparitia anuntului de vanzare actiuni:
SC Corapet si SC Urbis;
Pentru componenta PSAL Restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari, au fost

aprobate strategiile de restructurare/privatizare/lichidare pentru toate cele 5 societati
204
comerciale (Clujana SA Cluj, IUG SA Craiova, Nitramonia SA Fagaras, Roman SA Brasov si

Siderurgica SA Hunedoara).
Complementar procesului de privatizare, se desfasoara Programul de restructurare a
intreprinderilor si de reconversie profesionala RICOP. Rezultatele obtinute de APAPS, in
conformitate cu atributiile care ii revin pentru implementarea programului de restructurare
RICOP, se materializau, la finele lunii februarie 2001, prin finalizarea urmatoarelor actiuni:
-
Privatizarea a 18 societati comerciale, din cele 60 de societati din portofoliul APAPS incluse
in programul RICOP;
Aprobarea de programe punctuale de restructurare pentru 28 de societati comerciale, in care

sunt prevazute si masuri de corelare a numarului de salariati cu volumul productiei.
Desi perioada scursa de la aprobarea programelor de restructurare pana in prezent este relativ
scurta, unele masuri neputand, in aceasta situatie, sa produca in totalitate efecte, principalele
rezultate inregistrate la inceputul lunii martie 2001 de cele 28 de societati comerciale cu programe
aprobate, se prezentau astfel:
-
21 societati comerciale au obtinut profit (profitabilitatea din exploatare - 9,8% in februarie

2001, fata de 9,9% in 2000); durata de rambursare a platilor restante a fost redusa in medie cu
8 zile;
7 societati comerciale au inregistrat in continuare pierderi. In aceste cazuri, rezultatele

inregistrate la finele lunii februarie a.c. nu sunt relevante deoarece aceste societati apartin
sectoarelor chimie - petrochimie si constructiilor de masini, ale caror rezultate economicofinanciare sunt puternic influentate atat de volumul cheltuielilor fixe, cat si de durata mare a
ciclului de fabricatie (in cazul sectorului constructii de masini). De aceea o analiza relevanta a
situatiei acestor societati comerciale se poate realiza doar la finele semestrului I 2001.
APAPS monitoriza, de asemenea, la data de 27 aprilie 2001, un numar de 281 societati

comerciale aflate in procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii
nr. 64/1995 republicata. Pentru alte 42 societati comerciale se aflau in instrumentare procesele de
lichidare voluntara.
Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesita din partea Ministerului
Industriei si Resurselor o abordare perseverenta si responsabila privind perfectionarea cadrului
institutional de gestionare/monitorizare a masurilor si actiunilor, etapizate pe termen scurt si
mediu.
Pornind de la stadiul actual al dezvoltarii economiei si de la performantele recente ale industriei
romanesti, in scopul realizarii obiectivului principal al politicii industriale, si anume cresterea
competitivitatii industriale, se va realiza o etapizare a actiunilor, fara a exclude posibilitatea
derularii simultane a unor actiuni ce se vor realiza pe termen scurt si mediu.
Obiectivul general ale politicii industriale este cresterea competitivitatii si a performantelor
industriei romanesti in vederea intaririi capacitatii de adaptare a economiei tarii la cerintele pietei
internationale, in conditiile globalizarii economiei mondiale.
Realizarea acestui obiectiv implica:
-
Accelerarea ajustarii structurale, ceea ce presupune continuarea proceselor de restructurare si

privatizare, inclusiv de inchidere a capacitatilor neviabile, si de creare a conditiilor de
relansare economica si dezvoltare durabila;
205
Ameliorarea mediului de afaceri, astfel incat acesta sa devina unul prielnic si predictibil,
deschis si viabil, bazat pe un sistem legislativ simplu, stabil si stimulativ si pe un cadru
institutional corespunzator si eficient.

Pentru asigurarea nivelului de competitivitate al produselor si serviciilor industriale, astfel incat
acestea sa poate face fata presiunilor concurentiale existente pe piata internationala, in conditiile
globalizarii economiei, vor fi implementate urmatoarele masuri:
-
Orientarea cu prioritate a actiunilor de ajustare structurala spre cresterea productivitatii,

calitatii produselor si serviciilor, maximizarii profitului, asigurarea unei structuri a ofertei
compatibile cu cea din tarile Uniunii Europene;
Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor, ca pivot al cresterii economice si principal sector creator

de locuri de munca;
Promovarea sustinuta a unor programe de cercetare-dezvoltare, care sa sprijine modernizarea

tehnologiilor si produselor si sa conduca la cresterea calitatii si competitivitatii produselor si
serviciilor;
Stimularea cooperarii interne si internationale in domeniul industriei, in cadrul unui mediu

concurential sanatos, in vederea cresterii capacitatii de penetrare pe piata interna si pe pietele
internationale;
Asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala si conectarea industriei

romanesti la proiectele europene;
Dezvoltarea resurselor umane prin utilizarea eficienta a acestora, sporirea mobilitatii,

dezvoltarea de noi cunostinte si aptitudini, cultivarea spiritului de intreprinzator;
Desfasurarea tuturor activitatilor industriale in conditii de compatibilitate cu mediul

inconjurator; crearea unui cadru organizatoric si legislativ care sa conduca la eliminarea
efectelor negative asupra mediului ambiant;
Alinierea standardelor si normelor de calitate si de siguranta la cerintele europene si

internationale, atat cele privind calitatea produselor si serviciilor, cat si cele referitoare la
protectia mediului inconjurator;
Valorificarea avantajului comparativ si competitiv determinat de existenta unor resurse

naturale si a unui potential apreciabil de calificare, de experienta si traditia fortei de munca
din majoritatea sectoarelor industriale;
Modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul industriei, prin politici si masuri
de reducere a birocratiei;
Sporirea rolului asociatiilor profesionale, a intreprinzatorilor privati si a IMM-urilor in

dezvoltarea regiunilor defavorizate, in consolidarea economica a comunitatilor locale;
Promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustarii structurale si de limitare a

costurilor si efectelor negative ale reformei.
Implementarea etapizata a politicii industriale ofera posibilitatea derularii simultane a unor actiuni
din etape diferite si trebuie sa inceapa cu masurile care sa contribuie la realizarea stabilitatii
macroeconomice necesare dezvoltarii economice durabile, in paralel cu masuri de crestere a
competitivitatii industriei romanesti.
206
4.15.1. Industria minier

Situaia actual
Pana in prezent, au fost aprobate inchiderea definitiva a 230 mine si cariere, precum si fondurile
necesare pentru dezafectare si ecologizare.
Bugetul de stat pentru anul 2001 prevede alocarea de fonduri pentru sustinerea activitatii din
acest domeniu, pentru protectie sociala si cheltuieli de capital, inclusiv resurse financiare destinate
acoperirii cheltuielilor pentru inchiderea minelor.
Principalul obiectiv al restructurarii sectorului minier il reprezinta cresterea competitivitatii, prin
promovarea in Romania a unui sector minier viabil din punct de vedere economico-financiar,
care sa indeplineasca cerintele comunitare de mediu.
Pentru indeplinirea obiectivului sunt prevazute urmatoarele masuri:
-
Imbunatatirea performantelor sectorului prin retehnologizare si modernizare;
Inceperea derularii proiectului pilot de inchidere a primelor 5 mine din programul de 29 de

mine neviabile, desfasurat cu asistenta Bancii Mondiale;
Finalizarea lucrarilor de inchidere a altor 50 de mine cuprinse in Programul national pe anul

2001, inclusiv refacerea ecologica;
Imbunatatirea conditiilor privind protectia mediului la minele si carierele active, cu sprijinul

unor organisme si parteneri externi;
Intarirea capacitatii institutionale, prin largirea atributiilor Directiei pentru inchideri de mine,
care are rolul de administrator si coordonator al programului de inchidere a minelor;
Instruirea continua a personalului din institutiile publice implicate in administrarea si

monitorizarea activitatilor miniere si de protectie a mediului;
Efectuarea, cu consultanta Bancii Mondiale, a unui studiu de ansamblu privind impactul

activitatii miniere asupra mediului, pe baza caruia sa se poata proiecta solutiile de protectie a
mediului;
Atenuarea impactului social, ca urmare a inchiderii minelor neviabile.

Pentru continuarea reformei si formarea unei structuri industriale capabile sa conduca la
imbunatatirea eficientei activitatii din sector, se prevad:
-
Continuarea actiunilor indreptate spre cresterea performantelor sectorului minier viabil prin
selectarea si finantarea unor proiecte prioritare;
Continuarea programului de inchidere a minelor neviabile si refacerea mediului, cu finantare

din surse interne si surse externe atrase.
207
4.15.2. Industria metalurgic

Situaia actual
Industria metalurgica are in componenta sa 2 sectoare principale: industria siderurgica si industria
metalurgica neferoasa.
Industria siderurgic
Capacitatea totala a siderurgiei romanesti este in prezent de 8-9 milioane tone de otel pe an, acest
lucru datorandu-se in principal opririi instalatiilor cu tehnologie Siemens-Martin si a altora
depasite fizic si moral, din otelariile electrice. Capacitatile de laminare sunt in prezent de 10
milioane tone pe an, datorita, de asemenea, opririi si conservarii unor instalatii.
In cadrul subsectorului siderurgic isi desfasoara in prezent activitatea 33 de intreprinderi, din
care: 7 mari combinate integrate, 4 intreprinderi de tevi laminate si 3 intreprinderi de tevi sudate.
Restul societatilor din sector produc profile laminate si sarma (inclusiv fier beton).
Numarul intreprinderilor privatizate este de 19 (58% din total sector), din care 2 mari combinate
siderurgice, restul avand capital majoritar de stat. Alte 5 societati sunt cuprinse in programul
PSAL derulat cu Banca Mondiala, iar pentru alte 9 societati comerciale sunt depuse dosarele de
privatizare la Autoritatea de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului.
Numarul personalului din cadrul sectorului metalurgic este in prezent de 79.000 salariati.
Ponderea sectorului metalurgic in valoarea totala a productiei industriale a fost, in anul 2000, de
cca. 15%. Exportul total al sectorului s-a ridicat la 1,66 miliarde USD, reprezentand cca. 16% din
exportul total al Romaniei.
In luna iulie 2000, a fost finalizat, cu asistenta Phare, Studiul privind restructurarea industriei
siderurgice romanesti, ale carui concluzii conduc la necesitatea restructurarii in ansamblu a
sectorului siderurgic, prin eliminarea capacitatilor de productie invechite si modernizarea
celorlalte, pentru a satisface cerintele pietei. Aceasta presupune modernizarea intreprinderilor,
restructurarea lor financiara si acompaniamentul social adecvat. Pe baza valorificarii rezultatelor
studiului mentionat, in prezent, este in curs de definitivare strategia de restructurare pe termen
mediu si lung a siderurgiei romanesti.
Industria metalurgic neferoas
In acest sector functioneaza 111 intreprinderi, din care 4 combinate metalurgice neferoase, 5
intreprinderi de prelucrare, 2 intreprinderi producatoare de alumina si cca 100 de IMM-uri
infiintate dupa 1989. IMM-urile isi desfasoara activitatea, in principal, in urmatoarele domenii:
turnarea de metale neferoase si reciclarea materialelor, avand o pondere de cca. 3-4% din
productia industriala a sectorului. Numarul de salariati din cadrul acestui sector s-a mentinut
practic constant, respectiv 25.000 angajati.
Cererea interna de produse neferoase, precum si prognoza evolutiei acesteia, corelata cu ritmurile
de dezvoltare prognozate pentru diferitele industrii si evolutia cererii externe, conduc la prognoze
favorabile privind industria metalurgiei neferoase.
In acest sens, se prognozeaza ritmuri relativ mari de crestere a productiei de cupru, zinc,
aluminiu si laminate din aluminiu.
In perioada 1990-2000, totalul investitiilor realizate in industria metalurgica a fost in valoare de
circa 800 MEURO, acestea fiind axate in special pe reducerea consumurilor specifice de materii
prime, materiale si energie. Pentru urmatorii patru ani se estimeaza costuri de investitii in valoare
de circa 700 MEURO pentru a se asigura o modernizare corespunzatoare.
208

Obiectivul prioritar il reprezinta cresterea competitivitatii industriei metalurgice.
Realizarea acestui obiectiv general se bazeaza pe urmatoarele masuri:
-
Restructurarea selectiva a sectorului, prin eliminarea proceselor si produselor necompetitive

si promovarea tehnologiilor performante si a produselor cu valoare adaugata mare si cu
caracteristici la nivelul standardelor si normelor Uniunii Europene (oteluri inalt aliate,
produse acoperite, table electronice);
Optimizarea capacitatilor de productie, bazata pe echilibrul dintre cantitatea de otel produsa

si volumul cererii interne si externe de produse siderurgice;
Modernizarea tehnologiilor si instalatiilor existente in vederea reducerii consumurilor

materiale si energetice, imbunatatirea calitatii produselor si reducerea poluarii;
Fundamentarea unor programe speciale si implementarea unor masuri de reducere a

nivelurilor de poluare si de reconstructie ecologica conform normelor Uniunii Europene;
Fundamentarea si derularea unor programe speciale privind dezvoltarea si orientarea

resurselor umane, cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca;
Restructurarea complexa (economica, financiara, comerciala, manageriala) a societatilor

comerciale cu capital majoritar de stat, in scopul cresterii atractivitatii acestora pentru
investitori puternici, cu mare potential tehnico-economic;
Stimularea externalizarii unor activitati din intreprinderile siderurgice, in vederea dezvoltarii

serviciilor industriale si sprijinirii IMM-urilor.

Se va asigura cadrul necesar implementarii prevederilor studiului de restructurare a unitatilor din
industria metalurgica, urmarindu-se ca obiective de baza cresterea competitivitatii ramurii si
protectia mediului.
Se apreciaza ca procesul de restructurare si modernizare a capacitatilor de productie primare
(otelarii, metalurgie in oala, turnare continua) se va finaliza in aceasta perioada la majoritatea
unitatilor, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa se realizeze modernizarea liniilor de
laminare si a instalatiilor de prelucrare avansata.
In domeniul industriei metalurgice neferoase, principiile strategice sunt in linii mari asemanatoare
cu cele ale siderurgiei, cu precizarea ca perioada de restructurare/modernizare este conditionata
de decizia investitorilor care au preluat societatile respective.
4.15.3. Industria de construcii i reparaii nave

Situaia actual
Pana in prezent, au fost privatizate 9 santiere navale, un santier este inclus in PSAL I (Santierul
Naval Constanta), iar un santier urmeaza a fi scos la privatizare in cursul anului 2001
(SEVERNAV Drobeta Turnu-Severin).
In prezent, ponderea proprietatii private in intregul sector este de 2/3 din capitalul social
inregistrat. Ponderea la export a sectorului de constructii navale, in totalul industriei, este de 20%.
209

Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriei de constructii nave.
Atingerea acestui obiectiv impune masuri de retehnologizare a fabricatiei de echipamente navale
pe baza criteriului complementaritatii cu industriile similare din UE, precum si masuri pentru
ajustarea structurala a santierelor.
In perioada 20032004, se are in vedere continuarea masurilor prevazute pe termen scurt pentru
atingerea obiectivului principal de crestere a competitivitatii industriei de constructii nave.
4.15.4. Industria de tractoare i maini agricole

Situaia actual
In acest domeniu activeaza 35 de societati comerciale principale. Forta de munca ocupata in
societatile comerciale din sector este de 20.000 persoane. Datorita declinului economic si al
procesului de restructurare, acest sector, ca de altfel toate sectoarele industriei constructiilor de
masini, a cunoscut o reducere importanta de personal.
Dotarea actuala cu tractoare a agriculturii asigura 1 tractor la 110 ha, comparativ cu media
europeana de un tractor la 12,7 ha. Capacitatile existente pot asigura necesarul de echipamente
pentru tractiuni intre 26 si 180 CP, iar pentru puteri mai mari capacitatile actuale nu sunt
competitive.
Fabricatia de tractoare intre 26 si 105 CP se executa la SC TRACTORUL UTB Brasov dupa
licenta FIAT si licenta proprie, cu omologari internationale, inclusiv EURO 2.
Tractoarele de 180 CP se executa la SC MAT Craiova, dupa licenta proprie. Motorizarea nu este
performanta, fiind necesare cooperari internationale pentru ca produsul sa corespunda tehnic
cerintelor.
Pentru cresterea competitivitatii acestei industrii, masurile avute in vedere se axeaza pe
urmatoarele directii principale:
-
Imbunatatirea cadrului legislativ si a aranjamentelor de finantare necesare (subventionarea cu

55% a pretului tractoarelor si masinilor agricole, conform Ordinului ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 97/2001);
Urgentarea procesului de privatizare a societatilor comerciale;
Redimensionarea activitatilor prin flexibilizarea actualelor structuri si dezvoltarea unui sistem

de subcontractori;
Reorganizarea tehnologica si modernizarea produselor existente;
Promovarea ofertei producatorilor de tehnica agricola romani in cadrul proiectelor din

Programul SAPARD.
210

In perioada 20032004, se are in vedere continuarea procesului de crestere a competitivitatii in
sectorul de tractoare si masini agricole, avand ca directii principale masuri de retehnologizare si
modernizare.
Se are in vedere, de asemenea, sprijinirea programului de mecanizare a agriculturii si a
programelor de irigatii.
4.15.5. Industria auto

Situaia actual
Autoturisme de oras i de teren
In anul 2000, s-a inregistrat un numar de 70.236 inmatriculari noi de autoturisme, in scadere cu
28,2% fata de anul precedent, si au fost produse in tara 69.183 autoturisme, din care 862
autoturisme de teren. Din acestea, un numar de 7.772 bucati au fost exportate, reprezentand o
crestere cu 178,2% fata de realizarile anului 1999.
Au fost vandute in cursul anului 2000, pe piata interna, un numar de 66.276 autoturisme, in
scadere cu 31,5% fata de nivelul inregistrat in 1999, din care 14.430 autoturisme provin din
import.
Reculul inregistrat de vanzarile pe piata interna se datoreaza, in principal, scaderii puterii de
cumparare a populatiei si cresterii preturilor autoturismelor din productia interna, ca urmare a
dotarii lor obligatorii cu echipamente antipoluante care respecta normele EURO 2.
Productia de autoturisme de oras este in totalitate privatizata, cu participarea unor firme
internationale de prestigiu: RENAULT si DAEWOO.
Principalul producator de autoturisme, S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.-Group Renault, a
lansat la sfarsitul anului 2000 modelul SuperNova, in trei variante, cu grup propulsor Renault.
Autovehicule de transport marf i pasageri
Situatia vanzarilor pe piata interna in anul 2000 se prezinta astfel:
Vanzari 2000
(buc.)
Productia interna 2000

( buc.)
13683
13180
Autoutilitare medii (3,5 7 t)
831
Autovehicule grele (peste 7 t)
2926
759
Autobuze si microbuze
454
36
Autocamioane
715
780
Autoutilitare usoare (sub 3,5 t masa totala)
Gradul de motorizare a crescut de la 6,493 autocamioane la 1000 locuitori in 1997 la 23,6

autocamioane la 1000 locuitori in 2000, comparativ cu o medie in UE de 42 autocamioane la
1000 locuitori.
Vehiculele grele si autobuzele se echipeaza cu motoare diesel EURO 2 tip MAN, Catterpillar,
Cummins, Deutz sau Renault, si cu toate sistemele de siguranta activa si pasiva pentru circulatie
(ABS si ASR).
211
Piese, subansamble i echipamente pentru autovehicule

Subsectorul este compus din peste 170 de societati comerciale, majoritatea fiind intreprinderi
mici si mijlocii. Gradul de privatizare este de cca 75% raportat la capitalul social.
Productia este destinata atat autovehiculelor produse in Romania, cat si exportului.
In vederea cresterii competitivitatii industriei de componente si a gradului de participare la
realizarea produselor finale, se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
-
Continuarea procesului de crestere a ponderii sectorului privat;
Initierea unui sistem de supraveghere a pietei de piese de schimb pentru autovehicule din
punctul de vedere al certificarii conformitatii acestora;
Continuarea procesului de aliniere la standardele tehnice internationale;
Reconsiderarea utilizarii capacitatilor de cercetaredezvoltare romanesti in procesul de

inovare industriala.

Obiectivul principal este promovarea ofertei competitive prin inovare industriala, reducerea
decalajelor indicilor de motorizare ai Romaniei fata de tarile dezvoltate.
In acest sens, masurile vor viza:
-
Finalizarea privatizarii intreprinderilor din sector si lichidarea intreprinderilor incapabile de

reabilitare;
Definitivarea sistemului de supraveghere a pietei de piese de schimb pentru autovehicule, din

punct de vedere al certificarii conformitatii acestora, in concordanta cu sisteme similare din
UE;
Folosirea avantajelor de conjunctura pe diverse piete in vederea cresterii exportului, atat

pentru autovehicule, cat si pentru piese, subansamble si echipamente pentru acestea;
Crearea conditiilor pentru incadrarea produselor in normele EURO 3 incepand cu anul 2004.
4.15.6. Industria de maini i echipamente energetice

Situaia actual
Productia actuala de echipament energetic acopera 86,5% din cererea interna.
Ponderea la export a fabricatiei de echipament energetic este de circa 60%, repartizata astfel:
-
hidroagregate
82% din total subsector hidroagregate;
cazan energetic
64% din total subsector cazane energetice;
turbine abur
16% din total subsector turbine abur;
Prioriti pe termen scurt si mediu

Principalul obiectiv in perioada urmatoare este cresterea competitivitatii industriale in fabricatia
de masini si echipamente energetice, prin urmatoarele masuri:
212
Dezvoltarea sectorului privat prin accelerarea privatizarii societatilor din domeniu;
Stimularea dezvoltarii de afaceri private in sector prin programe de dezvoltare a capacitatii

energetice;
Flexibilizarea structurilor actuale ale marilor societati prin externalizare de activitati si

dezvoltarea unui sistem de subcontractori;
Orientarea spre export, inclusiv prin participare la licitatii, alaturi de firme straine.
4.15.7. Industria chimic i petrochimic

Situaia actual
Industria chimica si petrochimica reprezinta 40,5% din productia industriala a tarii si 10,5% din
exportul Romaniei.
In sector functioneaza peste 2500 de societati comerciale, in majoritate intreprinderi mici si
mijlocii.
Privatizarea si restructurarea unitatilor din industria chimica se prezinta astfel:
-
2 societati nationale cu capital majoritar de stat - SNP PETROM si SN PLAFAR - sunt in

continuare in procesul de privatizare;
o regie autonoma cu investitiile in curs de finalizare - RA ZIROM Giurgiu;
148 de societati comerciale sunt in acest moment privatizate (dintr-un total de 190 existente
in anul 1990).
In cadrul procesului de restructurare si privatizare din industrie, sectorul chimie-petrochimie a

fost supus unor schimbari substantiale privind forma de proprietate, dimensiunile unitatilor si
configuratia sectoarelor de piata carora li se adreseaza productia.
Procesul de reforma din sector urmareste cresterea competitivitatii industriale prin:
-
Adaptarea productiei industriei chimice la cererea pietei interne si externe;
Implementarea sistemului de asigurare a calitatii produselor si productiei;
Stimularea investitiilor pentru retehnologizare, modernizare si protectia mediului.

Obiectivele prioritare urmarite sunt cresterea competitivitatii si incurajarea investitiilor prin:
-
Retehnologizarea fabricatiei in cadrul instalatiilor existente pentru obtinerea unor produse de

calitate superioara;
Reconversia capacitatilor aflate in conservare in capacitati cu un nou profil de fabricatie (fire

si fibre tip celuloza si seringi de unica folosinta);
Continuarea introducerii de tehnologii noi de fabricare a produselor clorosodice, cu eficienta

crescuta si impact redus asupra mediului;
Modernizarea proceselor de fabricatie pentru alinierea la normele europene de buna practica

de fabricatie a producatorilor de medicamente;
Retehnologizarea rafinariilor pentru obtinerea carburantilor pentru motoare tip EURO III;
Pregatirea pentru privatizare a OIL-TERMINAL Constanta;

213
Pregatirea pentru privatizare-restructurare a unitatilor petroliere din zona Ploiesti, prin masuri
de ecologizare.

Crearea unui mediu competitiv ramane principalul obiectiv si, in acest sens, se vor incuraja
dezvoltari si modernizari ale sectorului petrochimiei, pentru eficientizarea prelucrarii titeiului si
pentru relansarea industriei de fire si fibre sintetice, plastifianti, medicamente de sinteza, lacuri si
vopsele.
Se vor realiza investitii in tehnologii nepoluante pentru epurare si protectia mediului in industria
ingrasamintelor si produselor anorganice.
De asemenea, se va acorda o atentie deosebita aspectelor privind calitatea combustibililor, cu
referire la continutul de sulf, plumb si benzen.
4.15.8. Industria electronic i electrotehnic

Industria electronica si electrotehnica reprezinta 5% din productia industriala a tarii, 5,1% din
personal, 8% din export si 3% din volumul investitiilor straine in Romania.
Caracteristica generala a acestui domeniu o reprezinta faptul ca este implicat in toate sectoarele
industriale (automatizarea).
Industria electronic
Situaia actual
In ultimii zece ani, s-a dezvoltat in acest domeniu un sector privat dinamic de intreprinderi mici
si mijlocii (in prezent aproximativ 4000) orientate spre domeniile de varf ale electronicii
(software).
Industria electronica din Romania a reprezentat valoric, in 2000, 0,5% din productia industriei
prelucratoare, ceea ce asigura aproximativ 19.000 locuri de munca. Gradul de privatizare al
acestei industrii a depasit nivelul de 90% din activele totale, prevazandu-se un nivel de 100%
pentru sfarsitul anului 2001.
-
Elaborarea directiilor de orientare a dezvoltarii produselor din domeniul tehnologiilor

informaticii si comunicatiilor (TIC), pentru care Ministerul Industriei si Resurselor
conlucreaza cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, dar si cu asociatiile
profesionale din domeniu, cum sunt: Asociatia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii
(ATIC), Asociatia Nationala a Industriei de Software (ANIS), Asociatia Romana pentru
Industria Electronica si Software (ARIES), Asociatia Producatorilor din Industria Electronica
si Electrotehnica din Romania (APREL).
Industria electrotehnic
Situaia actual
In anul 2000, industria electrotehnica a realizat 2,5% din volumul productiei industriei
prelucratoare, cu un numar de 47.900 salariati.
In ultimii ani, productia a avut o reducere importanta; consumul intern este asigurat de industria
nationala in proportie de 43% fata de 68,8% in 1990, iar exportul s-a redus substantial,
214
reprezentand in prezent 3,4% din totalul exportului Romaniei, respectiv 3,6% din exportul
industriei prelucratoare.
Nivelul de privatizare a acestei industrii a depasit 85% si se prevede ca pana la sfarsitul anului
2001 sa atinga 100%.
Interventia autoritatii publice, prin masuri si politici specifice (reglementari, initiative legislative,
privatizare), se va focaliza pe:
-
Dezvoltarea in continuare a productiei de motoare electrice de mica putere destinate

exportului si orientarea catre masini electrice specializate pentru puteri medii si mari;
Continuarea specializarii in aparatura de comutatie pentru produsele cu piata de desfacere;
Incurajarea investitiilor strategice in productia de echipamente pentru distributia energiei

electrice si mijloace de transport (metrou, cale ferata, etc.);
Continuarea productiei de surse de lumina in parametrii actuali;
Orientarea productiei de cabluri si conductori catre produse specializate cu consumuri reduse

de materiale;
Realizarea de acumulatoare acide cu plumb, fara intretinere, pentru industria auto;

ecologizarea fabricatiei si realizarea de noi statii de recuperare a plumbului din deseuri
tehnologice;
Modernizarea productiei de echipamente electrice pentru autovehicule in vederea patrunderii

pe pietele externe;
Modernizarea fabricatiei de transformatoare de putere si aparataj electric pentru

infrastructura nationala, in asociere cu firme de traditie din UE;
Producerea in tara a cablurilor cu fibra optica pentru necesarul intern, in cooperare cu

parteneri care dispun de potential tehnologic si investitional ridicat.
Prioritati pe termen scurt

Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriei electronice si electrotehnice
si se va realiza prin urmatoartele masuri:
-
Stimularea procesului investitional, in special in domeniul componentelor pentru

telecomunicatii si al soft-ului;
Stimularea productiei de export (mentinerea pietelor existente si patrunderea pe noi nise in

cadrul pietelor externe);
Finalizarea privatizarii;
Sustinerea finantarii de la buget a unui proiect de dezvoltare si promovare a unui portal

Internet dedicat industriei din Romania (producatori, produse, reglementari, manifestari
promotionale).

Se va urmari in principal dezvoltarea comertului electronic prin:
-
Masuri concertate cu MCTI de atragere a unor investitii pentru dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii de comunicatii;
Utilizarea retelei de televiziune prin cablu;

215
Dezvoltarea retelelor wireless pentru diminuarea efortului de cablare in teritoriu;
Sustinerea finantarii de la buget a unui proiect de promovare si proiectare a unei pagini pe

Internet, dedicata industriei din Romania (producatori, produse, reglementari, manifestari
promotionale).
4.15.9. Industria de textile

Situaia actual
Productia ramurii textile realizata in anul 2000 a reprezentat 5,9% din productia industriei
nationale. In acelasi an, exportul ramurii a reprezentat 24,2% din exportul total realizat pe
economie. La sfarsitul anului 2000 existau peste 7000 societati comerciale, din care 41 de societati
comerciale cu capital majoritar de stat. In anul 2000, s-a realizat un volum de investitii de 52,6
MEURO. Productia in intreprinderile private reprezenta 88% din totalul productiei pe ramura.
In subsectorul primar - filaturi, tesatorii, finisaje - capacitatile sunt supradimensionate, afectand
negativ competitivitatea produselor realizate. Acest subsector necesita investitii specifice mari,
nefiind, din aceasta cauza, atractiv pentru privatizare.
Subsectorul confectii textile a cunoscut un avant insemnat, dar pe baza materialelor din import.
85% din capacitatile de productie sunt complet modernizate, iar peste 90% din productie se
exporta (80% in sistem lohn). In cadrul acestui subsector, 98,5% dintre societatile comerciale
sunt privatizate.
Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii produselor in industria de textile.
In acest sens, se prevad urmatoarele masuri:
-
Restructurarea sectoarelor primare (filaturi, tesatorii, finisaje) prin dimensionarea lor la

strictul necesar si adaptarea la solicitarile concrete ale pietei;
Achizitionarea de utilaje moderne si reorganizarea fluxurilor tehnologice in filaturi, tesatorii si

finisaje in vederea mentinerii capacitatilor viabile si imbunatatirea calitatii produselor;
Dezvoltarea industriei de confectii si tricotaje si cresterea capacitatilor de productie prin

dotarea cu masini si instalatii moderne;
Elaborarea unei strategii privind productia si desfacerea, in care se va tine seama de situatia
conjuncturala.

Obiectivul principal pe termen mediu il reprezinta cresterea in continuare a competitivitatii
industriei textile.
4.15.10.
Industria de pielrie i nclminte
Situaia actual
Productia ramurii pielarie - incaltaminte realizata in anul 2000 a reprezentat 1,1% din productia
industriei nationale. Exportul ramurii in 2000 a reprezentat 8,5% din exportul total realizat pe
economie. La sfarsitul anului 2000 existau 1807 societati comerciale, din care 3 cu capital
216
majoritar de stat. In anul 2000, s-a realizat un volum de investitii de 7,2 MEURO. Productia
intreprinderilor private reprezenta 90% din totalul productiei pe ramura.
In subsectorul primar - tabacarii - capacitatile sunt supradimensionate, iar instalatiile tehnologice
invechite, toate acestea marcand in mod negativ competitivitatea produselor realizate.
In subsectorul incaltaminte, peste 70% din capacitati sunt modernizate, peste 75% din productie
este competitiva la export (58% se exporta in sistem lohn), iar gradul de privatizare este de 94%.
Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii produselor in industria de pielarieincaltaminte.
In acest sens, se prevad urmatoarele masuri:
-
Restructurarea sectoarelor primare (tabacarii) prin dimensionarea lor la strictul necesar si

adaptarea acestora la sectoarele conexe (incaltaminte, confectii, piele);
Achizitionarea de utilaje moderne si reorganizarea fluxurilor tehnologice in tabacarii, in

vederea mentinerii capacitatilor viabile si imbunatatirea calitatii produselor;
Dezvoltarea industriei de incaltaminte si articole din piele si cresterea capacitatilor de

productie prin dotarea cu masini si instalatii moderne.

Obiectivul principal pe termen mediu il reprezinta cresterea in continuare a competitivitatii
industriei pielarieincaltaminte (numai pentru marochinarie si confectii de piele).
In aceasta perioada vor continua masurile prevazute pe termen scurt si, de asemenea, se va
urmari adaptarea proceselor tehnologice din tabacarii la standardele de mediu comunitare.
4.15.11.
Industria lemnului
Situaia actual
Romania dispune de un fond forestier de 6,3 milioane hectare de padure (26,7% din suprafata
tarii), in care se dezvolta peste 1,3 miliarde m.c. masa lemnoasa pe picior, care creste anual cu un
spor de peste 28 milioane m.c. Pentru imbunatatirea conditiilor de mediu, conform legislatiei in
vigoare, in anul 2001 se vor recolta 17 milioane m.c. masa lemnoasa, din care cca. 12 milioane
m.c. sunt destinati industrializarii.
Pe baza fondului forestier anterior mentionat, s-a dezvoltat in Romania o puternica industrie de
prelucrare a lemnului in care, in prezent, isi desfasoara activitatea 6.691 societati comerciale, din
care 220 provin din fostele intreprinderi de stat, iar 6.471 s-au infiintat dupa anul 1990, in
majoritatea lor intreprinderi mici si mijlocii.
In prezent, industria lemnului asigura:
-
4,5% din volumul productiei industriale;
10,1% din volumul total al exportului;
1,1% din volumul total al importului;
8,3% din numarul salariatilor din industrie.

217

Obiectivul prioritar este cresterea competitivitatii sectorului prin sustinerea in continuare a
procesului de reforma economica si restructurare in activitatile industriale viabile, prin:
-
Continuarea restructurarii societatilor comerciale mari, cu profil complex, in vederea

finalizarii procesului de privatizare;
Modernizarea sectiilor de realizare a componentelor pentru mobila;
Eficientizarea centralelor termice, prin folosirea integrala a deseurilor in vederea protejarii

mediului ambiant.
Modernizarea sectoarelor de prelucrare a cherestelei in semifabricate si prefabricate pentru

mobila;
Modernizarea sistemei de masini utilizate la recoltarea lemnului;
Dezvoltarea capacitatilor de producere a panourilor din lemn masiv;
Retehnologizarea atelierelor si sectiilor pentru confectionarea ambalajelor si a laditelor din

lemn;
Realizarea unei capacitati de fabricare a placilor din aschii de lemn cu o capacitate de 300 mii
m.c. pe an.

Pe termen mediu, vor continua masurile de crestere a gradului de valorificare a lemnului prin
urmatoarele:
-
Modernizarea tehnologiilor pentru fabricarea furnirelor si placajelor;
Dezvoltarea industriei de realizare a caselor prefabricate din lemn;
Extinderea capacitatilor de producere a usilor si ferestrelor cu geam termopan;
Incurajarea introducerii progresului tehnic si a produselor noi;
Perfectionarea pregatirii personalului prin policalificarea acestuia;
Extinderea sistemului de asigurare a calitatii si de certificare a produselor;
Extinderea utilizarii sistemului informational in activitatile de marketing, programare si

urmarire a productiei, precum si in activitatea financiar-contabila.
4.15.12.
Industria de celuloz i hrtie
Situaia actual
In Romania, in acest sector industrial cu peste 100 de ani de experienta activeaza in prezent 29 de
societati comerciale de productie de dimensiuni medii si mari si peste 350 de societati comerciale
mici si foarte mici de productie si cu activitati de comert.
Industria de celuloza si hartie este privatizata in proportie de 80%, ramanind doar 6 fabrici cu
capital majoritar de stat si Institutul de cercetare-proiectare Ceprohart SA Braila.
Din ratiuni economice (scaderea dramatica a productiei de celuloze chimice datorita inchiderii a 5
capacitati de productie, reducerea consumului intern de hartie si produse similare) si ecologice
218
(poluarea apelor si aerului), in procesul actual de restructurare au fost inchise definitiv sau trecute
in conservare 20 linii de producere a pastelor fibroase si 38 linii de fabricat hartii si cartoane.
In prezent, sunt in functiune 5 linii de productie a celulozei, cu o capacitate totala de 350 mii
t/an, o linie de productie de semiceluloza de 50 mii t/an, 1 linie de productie pasta mecanica de
6o mii t/an si 35 de linii de fabricare a hartiilor si cartoanelor, avand o capacitate de 561 mii t/an.
Liniile de fabricatie sunt de capacitate redusa sau medie, iar de la punerea lor in functiune si pana
in prezent s-au realizat putine modernizari, astfel incat s-a marit continuu decalajul fata de nivelul
tehnic mondial.
Sectorul de celuloza si hartie asigura in prezent circa 60% din consumul papetar intern si peste
40% din valoarea ambalajelor consumate in tara, valorificand peste 1 milion mc./an lemn relativ
subtire si peste 140 mii t/an maculatura.
In context international, fata de cele 301 mil. tone de hartii si cartoane realizate pe plan mondial
in 2000, sectorul romanesc, cu circa 365 mii tone de hartii si cartoane produse, a reprezentat
0,1% din productia mondiala.
In anul 2000, Romania a exportat 117 mii tone hartii si cartoane, reprezentand cca 0,1% din
exportul mondial.
Romania exporta in cantitati reduse hartii scris-tipar, hartii pentru carton ondulat si hartie de ziar
si importa hartii si cartoane cretate, sortimente superioare de hartii igienico-sanitare, pentru care
nu exista dotarea si tehnologia de productie necesare.
In ultimii ani, se constata o revigorare a acestui sector productiv realizata prin investitii de capital
si management strain. Cerintele pietii au orientat producatorii si investitorii catre sortimentele de
hartii de calitate, astfel incat se estimeaza, pentru urmatorii doi ani, o echilibrare a balantei
comerciale externe.
Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriale, pentru aceasta fiind avute
in vedere lucrari de investitii de circa 100 mil. USD, constand in:
-
Modernizarea fabricilor de celuloza-sulfat albita, atat din foioase, cat si din rasinoase
(SOMES Dej si CELHART DONARIS Braila);
Punerea in functiune a primei instalatii moderne de descernelizare a maculaturii si

completarea acesteia cu module de albire (LETEA Bacau);
Modernizarea masinilor de fabricare a hirtiilor igienico-sanitare (VRANCART Adjud si

PEHART Petresti);
Modernizarea cu crestere de capacitate a masinilor de fabricare a hartiilor de scris tipar

(PALAS Constanta, CELHART DONARIS Braila si COMCEH Calarasi), extinderea
actiunilor de implementare si certificare a sistemelor calitatii;
Definitivarea investitiei ,,Linie de fabricatie hartii igienico-sanitare, cu o capacitate de 30 mii

t/an, la S.C. COMCEH S.A.Calarasi.

Pe termen mediu, obiectivul ramane acelasi, si anume cresterea competitivitatii industriale,
actiunile necesare vizand atragerea de fonduri private de investitii de pe piata de capital interna si
straina pentru dezvoltarea productiei sectorului industrial, armonizarea legislatiei interne cu cea
comunitara, transfer de know-how si tehnologie din tarile UE.
219
In strategia de restructurare-dezvoltare pe termen mediu, industria de celuloza si hartie va trebui

sa se alinieze tendintelor pe plan european, in vederea retehnologizarii proceselor de productie,
pentru ca produsele fabricate sa atinga standardele de calitate cerute pe piata comunitara, si in
vederea mentinerii echilibrului ecologic.
4.15.13.
Industria sticlei i ceramicii de uz gospodresc i ornamental
Situaia actual
In Romania, functioneaza in prezent cca 310 societati comerciale prelucratoare de sticla si
ceramica de uz gospodaresc si ornamental, din care 44 societati comerciale provin din fostele
intreprinderi de stat, iar 266 au fost infiintate dupa 1990. Din numarul total al acestora, numai 3
societati au capital majoritar de stat.
Structura productiei romanesti de sticla si ceramica de uz gospodaresc si ornamental este
urmatoarea: sticlarie plana-geamuri 46%, sticlarie de ambalaj 27,5%, sticlarie de uz gospodaresc si
ornamental 8,5%, sticlarie tehnica 1,5%, fire de sticla 2,5%, ceramica de uz gospodaresc si
ornamental 14%.
Din productia realizata, peste 65% din produse se valorifica la export, din care 70% in tarile
membre UE.
Obiectivul prioritar este cresterea competitivitatii, prin sustinerea in continuare a procesului de
reforma economica si de modernizare a capacitatilor de sticlarie si de ceramica de uz gospodaresc
si ornamental, prin:
-
Dezvoltarea capacitatilor de prelucrat sticla plana;
Modernizarea si retehnologizarea capacitatii de productie geam cristal;
Retehnologizarea capacitatilor de ceramica de uz gospodaresc si ornamental prin dotarea cu

instalatii performante;
Diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental cu cel

putin 8000 noi modele anual;
Modernizarea capacitatilor de sticlarie de uz gospodaresc si ornamental, prin automatizarea

proceselor de topire a sticlei si optimizarea formei constructive a cuptoarelor.

Pe termen mediu, vor continua masurile de dezvoltare si crestere a competitivitatii produselor
prin restructurarea si modernizarea capacitatilor de productie, si anume:
-
Realizarea unei capacitati de 550 t/zi geam float;
Diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental si cresterea

gradului de valorificare la export al acestora;
Dotarea societatilor comerciale producatoare de ceramica cu prese isostatice, instalatii de

turnare sub presiune, cuptoare de ardere rapida.
220
4.15.14.
Industria materialelor de construcii
Situaia actual
Domeniul de activitate al sectorului industrial al materialelor de constructii este reprezentat de
productia materialelor de constructii specifice chimiei silicatilor si compusilor oxidici, materiale
asociate si produse din roci minerale utile. Produsele acestui sector sunt preponderent folosite in
sectorul constructiilor autohtone, insa exista si un excedent important pentru export.
Capacitatile de productie disponibile pot asigura integral solicitarile pietii interne, cu exceptia
placilor ceramice de pereti si pardoseli, la care exista un deficit de 15-20%.
Industria materialelor de constructii detine o pondere mica in productia industriala a tarii (2,1%
in anul 2000), insa, prin participarea produselor sale la intreaga activitate de investitii-constructii,
reprezinta un sector industrial important.
In acest domeniu, activeaza in prezent cca. 40.000 salariati, intr-un numar de peste 900 societati
comerciale, din care aprox. 100 mijlocii si mari, iar restul intreprinderi mici, infiintate dupa 1990.
Pe totalul sectorului industrial, soldul balantei de export-import produse a fost pozitiv, sustinut
in principal de subsectorul lianti minerali pentru constructii si obiecte sanitare ceramice.
Specific unor produse din cadrul acestui sector este faptul ca valoarea lor este relativ mica in
comparatie cu cheltuielile de transport, ceea ce determina ca la cele mai multe produse sa nu se
resimta concurenta externa (caramizi si tigle ceramice pentru constructii, agregate minerale
pentru constructii).
Obiectivul prioritar il reprezinta cresterea competitivitatii produselor industriale din cadrul
sectorului, acesta urmand a se realiza prin urmatoarele masuri:
-
Finalizarea privatizarii societatilor comerciale din domeniu;
Modernizarea in continuare a tehnologiilor de fabricatie in vederea reducerii costurilor de

productie;
Realizarea investitiilor prevazute in contractele incheiate cu APAPS, in procesul de

privatizare;
Inlocuirea hidrocarburilor superioare (pacura, gaze naturale) folosite la arderea clincherului

de ciment cu combustibili solizi inferiori (carbuni, cocs de petrol);
Modernizarea instalatiilor de protectia mediului existente, inlocuirea celor depasite din punct
de vedere tehnic si completarea cu instalatii noi, pentru reducerea emisiilor poluante la
nivelul celui agreat de UE;
Extinderea producerii prefabricatelor din beton in cadrul unor noi IMM, care vor satisface
necesitatile unor piete locale (panouri pentru garduri, spalieri pentru vii, tuburi de canalizare,
pavele si borduri etc.);
Dezvoltarea, in special in sectorul IMM, a activitatii de prelucrare a rocilor de constructii

ornamentale, prin realizarea activitatii de cioplitorie - sculptura cu utilaje moderne si largirea
gamei de produse astfel realizate.
221

Pe termen mediu se va urmari in continuare cresterea competitivitatii, urmand a se intreprinde
urmatoarele masuri:
-
Realizarea unei linii de fabricatie a caramizilor si blocurilor ceramice in valea Jiului (zona
defavorizata) care va utiliza, ca materie prima si combustibil, sterilul disponibil in zona;
Realizarea unor instalatii noi de producere a ipsosului alfa pentru imbunatatirea calitatii si
cresterea sortimentelor de ipsos;
Dezvoltarea capacitatilor de productie ale carierelor de roci ornamentale si punerea in valoare

a unor noi zacaminte de granite, andezite bazaltoide, marmure, calcare ornamentale;
Modernizarea tehnologiilor de extractie si prelucrare a agregatelor minerale pentru

constructii, prin dotarea cu utilaje si instalatii de productivitate ridicata, pentru exploatarea
zacamintelor in conditii de lac;
Realizarea unei capacitati noi de ciment, de 2500 t/d, dotata cu utilaje si instalatii de cel mai
inalt nivel tehnic;
Realizarea unei fabrici noi de placi din gips-carton pentru pereti;
Incadrarea tuturor agentilor economici din domeniul materialelor de constructii in limitele de

poluare impuse de normele internationale.
4.15.15.
Industria de aprare
Situaia actual
Capacitatile de productie pentru aparare sunt specializate in fabricarea de armament, munitii,
vehicule blindate pe roti si senile, nave, mijloace radio si de comunicatie, tehnica de aviatie
(avioane de vanatoare-bombardament, avioane scoala, elicoptere, echipamente specifice), tehnica
navala si alte categorii de tehnica militara necesare sistemului national de aparare, ordine publica
si siguranta nationala.
Capacitatile de productie existente in sectorul productiei de aparare pot asigura cca 75% din
necesarul de inzestrare a fortelor sistemului national de aparare pe timp de pace, la unele
categorii de tehnica existand disponibilitati pentru export.
Sectorul productiei de aparare din coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor cuprinde un
numar de 40 agenti economici cu capacitati specializate in productia de tehnica militara destinata
apararii, grupate pe diferite tipuri de produse, functie de categoria de forte carora le sunt
destinate:
-
Compania Nationala ROMARM SA, infiintata in baza HG nr. 979/2000, prin fuziunea
Societatii Nationale ROMARM SA cu Regia Autonoma ARSENALUL ARMATEI. Obiectul
de activitate al acesteia se realizeaza in 6 filiale si 17 sucursale;
39 societati comerciale, din care 20 sunt privatizate integral, 16 societati comerciale se afla in
portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, 2 societati
comerciale (Uzina Mecanica Ramnicu-Valcea SA si Uzina Mecanica Marsa SA) sunt sub
autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor, iar sub autoritatea Ministerului Educatiei si
Cercetarii functioneaza Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie.
Sub autoritatea Ministerului de Interne, functioneaza RAMI DACIA.

222

Programul cadru de restructurare a sectorului productiei de aparare (in conformitate cu
prevederile HG nr. 1008/2000), avand ca termen de finalizare iunie 2001, cuprinde urmatoarele
activitati:
-
Elaborarea Programului de restructurare a activitatilor Companiei Nationale ROMARM

SA, etapa a II-a;
Elaborarea Programului de restructurare a sectorului productiei de aparare, pentru

capacitatile de productie militara, altele decat cele cuprinse in structura Companiei Nationale
ROMARM SA, etapa a III-a;
Stabilirea strategiei si politicilor de privatizare in domeniu; se vor elabora programele de

privatizare, etapa a IV-a;
Redimensionarea capacitatilor de productie pe criterii de eficienta economica, precum si

realizarea unor structuri organizatorice adaptabile cerintelor cuprinse in Programul de
guvernare pe perioada 2001-2004;
Redimensionarea capacitatilor de productie in structuri flexibile, adaptabile la cerintele pietei;
Retehnologizarea capacitatilor de productie pentru aparare, in scopul realizarii de produse

care sa corespunda cerintelor de interoperabilitate si compatibilitate, precum si standardelor
de calitate;
Integrarea treptata, la nivel european, prin participarea la realizarea unor programe de interes
regional sau european.

Obiectivele fundamentale ale activitatii de restructurare/dezvoltare a sectorului industriei de
aparare sunt elaborarea si operationalizarea unor strategii coerente, care sa urmareasca
imbunatatirea managementului tuturor activitatilor, modernizarea tehnologiilor de fabricatie a
produselor de tehnica si echipamente militare, cresterea competitivitatii, diversificarea si
asimilarea de produse noi, tip NATO, si manifestarea statului roman ca factor de securitate si
stabilitate zonala, precum si integrarea deplina a Romaniei in structurile europene si euroatlantice.
Principalele masuri care vor fi avute in vedere in perioada urmatoare sunt:
-
Demararea si accelerarea proceselor de demonopolizare si privatizare;
Optimizarea capacitatilor de productie a tehnicii si armamentului, destinate fortelor

Sistemului national de aparare;
Stabilirea activelor ce nu concura in mod direct la realizarea obiectivului de activitate, in

vederea externalizarii si privatizarii acestora;
Promovarea Legii industriei de aparare, care sa stabileasca organizarea, statutul si facilitatile

de care beneficiaza agentii economici specializati in productia de aparare si sa consfinteasca
constituirea industriei de aparare ca ramura industriala strategica a economiei nationale;
Incheierea, la nivel guvernamental, a unor acorduri de cooperare cu organismele industriei de

aparare europene (Grupul de Armament al Europei de Vest - GAEO, Organizatia
Europeana pentru Cooperare in Domeniul Armamentului - OCCAR) si din alte tari, pentru
reglementarea transferului de know-how si cooperarii internationale in productia si vanzarea
de armament;
223
Modificarea cadrului legislativ al functionarii sectorului productiei de aparare;
Modificarea prevederilor legislative privind utilizarea fondurilor rezultate din vanzarea de

active, pentru dezvoltarea si relansarea activitatii de productie;
Optimizarea patrimoniului prin transfer, inchiriere, valorificare, casare, in vederea reducerii

costurilor si obtinerii de lichiditati;
Realizarea etapelor de standardizare privind compatibilitatea, interoperabilitatea,

interschimbabilitatea si identitatea armamentului si tehnicii de lupta din dotare cu cele ale
tarilor membre NATO.
4.15.16.
Industria alimentar
Situaia actual
Ponderea principala in cadrul acestui sector este detinuta de agentii privati, care reprezinta peste
90% din total; majoritatea acestora activeaza in domeniile carne si produse din carne, lapte si
produse lactate, morarit, panificatie, precum si in domeniul serviciilor.
Din cele 440 unitati de industrie alimentara ramase cu capital majoritar de stat la inceputul anului
2000, au fost privatizate pana la sfarsitul anului un numar de 281 de unitati. Firmele care
activeaza in domeniul industriei alimentare sunt interesate de certificarea conform sistemului de
management al calitatii ISO (pe parcursul anului 2000, au fost certificate 4 unitati private din
domeniul uleiului, pentru a caror modernizare au fost facute investitii in valoare de cca 50 mil.
USD.
Prioriti pe termen scurt si mediu
Avand in vedere complexitatea sectorului si a problemelor specifice acestuia, obiectivul principal
pentru perioada 2001-2004 il reprezinta cresterea competitivitatii produselor alimentare, care se
va realiza prin urmatoarele masuri:
-
Continuarea si accelerarea procesului de privatizare;
Stimularea imbunatatirii dotarilor tehnice de care dispun agentii economici din acest sector;
Continuarea armonizarii legislatiei nationale cu prevederile acquis-ului comunitar.
4.16. ntreprinderile mici i mijlocii

Situaia actual
Politica de sprijin a dezvoltarii sectorului vizeaza maximizarea valorificarii potentialului IMM de a
contribui la cresterea economica durabila, crearea de noi locuri de munca, cresterea PIB-ului si a
exportului de produse cu un inalt grad de prelucrare, sprijinirea inovarii, progresului tehnic si
tehnologic, cresterea competitivitatii economiei nationale si dezvoltarea clasei de mijloc, cea care
va asigura stabilitatea economica si sociala a tarii.
Recunoasterea functiei economice si sociale pe care sectorul IMM o are, in dezvoltarea
economica sustinuta a tarii, justifica includerea unor ample masuri de incurajare a activitatii IMM
intre prioritatile Programului de Guvernare, ale Parteneriatului pentru Aderare si ale Planului
National de Dezvoltare.
224
In acest context, Guvernul Romaniei considera necesara interventia sa pentru crearea unui mediu
de afaceri favorabil dezvoltarii IMM si pentru stimularea initiativei private, prin sprijinirea
sectorului IMM pe plan institutional, legislativ si financiar.
Considerand ca sprijinirea dezvoltarii sectorului (privat) de IMM necesita masuri ferme pe
termen mediu si lung, Guvernul a decis sa elaboreze o strategie nationala de dezvoltare a
sectorului, in care interventiile si initiativele regionale sa fie complementare obiectivelor si
masurilor nationale. In acest sens, s-a impus necesitatea infiintarii unui organ specializat al
administratiei publice centrale, care sa aiba sarcina abordarii unitare a tuturor aspectelor legate de
dezvoltarea IMM si integrarea lor in strategia si politicile de ansamblu ale Romaniei, precum si
implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor si masurilor de sprijinire a sectorului IMM la
nivel national. Infiintarea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie
(MIMMC), prin HG nr. 15/2001 (MO nr. 13/10.01.2001) reprezinta concretizarea institutionala
a acestor cerinte si a interesului pe care Guvernul Romaniei il acorda acestui sector.
MIMMC fundamenteaza, elaboreaza si aplica strategia si programele de stimulare a infiintarii si
dezvoltarii IMM, participand la fundamentarea si elaborarea programului de reforme economicosociale, asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar realizarii obiectivelor si
programelor cu impact asupra IMM, precum si elaborarea si avizarea, dupa caz, impreuna cu alte
organe ale administratiei publice centrale, a actelor normative si a acordurilor internationale in
domeniul IMM.
In exercitarea functiilor si atributiilor sale, MIMMC conlucreaza cu autoritatile administratiei
publice centrale si locale, cu camerele de comert, cu reprezentantii organizatiilor IMM, ai
mediului de afaceri si cu alte organisme guvernamentale si neguvernamentale interne si
internationale, pentru a revizui si implementa masuri de sprijin pentru IMM, pentru a imbunatati
mediul de afaceri, a facilita accesul IMM la surse de finantare, pentru a stimula crearea si
dezvoltarea unui spirit antreprenorial si a unui mediu de afaceri, bazat pe concurenta, pentru a
incuraja utilizarea tehnologiei informatiei, implementarea ultimelor noutati tehnice si tehnologice
de catre IMM, pentru a implementa acquis-ului comunitar referitor la IMM in legislatia nationala,
precum si a dezvolta cooperarea internationala si integrarea Romaniei in structurile europene.
In conformitate cu politica europeana de coeziune economica si sociala, MIMMC se implica in
atenuarea efectelor mecanismului de ajustare structurala prin diminuarea costurilor reformei
economice. MIMMC colaboreaza cu Ministerul Dezvoltarii si Prognozei pentru a diminua
decalajele existente intre regiunile tarii si a intari competitivitatea economica a fiecarei regiuni
prin sprijinirea dezvoltarii sectorului IMM. In acest mod, interventiile si initiativele regionale sau
locale privind IMM nu inlocuiesc politicile nationale, ci le completeaza.
Cadrul legislativ in domeniul IMM a fost completat de urmatoarele reglementari:
-
OU nr. 297/2000 (MO nr. 707/30.12.2000) pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si
mijlocii;
HG nr. 244/2001 ( MO nr. 101/28.02.2001) pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;
HG nr. 15/2001 (MO nr. 13/10.01.2001) privind organizarea si functionarea Ministerului

pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatiei.
Evaluarea in mod regulat, sistematic si obiectiv a initiativelor privind IMM presupune crearea
unei baze de date cuprinzatoare care sa permita analiza volumului de resurse utilizate, a
proiectelor implementate si a efectelor inregistrate, precum si a impactului politicilor la nivel
national si local. Aceasta sarcina revine MIMMC, care va colecta aceste informatii in propria baza
de date si va desfasura o ampla actiune de evaluare a impactului programelor, de studiere a
225
evolutiei economice a sectorului, in scopul elaborarii Raportului anual asupra sectorului IMM,
precum si al pregatirii de noi programe, in concordanta cu cerintele concrete si cu noile conditii
ale dezvoltarii sectorului IMM. In acest scop, MIMMC se va preocupa permanent de pregatirea
profesionala continua a personalului sau, prin programe specifice de instruire si intarire a
capacitatii institutionale.
Simplificarea si imbunatatirea cadrului administrativ presupune eforturi concertate ale mai multor
institutii. MIMMC a elaborat un plan de actiune pentru inlaturarea barierelor administrative si
legislative cu care se confrunta intreprinderile, cu actiuni ferme, responsabilitati interministeriale
si termene de realizare a acestora. Actiunile de simplificare si imbunatatire a procedurilor de
inregistrare a firmelor, precum si a celor pentru obtinerea aprobarilor, avizelor, autorizarilor si
licentelor necesare functionarii IMM sunt deja demarate. Reglementarile privind intreprinderile
vor fi revizuite in lumina celor mai bune practici pe plan international, urmarindu-se aplicarea lor
rapida, corecta si eficace. Elaborarea de catre MIMMC a unui ghid legislativ va avea rolul de a
face cunoscute intreprinzatorilor existenti si/sau potentiali prevederile legislatiei aplicabile
afacerii care ii preocupa.
Se urmareste sustinerea, in continuare, a activitatii IMM, prin parghii si instrumente care sa
revitalizeze baza antreprenoriala locala si nationala, cat si parteneriatul activ in afaceri, sa asigure
o durata mai mare de viata IMM-urilor nou-infiintate si sa prelungeasca durata functionarii
tuturor IMM-urilor, sa sprijine dezvoltarea activitatii firmelor cu potential de dezvoltare si sa
incurajeze activitatile generatoare de venituri, cat si activitatile de import-export. Interventia
publica va fi limitata, transparenta si corespunzatoare necesitatilor identificate ale IMM-urilor, iar
administrarea si furnizarea masurilor de sprijin va fi descentralizata catre autoritati locale sau
contractata cu banci comerciale, organizatii neguvernamentale si centre de servicii pentru IMM.
Masurile de sprijinire nu vor distorsiona functionarea mecanismelor pietei.
In acest context, sunt avute in vedere imbunatatirea accesului la surse de finantare si stimularea
investitiilor pentru infiintarea de noi IMM si pentru dezvoltarea celor existente, prin acordarea de
credite si imprumuturi nerambursabile din diverse surse: Phare 1999 RICOP componenta
Program de acordare de imprumuturi nerambursabile pentru IMM, Phare 2000 si Phare 2001
componenta Asistenta pentru IMM, Fondul Roman Post Privatizare.
Totodata, MIMMC a initiat pregatirea unor programe specifice, vizand:
-
Crearea unei scheme nationale de ajutor financiar pentru IMM;
Asigurarea participarii la programe multianuale comunitare in sectorul IMM;
Dezvoltarea retelei de servicii pentru IMM si stimularea cresterii calitatii acestora;
Sprijinirea informarii si pregatirii profesionale a intreprinzatorilor mici si mijlocii si a

personalului acestor intreprinderi;
Sprijinirea parteneriatelor cu firme nationale sau internationale;
Sprijinirea initiativelor de crestere a ofertei de spatii si infrastructura pentru IMM

(incubatoare de afaceri, parcuri tehnologioce, etc.).
Finantarea acestor programe se va face fie de la bugetul statului, fie prin atragerea unor fonduri
din surse externe (Phare, Banca Mondiala, acorduri bilaterale).
Crearea unui mediu de afaceri stimulativ si favorabil dezvoltarii sectorului IMM
(angajament asumat prin documentul de pozitie la capitolul 16 Intreprinderi mici si mijlocii),
prin:
226
Asigurarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ cu impact asupra IMM;

-
completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999;
elaborarea unui ghid legislativ pentru IMM;
elaborarea de studii privind impactul economico-social al proiectelor de acte

legislative asupra sectorului IMM;
consultarea mediului de afaceri.
Eliminarea barierelor administrative din calea intreprinzatorilor;

-
promovarea unui proiect de act normativ privind simplificarea procedurilor de

inregistrare si autorizare a societatilor comerciale, inclusiv pentru IMM;
elaborarea si implementarea unui plan de actiune pentru indepartarea unor obstacole

legislative si administrative din calea IMM.
Dezvoltarea capacitatii Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie de

evaluare a complexului de politici si masuri pentru dezvoltarea sectorului IMM;
-
elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului IMM;
constituirea si mentinerea unei baze de date statistice coerente asupra situatiei si

structurii sectorului IMM; realizarea Raportului anual asupra sectorului IMM in
Romania;
urmarirea si evaluarea efectelor politicilor si masurilor de sprijinire a IMM;
monitorizarea si evaluarea impactului programelor de dezvoltare a IMM, finantate de

la bugetul de stat si din surse externe;
derularea de programe de instruire a personalului MIMMC.
Imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare (angajament asumat prin document de

pozitie) , prin:
-
Constituirea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii nr.
133/1999;
Majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM,

conform Legii nr. 133/1999;
Elaborarea si implementarea de programe pentru intreprinzatorii privati, in vederea

imbunatatirii capacitatii lor de a accesa surse de finantare;
Finantarea dezvoltarii IMM prin derularea de programe (Phare RO 9711, RO 9809 - MARR
Fund, Phare 2000, Phare 2001, RICOP, BERD, Fundatia Post-Privatizare);
Asigurarea participarii IMM la programe comunitare al IV-lea Program Multianual pentru

IMM (2001-2005).
Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM, prin:

-
Sprijinirea dezvoltarii retelei de infrastructura de afaceri: centre de consultanta si management

al informatiilor, incubatoare de afaceri, centre de inovare, parcuri tehnologice;
Constituirea unei baze de date cu informatii de afaceri pentru intreprinzatori;
Furnizarea de servicii pentru IMM (cu finantare de la bugetul de stat sau din surse externe) in
vederea imbunatatirii capacitatii lor manageriale, competitivitatii si accesului la piete si
informatii:
227
imbunatatirea accesului IMM la oportunitati de afaceri;
sprijin pentru aplicarea standardelor tehnice si de calitate ISO 9000 in IMM;
asistenta pentru accesarea de finantare pentru IMM, inclusiv IMM aflate la inceput;
promovarea accesului IMM la informatii.
Elaborarea de programe de pregatire profesionala destinate managerilor si angajatilor IMM;
Publicarea de materiale de informare pentru IMM, crearea unui web-site al MIMMC;
Sprijinirea activitatii de cercetare si inovare tehnologica desfasurata de IMM.

Cresterea eficientei cadrului legislativ si administrativ pentru IMM
-
Asigurarea cadrului legal pentru consultarea IMM in scopul identificarii si indepartarii

barierelor legislative si administrative din calea IMM;
Imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru IMM;
Imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare

-
Majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM,

conform Legii nr. 133/1999;
Finantarea IMM prin programe Phare (2001) si mobilizarea de alte surse externe de finantare
pentru infiintarea si dezvoltarea IMM;
Elaborarea de noi programe de finantare pentru IMM, cu sprijin financiar de la bugetul de

stat pentru:
-
incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor intreprinderilor si cu

prioritate la dezvoltarea exporturilor, prin sprijinirea accesului IMM la informatii
privind pietele interne si externe, realizarea de actiuni promotionale, participari la
expozitii in tara si in strainatate;
imbunatatirea accesului IMM la credite cu dobanda avantajoasa si acordarea de

asistenta IMM, pentru proiecte/activitati specifice (ex: protectia mediului, cercetaredezvoltare, inovare, introducerea standardelor de calitate, subcontractare si cooperare
intre intreprinderi, accesul IMM la comertul electronic);
stimularea infiintarii de IMM si sprijinirea celor deja create.
Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM

-
Sprijinirea initiativelor de dezvoltare de incubatoare de afaceri, centre de inovare si parcuri

tehnologice;
Programe pentru facilitarea accesului IMM la servicii de management, marketing, financiare

si informatice;
Sprijinirea utilizarii tehnologiei informatiei si a transferului de tehnologie catre IMM.
228
4.17. tiin i cercetare

Situaia actual
Romania s-a asociat in anul 1999, la cel de-al Cincilea Program Cadru de Cercetare, Dezvoltare
Tehnologica si Demonstratii al Uniunii Europene si la cel de-al Cincilea Program Cadru
Euratom. Participarea la aceste programe creeaza premisa integrarii efective a Romaniei in
comunitatea stiintifica europeana.
Avand in vedere faptul ca acquis-ul in domeniu este relativ simplu si consta, in principal, in
programele cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene si in acordurile internationale ale
acesteia in domeniul respectiv, capitolul 17 Stiinta si cercetare a fost inchis provizoriu la data
de 14 iunie 2000.
Conform documentului de pozitie, la data aderarii Romania va avea in functiune toate
componentele cadrului legislativ, administrativ si financiar necesare participarii depline la
viitoarele programe cadru ale Uniunii Europene. In plus, pana la acea data, Romania va dobandi
o experienta utila in participarea la programele-cadru, ceea ce va conduce la deplina ei integrare
in comunitatea stiintifica europeana.
Comparativ cu anul precedent, in anul 2000 s-a constatat o usoara imbunatatire din punct de
vedere al numarului de propuneri depuse in cadrul Programului Cadul 5, precum si anumite
progrese referitoare la rata de succes, calculata ca raport intre propunerile acceptate si cele
depuse: 20% in anul 2000, fata de 12,5% in anul 1999.
Incepand cu anul 2001, Romania are un nou Minister al Educatiei si Cercetarii, infiintat prin OU
nr. 2/2001 (MO nr. 10/9.01.2001) si care functioneaza in baza HG nr. 23/2001 (MO nr.
18/11.01.2001). Alaturi de rolul sau in politicile din domeniul invatamantului, Ministerul
Educatiei si Cercetarii are misiunea de a elabora, aplica, monitoriza si evalua politicile din
cercetare, dezvoltare si inovare. In acest mod, noul minister acopera si intareste rolul jucat de
fosta Agentie Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare, care a fost desfiintata.
Pentru a-si indeplini misiunea si obiectivele, in conformitate cu politicile sale, ministerul
actioneaza in urmatoarele directii principale:
-
Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea de programe nationale de cercetare si

dezvoltare tehnologica (CDT) si inovare;
Stabilirea si dezvoltarea unui cadru stimulativ pentru activitati de CDT si inovare, in

conformitate cu principiile, criteriile si procedurile aplicate in Uniunea Europeana;
Integrarea internationala, cu accent deosebit pe integrarea europeana, a activitatilor de CDT

si inovare.
Astfel, noul minister isi asuma rolul de integrare a comunitatii stiintifice si tehnice romanesti in
sistemul european de stiinta si tehnologie, ca optiune politica strategica.
Pentru a indeplini acest obiectiv strategic, ministerul:
-
va asigura sprijinul juridic, administrativ si financiar pentru participare in Programele Cadru

de CDT ale UE;
va dezvolta capacitatea nationala stiintifica si tehnologica in vederea participarii la Programele

Cadru de CDT ale UE si in implementarea ERA;
Pentru a stimula participarea romaneasca, in special in acele proiecte ale Programului Cadru 5
unde finantarea publica este de maximum 50%, in functie de posibilitatile financiare din anii
229
urmatori, au fost prevazute in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii fondurile necesare

pentru cofinantare, in valoare de 18,23 MEURO.
Contributia Romaniei la Programul Cadru 6 este estimata la circa 100 MEURO, iar sprijinul
financiar bugetar pentru participantii romani la maximum 40 MEURO. Tinand cont de faptul ca
sistemul CDT s-a confruntat in ultimii ani cu anumite dificultati, in principal cu o diminuare
insemnata a bugetului public pentru cercetare si cu o rata mica de recuperare a contributiei la
Programul Cadru 5, se considera necesara desfasurarea Programului Cadru 6 in aceleasi conditii
de participare ca Programul Cadru anterior, adica:
-
reducerea cu 30% a contributiei ce trebuie platita la bugetul programului;
posibilitatea de plati, cu fonduri Phare, o treime (33%) din contributia ramasa.
In cazul in care reducerea contributiei nu este acceptata, va fi necesara asigurarea acoperirii a

50% din cuantumul sau din fonduri Phare.
Cadrul legal pentru participarea Romaniei in programele cadru de CDT ale UE este urmatorul:
-
Decizia nr. 3/1999 a Consiliului de Asociere, aprobata prin OG nr. 117/1999 de adoptare a
termenilor si conditiilor de participare a Romaniei in programele Comunitatii Europene in
domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si demonstratiilor (1998-2002) si in programele
de cercetare si activitati de instruire (1998-2002);
HG nr. 1043/1999, care prevede aprobarea platii contributiei Romaniei la bugetul

Programului Cadru 5 si a Programului Cadru 5 Euratom si aprobarea sprijinului financiar
acordat participantilor romani.
In sprijinul direct al strategiei sale pentru dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnice,
Ministerul Educatiei si Cercetarii a finalizat recent si a promovat proiectele:
-
Proiectul Legii cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, care stabileste un cadru unitar si
coerent pentru organizarea si functionarea sistemului si activitatilor CDT;
Proiectul Legii pentru aprobarea statutului cercetatorului, care promoveaza importanta

carierei stiintifice si defineste cadrul procedural si administrativ pentru dezvoltarea acesteia.
De asemenea, in cadrul ministerului a fost infiintat un grup de lucru pentru elaborarea proiectului
legii parcurilor tehnologice.
Prioritatile pe termen scurt se concentreaza pe:
-
Participarea la Programul Cadru 5 al Uniunii Europene si la Programul Cadru 5 Euratom;
Actiunile de pregatire pentru participarea la Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare

tehnologica si demonstratii al Uniunii Europene (2002-2006);
Participarea in activitatile de pregatire ale UE pentru implementarea zonei europene de

cercetare (ERA).
In acest sens, se au in vedere urmatoarele doua seturi de obiective:

-
230
Obiective referitoare la participarea in programele CDT al UE:

-
infiintarea unei structuri dedicate pentru promovarea activitatilor, diseminarea

informatiilor referitoare la Programul Cadru 5, consultare si instruire in vederea
participarii la aceste activitati;
finalizarea constructiei retelei de puncte institutionale de contact;
infiintarea unui birou de legatura la Bruxelles.
Obiective referitoare la dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnologice in vederea

participarii la Programele Cadru de CDT ale UE:
-
crearea unui sistem unitar pentru evaluarea organizatiilor, activitatilor si personalului

CDT pe baza standardelor internationale;
sprijinirea dezvoltarii centrelor de excelenta;
modernizarea echipamentelor si facilitatilor CDT si IT din institutele de CDT si

universitati;
continuarea dezvoltarii Retelei Nationale de Calculatoare pentru cercetare.

Pe termen mediu, prioritatile se refera la:
-
Participarea la Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si demonstratii al

Uniunii Europene (2002-2006);
Participarea la implementarea ERA.
Ca urmare, obiectivele luate in considerare pe termen mediu sunt:

-
Sprijinirea participarii la Programele Cadru de CDT ale UE, prin:

-
imbunatatirea conditiilor pentru informarea, stimularea si instruirea cercetatorilor;
asigurarea platii contributiei Romaniei la bugetul Programului Cadru 6;
asigurarea sprijinului pentru participantii romani.
Dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnice in vederea participarii in Programele

Cadru de CDT ale UE si implementarea ERA, prin:
-
dezvoltarea centrelor de cercetare la nivel inalt;
dezvoltarea infrastructurii de inovare la nivel regional.
4.18. Educaie, formare profesional i tineret

Situaia actual
Masurile de politica educationala si din domeniul formarii profesionale adoptate in Romania au
sprijinit in mare masura procesul de reforma din anii anteriori in incercarea de a lega sistemul de
invatamant si de formare profesionala de nevoile si traditiile Romaniei, pe de o parte, si de a-l
compatibiliza cu reperele europene, pe de alta parte.
In luna mai a anului 2000 au fost finalizate si incheiate provizoriu negocierile de aderare la
Uniunea Europeana privind capitolul 18 Educatie, formare profesionala si tineret.
Actiunile majore de reforma intreprinse in anul 2000 si in prima parte a anului 2001 au fost:
In domeniul educatiei
-
Noul Curriculum National, aplicat la nivelul invatamantului preuniversitar, a fost structurat

pe arii curriculare si asigura o mai buna pregatire a elevilor, atat in domeniul stiintific, cat si in
cel umanist. Pregatirea profesionala a elevilor se desfasoara dupa structuri si continuturi
existente in invatamantul din tarile europene dezvoltate. Se asigura in acest fel deschiderea
231
scolii ca institutie de formare initiala, catre cerintele comunitatii, catre mediul economic,
administrativ si cultural;
-
A inceput aplicarea Programului de Relansare a Invatamantului Rural, elaborat in 1996, care

vizeaza printre altele: organizarea transportului scolar, echiparea electronica a scolilor,
amenajarea de biblioteci scolare;
A fost inlocuit vechiul sistem de finantare a invatamantului preuniversitar cu finantarea pe

elev si a fost acordata autonomie institutionala inspectoratelor scolare, scolilor si liceelor. In
anul 2001 s-a trecut la descentralizarea finantarii, prin implicarea administratiei locale, intr-o
forma negociata cu organizatiile sindicale;
Formarea initiala si formarea continua a cadrelor didactice au fost schimbate esential. Astfel
un cadru didactic poate avea acces la formarea continua. In ceea ce priveste formarea
managerilor din invatamant, ea urmeaza sa fie gestionata de o structura specializata, in
subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC), pentru care procesul legislativ este in
curs;
Evaluarea cunostintelor constituie in prezent o preocupare specializata si pusa in legatura cu

standardele profesionale, asa cum exista in majoritatea tarilor europene. In anul 2000 s-a
trecut la capacitate ca examen national si s-au creat premisele pentru organizarea
bacalaureatului international;
S-a incheiat prima faza a participarii la programele comunitare Socrates, Leonardo da Vinci si
Youth si a inceput faza a II-a a acestor programe. In ceea ce priveste programul Youth, ca
urmare a intarzierii in implementarea la nivel european a celei de a doua faze, Romania a
intampinat numeroase dificultati operationale in activitatea Agentiei. Din acest motiv, anul
2000 a fost mai degraba un an de tranzitie pentru participarea la acest program. Este de
mentionat ca a fost creat cadrul legislativ pentru implementarea actiunii 2 a programului
Youth, Serviciul de voluntariat, prin adoptarea Legii Voluntariatului - Legea nr. 195 din 20
aprilie 2001 (MO nr. 206/24.04.2001);
In invatamantul universitar, anul 2000 marcheaza o crestere a efectivului de studenti in

invatamantul de stat (cca 403.000 fata de 250.000 in 1997);
A fost demarat procesul institutional pentru invatamantul deschis si la distanta. In anul 2001
au fost elaborate de catre CNEAA primele standarde;
A inceput actiunea de infiintare a centrelor de transfer tehnologic in universitati;
A fost demarat procesul de creare a oficiilor universitare romanesti in alte tari si introducerea
elementelor de studii europene in curriculum-ul universitar;
A fost introdus Diploma Suplement conform Declaratiei de la Bologna;
In universitati s-a trecut la sistemul de salarizare diferentiata pentru aceeasi incadrare

didactica in baza autonomiei universitare;
Continua procesul de acreditare a universitatilor particulare care indeplinesc conditiile legale;
Bugetul invatamantului a cunoscut o evolutie ascendenta, iar unele universitati, pe langa

alocarile bugetare, au inregistrat si venituri proprii si din taxe de studii (circa 31 MEURO in
2000-2001);
In luna iunie 2000 s-a desfasurat la Bucuresti Conferinta anuala a ministrilor europeni ai
invatamantului, organizata de catre Ministerul Educatiei Nationale si autoritatile din
Portugalia, ale carei concluzii au subliniat importanta coeziunii economice si sociale prin
educatie si formare profesionala si necesitatea elaborarii unor indicatori europeni de calitate
in procesul educational.
232
In domeniul formarii profesionale continue

-
Continuarea dialogului social institutionalizat la acest nivel se realizeaza prin Consiliul

National de Formare Profesionala a Adultilor (Legea nr. 132/1999). Organizarea si
coordonarea sistemului de formare profesionala pentru piata muncii a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca si implementarea programelor si masurilor specifice de ocupare si
formare revine Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca;
Asigurarea transparentei calificarilor si garantarea calitatii fortei de munca sunt obiectivele

principale ale noului sistem de evaluare si certificare a competentelor profesionale, bazat pe
standardele ocupationale;
Legislatia adoptata in anul 2000 privind formarea profesionala a adultilor (OU nr. 129/2000)
cuprinde reglementari privind asigurarea calitatii in organizarea formarii profesionale a
adultilor, atat la nivel public cat si privat, procesul de autorizare a furnizorilor de formare
profesionala, evaluarea si certificarea formarii profesionale a adultilor.
Educatia permanenta si societatea educationala in sensul definit de UE ca societate care

valorifica eficient propriile resurse umane, sunt ample si profunde procese de schimbare culturala
si morala la nivelul societatii, care nu se pot realiza doar prin interventii punctuale la nivelul
efectivelor scolarizate. Ele presupun, la nivelul societatii romanesti, schimbari importante in
politica educationala si trebuie sa devina o prioritate majora a intregii societati.
Obiectivele prioritare pe termen scurt asumate de autoritatile nationale in acest domeniu sunt in
concordanta cu pozitia adoptata de Romania in negocierile de aderare la UE si exprimata in
Documentul de pozitie prezentat cu acest prilej.
-
Consolidarea procesului de reforma in invatamantul preuniversitar, inclusiv prin corectii

impuse de integrarea elementului feed-back in acest proces;
Principalele actiuni ce urmeaza a fi derulate privesc:

-
reabilitarea scolilor, fapt ce va permite acestora, printre altele, sa inregistreze o

participare mai activa la programele europene;
cresterea ponderii invatamantului profesional si tehnic in dezvoltarea resurselor

umane, in concordanta cu politicile comunitare in domeniu si cu cerintele pietei fortei
de munca;
sprijin efectiv acordat programului de dezvoltare a invatamantului rural.

Implementarea la nivel national a programului de relansare a invatamantului rural, ca
parte componenta a unei strategii nationale de dezvoltare rurala, implica concertarea
tuturor actiunilor de dezvoltare autentica a invatamantului rural, astfel incat sa fie
asigurata o reala egalitate a sanselor elevilor care provin din acest mediu;
formarea profesorilor si managerilor din invatamantul preuniversitar in scopul

intaririi capacitatii proprii institutionale dar si in sensul asigurarii gestionarii corecte si
eficiente a participarii la diverse actiuni de cooperare europene;
dezvoltarea Noului Curriculum National la nivel liceal si pregatirea temeinica a

trecerii la invatamantul obligatoriu de 9 ani;
dezvoltarea unui program special pentru sprijinirea scolarizarii copiilor rromi, in

vederea combaterii excluderii sociale la acest nivel;
233
dezvoltarea unui program de asistenta pentru infiintarea societatilor profesionale ale

cadrelor didactice pe domenii specifice si integrarea lor in comunitatea didactica
europeana;
dezvoltarea parteneriatelor scoli - universitati in vederea asigurarii unei baze de

selectie pentru viitorii studenti, precum si a unor baze materiale comune.
Consolidarea procesului de reforma in invatamantul superior;
La nivelul invatamantului superior vor fi promovate actiuni ce vizeaza urmatoarele domenii:

profilurile institutionale, fluxurile universitare, curricula universitare, calificarile universitare,
cercetarea universitara, managementul calitatii, managementul universitar.
In Programul de guvernare sunt prevazute pe termen scurt: elaborarea Legii Invatamantului
Superior, a Legii Educatiei Permanente si revizuirea si completarea Legii pentru evaluarea si
acreditarea institutiilor de invatamant superior.
Masurile prevazute a fi sustinute din fonduri bugetare si alte surse sunt urmatoarele:
elaborarea cadrului juridic privind infiintarea centrelor de cercetare si a centrelor de

educatie, cu personalitate juridica, focalizate pe domenii de competenta; Centrele de
cercetare astfel constituite vor sprijini politica valorica de personal si tinerii capabili sa
realizeze activitati de cercetare recunoscute de catre comunitatea stiintifica
internationala, astfel incat aceste centre sa poata participa cu mai mult succes in
competitia europeana; Centrele de educatie au rolul de a proiecta si dezvolta materiale
educationale in sistem computer aided learning, care sa ofere studentilor imaginea
unei altfel de scoala;
introducerea criteriului managerial in alegerea rectorilor. Acest criteriu va fi bazat pe

realizarea obiectivelor de integrare europeana, precum si alte masuri complementare
(carta alba a universitatilor cu prezentarea executiei bugetare pe venituri si cheltuieli,
prezentarea fiselor sintetice ale fiecarei institutie de invatamant superior, etc.);
compatibilizarea sistemului financiar contabil cu legislatia europeana in domeniu;
conectarea la reteaua ROEDUNET a campusurilor studentesti, ca element necesar al

invatamantului e-learning;
initierea unor parcuri tehnologice IT;
integrarea invatamantului superior in Strategia nationala a Cercetarii, in conformitate

cu noua Lege a Cercetarii propusa de MEC.
Participarea la noua generatie de programe europene Socrates II, Leonardo da Vinci II si

Youth;
In acest sens, abordarea complexa a problemei tineretului in Romania va fi sustinuta prin masuri
care vor urmari:
234
stimularea asociativitatii tineretului prin sustinerea prioritara a parteneriatului cu

structurile de tineret reprezentative ale societatii civile;
protectia sociala a tinerilor, facilitarea si optimizarea integrarii socioprofesionale a

tinerilor defavorizati, marginalizati a celor cu nevoi speciale; realizarea unor programe
integrate de asistenta a tinerilor defavorizati;
sprijinirea participarii tineretului la activitatea internationala de tineret prin incurajarea

schimburilor internationale de tineri si promovarea mobilitatii in spatiul european;
incurajarea participarii tinerilor prin proiecte pilot in afaceri;
valorificarea potentialului creativ al tinerilor, cultivarea grijii publice fata de tinerii

superdotati;
acordarea de sanse egale tuturor tinerilor, prin eliminarea practicilor care favorizeaza
orice fel de discriminari;
atragerea tinerilor in viata publica, precum si in procesul decizional, promovarea

principiilor de cogestiune si comanagement;
stimularea comportamentelor prosociale, reducerea delicventei in randul tineretului.
Initierea si dezvoltarea politicilor educationale tip e-Learning in domeniul tehnologiilor de

comunicare si modernizarea infrastructurii corespunzatoare a institutiilor si unitatilor de
invatamant la standarde de calitate europene;
Masurile preconizate a sustine acest obiectiv sunt:
dezvoltarea sistemului informatic pentru managementul educational;
inceperea actiunii de realizare a unui modul educational integrat bazat pe tehnologie

IT-CRS format din urmatorul lant: Calculator Resursa umana atestata - Pachet soft
educational - Modul CRS;
demararea procesului de infiintarea Centrelor de initiativa in invatamantul asistat de

calculator pe domenii de competenta CIAC. Masura priveste infiintarea centrelor
CIAC pe langa centrele universitare care au experienta in domeniu. Efectele
preconizate pe termen scurt sunt legate de utilizarea studentilor si absolventilor in
realizarea pachetelor educationale, si deci prevenirea tendintei de emigrare, iar pe
termen mediu si lung schimbarea conceptiei cadrelor didactice asupra modului de
elaborare a procesului de invatamant.
Continuarea reformei sistemului de formare profesionala continua;
Sunt avute in vedere urmatoarele masuri:

-
definitivarea cadrului legislativ pentru formarea profesionala a adultilor prin

elaborarea legii formarii profesionale;
implicarea partenerilor sociali la toate nivelurile si cooperarea tuturor institutiilor cu

atributii in domeniul formarii profesionale, asigurarea calitatii sistemului de formare
profesionala a adultilor, pregatirea bazata pe competenta, modularizarea programelor
de formare, dezvoltarea sistemului de standarde ocupationale, transparenta si
recunoasterea nationala a calificarilor, noi programe de formare a formatorilor;
constituirea structurilor operationale ale noului Consiliu National de Formare

Profesionala a adultilor, autorizarea primelor centre de evaluare si certificare a
competentelor profesionale;
asigurarea eficientei institutiilor de formare profesionala si diversificarea ofertei de

formare in vederea asigurarii ocuparii si cresterii competitivitatii fortei de munca pe
piata europeana.

In perioada 2003-2004, obiectivele prioritare mentionate pe termen scurt vor fi continuate pe
urmatoarele directii majore de actiune:
-
Consolidarea procesului de reforma la nivel preuniversitar;

235
Sustinerea acestui obiectiv presupune promovarea in continuare a urmatoarelor masuri, a caror

finalizare va marca incheierea ciclului de reforma parcurs la acest nivel:
continuarea Programului de reabilitare a scolilor;
implementarea la nivel national a Programului de Relansare a Invatamantului Rural;
dezvoltarea si perfectionarea sistemului de formare continua a cadrelor didactice;
revizuirea sistematica a Noului Curriculum National ca mijloc de adaptare a curriculei

la nevoile locale;
continuarea actiunilor de realizare a modulului educational bazat pe tehnologie IT

CRS;
continuarea programului de asistenta pentru infiintarea societatilor profesionale ale

cadrelor didactice pe domenii specifice si integrarea lor in comunitatea didactica
europeana;
continuarea dezvoltarii parteneriatelor scoli-universitati in vederea asigurarii unei baze

de selectie a viitorilor studenti.
Consolidarea procesului de reforma la nivel universitar;
In domeniul universitar vor fi continuate si dezvoltate masurile pe termen scurt, astfel incat
reforma la acest nivel sa aiba o dimensiune nationala, inclusiv prin masuri de integrare a
universitatilor in problemele reale ale economiei. In acest scop, vor fi luate pe parcurs masuri
legislative adecvate.
-
Participarea la programele europene Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth;
Participarea la faza a II-a programelor europene Socrates, Leonardo da Vinci si Youth, prevazuta
a se incheia in 2006, constituie unul din obiectivele prioritare pe termen mediu de sustinere a
politicii privind educatia si formarea profesionala in demersul de integrare europeana a Romaniei.
-
Promovarea politicilor educationale tip e-Learning in domeniul tehnologiilor de

comunicare si informatie. Modernizarea infrastructurii corespunzatoare a institutiilor si
unitatilor de invatamant la standarde de calitate europene.
Masurile preconizate a sustine acest obiectiv sunt:
selectionarea si pregatirea resurselor umane pentru centrele CIAC;
continuarea procesului de infiintare a Centrelor de initiativa in invatamantul asistat de

calculator pe domenii de competenta - CIAC. Prin aceasta se are in vedere
dezvoltarea unor pachete educationale soft si multimedia in conceptul learning by
doing si how to do it?;
dezvoltarea produselor educationale software si multimedia;
dezvoltarea pe suport Internet a transmisiei digitale TV pentru invatamantul la

distanta;
dezvoltarea produselor software tutoriale pentru invatamantul preuniversitar.
Formarea profesionala continua;
Se vor avea in vedere urmatoarele:

-
236
asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala a adultilor prin intarirea

controlului asupra modului de desfasurare a activitatii furnizorilor de servicii de
formare profesionala;
dezvoltarea unei retele nationale de centre autorizate de evaluare a competentelor

profesionale;
includerea formarii profesionale continue, ca o componenta importanta de dezvoltare

a resurselor umane, in toate programele de dezvoltare la nivel national, regional si
local;
implementarea de programe de formare a formatorilor din domeniul formarii

profesionale a adultilor;
pregatirea pentru implementarea programelor de tip Fond social european in

domeniul formarii profesionale a fortei de munca.
4.19. Telecomunicaii i tehnologia informaiei

Situaia actual
Legislatia primara in vigoare in domeniul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei cuprinde ca
principale acte normative:
-
Legea nr. 74/1996 a telecomunicatiilor (MO nr. 156/22.07.1996), modificata prin OG nr.
94/1998 (MO nr. 320/28.08.1998), care stabileste cadrul general de desfasurare a activitatilor
de telecomunicatii, in general compatibil cu cel din Uniunea Europeana, din care trebuie
amendata in vederea alinierii depline la obiectivele acquis-ului comunitar;
Legea nr. 83/1996 a serviciilor postale (MO nr. 156/22.07.1996), completata prin OG nr.
116/1999 (MO nr. 426/31.08.1999);
OG nr. 1/1998 (MO nr. 18/20.01.1998), aprobata prin Legea nr. 169/1998 (MO nr.
380/06.10.1998), privind acceptarea Protocolului nr. 4 la Acordul General pentru Comertul
cu Servicii (GATS), adoptat la Geneva, la 15.04.1997, prin care se prevad termenele limita ale
calendarului liberalizarii serviciilor si infrastructurilor de telecomunicatii din Romania.
In prezent, se afla in stadiu de aprobare la Parlament urmatoarele proiecte de acte normative:

-
proiectul de Lege pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter

personal si libera circulatie a acestor date, care transpune prevederile Directivei 95/46/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 pentru protectia persoanelor
in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;
proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in
sectorul telecomunicatiilor, care transpune prevederile Directivei 97/66/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor;
proiectul de Lege privind semnatura electronica, care transpune prevederile Directivei

1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind
stabilirea unui cadru comunitar pentru semnaturile electronice;
proiectul de Lege privind comertul electronic, care transpune prevederile Directivei

2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite
aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special comertul electronic, in Piata
Interna (Directiva privind comertul electronic).
Cadrul institutional actual are urmatoarea structura:

-
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), cu un nou statut redefinit prin

OU nr. 2/04.01.2001, ramane in continuare autoritatea competenta in cea ce priveste
237
elaborarea politicilor si strategiilor de implementare a acquis-ului comunitar in domeniul

telecomunicatiilor pana la data aderarii Romaniei la UE. Organizarea si functionarea
Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei au fost stabilite prin HG nr.
20/04.01.2001;
-
Comisia Superioara de Radiocomunicatii, organism interministerial cu rol consultativ in

procesul de elaborare si implementare a politicii de administrare a spectrului radioelectric de
frecvente;
Consiliul Consultativ de Telecomunicatii, organism cu rol consultativ in procesul de

elaborare a politicilor si reglementarilor in telecomunicatii, format din reprezentanti ai
industriei de telecomunicatii (operatori si producatori de echipamente si infrastructura).
In ceea ce priveste progresele realizate la nivel de armonizare a legislatiei romane cu cea

comunitara, o importanta deosebita s-a acordat implementarii Directivei 98/13/CE, pentru care
s-au adaptat si aplicat o serie de decizii ale Comisiei Europene, prin care se stabilesc unele
reglementari tehnice comune (CTR), care cuprind standarde armonizate elaborate de Institutul
European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI).
Astfel, prin Ordinul nr. 106/2000 al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si
Informatica, s-a aprobat aplicarea de catre Inspectoratul General al Comunicatiilor, in procesul
de autorizare a echipamentelor terminale de telecomunicatii, a 20 de standarde armonizate in
domeniu (TBR 1, 2, 5, 6, 9-15, 17, 19, 20, 24, 25, 31, 32, si 36).
Alte 6 asemenea standarde armonizate (TBR 3, 4, 8, 33, 34 si 40) sunt in prezent aplicate
provizoriu in procesul de autorizare de tip a echipamentelor terminale conectabile la retele
digitale pentru servicii integrate (ISDN).
-
Modificarea si completarea Legii telecomunicatiilor nr. 74/1996, si a Legii serviciilor postale

nr. 83/1996. Amendarea Legii nr. 74/1996, pentru a permite adoptarea integrala a acquis-ului
comunitar din acest sector, si anume: introducerea unui nou capitol referitor la
radiotelecomunicatii si utilizarea spectrului, modificari si completari cu privire la numerotatie,
precum si modificari si completari referitoare la autoritatea de reglementare;
Modificarea si completarea pana la sfarsitul trimestrului III 2001 a Legii audiovizualului in

vederea asigurarii concordantei cu sectorul telecomunicatiilor;
Infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Tehnologia

Informatiei si Comunicatii (ANRTIC), in vederea separarii activitatilor de reglementare de
activitatea de elaborare a politicii si strategiei pentru domeniul comunicatiilor, si care sa
devina operationala in trimestrul I 2002;
Crearea cadrului legislativ si institutional pentru asigurarea protectiei persoanelor in privinta

prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. In acest sens, pana in
trimestrul IV 2001 va deveni functionala o autoritate independenta, Autoritatea de
Supraveghere, responsabila cu monitorizarea si controlul activitatilor de prelucrare a datelor
cu caracter personal, a carei activitate se va desfasura in completa impartialitate si
independenta, conform principiilor statuate in Directiva 95/46/CE. Aceasta va avea
urmatoarele atributii principale:
238
primirea si analizarea notificarilor privind prelucrarile de date;
autorizarea prelucrarilor de date in cazurile prevazute de lege
pastrarea si punerea la dispozitia publicului a registrului de evidenta a prelucrarilor de

date;
investigarea plangerilor si sesizarilor referitoare la incalcarea drepturilor prevazute de

lege;
posibilitatea de a dispune suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor;
sesizarea organelor de urmarire penala;
cooperarea cu autoritatile similare de peste hotare.
Adoptarea de catre Parlament, in cursul anului 2001, a urmatoarelor proiecte de acte

normative;
-
proiectul de Lege pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu

caracter personal si libera circulatie a acestor date;
proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii

private in sectorul telecomunicatiilor;
proiectul de Lege privind semnatura electronica;
proiectul de Lege privind comertul electronic.
Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern prin care sa fie adoptat un plan de actiune
privind promovarea accesului mai sigur la Internet prin combaterea continutului ilegal si
vatamator in retelele globale, in scopul transpunerii Directivei 99/276/CEE;
In ceea ce priveste armonizarea spectrului radioelectric (care implica restructurarea si

realocarea spectrului radio, armonizarea cu Tabelul European de Alocare si Utilizare a
Frecventelor si gestionarea regionala a spectrului radio, in acord cu principiile comunitare),
Romania a elaborat o strategie care sa-i permita indeplinirea acestui obiectiv, inclusiv
aplicarea in totalitate a deciziilor CEPT/ERC, astfel:
-
aplicarea pe termen scurt si mediu a unor masuri de armonizare a spectrului cu

influenta directa asupra dezvoltarii pietei interne de servicii si retele de
telecomunicatii: introducerea si dezvoltarea unor servicii competitive cu caracter
pan-european si/sau global, de mare interes comercial: GSM 900 si GSM 1800,
UMTS terestru si prin satelit, S-PCS si DECT;
restructurarea si realocarea utilizarii spectrului, precum si armonizarea cu Tabelul

European de Alocare si Utilizare a Frecventelor (adoptat prin Raportul ERC 25, cu
amendamentele ulterioare); planificarea migrarii de la starea actuala care starea
armonizata, corespunzatoare momentului finalizarii actiunii;
constituirea de la bugetul de stat, in cadrul bugetelor institutiilor cu atributii in

domeniu, a fondurilor necesare armonizarii (migrarii si realocarii) spectrului pentru
realizarea unor programe de finantare special destinate acestei actiuni;
gestionarea (coordonata) regionala a spectrului radioelectric; planificarea si ingineria

spectrului in conformitate cu politica europeana (comunitara); realizarea unui cadru
transparent si flexibil de gestionare regionala (coordonata la nivel european) a
spectrului radioelectric, adaptabil la schimbarile de politici comunitare;
dezvoltarea unui Tabel National de Alocare a Benzilor de Frecvente (TNABF) cadru strategic armonizat de utilizare a spectrului radio, care sa permita gestionarea
regionala a spectrului radio, libera circulatie a serviciilor si echipamentelor,
dezvoltarea fara restrictii a serviciilor globale si a celor pan-europene, etc. Acest tabel
trebuie sa includa utilizarea spectrului cu atribuire guvernamentala, precum si
schimbarile planificate si dezvoltarile prognozate pentru tipurile de servicii
guvernamentale (aparare nationala, urgenta, ordine publica).
239
Planul strategic de restructurare si planul de migrare vor fi realizate cu sprijinul unei consultante
specializate, cel mai tarziu pana la sfarsitul trimestrului II 2001, si vor contine obiective,
responsabilitati, probleme deosebite care trebuie rezolvate, resursele financiare necesare (sursa,
volum, destinatie), precum si termene precise de implementare.
Aplicarea planului strategic de restructurare si realocare a utilizarii spectrului, precum si a planului
de migrare destinat armonizarii spectrului radio, necesita inlocuirea si/sau migrarea unor retele
guvernamentale de importanta esentiala: radionavigatia aeronautica; comunicatiile mobile pentru
trei corpuri de armata; comunicatiile mobile pentru apararea antiaeriana a trupelor si
comunicatiile sistemului de aparare antiaeriana; retelele conventionale (migrare din banda
HF/20-30 MHz in banda VHF/30-87.5 MHz); radiolocatia (migrare din banda VHF in banda
UHF/1,2 GHz); sistemele de telecomanda a emitatoarelor radio din banda UHF;
radiocomunicatiile operative pentru apararea nationala, ordine publica si urgenta (migrare din
benzile VHF/150 MHz, si UHF/450 MHz si 1500 MHz).
-
Liberalizarea serviciilor vocale si infrastructurilor (1 ianuarie 2003);
Liberalizarea pietei de comunicatii si tehnologia informatiei reprezinta un reper de baza al

procesului de reforma prin transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar. Majoritatea
serviciilor de telecomunicatii sunt liberalizate: serviciile cu valoare adaugata, telefonia mobila
celulara, transmisiunile de date si furnizarea de servicii Internet, inclusiv pe retele alternative,
retele de cabloviziune si retele prin satelit.
Ultimele restrictii referitoare la telefonia vocala si la furnizarea de circuite inchiriate vor fi ridicate
incepand cu 1 ianuarie 2003, moment in care se va consemna liberalizarea completa a pietei
serviciilor si retetelelor de telecomunicatii. In viitor vor exista numai restrictiile permise de
legislatia comunitara cu privire la mentinerea unei concurente limitate (spectru radioelectric,
numerotatie).
Legislatia aferenta procesului de licentiere si autorizare a serviciilor si retelelor de telecomunicatii,
precum si a serviciilor postale, va fi complet armonizata cu legislatia comunitara pana la 31
decembrie 2003. Astfel, se va proceda, in cea mai mare parte a cazurilor, la autorizarea generala
pe baza respectarii unui set public de cerinte esntiale.
Vor fi acordate licente individuale numai in cazurile in care, pentru furnizarea serviciului sau
constructia retelei respective, se utilizeaza resurse limitate (spectru radio, numerotatie) sau in
cazurile in care se prevad drepturi privind accesul pe domeniul public sau privat, se impun
obligatii privind disponibilitatea publica a serviciului sau retelei respective si in cazul operatorilor
cu pozitie semnificativa pe piata. Drepturile la acces si interconectare vor fi prezervate in
conformitate cu principiile comunitare.
-
Crearea cadrului normativ si institutional in vederea liberalizarii depline si reglementarii

coerente a pietei interne a comunicatiilor;
In ceea ce priveste piata serviciilor postale, exista deja un grad avansat de liberalizare, urmatoarele
servicii fiind furnizate in regim concurential: curierat accelerat, curierat in regim de asigurare,
mesagerie, servicii de publicitate si marketing prin posta. Restrictiile privind scrisorile simple,
pachete mici sub 2 kg si mandate postale sau telegrafice vor fi ridicate la 30 septembrie 2001,
corelat cu modificarea Legii nr. 83/1996 a serviciilor postale, cu exceptia corespondentei pana la
350 grame, in conformitate cu Directiva 97/67/CE. Modificarile legislative vor avea in vedere
definirea serviciului universal (drepturile si obligatiile furnizorului de serviciu, modalitati de
finantare, etc.), stabilirea cadrului general de autorizare, monitorizare si control a serviciilor
postale, cu referiri asupra liberalizarii graduale si controlate a sectorului.
240
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara implementarea urmatoarelor masuri:

a) Constructia institutionala a ANRTIC;
b) Implementarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Serviciului
Telefonic (NMSOS);
c) Implementarea si dezvoltarea Sistemului National Integrat de Gestiunea si Monitorizarea
Utilizarii Spectrului Radioelectric (NSMS);
d) Crearea infrastructurilor necesare pentru monitorizarea si controlul retelelor cablate (Sistem
de laboratoare regionale pentru monitorizarea si controlul retelelor cablate);
e) Constructia si dezvoltarea Sistemului de Inspectii Radio (RADIS). Completarea functiunilor
de monitorizare a spectrului pana la frecventele maxime exploatabile tehnologic (40,0 GHz);
f) Infiintarea si dezvoltarea unui centru de pregatire/perfectionare profesionala a personalului
ANRTIC.
4.20. Cultur i politica n domeniul audiovizualului

Situaia actual
Romania participa la programul Cultura 2000 al Uniunii Europene, care asigura fonduri pentru
creativitate si sustinerea proiectelor culturale cu deschidere europeana, si in acelasi timp creeaza o
retea intre institutiile culturale si artistice europene. Cultura 2000 include obiectivele tuturor
celorlalte programe lansate de Uniunea Europeana - Kaleidoscope, Ariane si Raphael.
Participarea la programul Cultura 2000 este o oportunitate deosebita pentru a continua
procesul de formare a managerilor culturali si a operatorilor culturali, proces inceput cu
programul Euroart - care se incheie in 2001 - parte componenta a programului Phare de care a
beneficiat Ministerul Culturii si Cultelor in perioada 1998-2001. Romania este pregatita sa achite
taxa de participare la programul Cultura 2000.
In prezent, in Ministerul Culturii si Cultelor functioneaza Directia Programe, Relatii
Internationale, Protocol si Centre Culturale din Strainatate, ale carei atributii sunt colaborarea cu
organizatii internationale, cu ministere sau institutii din alte tari in scopul proiectarii si organizarii
de programe culturale de anvergura.
La sfarsitul lunii decembrie 2000, in cadrul acestei directii a fost creat un Punct de Contact
Cultural, a carui menire este, pe de o parte, sa distribuie informatiile necesare operatorilor
culturali care doresc sa aplice pentru programul Cultura 2000, si, pe de alta parte, sa ofere
consultanta de specialitate celor interesati.
O prioritate importanta a Ministerului Culturii si Cultelor este legata de conservarea, restaurarea
si promovarea patrimoniului cultural national. In acest scop, a fost lansat proiectul Patrimoniul
Cultural, proiect care se afla in curs de derulare si pentru a carui realizare s-a obtinut finantare
externa rambursabila - de la BIRD, respectiv nerambursabila - de la World Monuments Fund,
precum si interna, de la bugetul de stat. A fost restaurata Coloana Infinitului si sunt in curs de
restaurare celelalte componente ale Ansamblului Brancusi, palatele brancovenesti (Mogosoaia si
Potlogi) si patru sate saxone din Transilvania.
In ceea ce priveste politica in domeniul audiovizualului, activitatea se desfasoara in conformitate
cu Legea audiovizualului nr. 48/1992, amendata de Legea nr. 19/1999 de modificare si
completare a legii audiovizualului si in conformitate cu Legea nr. 41/1994 privind organizarea si
functionarea Societatii Romane de Radio si a Societatii Romane de Televiziune, amendata de
Legea nr. 124/1998 de modificare si completare a Legii nr. 41/1994.
241
In ceea ce priveste armonizarea legislatiei privind domeniul audiovizualului cu acquis-ul

comunitar, au fost prevazute doua masuri: pe de o parte modificarea si completarea Legii
audiovizualului nr. 48/1992 in sensul armonizarii ei totale cu Directiva 89/552/CEE si, pe de
alta parte, ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera.
In prezent, este in curs de elaborare un nou proiect de modificare si completare a Legii
audiovizualului. Acest proiect va fi finalizat pana la finele lunii iulie 2001, urmand ca Parlamentul
sa-l ia in dezbatere la inceputul lunii septembrie.
In conformitate cu angajamentele asumate de Romania in documentul de pozitie prezentat
pentru capitolul 20, noul proiect de lege va amenda si completa Legea nr. 48/1992, pentru a se
asigura armonizarea cu prevederile Directivei Televiziunii Fara Frontiere prin masuri de
transpunere completa a liniilor directoare comunitare.
Noua Lege a Audiovizualului, ce se preconizeaza a fi adoptata pana in martie 2002, va prelua
prevederile de jurisdictie din Conventia Europeana privind televiziunea transfrontiera referitoare
la protectia demnitatii umane si a minorilor, evenimentele de importanta majora, publicitatea si
sponsorizarea. De asemenea, vor fi avute in vedere reglementarile privind obligatiile culturale
(protectia identitatii europene prin cotele majoritare de continut european) si dispozitiile
referitoare la pluralism si producatori interdependenti.
In ceea ce priveste ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera, proiectul
de lege si expunerea motivelor pentru necesitatea adoptarii acesteia au fost elaborate de
Ministerul Culturii si Cultelor.
De asemenea, a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial Legea nr. 148/2000 privind
publicitatea.
Prin deciziile sale de reglementare, Consiliul National al Audiovizualului (CNA), autoritate
publica autonoma, isi exercita prerogativele in domeniul elaborarii strategiilor de armonizare cu
Directiva 36/97 CE, la nivelul legislatiei secundare. Ultimele Decizii in acest sens sunt: Decizia
CNA nr. 65/2000 privind normele obligatorii pentru publicitate, teleshopping si sponzorizare in
domeniul audiovizualului, Decizia CNA nr. 47/2000 privind restrictii si avertizari in scopul
protectiei copiilor si Decizia CNA nr. 6/2001 privind modificarea Deciziei CNA nr. 224/2000
referitoare la regimul difuzarii programelor axate pe jocuri de noroc, in scopul protectiei
minorilor.
De asemenea, CNA participa, in conformitate cu Legea nr. 116/2001, la lucrarile Platformei
Europene a Autoritatilor de Reglementare in Domeniul Audiovizualului EPRA.
Pe termen scurt, Ministerul Culturii si Cultelor a stabilit urmatoarele prioritati si masuri de
realizare a acestora:
-
Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile;

-
242
pregatirea sesiunii de aplicatii pentru 2002 pana in septembrie 2001.
Armonizarea legislatiei din domeniul audiovizualului cu acquis-ul comunitar;

-
modificarea si completarea legii audiovizualului pana la sfarsitul lunii martie 2002;
ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera si a Protocolului

aditional care o amendeaza, pana la finele anului 2001.
Conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national;
finalizarea restaurarii, conservarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si

arhitecturale (Ansamblul Brancusi, palatele brancovenesti - Mogosoaia, Potlogi - si
patru sate saxone) - termen 2002.
Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului,

in scopul consolidarii pozitiei CNA ca autoritate de reglementare si control a pietei din
domeniul audiovizualului, obiectiv in conformitate cu angajamentele asumate in documentul
complementar de pozitie. Masura propusa prevede:
-
crearea Unitatii de implementare a proiectului Phare Intarirea capacitatii

institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului in cadrul
CNA.

-
Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile prin:

-
participarea la programul Cultura 2000, program care se va incheia in 2004.
Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului,

in scopul consolidarii pozitiei CNA ca autoritate de reglementare si control a pietei din
domeniul audiovizualului prin urmatoarele masuri:
-
elaborarea, promovarea, adoptarea si implementarea unei legislatii secundare

armonizate cu prevederile Directivei Televiziunea Fara Frontiere;
dezvoltarea unei retele integrate de monitorizare si control in cadrul CNA;
planificarea si organizarea cursurilor de specializare pentru expertii CNA angajati in

activitatea de integrare europeana si implementare a legislatiei armonizate cu acquis-ul
comunitar;
organizarea de workshop-uri multidisciplinare, impreuna cu alte institutii din domenii

conexe cu scopul de a analiza impactul media asupra dezvoltarii fizice si psihice a
minorilor in conformitate cu Directiva Televiziunea Fara Frontiere;
realizarea de studii asupra impactului implementarii acquis-ului comunitar in sectorul

audiovizual din Romania;
studii comparative asupra politicilor audiovizualului european referitoare la

progresele tehnologice in vederea definirii si aplicarii adecvate a reglementarilor
comunitare in activitatile audiovizualului din Romania;
reproiectarea Buletinului CNA, atat in format electronic cat si pe suport de hartie,

precum si actualizarea paginii de web a CNA prin includerea de informatii legate de
adoptarea si implementarea acquis-ului;
dezvoltarea pietei audiovizualului romanesc;
reglementarea pietei prin colaborarea la elaborarea legislatiei primare si elaborarea

legislatiei secundare din domeniu;
elaborarea de politici si strategii in acordarea licentelor si autorizarilor vizand

formarea echilibrata a pietei audiovizualului;
dezvoltarea activitatii de control si monitorizare;
consolidarea CNA prin cresterea numarului de specialisti in domeniul activitatii de

control, monitorizare, autorizare, reglementare, integrare europeana;
243
infiintarea, in cadrul CNA, a unui departament pentru protectia minorilor impotriva

programelor audiovizuale care pot dauna dezvoltarii lor fizice si morale;
intensificarea pregatirii profesionale a personalului de specialitate prin participare la

cursuri de perfectionare;
documentare, cercetare, arhivarea productiilor audiovizuale.
4.21. Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale

Situaia actual
In mai 2000, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR) a fuzionat cu Agentia
Romana de Dezvoltare (ARD) si cu Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii
(ANIMM), in conformitate cu prevederile OU nr. 48/2000 (MO nr. 219/18.05.2000). Agentia
nou creata, purtand in continuare numele de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, a
pastrat responsabilitatile in domeniul dezvoltarii regionale, avand in plus si sarcinile ce apartineau
fostelor agentii preluate.
La inceputul anului 2001, a fost infiintat Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP), conform
HG nr. 16/2001 (MO nr. 13/10.01.2001), modificata si completata ulterior prin HG nr.
340/2001 (MO nr. 164/02.04.2001).
In functionarea sa, institutia nou creata aplica strategia si Programul Guvernului in vederea
promovarii politicilor de dezvoltare economica si sociala, avand atributii in:
-
Elaborarea si coordonarea implementarii politicii nationale de dezvoltare pe ansamblul tarii,

pe regiuni si zone;
Promovarea investitiilor straine;
Elaborarea analizelor si prognozelor referitoare la dezvoltarea economiei romanesti.
Pentru a urmari realizarea obiectivelor de coeziune economica si sociala, MDP a preluat

atributiile ANDR in acest domeniu.
Cadrul legal al dezvoltarii regionale in Romania, asigurat in principal prin Legea nr. 151/1998
privind dezvoltarea regionala, a fost modificat si completat prin OU nr. 268/2000 (MO nr.
662/15.12.2000). Acest act normativ a adus modificari in ceea ce priveste componenta
Consiliului de dezvoltare regionala si a introdus prevederi referitoare la reportarea in anul
urmator a sumelor din Fondul national pentru dezvoltare regionala, ramase neutilizate in executia
bugetara curenta. De asemenea, a prevazut posibilitatea alocarii unui procent din bugetele
programelor si proiectelor de dezvoltare regionala pentru finantarea cheltuielilor de asistenta
tehnica necesare selectiei si monitorizarii acestora.
In contextul corelarii politicii regionale cu politica concurentei, Consiliul Concurentei a elaborat
un proiect de lege pentru adoptarea hartii regionale a intensitatii maxim admisibile a ajutorului de
stat, proiect cuprins in Programul de infratire institutionala RO99/IB-FI-03 Aplicarea efectiva
a politicii concurentei si ajutorului de stat.
Instrumente ale politicii de dezvoltare regionala
Planul National de Dezvoltare
In versiunea mai 2000 a Planului national de dezvoltare (PND), au fost identificate si incluse
urmatoarele prioritati nationale de dezvoltare regionala: dezvoltarea sectorului privat si
promovarea investitiilor, sprijinirea dezvoltarii IMM din sectorul productiv, imbunatatirea si
244
dezvoltarea infrastructurii regionale si locale, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea

turismului, sprijinirea cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si a inovarii.
In vederea respectarii principiului concentrarii fondurilor, prin programul Phare 2000
componenta coeziune economica si sociala sunt finantate trei din cele sase prioritati incluse in
Planul national de dezvoltare, si anume: sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor din sectorul productiv,
imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale si dezvoltarea resurselor umane.
Criteriul disparitatilor regionale pentru selectarea regiunilor prioritare s-a dovedit a nu fi adecvat
la conditiile Romaniei. In Romania nu exista decalaje semnificative intre regiuni sub aspectul
nivelului lor de dezvoltare (cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov care are un nivel mai ridicat),
consecintele negative ale procesului actual de restructurare economica afectand, mai mult sau mai
putin, toate regiunile tarii.
Luand in considerare aceste aspecte, in programul Phare 2000 se opereza cu doua noi concepte si
anume, regiuni de prioritate I si regiuni de prioritate II, menite sa adapteze aplicarea
principiului concentrarii la conditiile din Romania.
Astfel, fondurile provenind din programul Phare 2000 vor fi concentrate exclusiv in cele patru
regiuni de prioritate I si vor finanta masurile corespunzatoare pentru cele trei prioritati
convenite. Celelalte patru regiuni, denumite regiuni de prioritate II, vor beneficia de sumele
reprezentand co-finantarea partii romane si vor primi sprijin financiar, pe baza schemei de
finantare convenite, doar pentru doua prioritati: sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor si dezvoltarea
resurselor umane.
Avand in vedere dificultatile intampinate in anul 2000 in procesul de selectie a regiunilor
prioritare, pentru fundamentarea programarii Phare 2001 a fost operata o modificare strategica a
criteriilor de eligibilitate. Astfel, pe baza unui set de criterii, care are in vedere, in principal,
efectele restructurarii industriale si existenta concomitenta a unui potential de crestere
economica, au fost identificate, la nivel sub-regional, 11 zone prioritare de dezvoltare, denumite
zone de restructurare economica cu potential de crestere economica.
Criteriile utilizate la definirea zonelor eligibile ca zone de restructurare industriala, cu potential
de crestere economica au avut la baza analizele si strategiile de dezvoltare regionala (incluse in
PND), programele de dezvoltare economica si sociala elaborate de prefecturi si consilii regionale,
luandu-se in considerare si recomandarile Comisiei Europene.
In vederea maximizarii impactului finantarii Phare, in procesul de selectare a zonelor prioritare, sa avut in vedere atat principiul concentrarii fondurilor, cat si conditionalitatea Comisiei
Europeane legata de numarul de locuitori din zonele selectate (populatia acestor zone sa nu
depaseasca 30% din populatia tarii).
In prezent, sunt in curs de elaborare strategii si masuri detaliate pentru aceste zone.
Planurile de Dezvoltare Regionala
Planurile de dezvoltare regionala elaborate de Agentiile de Dezvoltare Regionala au fost
actualizate, iar analizele privind disparitatile intra-regionale au fost adancite si imbunatatite.
Aceste analize au fundamentat selectia zonelor eligibile (zone intra sau inter-regionale) pentru
finantare Phare 2001.
245

Realizarea unei politici nationale de dezvoltare regionala care sa coreleze obiectivele
strategice sectoriale cu obiectivele regionale
In vederea indeplinirii acestui obiectiv se are in vedere, ca masura specifica, dezvoltarea
resurselor umane; activitatile ce urmeaza a fi sustinute prin aceasta masura sunt orientate, in
principal, spre:
-
Calificarea si recalificarea fortei de munca, activitati ce vor conduce la cresterea

oportunitatilor de ocupare;
Imbunatatirea capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele economiei de piata;
Promovarea integrarii sociale a grupurilor dezavantajate.

Intarirea capacitatii institutionale a structurilor nationale si regionale implicate in
elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala
In vederea realizarii acestui obiectiv, vor fi implementate urmatoarele masuri:
-
Sprijin pentru elaborarea planurilor si strategiilor regionale; aceasta va conduce la dezvoltarea

capacitatii institutionale a agentiilor pentru dezvoltare regionala, ca organisme profesionale,
capabile sa contribuie substantial la dezvoltarea socio-economica a regiunilor;
Consolidarea parteneriatelor regionale, cu scopul imbunatatirii procesului de planificare

regionala;
Intarirea capacitatii MDP de a coordona si sprijini procesul de planificare regionala, derulat

de ADR-uri;
Sprijin pentru pregatirea si implementarea proiectelor de investitii in domeniul dezvoltarii

regionale.
Realizarea unei politicii nationale de dezvoltare regionala, prin corelarea obiectivelor

strategice regionale cu obiectivele nationale sectoriale
Pentru indeplinirea acestui obiectiv, sunt prevazute urmatoarele masuri:
-
246
Dezvoltarea sectorului privat, in special prin sprijinirea sectorului IMM; activitatile ce vor fi
sprijinite prin aceasta masura sunt:
-
granturi pentru investitii directe in productie, orientate in principal catre crearea de

noi IMM-uri si micro-intreprinderi si sprijinirea celor deja create;
servicii pentru IMM-uri (consiliere in vederea imbunatatirii accesului la finantare si la

noi piete, marketing si promovarea exportului, informatii si comunicatii, certificare in
conformitate cu standardele tehnice si de calitate);
facilitarea accesului IMM-urilor la credite pe termen mediu si lung.
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale, conditie esentiala pentru

dezvoltarea sectorului privat; activitatile prevazute sunt:
ameliorarea infrastructurii regionale de transport prin intarirea legaturilor dintre polii

economici si coridoarele pan-europene de transport, precum si prin ameliorarea
drumurilor de acces catre zonele economice;
dezvoltarea infrastructurii de sustinere a afacerilor in scopul intaririi competitivitatii

IMM-urilor (printr-un mai bun acces la tehnologii, servicii, piete si informatii);
reabilitarea zonelor afectate de poluare si protejarea zonelor cu potential economic,

dar vulnerabile din punct de vedere al mediului inconjurator (inclusiv zonele naturale
si ariile cu potential turistic).
Imbunatatirea formarii profesionale initiale; activitatile ce vor fi sprijinite prin aceasta masura
sunt:
-
modernizarea standardelor si a curriculelor de formare profesionala pentru meseriile

solicitate ca urmare a restructurarii industriale;
elaborarea unor curricule noi pentru profesiunile aparute;
adaptarea curriculelor si formarii profesionale practice la noile forme de ocupare, prin

dezvoltarea capacitatii anteprenoriale individuale si prin scheme flexibile de ucenicie
bazate pe parteneriate intre scoli si intreprinderi (in principal, pentru sectoarele IMM
si micro-afaceri);
reabilitarea cladirilor scolilor si dotarea cu echipamente pentru activitati de calificare

si formare profesionala.
Dezvoltarea serviciilor sociale in zonele de restructurare industriala; sunt avute in vedere

urmatoarele activitati:
-
investitii pentru crearea de servicii sociale pentru grupuri vulnerabile;
reabilitarea cladirilor si dotarea cu echipament specific (medical, social, pentru terapie

de intretinere si reabilitare) a azilurilor pilot pentru persoanele in varsta.
Dezvoltarea sectorului turistic, prin masuri integrate, orientate catre ameliorarea calitatii
ofertei turistice; in acest sens:
-
vor fi utilizate scheme de granturi pentru investitii in turismul montan, cultural si

rural;
va fi sprijinita promovarea potentialului turistic (din resurse bugetare), cu accent pe

serviciile specifice operatorilor din domeniu.
4.22. Protecia mediului nconjurtor

Avand in vedere importanta unei perspective unitare si coerente asupra prioritatilor privind
protectia mediului inconjurator, in cursul anului 2000 au fost elaborate, promovate si adoptate
strategii si documente cu rol important in imbunatatirea cadrului legislativ aferent.
Astfel, in luna mai 2000, a fost elaborata Strategia protectiei mediului in Romania pe termen
scurt si mediu (2000-2004), care prezinta obiectivele prioritare si responsabilitatile institutiilor si
structurilor implicate in acest sector de activitate.
Pe langa strategiile sectoriale elaborate in anul 1999 (in domeniile Calitatea Aerului si
Schimbarile Climatice si Controlul Poluarii Industriale si Managementul Riscului), in luna iulie
2000, in cadrul reuniunii Subcomitetului de Asociere Romania-UE nr. 6 Transport, Mediu,
Energie si Retele Trans-Europene, au fost prezentate Comisiei Europene strategiile sectoriale
de armonizare cu acquis-ul comunitar in domeniile Calitatea apei si Protectia naturii.
247
De asemenea, in vederea definirii prioritatilor nationale privind infrastructura de mediu, a fost

elaborat Planul National al Romaniei pentru implementarea Instrumentului Structural de Politici
de Preaderare (ISPA), aprobat de Comisia Europeana in luna iunie 2000. Acest document
strategic, reactualizat in luna mai 2001, prezinta proiectele prioritare propuse spre finantare prin
ISPA.
Totodata, in vederea asigurarii unei abordari unitare si a unor masuri coerente in domeniul
protectiei mediului, este in curs de elaborare un proiect de Hotarare a Guvernului, pentru largirea
sferei de atributii a Comitetului interministerial pentru promovarea si reactualizarea Planului
National de Actiune pentru Protectia Mediului, in sensul aprobarii de catre acesta a tuturor
politicilor si strategiilor sectoriale pentru activitatile cu impact asupra mediului.
In ceea ce priveste cadrul institutional existent, au fost luate masuri de consolidare a structurilor
de mediu din Romania. Astfel, a fost adoptata HG nr. 17/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MO nr. 14/10.01.2001), prin care se
acorda prioritate problemelor de mediu identificate ca fiind de importanta majora pentru
procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana.
Totodata, prin HG nr. 352/2001 (MO nr. 176/06.04.2001), care modifica HG nr. 17/2001
privind organizarea si functionarea MAPM, au fost infiintate Unitatea de Coordonare a
Implementarii Instrumentului Structural de Pre-aderare ISPA, sub directa coordonare a
secretarului de stat pentru integrare europeana, si Unitatea de Politici Economice de Mediu, sub
coordonarea ministrului apelor si protectiei mediului.
Datorita gradului mare de complexitate a activitatii in ceea ce priveste managementul deseurilor
si substantelor chimice periculoase, in baza aceleiasi Hotarari de Guvern, a fost infiintata o
Directie cu responsabilitati specifice.
Aplicarea, monitorizarea si controlul aplicarii legislatiei revine Inspectoratelor de Protectie a
Mediului Judetene (constituite prin reorganizarea Agentiilor pentru Protectia Mediului, in baza
HG nr. 17/2001) care, in conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.
92/2001, au prevazute in organigrama structuri corespondente celor existente la nivel central.
Astfel, in cadrul fiecarui inspectorat este prevazuta functionarea unui Compartiment de relatii
publice, relatii cu mass-media, programe locale si internationale, necesar dezvoltarii capacitatilor
de initiere si participare la fazele de identificare si implementare a strategiilor de armonizare si a
programelor comunitare si internationale. De asemenea, in scopul descentralizarii deciziilor in
sistemul institutional de protectie a mediului s-au creat in structura fiecarui IPM Serviciul pentru
protectia naturii si arii protejate si Serviciul gestiune deseuri si substante chimice periculoase,
Serviciul de monitorizare integrata a factorilor de mediu si Serviciul de inspectie ecologica si
urmarire a investitiilor de mediu.
Avand in vedere cerintele Planului National de Dezvoltare, prin care se preconizeaza o
dezvoltare economica si sociala la nivel regional, urmeaza sa fie identificate, pe baza unor criterii
stabilite de MAPM, IPM-urile regionale care vor avea un rol integrator din punct de vedere al
activitatii de protectie a mediului.
Totodata, prin noul sistem de autofinantare introdus prin Legea privind protectia mediului nr.
137/1995, republicata (MO nr. 70/17.02.2000), se mareste suportul financiar care asigura
intarirea capacitatii institutionale a celor 42 de Inspectorate de Protectia Mediului. Stabilirea
politicii bugetare, politica de personal si stabilirea planurilor locale de actiune revin IPM-urilor,
MAPM exercitand numai rolul de indrumare si control. Prin Ordinul ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr. 340/2000 (MO nr. 144/06.04.2000), a fost aprobat
Nomenclatorul de lucrari si servicii care se presteaza de catre autoritatile pentru protectia
mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente.
248
In conformitate cu obiectivele Programului Phare 1998 - componenta de asistenta tehnica, se

deruleaza activitati specifice de instruire a personalului acestor inspectorate pentru intarirea
capacitatii institutionale in domeniu, iar Institutul de CercetareDezvoltare pentru Protectia
Mediului este in curs de pregatire ca laborator de referinta nationala si pentru acreditarea
laboratoarelor Inspectoratelor de Protectie a Mediului.
Pentru accelerarea procesului de implementare, aplicare si control a noii legislatii a fost adoptata
Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (MO nr. 207/11.05.2000). In scopul
operationalizarii Fondului de Mediu, Guvernul a adoptat in data de 17.05.2001 o Ordonanta de
Urgenta pentru modificarea si completarea acestei legi, care urmeaza sa fie publicata in Monitorul
Oficial. In prezent, este in curs de avizare Hotararea de Guvern pentru infiintarea si functionarea
Administratiei Fondului de mediu (in acest sens, MAPM beneficiaza de sprijin din partea
Agentiei de Dezvoltare Internationala a Statelor Unite ale Americii - USAID).
In ceea ce priveste negocierile de aderare, avand in vedere necesitatea alinierii eforturilor
Romaniei la cerintele comunitare, a fost elaborat un proiect de document de pozitie pentru
capitolul Protectia mediului inconjurator, care a fost transmis la Comisia Europeana, spre
analiza, in cursul lunii iunie a.c.
Din punct de vedere al transpunerii legislatiei, in conformitate cu calendarul de armonizare
legislativa asumat prin PNAR 2000, dar si in conformitate cu prioritatile si necesitatile identificate
ulterior, au fost elaborate acte normative care contribuie la accelerarea procesului de armonizare
a legislatiei nationale cu cerintele acquis-ului comunitar de mediu. Procesul de armonizare
legislativa continua in fiecare sector de protectie a mediului, un rol important avandu-l, in acelasi
timp, si evaluarea costurilor necesare implementarii si controlului aplicarii Directivelor de mediu.
In acest sens, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, se vor determina timpul si costurile
necesare pentru implementarea posibila si efectiva a acquis-ului comunitar si se va identifica
marimea perioadelor de tranzitie care se vor solicita in momentul aderarii Romaniei la UE.
Aceasta analiza va fi necesara nu numai pentru definirea termenelor implementarii reale a
legislatiei comunitare, dar de asemenea este de o importanta majora pentru planificarea si
managementul investitiilor necesare in scopul indeplinirii criteriilor de aderare.
4.22.1. Legislaia orizontal

Situaia actual
In domeniul evaluarii impactului asupra mediului a fost adoptata Legea nr. 22/2001 privind
ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera
(Conventia de la Espoo) (MO nr. 105/01.03.2001), care transpune unele prevedei ale Directivei
Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului produs de unele
proiecte publice si private.
Totodata, in vederea asigurarii unei informatii corespunzatoare de mediu (Directiva
90/313/CEE privind accesul liber la informatia de mediu), s-au luat urmatoarele masuri:
-
A fost adoptata Legea nr. 86/2000 (MO nr. 244/22.05.2000) pentru ratificarea Conventiei
privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu (Conventia de la Aarhus);
A fost aprobat Ordinul ministrului nr. 1325/2000 privind participarea publicului, prin
reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul
(MO nr. 580/20.11.2000);
249
La data de 9 octombrie 2000, a fost semnat la Bruxelles Acordul intre Comunitatea Europeana si
Romania privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana
de Informare si Observare (EIONET), document care se afla in prezent in curs de ratificare.
Din punct de vedere al legislatiei orizontale, obiectivul principal in perioada 2001-2002 este
transpunerea in totalitate a legislatiei referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra
mediului, in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE, modificata prin
Directiva 97/11/CE, si ale Directivei 90/313/CEE. In acest sens, se vor lua urmatoarele masuri:
-
Amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 pana la sfarsitul anului 2001;
Elaborarea si promovarea unui proiect de Hotarare de Guvern pentru transpunerea anexelor

I, II, III si IV ale Directivei 85/337/CEE;
Modificarea Ordinului nr. 125/1996 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru

aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra
mediului inconjurator;
Elaborarea si emiterea unui Ordin al ministrului privind procedura de evaluare a impactului si

de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera;
Introducerea unor ghiduri metodologice pentru incadrarea proiectelor in procedura de

evaluare a impactului asupra mediului, stabilirea domeniului studiului de impact si revizuirea
calitatii studiului de impact, ce urmeaza sa fie promovate prin Ordine ale ministrului in cursul
anului 2002;
Promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a unei Hotarari de Guvern privind informatia de
mediu, pentru transpunerea prevederilor Directivei 90/313/CEE;
Elaborarea si promovarea unei Hotarari de Guvern privind tarifele pentru informatia de

mediu, precum si a unor Ordine ale Ministrului pentru aprobarea normelor metodologice si
reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a informatiei de mediu;
Desfasurarea unei actiuni permanente de implicare a publicului si a organizatiilor nonguvernamentale in domeniul protectiei mediului.
4.22.2. Calitatea aerului

Situaia actual
Pentru asigurarea unui cadru legislativ adecvat in domeniul calitatii aerului si in vederea
transpunerii prevederilor Directivei Consiliului 96/62/CEE privind managementul si evaluarea
calitatii aerului, au fost adoptate urmatoarele acte legislative:
-
OU nr. 243/2000 privind protectia atmosferei (MO nr. 633/06.12.2000). Aceasta se afla in
prezent in Parlament pentru analiza si aprobare prin lege;
Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 524/2000 privind aprobarea
Instructiunilor pentru elaborarea inventarelor de emisii ale poluantilor atmosferici, metodele
recomandate fiind EEA/EMEP/CORINAIR si EPI/IP-42. Prin acest ordin, inspectoratele
teritoriale de protectia mediului au obligatia sa aplice noile instructiuni si sa realizeze
inventarele de emisii la nivel local.
250
Pentru transpunerea Directivei Consiliului 93/12/CEE privind reducerea continutului de sulf in

anumiti combustibili lichizi a fost adoptata HG nr. 1336/2000 privind reducerea continutului de
sulf din motorina (MO nr. 687/21.12.2000).
Incepand cu luna februarie 2001, pe parcursul a 18 luni, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
beneficiaza de asistenta si sprijinul financiar al Agentiei pentru Protectia Mediului din Danemarca
(cca 600.000 EURO), in scopul transpunerii directivelor fiice privind calitatea aerului, precum
si a implementarii acestora, prin realizarea a trei studii pilot la nivelul Inspectoratelor de Protectie
a Mediului.
Totodata, prin programul Phare CBC 1999, sunt in prezent in curs de derulare proiecte care
vizeaza imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului in localitatile din zona de
granita romano-bulgara, in lungul Dunarii Inferioare.
Problema schimbarilor climatice prezinta o deosebita importanta pentru Romania si, in acest
sens, a fost adoptata Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului la Conventia cadru a
Natiunilor Unite pentru schimbari climatice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997 (MO nr.
81/16.02.2001).
In vederea preluarii acquis-ului comunitar referitor la calitatea aerului, se vor lua urmatoarele
masuri:
-
Aprobarea prin lege a OU nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
Elaborarea si aprobarea, pana la sfarsitul anului 2001, prin Ordin al ministrului, a listei
privind zonele in care trebuie realizate evaluarea si managementul calitatii aerului, in
conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/62/CEE;
Adoptarea, in cursul anului 2002, a unor Hotarari ale Guvernului pentru transpunerea
prevederilor acestei Directive comunitare si a Directivelor fiice in domeniul stabilirii
procedurii de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a
calitatii aerului, pentru infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare
integrata a calitatii aerului, precum si pentru stabilirea unor taxe pe emisiile de poluanti in
atmosfera;
Promovarea unor Ordine ale ministrului, pana la sfarsitul anului 2002, pentru a se stabili
criteriile, metodele si procedeele de evaluare a calitatii aerului, poluantii de referinta care
trebuie evaluati, precum si valorile limita, valorile de prag, marjele de toleranta si termenele in
care trebuie atinse valorile limita;
Adoptarea, in cursul anului 2001, a unei Hotarari de Guvern privind controlul emisiilor de
compusi organici volatili (COV) rezultati din stocarea petrolului si din distribuirea lor de la
terminale la statiile service si, in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului
98/70/CE, si a unei Hotarari de Guvern privind calitatea benzinelor si motorinelor;
Adoptarea, in cursul anului 2002, a Hotararii de Guvern privind reducerea continutului de

sulf din anumiti combustibili lichizi si a Hotararii de Guvern privind masurile luate impotriva
emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna
instalate pe echipamente nerutiere;
Transpunerea Deciziei Consiliului 93/389/CEE, pana la sfarsitul anului 2001, printr-o

Hotarare de Guvern privind monitoringul emisiilor gazelor cu efect de sera.
251

Se va continua activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii
institutionale in domeniu, inclusiv dotarea cu echipamente performante de monitorizare si
modernizarea sistemului informational.
4.22.3. Managementul deeurilor

Situaia actual
In domeniul deseurilor, pentru transpunerea Directivei cadru a UE privind deseurile
75/442/CEE, a fost aprobata OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (MO nr.
283/22.06.2000), care se afla in prezent la Parlament pentru adoptare prin lege.
A fost de asemenea adoptata HG nr. 173/2000 privind reglementarea regimului special privind
gestiunea si controlul PCB-urilor si ale altor compusi similari (MO nr. 131/28.03.2000), in
vederea transpunerii Directivei Consiliului nr. 96/59/CEE privind PCB/PCT.
Obiectivul principal in acest domeniu este continuarea transpunerii legislatiei comunitare privind
managementul si transportul deseurilor. In acest sens se vor lua urmatoarele masuri:
-
Aprobarea prin lege a OU nr. 78/2000;
Adoptarea, in cursul anului 2001, a unor Hotarari de Guvern in domeniul depozitarii si

incinerarii deseurilor, eliminarii uleiurilor uzate, bateriilor si acumulatorilor care contin
anumite substante periculoase;
Adoptarea, in cursul anului 2002, a unei Hotarari de Guvern privind ambalajele si deseurile
din ambalaje, pentru transpunerea Directivei Consiliului 94/62/CE;
Transpunerea Regulamentului de Consiliu nr. 259/93 privind supravegherea transportului de

deseuri in interiorul si in afara Comunitatii Europene;
Promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a unui proiect de lege pentru aprobarea
amendamentului Conventiei de la Basel privind controlul transportului transfrontier al
deseurilor periculoase si depozitarea acestora

-
Promovarea unor Hotarari de Guvern privind deseurile provenite din industria producatoare
de titan si procedura de supraveghere si monitorizare a mediului privind aceste deseuri;
Elaborarea, pana la sfarsitul anului 2004, a unei Hotarari de Guvern privind protectia
solurilor in cazul utilizarii namolurilor provenite din epurare in agricultura.
4.22.4. Calitatea apei

Situaia actual
In domeniul calitatii apei, au fost inregistrate progrese in armonizarea legislatiei comunitare
specifice. Astfel, pentru transpunerea Directivei 91/676/CEE a fost adoptata HG nr. 964/2000
pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti
din surse agricole (MO nr. 526/25.10.2000).
252
Referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, s-a efectuat un
inventar al localitatilor cu o populatie echivalenta mai mare de 2000. Acesta urmeaza sa fie
reactualizat si completat pentru a permite realizarea unei evaluari financiare a costurilor de
implementare a acestei directive, in cadrul proiectului de twinning in domeniul apelor derulat cu
sprijinul Guvernului Frantei (Phare 1998). Totodata, pentru transpunerea prevederilor acestei
directive, se afla in curs de finalizare un proiect de Hotarare de Guvern, care va introduce
terminologia comunitara specifica, precum si modificarea normativelor tehnice existente (NTPA
001 si NTPA 002). Acest proiect a fost realizat prin consultarea tuturor institutiilor implicate si
urmeaza sa fie transmis spre avizare ministerelor interesate.
In ceea ce priveste transpunerea Directivei Consiliului 80/778/CEE privind calitatea apei
destinate consumului uman exista un proiect de lege, elaborat de Ministerul Sanatatii si Familiei,
in colaborare cu MAPM, acesta urmand sa fie transmis in scopul aprobarii de catre Parlamentul
Romaniei.
In domeniul gospodaririi apelor, in Romania, managementul apei se realizeaza intr-o maniera
integrata (cantitate-calitate, suprafata-subteran) pe bazine hidrografice. La nivelul fiecarui bazin
hidrografic (sau, in unele cazuri, grupuri de bazine hidrografice) exista o directie bazinala de
gospodarire a apelor care face gospodarirea efectiva a resurselor de apa, in conformitate cu
schemele cadru si programele de amenajare bazinale. In conformitate cu cerintele Directivei
cadru in domeniul calitatii apelor, a fost aprobata HG nr. 1212/2000 privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin (MO nr. 644/2000).
Aceste organisme se vor constitui din reprezentanti ai Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
Ministerului Sanatatii si Familiei, reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale,
reprezentanti ai Companiei Nationale Apele Romane, Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorului, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale de protectie a mediului care
activeaza in zona. Printre atributiile acestor organisme se evidentiaza avizarea schemelor de
gospodarire a apelor pe bazine hidrografice, aprobarea incadrarii in categorii de calitate a apelor
cursurilor de apa din acel bazin hidrografic, precum si analiza si recomandarea prioritatilor de
finantare catre autoritatile administratiei publice centrale si locale.
De asemenea, pentru armonizarea cu prevederile Directivei 77/795/CEE, care stabileste o
procedura comuna pentru schimbul de informatii privind calitatea apelor dulci de suprafata, a
fost initiat un amplu proces de acreditare a laboratoarelor de gospodarire a apelor.
Prin programul Phare CBC 1999, sunt in prezent in curs de derulare proiecte care vizeaza
prevenirea inundatiilor in bazinul superior al raului Tisa.
Sunt de asemenea in curs de finalizare termenii de referinta pentru proiectele care urmeaza sa fie
sprijinite prin programul Phare CBC 2000 pentru proiectele Ecologizarea Dunarii si facilitati de
transport - granita romano-bulgara, Ecologizarea raului Tur si Lucrari de eliminare a
efectelor calamitatilor din iunie 1997 in bazinul hidrografic Barcau - granita romano-ungara.
In vederea transpunerii legislatiei comunitare privind calitatea apei, se vor lua urmatoarele masuri:
-
Promovarea unui act normativ in vederea transpunerii complete a Directivei Consiliului nr.
80/68/CEE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzata de substantele
periculoase. Este, de asemenea, in curs de realizare o evaluare a tuturor deversarilor de
efluenti in apele subterane, incluzand toate tipurile de ape uzate;
Adoptarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei Hotarari de Guvern privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate care va transpune Directiva 91/271/CEE si va
amenda HG nr. 730/1997 referitoare la aprobarea NTPA 001/1997 privind incarcarea cu
253
poluanti a apelor uzate descarcate in resursele de apa. Problema principala legata de

implementarea acestei directive este identificarea zonelor sensibile (care cad sub incidenta
acestor prevederi comunitare). Compania Nationala Apele Romane a realizat o identificare
a apelor afectate de concentratii ridicate de nutrienti si care prezinta pericol de eutrofizare. Pe
baza acestui studiu si a unei metodologiii elaborate in cadrul proiectului de twinning cu
Franta, se va realiza delimitarea zonelor sensibile (luandu-se in considerare concentratia de
fosfor);
-
Promovarea unei Hotarari de Guvern pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole,
prin care se vor aplica prevederile HG nr. 964/2000 pentru aprobarea Planului national de
protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si conformarea cu
cerintele comunitare;
Adoptarea, in cursul anului 2002, a unei Hotarari de Guvern privind identificarea zonelor
vulnerabile. O problema prioritara in acest domeniu este reprezentata de inventarierea
surselor punctuale si difuze de poluare in ceea ce priveste poluarea cu nitrati si pesticide din
agricultura. Prin ordin comun al MAPM si MAAP va fi aprobata in cursul anului 2001
constituirea si functionarea Comisiei interministeriale care va avea ca sarcina stabilirea
zonelor vulnerabile, precum si a planului de actiune pentru reducerea poluarii cu nitrati a
apelor subterane;
Aprobarea, pana la sfarsitul anului 2001, prin Ordin de ministru, a metodologiei de

implementare a Directivei 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante
periculoase descarcate in mediul acvatic comunitar;
Elaborarea si promovarea, in cursul anului 2002, a unor Ordine ale ministrului pentru
obiectivele de calitate inscrise in Directivele 82/176/CEE privind valorile limita si obiectivele
de calitate pentru descarcarile de mercur provenite din industria producatoare de electrolize
cu clor-alcali si 83/513/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
descarcarile de cadmiu. Totodata, in cursul anului 2001 se va realiza un inventar al
descarcarilor de substante periculoase si al unitatilor si industriilor care descarca astfel de
substante, atat in apele de suprafata, cat si subterane;
In scopul transpunerii Directivei 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafata destinata

consumului potabil, pana la sfarsitul anului 2001 se va modifica STAS 4706-88 privind
clasificarea apelor in clase de calitate, referitoare la apa destinata consumului uman. Acest
standard urmeaza sa fie revizuit in cursul anului 2002 pentru conformarea cu prevederile
Directivelor Consiliului 78/659/CEE privind protejarea si imbunatatirea calitatii apei
naturale in scopul intretinerii vietii piscicole, amendata de Directiva 91/692/CEE si
79/923/CEE privind calitatea apei in scopul intretinerii vietii molustelor, amendata de
Directiva 91/692/CEE;
Acreditarea laboratoarelor
corespunzatoare.
in
domeniul
managementului
apelor
si
dotarea
lor
Totodata, se preconizeaza, ca prioritate pe termen scurt, transformarea Companiei Nationale

Apele romane in autoritate nationala in domeniul gospodaririi apelor, precum si intrarea in
functiune a Comitetelor de Bazin.
Se va continua activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii
institutionale in domeniu, inclusiv dotarea cu echipamente performante de monitorizare si
modernizarea sistemului informational.
254
4.22.5. Protecia naturii

Situaia actual
In domeniul protectiei naturii, pentru transpunerea Directivei nr. 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, precum si a Directivei nr.
79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, a fost adoptata Legea nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului, sectiunea III, zone protejate (MO nr. 152/12.04.2000) si a fost emisa OU
nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice (MO nr. 625/04.12.2000), care in prezent se afla in Parlament pentru adoptare.
De asemenea, a fost adoptat Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr.
322/2000 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau
achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna
salbatica, precum si a importului acestora (MO nr. 218/18.05.2000).
Totodata, in cursul anului 2000 au fost adoptate o serie de legi pentru ratificarea unor acorduri
internationale in domeniu: Legea nr. 90/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea
speciilor de lilieci din Europa (MO nr. 228/23.05.2000), Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea
Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si din zona
contigua a Atlanticului (MO nr. 239/30.05.2000) si Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea
Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice (MO nr.
236/30.05.2000).
Prin Legea nr. 5/2000, in Romania au fost desemnate 827 de arii protejate cu o suprafata totala
de 1.234.710 ha, in conformitate cu regulile Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii si
in baza studiilor aprobate de Academia Romana.
Totodata, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii a elaborat un studiu privind
evaluarea, la nivel national, pentru identificarea siturilor de tip Ramsar, cu sprijin financiar din
partea Secretariatului Conventiei de la Ramsar.
In anul 2000, cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei, s-a dezvoltat proiectul
Reteaua Emerald in Romania, care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale
si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998
ale Conventiei de la Berna.
In ceea ce priveste sprijinul financiar obtinut prin alte programe comunitare, in prezent se
deruleaza 11 proiecte in cadrul programului LIFE II, Romania transmitand pentru etapa
urmatoare (2000-2004) pentru evaluare si selectie 19 proiecte in domeniul protectiei naturii, din
care 4 au fost deja selectate.
In prezent, sunt in curs de elaborare termenii de referinta ai proiectelor prin care Romania va
obtine sprijin financiar in protejarea zonelor umede ale Dunarii si crearea unei rezervatii in Lunca
Muresului Inferior (Phare CBC 2001).
4.22.6. Poluarea industrial

Situaia actual
Din punct de vedere al controlului poluarii industriale, pentru transpunerea Directivei
96/61/CEE privind controlul si prevenirea integrata a poluarii, a fost adoptat Ordinul
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 541/2000 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind organizarea si desfasurarea activitatilor de inspectie si control in domeniul
protectiei mediului. Ordinul se refera la Normele privind cadrul tehnic si metodologic necesar
255
pentru inspectia in domeniul mediului, fiind astfel implementate principii de inventariere a

surselor poluatoare in conformitate cu cele inscrise in Anexa I a Directivei mentionate.
S-a efectuat, de asemenea, un inventar al agentilor economici cu impact major, in conformitate
cu cerintele Directivei IPPC si s-au identificat zonele critice din punct de vedere al protectiei
mediului (hot spots).
Pana la sfarsitul anului 2001 va fi promovata o Hotarare de Guvern privind controlul integrat al
poluarii industriale, care va transpune Directiva 96/61/CE privind controlul si prevenirea
poluarii industriale.
In domeniul controlului poluarii industriale si managementului riscului, in cursul anului 2002 va
fi promovata Hotararea de Guvern privind combaterea poluarii aerului provenita de la unitatile
industriale.
Pentru traspunerea Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor cu substante periculoase,
vor fi promovate in cursul anului 2002:
-
un proiect de Hotarare de Guvern privind accidentele cu substante periculoase;
un proiect de Hotarare de Guvern pentru programarea intreprinderilor existente la

prezentarea raportului de siguranta.
In ceea ce priveste directivele in domeniul eco-etichetarii, vor fi adoptate:

-
Hotararea de Guvern privind contractul standard care stabileste conditiile de utilizare a ecoetichetarii comunitare (in cursul anului 2001);
Hotararea de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru etichetarea masinilor de

spalat vase, a masinilor de spalat rufe si a frigiderelor;
Hotarari de Guvern pentru stabilirea liniilor directoare referitoare la stabilirea preturilor si

taxelor conform eco-etichetarii comunitare, stabilirea criteriilor ecologice pentru etichetarea
lacurilor si vopselelor de uz gospodaresc, hartiei de copiat, produselor textile si incaltamintei
(pana la sfirsitul anului 2002).

In vederea continuarii transpunerii acquis-ului comunitar in sectorul poluarii industriale, se vor
lua urmatoarele masuri:
-
Promovarea unei Hotarari de Guvern privind limitarea anumitor emisii de poluanti in aer, de
la marile unitati de combustie (2003);
Adoptarea unui Ordin comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului apelor si

protectiei mediului privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili care provin din
utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii (2003);
Transpunerea legislatiei specifice privind eco-etichetarea.
4.22.7. Chimicale i organisme modificate generic

Situaia actual
Pentru transpunerea Reglementarii de Consiliu nr. 3093/94 privind substantele care depreciaza
stratul de ozon, a fost adoptata Legea nr. 9/2001 privind aprobarea OU nr. 24/2000 pentru
256
adoptarea Amendamentului de la Copenhaga la Protocolul de la Montreal privind substantele

care epuizeaza stratul de ozon (MO nr. 61/5.02.2001), iar Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon,
adoptat la Montreal, la cea de-a noua reuniune a Partilor, din 15-17 septembrie 1997 a fost
adoptata de Parlament si promulgata (MO nr. 181/10.04.2001).
Pentru transpunerea prevederilor Directivei Consiliului nr. 90/219/CEE privind utilizarea
micro-organismelor modificate genetic si Directivei Consilului nr. 90/220/CEE privind lansarea
deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, a fost aprobata OG nr. 49/2000 privind
regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic, precum
si a produselor rezultate din acestea prin tehnicile biotehnologiei moderne (MO nr.
48/31.01.2000), care se afla la Parlament spre aprobare.
Din punct de vedere al stadiului de implementare, exista Comisia Nationala pentru Securitate
Biologica, Secretariatul tehnic si administrativ si autoritati nationale stiintifice competente pentru
acest domeniu.
Romania este in prezent implicata in proiectul Implementarea cadrului national de securitate
biologica pentru tarile candidate la UE din Europa Centrala si de Est (1999-2002). Proiectul este
finantat de Guvernul Olandei, prin Programul Matra. Scopul acestui proiect este de a sprijini
tarile care vor adera la UE din Europa Centrala si de Est in stabilirea cadrului de securitate
biologica adecvat, in conformitate cu Directivele UE si Protocolul privind Securitatea Biologica.
Pentru transpunerea unor prevederi ale Directivei 67/548/CEE, a fost adoptata OU nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase (MO nr. 593/22.11.2000), aceasta fiind la Parlament pentru aprobare prin lege.
Prioritatile pe termen scurt in domeniul substantelor chimice si organismelor modificate genetic
se refera la:
-
Elaborarea si promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a Legii pentru protectia animalelor de
laborator folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale;
Elaborarea si promovarea, pana la sfarsitul anului 2002, a Legii privind regimul substantelor
chimice periculoase. Aceasta lege urmeaza sa transpuna unele prevederi ale Directivei
67/548/CEE, precum si aspecte referitoare la evaluarea riscurilor acestor substante chimice
periculoase pentru om si mediu, reglementarea importului si exportului anumitor produse
chimice periculoase, precum si a limitarii introducerii pe piata si utilizarii anumitor substante
si preparate periculoase.
Pana la sfarsitul anului 2002, vor fi elaborate si promovate urmatoarele proiecte de acte
normative:
-
Proiect de Hotarare de Guvern privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzata de

azbest;
Proiect de Hotarare de Guvern privind scutirea de taxe vamale a echipamentelor destinate

transferului de tehnologie, finantate de Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal;
Proiect de Ordin al ministrului privind introducerea sistemului de licenta pentru

hidrocarburile halogenate care distrug stratul de ozon;
Proiect de Ordin al ministrului pentru imbunatatirea controlului vamal pentru substantele

care distrug stratul de ozon.
257

In perioada 2003-2004, se va continua de asemenea activitatea de transpunere a acquis-ului
comunitar in domeniul substantelor chimice, precum si intarirea capacitatii institutionale in acest
sector.
4.22.8. Protecia mpotriva zgomotului

In domeniul protectiei impotriva zgomotului, pana la sfarsitul anului 2002 va fi elaborat si
promovat proiectul de Hotarare de Guvern privind zgomotul produs de aparatele electrocasnice.
Referitor la transpunerea acquis-ului comunitar in sectorul zgomot, acest proces se va derula in
cursul anului 2004. Prin aparitia noii Directive cadru 2000/14/CE, se impune o abordare
integrata a procesului de armonizare a directivelor privind zgomotul produs de masini si
echipamente folosite in constructii, precum si a zgomotului produs de motocositoare.
Este necesara, de asemenea, crearea unui organism notificat de certificare a conformitatii, care va
efectua verificarile si evaluarile nivelului de zgomot inscris pe eticheta produsului, precum si a
unui organism de acreditare si revizuire periodica a acreditarii laboratoarelor de testare.
4.22.9. Protecia civil

In domeniul protectiei civile, este in curs de avizare de catre ministerele si institutiile implicate
proiectul de hotarare de Guvern pentru aprobarea Planului de interventie in caz de descarcari de
hidrocarburi si substante periculoase in mare.
4.22.10.
Sigurana nuclear
Situaia actual
In domeniul preluarii acquis-ului comunitar, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare (CNCAN) a emis Normele Fundamentale de Securitate Radiologica, aprobate prin
Ordinul nr. 14/2000 al presedintelui CNCAN (MO nr. 404/29.08.2000). Aceste Norme
transpun Directiva Consiliului nr. 96/29/Euratom pentru stabilirea standardelor de securitate de
baza pentru protectia sanatatii lucratorilor si a publicului impotriva pericolelor generate de
radiatiile ionizante, cu exceptia a cinci articole referitoare la supravegherea medicala.
Obligativitatea supravegherii medicale este inclusa in cuprinsul acestor Norme, dar modul de
realizare va fi transpus de catre Ministerul Sanatatii si Familiei pana la finele anului 2001.
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare este autoritatea nationala competenta
in domeniul reglementarii, autorizarii si controlului activitatilor nucleare. CNCAN este un
organism cu personalitate juridica, care, in urma modificarilor recente din cadrul administratiei
publice centrale, este in subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Actele normative
care stau la baza organizarii si functionarii CNCAN sunt: Legea nr. 111/1996, republicata,
privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si HG nr. 17/4.01.2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
258
Statiile de monitorizare din cadrul Retelei Nationale pentru Supravegherea Radioactivitatii

Mediului au fost incorporate in structura Inspectatoratelor de Protectie a Mediului din cadrul
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. CNCAN va beneficia de rezultatele transmise de catre
aceste statii prin intermediul unui sistem informational centralizat (statia de monitorizare de la
Afumati va deveni o unitate independenta de analiza a datelor radiologice obtinute din teritoriu).
Principalele obiective urmarire in domeniul securitatii nucleare in perioada 2001-2002 sunt:
-
Transpunerea acquis-ului comunitar prin revizuirea reglementarilor din domeniul

transportului deseurilor si a substantelor radioactive, radioprotectiei si interventiei in caz de
accident nuclear;
Implementarea prevederilor Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica.
In vederea indeplinirii acestor obiective, se vor lua urmatoarele masuri:

-
Elaborarea, de catre CNCAN, a normelor specificate in Anexa de armonizare legislativa, care

vor fi aprobate prin ordin al Presedintelui CNCAN;
Transpunerea Directivei Consiliului nr. 97/43/Euratom din 30 iunie 1997 privind protectia
sanatatii individuale impotriva radiatiilor ionizante in timpul expunerilor medicale, printr-un
ordin comun emis de CNCAN impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei in cursul anului
2002;
In ceea ce priveste actele comunitare referitoare la nivelul de contaminare a alimentelor si

nutreturilor dupa producerea unui accident nuclear sau a altor cazuri de urgenta radiologica,
acestea vor fi transpuse in prima jumatate a anului 2001 prin ordin comun al CNCAN,
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si Familiei.
4.22.11.
Infrastructura de mediu
Situaia actual
In vederea modernizarii si reabilitarii infrastructurii de mediu, Romania a obtinut finantarea prin
Programul ISPA pentru:
-
5 proiecte pentru anul 2000, dintre care 4 proiecte - Constanta, Craiova, Iasi si Valea Jiului Danutoni vizeaza dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si asigurarea
epurarii apelor uzate in conformitate cu cerintele UE si un proiect - Piatra Neamt, in
domeniul colectarii selective a deseurilor menajere;
4 proiecte pentru anul 2001: trei (Braila, Arad si Cluj) pentru reabilitarea retelelor de
alimentare cu apa si canalizare si modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate si un proiect
de asistenta tehnica pentru pregatirea unei aplicatii ISPA privind infrastructura in domeniul
gospodaririi apelor din municipiul Bucuresti.
In vederea crearii cadrului institutional necesar derularii programului ISPA, a fost semnat, la data
de 20 octombrie 2000, la Bucuresti, Memorandumul de Intelegere privind utilizarea Fondului
National pentru ISPA, intre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana, care a fost adoptat
prin HG nr. 1328/2000. Prin semnarea acestui document, Fondul National din cadrul
Ministerului Finantelor Publice asigura functia de trezorerie centrala pentru asistenta financiara
nerambursabila din partea Uniunii Europene, obiectivele si atributiile sale, stabilite in contextul
Programului Phare, fiind extinse si pentru ISPA.
259
Totodata, ca urmare a prevederilor HG nr. 1328/2000, Primul ministru a desemnat, prin Decizia
nr. 189/2001, ministrul integrarii europene in calitate de Coordonator National ISPA i
secretarul de stat responsabil cu integrarea europeana din cadrul Ministerului Finantelor Publice
in calitate de Responsabil National cu Autorizarea finantarii ISPA.
In vederea coordonarii procesului de implementare, Autoritatea responsabila cu implementarea
masurilor ISPA pentru infrastructura de mediu colaboreaza cu Unitatea de Coordonare a
Implementarii ISPA din cadul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si cu Inspectoratele de
Protectia Mediului judetene.
In aceasta etapa a derularii Programului ISPA in Romania, principalul obiectiv este
implementarea eficienta a masurilor ISPA din Memorandumurile de finantare incheiate intre
Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, ca si promovarea spre aprobare a unor noi proiecte
vizand infrastructura de mediu.
4.23. Protecia i sntatea consumatorilor

Situaia actual
In concordanta cu Programul de Guvernare pentru perioada 20012004, Guvernul Romaniei a
adoptat OU nr. 2/2001 (MO nr. 10/9.01.2001), prin care a fost infiintata Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia
Consumatorilor (OPC), care a fost desfiintat. Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei
consumatorilor, fiind integratoare pe capitolul de negocieri Protectia si sanatatea
consumatorilor. In conformitate cu HG nr. 166/2001 (MO nr. 32/18.01.2001), Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor are prevazute atributii care sa raspunda cerintelor
specifice de protectie a consumatorilor, inclusiv intarirea colaborarii cu societatea civila si
cresterea capacitatii de preluare a acquis-ului comunitar, avand in subordine 42 oficii teritoriale
(in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti), precum si Centrul National pentru Incercarea si
Expertizarea Produselor (<LAREX> Bucuresti), unitate extrabugetara. Cadrul institutional este
completat de Consiliile Consultative ale consumatorilor, care grupeaza reprezentanti ai
autoritatilor de stat, industriei si asociatiilor de consumatori, atat la nivel local cat si la nivel
national.
In scopul crearii instrumentelor legale necesare pentru protejarea drepturilor si intereselor
consumatorilor, Guvernul Romaniei a adoptat, in cursul anului 2000, urmatoarele reglementari
bazate pe directivele europene in domeniu:
-
OG nr. 58/2000 (MO nr. 43/31.01.2000), care modifica si completeaza OG nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor (care include prevederi ale Directivei Consiliului
92/59/CEE privind securitatea generala a produselor);
Legea nr. 148/2000 (MO nr. 359/02.08.2000) privind publicitatea (complet armonizata cu
Directivele 84/450/CEE privind publicitatea inselatoare si 97/55/CE privind publicitatea
comparativa);
OG nr. 87/2000 (MO nr. 421/01.09.2000) privind raspunderea producatorilor pentru

pagubele generate de produsele defectuase (armonizata cu Directiva 85/374/CEE). Aceasta
limiteaza nivelul minim al daunei la 2 milioane lei, care este mai mic decat pragul de 500
EURO prevazut in directiva, dar este in concordanta cu situatia economica din Romania,
asigurand totodata o protectie mai buna a consumatorilor;
260
OG nr. 130/2000 (MO nr. 431/02.09.2000) privind regimul juridic al contractelor la distanta
(complet armonizata cu Directiva 97/7/CE);
HG nr. 947/2000 (MO nr. 524/25.10.2000) privind modalitatea de indicare a preturilor

produselor oferite consumatorilor spre vanzare (complet armonizata cu Directiva
98/6/CEE);
Legea nr. 178/2000 (MO nr. 525/25.10.2000) privind produsele cosmetice (complet
armonizata cu Directiva 76/768/CEE);
Legea nr. 193/2000 (MO nr. 560/10.11.2000) privind clauzele abuzive din contractele
incheiate intre comercianti si consumatori (complet armonizata cu Directiva 93/13/CEE).
Aceste reglementari completeaza cadrul legislativ pentru informarea completa si corecta a

consumatorilor, in vederea protejarii sanatatii, a securitatii, precum si a intereselor economice ale
acestora, contribuind totodata la intarirea supravegherii pietei.
Astfel, ca Punct National de Contact in cadrul Sistemului Tranzitional de Schimb Rapid de
Informatii (TRAPEX), Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a primit in cursul
anului 2000 de la Secretariatul de coordonare un numar de 63 notificari de produse periculoase
care ar putea fi depistate pe piata romaneasca si a transmis 7 reactii la notificari. De asemenea,
prin intarirea sistemului de supraveghere a pietei, inspectorii Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor au depistat in cursul anului 2000 pe piata romaneasca, 15 produse care
prezinta un risc imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor, pentru care s-a
interzis comercializarea si a fost informat Secretariatul de coordonare al Sistemului TRAPEX.
In perioada ianuarie-decembrie 2000 au fost primite de la consumatori 19.882 reclamatii si au
fost solutionate ca intemeiate 19.185, asigurandu-se totodata consilierea juridica a consumatorilor
prejudiciati, de catre specialistii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
In aceeasi perioada, ANPC a realizat actiuni de informare a consumatorilor, cuprinzand, printre
altele, 8.603 articole publicate in presa si 8.314 emisiuni radioTV, si a intreprins 65.483 actiuni
proprii, din care 10.520 actiuni au fost realizate in colaborare cu celelalte organe specializate ale
administratiei publice.
In anul 2000, ca urmare a inspectiilor periodice si inopinate, specialistii Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor au dispus masuri pentru reducerea consecintelor incalcarii
reglementarilor privind protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, incheind proceseverbale de constatare, aplicand amenzi contraventionale in valoare de circa 40 miliarde lei,
dispunand oprirea definitiva sau retragerea din circuitul uman a unor marfuri (bunuri in valoare
de 28,2 miliarde lei) sau sistarea temporara a comercializarii la 6.468 agenti economici; au fost
comunicate organelor abilitate 993 propuneri de retragere a autorizatiilor de functionare.
In fiecare din cele 42 de judete au fost create asociatii si alte organizatii neguvernamentale ale
protectiei consumatorilor, care sunt in acest moment grupate in 16 federatii si o confederatie. In
ceea ce priveste sprijinul financiar, pentru anul 2000 a fost acordata de la bugetul de stat, prin
intermediul ANPC, suma de 395 milioane lei, din care 200 milioane lei pentru crearea in
Bucuresti a unui Centru Teritorial de Consultanta pentru consumatori si 195 milioane lei la o
asociatie de consumatori pentru dezvoltarea a doua proiecte specifice. Mentionam, de asemenea,
existenta Consiliilor Consultative pentru protectia consumatorilor, la nivel judetean si orasenesc,
care au permis coordonarea actiunilor organelor descentralizate ale administratiei centrale si
locale, precum si implicarea societatilor - asociatii de consumatori si asociatii patronale - in
cresterea gradului de protectie a consumatorilor.
In acest moment, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor dispune de 600 posturi
structurate atat la nivelul aparatului central, cat si al oficiilor teritoriale pentru protectia
consumatorilor.
261
In scopul realizarii sarcinilor ce-i revin, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
este preocupata atat de consolidarea logisticii, cat si de asigurarea fondurilor necesare activitatilor
curente. De asemenea, este preocupata de realizarea pregatirii profesionale a inspectorilor care
aplica legislatia privind protectia consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie).
Documentul de pozitie al Romaniei pentru capitolul 23 Protectia si sanatatea consumatorilor a
fost comunicat Consiliului UE, la 24 noiembrie 2000. Romania accepta in intregime acquis-ul
comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 1999 si solicitase un aranjament tehnic pentru
aplicarea pana la data de 1 ianuarie 2010 a unei limite valorice mai mici a daunei produse de
deteriorarea sau distrugerea unui alt bun decat produsul defect, prevazuta in Art.9(b) din
Directiva Consiliului 85/374/CEE privind responsabilitatea producatorilor, aceasta masura fiind
justificata de nivelul preliminat al veniturilor populatiei si asigurand o protectie mai buna a
acesteia. Ca urmare a consultarilor tehnice informale intre autoritatile romane si expertii Comisiei
Europene, care au avut loc la Bruxelles in data de 25 ianuarie 2001, Guvernul Romaniei, in
sedinta sa din data de 31 mai 2001, a luat decizia de a renunta la aranjamentul tehnic, aceasta
decizie fiind comunicata Conferintei de Aderare la Uniunea Europeana.
Pe termen scurt, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor isi propune ca obiective
prioritare si ca masuri de reforma legislativa si institutionala urmatoarele (angajamente asumate
prin documentul de pozitie):
-
Continuarea adaptarii si perfectionarii cadrului legislativ pentru a se realiza treptat

compatibilitatea cu legislatia comunitara, precum si intarirea supravegherii pietei:
-
elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 99/44/CE privind

vanzarea produselor catre consumatori si garantiile asociate (angajament asumat prin
realizarea reglementarii privind publicitatea produselor care se prezinta ca fiind

benefice pentru sanatatea consumatorilor, armonizata cu prevederile Deciziei
Consiliului din 09.11.1995 (angajament asumat prin document de pozitie);
continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cea comunitara, in

domeniul protectiei consumatorilor;
continuarea procesului de formare si perfectionare a specialistilor ANPC in domeniul

protectiei consumatorilor, dotarea cu echipamente pentru training, participarea la
seminarii, simpozioane, cursuri de specializare si vizite de studii, editarea de materiale
documentare, inclusiv organizarea unor cursuri de training pentru supravegherea
pietei privind: securitatea produselor alimentare, securitatea produselor nealimentare,
supravegherea pe piata a serviciilor de interes public (angajament asumat prin
dezvoltarea unui sistem de informatii, utilizand baze de date, la nivel central si local,
care sa ofere elemente cu privire la evolutia factorilor de risc al produselor si
serviciilor oferite pe piata, precum si asupra istoricului unor operatori economici,
inclusiv echipamente;
dezvoltarea si modernizarea laboratoarelor (echipamente).
Imbunatatirea accesului consumatorilor la justitie si stabilirea unui parteneriat cu societatea

civila si reprezentanti ai cercurilor de afaceri pentru cresterea gradului de protectie a
consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie):
-
262
elaborarea de acte normative privind:
organizarea si functionarea, inclusiv finantarea, unui Comitet al

consumatorilor, continand o Comisie de Securitate si o Comisie de Clauze
Abuzive;
organizarea si functionarea, inclusiv finantarea, unui Sistem prejudecatoresc

de rezolvare a plangerilor consumatorilor;
crearea si dezvoltarea unui Comitet al consumatorilor, cuprinzand o Comisie de

Securitate si o Comisie de Clauze Abuzive, pentru stabilirea unui parteneriat cu
reprezentanti ai cercurilor de afaceri si ai societatii civile;
crearea unui Sistem prejudecatoresc de rezolvare a plangerilor consumatorilor.
Cresterea gradului de informare si consiliere in domeniul protectiei consumatorilor:

-
organizarea unei campanii nationale pentru educarea si informarea consumatorilor,

prin seminarii, emisiuni radio-TV, articole in presa si prin publicarea de materiale de
specialitate destinate consumatorilor;
acordarea de asistenta tehnica din partea ANPC pentru infiintarea si dezvoltarea, cu

sprijinul administratiei publice centrale si locale si al asociatiilor de consumatori, in
limita sumelor acordate prin Legea bugetului de stat pe anul 2001, respectiv a
bugetului ce se va aproba pentru anul 2002, a unor Centre teritoriale de consultanta
destinate informarii si consilierii consumatorilor (angajament asumat prin document
de pozitie).

Pe termen mediu, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor propune, pentru
obiectivele prioritare mentionate, urmatoarele masuri de reforma legislativa si institutionala
(angajamente asumate prin document de pozitie):
-
Continuarea adaptarii si perfectionarii cadrului legislativ, pentru a se realiza treptat

compatibilitatea cu legislatia comunitara si intarirea supravegherii pietei:
-
elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivelor 87/102/CEE,

90/88/CEE si 98/7/CE privind creditul pentru consum; la elaborarea legislatiei
privind creditul pentru consum, alaturi de ANPC vor participa si Banca Nationala a
Romaniei si Ministerul Finantelor Publice (angajament asumat prin document de
pozitie);
elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 94/47/CE privind

protectia cumparatorilor in contractele de proprietate imobiliara in regim de
indiviziune pe timp limitat (angajament asumat prin document de pozitie);
adoptarea, pana in anul 2004, a prevederilor Anexei l la Directiva 98/27/CE (creditul

pentru consum si protectia cumparatorilor in contractele de proprietate imobiliara in
regim de indiviziune pe timp limitat), referitoare la actiuni in incetarea practicilor
ilicite in materie de protectia interesului consumatorilor, Directiva 98/27/CE urmand
sa fie adoptata, in ansamblu, dupa data aderarii (angajament asumat prin document de
pozitie), deoarece Art.4 Infractiuni intracomunitare si Art.5 Consultari prealabile
prevad o serie de proceduri inoperabile pentru Statele ne-Membre UE;
continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cea comunitara in

domeniul protectiei consumatorilor;
continuarea procesului de formare si perfectionare a specialistilor ANPC in domeniul

protectiei consumatorilor, dotarea cu echipamente pentru training, participarea la
263
seminarii, simpozioane, cursuri de specializare si vizite de studii, editarea de materiale

documentare, inclusiv organizarea unor cursuri de training pentru supravegherea
pietei privind: securitatea produselor alimentare, securitatea produselor nealimentare,
supravegherea pe piata a serviciilor de interes public (angajament asumat prin
dezvoltarea unui sistem de informatii, utilizand baze de date, la nivel central si local,
care sa ofere elemente cu privire la evolutia factorilor de risc al produselor si
serviciilor oferite pe piata, precum si asupra istoricului unor operatori economici,
inclusiv echipamente;
dezvoltarea si modernizarea laboratoarelor (echipamente).
Imbunatatirea accesului consumatorilor la justitie si stabilirea unui parteneriat cu societatea

civila si reprezentanti ai cercurilor de afaceri pentru cresterea gradului de protectie a
consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie):
-
dezvoltarea Comitetului consumatorilor, in vederea extinderii parteneriatului cu

reprezentanti ai cercurilor de afaceri si ai societatii civile.
Cresterea gradului de informare si consiliere in domeniul protectiei consumatorilor:

-
organizarea unei campanii nationale pentru educarea si informarea consumatorilor,

prin seminarii, emisiuni radio-TV, articole in presa si prin publicarea de materiale de
specialitate destinate consumatorilor;
acordarea de asistenta tehnica din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia

Consumatorilor pentru infiintarea si dezvoltarea, in limitele sumelor acordate prin
bugetul de stat pentru anii 2003 si 2004, cu sprijinul administratiei publice centrale si
locale si al asociatiilor de consumatori, a unor Centre teritoriale de consultanta
destinate informarii si consilierii consumatorilor.
4.24. Cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne

Autoritatile romane au continuat eforturile pentru crearea cadrului legislativ care sa permita
cooperarea in domeniile cu implicatii transfrontaliere, precum crima organizata, coruptia, frauda
si spalarea banilor. Aceste eforturi au constat in armonizarea legislatiei nationale cu regulile
comune existente la nivel european, reguli privitoare la elementele constitutive ale infractiunilor
din domeniile mentionate anterior, precum si in semnarea sau ratificarea conventiilor care nu
sunt limitate la statele membre ale Uniunii Europene.
Unul dintre factorii care asigura transpunerea in practica a masurilor de sprijinire a aderarii
Romaniei la UE in domeniul de competenta al Ministerului de Interne este reforma gestiunii
resurselor umane, pentru asigurarea eficientei programelor fiind necesara luarea unor masuri de
reproiectare unitara a tuturor activitatilor in domeniu, ceea ce conditioneaza in mare masura si
definitivarea constructiei institutionale.
Incercand sa raspunda marilor deziderate ale procesului de transformare a societatii romanesti, in
perspectiva integrarii in structurile europene si pregatirii participarii la spatiul libetatii, securitatii
si justitiei, structurile specializate ale Ministerului de Interne asigura derularea complexului proces
de modernizare si restructurare, de adaptare si completare a cadrului normativ la dinamica
situatiei operative.
In acest scop, s-a prevazut indeplinirea urmatoarelor obiective comune, ce se regasesc in
prioritatile fiecarui domeniu, care vizeaza:
264
Eficientizarea structurilor operative prin reducerea numarului de posturi din unitatile centrale
si redistribuirea acestora la unitatile de executie, in vederea cresterii operativitatii, flexibilitatii
si intaririi compartimentelor de executie pentru indeplinirea misiunilor;
Proiectarea unui sistem de norme si indicatori care sa stabileasca criteriile posturilor, atat
pentru structurile operative, cat si pentru cele neoperative, necesare indeplinirii in conditii
corespunzatoare a misiunilor si atributiilor;
Elaborarea unor acte normative de nivel superior si a unor acte normative interne privind
managementul resurselor umane;
Realizarea unui Program de pregatire in domeniul managementului general pentru cadre de

conducere, la nivelul aparatului central al ministerului si al inspectoratelor generale (similare);
Reproiectarea planurilor si programelor de invatamant ale institutiilor de profil ale

ministerului, potrivit standardelor ocupationale elaborate, pentru scolile militare de subofiteri
cu durata cursurilor de 2 ani;
Evaluarea si imbunatatirea activitatii de asistenta psihologica in unitati, protectia psihologica a

personalului supus solicitarilor psihice intense, stabilirea modalitatilor de prevenire si
diminuare a stresului profesional, precum si de recuperare a personalului afectat;
Asistenta din partea COSA (Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare) pentru
pregatirea celor care vor coordona activitatea de elaborare a standardelor ocupationale si
constituirea unui organism intern care sa elaboreze si sa evalueze periodic standardele
ocupationale specifice domeniului Afacerilor Interne;
Pregatirea in domeniul managementului general si al managementului resurselor umane

pentru cadrele de conducere de nivel superior si de nivel mediu;
Pregatirea in domeniul formarii formatorilor.
4.24.1. Azilul
Situaia actual
Ca urmare a faptului ca Romania este parte la Conventia de la Geneva din 1951 si la Protocolul
de la New York din 1967, precum si la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, principalele
documente ce alcatuiesc acquis-ul Uniunii Europene in domeniul azilului, a fost adoptata OG nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, care a inlocuit Legea nr. 15/1996
privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Aceasta din urma nu corespundea in intregime
standardelor internationale in domeniu. Actul normativ, care a intrat in vigoare la data de
03.11.2000, a armonizat deplin legislatia interna cu documentele ce alcatuiesc acquis-ului Uniunii
Europene in domeniul azilului si a eliminat inconsecventele existente intre legislatia romana
anterioara si normele internationale in materie de azil. In prezent, actul normativ a fost adoptat
de Parlamentul Romaniei si urmeaza a fi promulgat.
Noile prevederi legale referitoare la refugiati ofera garantii efective de respectare a accesului la
procedura si, dupa caz, a accesului in teritoriu a solicitantilor statutului de refugiat, precum si
garantii privind respectarea principiului nereturnarii, concomitent cu introducerea unor prevederi
ce permit o combatere eficienta a abuzurilor legate de procedura de acordare a statutului de
refugiat.
Un aspect novator al OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania il
constituie incorporarea unor institutii si concepte noi, care permit crearea unui sistem de azil in
Romania compatibil cu cel din Statele Membre ale Uniunii Europene. In acest sens, au fost
265
definite conceptele de cereri evident nefondate, tara terta sigura, tara unde in general nu
exista risc serios de persecutie, proceduri accelerate (in teritoriu si la frontiera), etc. De
asemenea, competentele comisiei prevazute de Legea nr. 15/1996 au fost transferate
functionarilor specializati, anume desemnati, din cadrul Oficiului National pentru Refugiati,
masura ce contribuie substantial la scurtarea duratei procedurii administrative concomitent cu
cresterea calitatii acesteia.
Prin OG nr. 102/2000, a fost ridicat standardul de asistenta asigurata solicitantilor de azil si
persoanelor ce au dobandit o forma de protectie in temeiul acestei reglementari si au fost
introduse prevederi legale care sa asigure minorilor, in special celor separati de parinti, un nivel
de protectie similar celui acordat minorilor romani in situatii similare.
Ordonanta asigura, de asemenea, conditii pentru respectarea, de catre solicitantii de azil ale caror
cereri au fost respinse definitiv, a notificarii de a parasi teritoriul Romaniei in termenul stabilit
prin decizia de respingere a cererii. In acest sens, in cazurile in care aceste persoane nu parasesc
teritoriul Romaniei in termenul prevazut, hotararile definitive sunt puse in executare de catre
Directia de Straini si Probleme de Migrari sau, dupa caz, de Politia de Frontiera Romana.
In data de 16.06.2000, a fost creat prin Hotarare de Guvern, in cadrul Ministerului de Interne,
Oficiul National pentru Refugiati (ONR), ca autoritate centrala responsabila de implementarea
politicilor Romaniei in domeniul refugiatilor, precum si a dispozitiilor noii reglementari privind
statutul si regimul refugiatilor.
In subordinea Oficiului se afla un modern Centru de Cazare a solicitantilor de azil, situat in
Bucuresti, cu o capacitate de 250 de locuri, care corespunde pe deplin cerintelor europene in
domeniu, iar un al doilea centru, cu 500 de locuri de cazare, de asemenea situat in Bucuresti, se
afla in faza de finalizare, urmand a fi dat in folosinta in prima jumatate a acestui an. In
perspectiva, se are in vedere reabilitarea a doua noi centre, preluate deja in administrare de
Ministerul de Interne, in Galati si Timisoara.
Noile prevederi legale asigura, pe de o parte, derularea unor proceduri eficiente si corecte, iar pe
de alta parte, ofera posibilitatea separarii riguroase a persoanelor aflate in nevoie de protectie de
migrantii pe motive economice.
In anul 1999, ministerele care alcatuiesc Comitetul Roman pentru Probleme de Migrari au
semnat Programul National de Integrare a Refugiatilor. Ministerul de Interne a intocmit un
proiect de Hotarare de Guvern pentru aprobarea programului de integrare socio-profesionala a
strainilor carora le-a fost recunoscut statutul de refugiat, care va fi aprobat in cursul anului 2001.
Pe linia adoptarii legislatiei secundare, a fost elaborat proiectul Hotararii de Guvern pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor in Romania, aflat in procedura de adoptare de catre Guvern. Acest proiect urmareste
asigurarea aplicarii unitare a prevederilor ordonantei, stabileste in mod explicit procedura de
solutionare a situatiilor prevazute la art. 6 si, totodata, explica o serie de termeni precum
persecutie, agenti de persecutie, aflux masiv de persoane, persoane ce necesita protectie
internationala, etc.
De asemenea, a fost elaborat proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea Regulamentului
de organizare si functionare a Oficiului National pentru Refugiati, prin care se stabilesc atributiile
acestei institutii, aflate in subordinea directa a Secretarului de Stat pe probleme de integrare din
MI. Ambele proiecte de Hotarare de Guvern se afla in procedura de avizare la ministerele
implicate, urmand a fi aprobate de Guvern.
In primul trimestru al anului 2001, Oficiul National pentru Refugiati a incheiat 5 protocoale de
colaborare cu organizatiile ne-guvernamentale specializate in domeniul refugiatilor, care sunt
implicate in consilierea sociala si juridica a solicitantilor de azil si in procesul de integrare a
refugiatilor. Pe linia dezvoltarii relatiilor de cooperare, ONR colaboreaza constant cu Inaltul
266
Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati pe linia acordarii de asistenta refugiatilor, iar la
inceputul anului 2001 a fost creat un grup de translatori pentru limbi rare/dialecte si a fost
organizata pregatirea acestora.
Pentru aplicarea unitara a prevederilor OG nr. 102/2000, Oficiul National pentru Refugiati a
incheiat, la 15.02.2001, un Protocol referitor la controlul pasagerilor la scara avionului cu Politia
de Frontiera Romana, care are ca scop verificarea tuturor persoanelor care sosesc pe Aeroportul
International Bucuresti Otopeni din state cu potential migrator ridicat. In conformitate cu
prevederile acestui Protocol, persoanele descoperite in situatii ilegale vor fi retrimise in statele de
plecare, iar cele care solicita recunoasterea statutului de refugiat vor beneficia de asistenta din
partea personalului ONR.
Pentru a face cunoscute modalitatile practice in care sunt puse in aplicare actele adoptate in
materie de azil (dispozitii, politici si masuri de ordin practic adoptate) si contributiile periodice
catre Centrul de Informatie, Reflectare si Schimburi in materie de Azil, Romania participa anual
la intocmirea chestionarului transmis de CIREA.
Romania a continuat armonizarea legislatiei nationale cu actele normative comunitare prin
adoptarea Legii nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului European asupra transferului
responsabilitatii cu privire la refugiati (STE 107) si a Legii nr. 75/16.03.2001, pentru ratificarea
Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiati (STE 31).
-
Aprobarea proiectelor de HG, pentru aprobarea Programului de integrare socio-profesionala

a refugiatilor in Romania si pentru organizarea si functionarea Oficiului National pentru
Refugiati;
Aprobarea Proiectului de HG de aprobare a normelor metodologice de aplicare a OG nr.

102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania;
Implementarea Programului de integrare socio-profesionala a refugiatilor in Romania, cu

participarea ONG-urilor, dupa adoptarea HG pentru aprobarea Programului de integrare
socio-profesionala a refugiatilor in Romania;
Reabilitarea si amenajarea centrului pentru primirea si cazarea unui numar de circa 250
solicitanti de azil de la Galati;
Reabilitarea si amenajarea centrului de primire si cazare a solicitantilor de azil de la Timisoara;
Crearea, in cadrul ONR, a unui centru de documentare, care sa functioneze ca un sistem

informatic centralizat de obtinere a datelor si informatiilor din tarile de origine ale
solicitantilor de azil, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, institutiile de cercetare
specializate, organizatiile abilitate cu protectia drepturilor omului, ONG-uri, etc.;
Crearea, in cadrul ONR, a unor structuri teritoriale specializate in domeniul azilului;
Perfectionarea pregatirii personalului de decizie al ONR pe problematica azilului, in

cooperare cu autoritatile similare din Germania, Suedia, Danemarca si Elvetia, precum si cu
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si ONG-uri);
Pregatirea documentatiei si cadrului institutional pentru conectarea la sistemul CIREA al UE;
Actualizarea, prin Hotarare de Guvern, a cuantumului ajutorului material pentru solicitantii

de azil;
Elaborarea si implementarea unui program pilot pentru reintegrarea cetatenilor romani

returnati din Belgia, Germania, Suedia, Olanda si Finlanda;
267
Darea in folosinta a centrului de cazare din Bucuresti - Vasile Stolnicu, cu o capacitate de

500 locuri, pentru solicitantii de azil si refugiati.

-
Crearea unei baza de date si a unui sistem informatic centralizat pentru stocarea si procesarea
amprentelor digitale ale solicitantilor de azil, compatibil cu Sistemul EURODAC;
Preluarea a doua cladiri in administrarea Ministerului de Interne si amenajarea si reabilitarea

acestora ca centre de primire si cazare a solicitantilor de azil, una in zona de est si alta in zona
de sud a tarii;
Implementarea, impreuna cu OIM, a programului pentru reintegrarea sociala si profesionala

a femeilor victime ale traficului;
Imbunatatirea capacitatilor/conditiilor si facilitatilor de cazare pentru femei si minori

neinsotiti prin crearea unui centru special de cazare pentru aceasta categorie de solicitanti de
azil.
4.24.2. Migraia i controlul frontierelor

4.24.2.1.
Migraia
Situaia actual
In prezent, Ministerul de Interne, prin structura sa specializata, Directia de Straini si Probleme de
Migrari din cadrul Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, gestioneaza sederea
legala si combate sederea ilegala a strainilor pe teritoriul Romaniei.
In esenta, activitatea are in vedere avizarea solicitarilor de viza inaintate misiunilor diplomatice si
oficiilor consulare, prelungirea dreptului de sedere pentru strainii aflati pe teritoriul Romaniei, in
functie de scopul acestora, si desfasurarea de actiuni de depistare si scoatere din tara a celor cu
sedere ilegala.
Proiectul Legii privind regimul strainilor a fost adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului si
a fost promulgat de Presedintele Romaniei, inlocuind Legea nr. 25/1969 privind regimul
strainilor in Romania. Legea nr. 123/02.04.2001 privind regimul strainilor in Romania,
reglementeaza in mod unitar intrarea, sederea si iesirea strainilor in/din Romania si a intrat in
vigoare la data de 03.05.2001.
In esenta, elementele de noutate cuprinse in noua lege, constau in:
-
Definirea categoriilor de vize care se acorda strainilor, valabilitatea acestora si drepturile pe

care le confera titularilor;
Instituirea obligativitatii obtinerii vizelor de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
Romaniei, si acordarea vizei in punctele politiei de frontiera numai cu titlu de exceptie;
Stabilirea situatiilor in care acordarea vizei romane poate fi refuzata unui strain;
Statuarea responsabilitatii companiilor transportatoare fata de aducerea in Romania a

strainilor care nu indeplinesc conditiile privitoare la documentele de calatorie sau de vize. In
acest sens, au fost incluse prevederi care obliga companiile transportatoare sa asigure
transportul strainilor care nu respecta dispozitiile legale referitoare la valabilitatea
documentelor, la locul de imbarcare sau intr-un alt loc acceptat de strain, si sa suporte
cheltuielile legate de cazarea si intretinerea acestuia;
268
Statuarea procedurii de acordare a vizelor pentru strainii care provin din tari producatoare de
migranti, pe baza de invitatii si constituire de depozite bancare de catre persoanele fizice sau
juridice care invita;
Desemnarea Ministerului de Interne ca autoritate competenta sa solutioneze cererile

strainilor pentru stabilirea domiciliului in Romania;
Reglementarea infractiunilor si contraventiilor la regimul strainilor, precum si sanctiunile care

se aplica in cazul savarsirii unor astfel de fapte;
Reglementarea procedurii de limitare, intrerupere si revocare a dreptului de sedere a strainilor

in Romania, precum si returnarea acestora in tarile de origine ori de plecare;
Prevederea infiintarii unor centre pentru cazarea strainilor depistati cu sedere ilegala, pana la
returnarea lor in tarile de origine ori de plecare, precum si alocarea fondurilor necesare
functionarii acestor centre.
HG nr. 476/2001 (MO nr. 276/29.05.2001), elaborata de Directia Generala de Evidenta

Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, cuprinde Normele metodologice de aplicare
a Legii privind regimul strainilor si detaliaza modul de aplicare a dispozitiilor legale, astfel:
-
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un strain pentru a putea intra pe teritoriul

Romaniei;
Definirea documentelor de calatorie in baza carora se poate permite accesul strainilor pe

teritoriul Romaniei;
Conditiile care trebuie indeplinite de straini pentru a putea primi viza de intrare in Romania.
In acest sens, au fost stabilite si codificate principalele categorii de vize ce se pot acorda
strainilor, precizandu-se in acelasi timp si conditiile ce trebuie indeplinite de catre acestia (de
exemplu: viza simpla de intrare pentru investitori, viza simpla de intrare pentru angajare in
munca, etc.);
Conditiile de acordare a vizei pentru strainii proveniti din spatii cu potential migrator ridicat.
In acordarea acestor vize se tine seama de lista cuprinzand statele cu potential migrator, care,
in functie de evolutia fenomenului migrationist pe diverse spatii, se va actualiza periodic. In
aceasta lista vor fi inscrise tarile ai caror cetateni pot obtine viza de intrare in Romania, numai
pe baza unei invitatii, insotite de un depozit bancar constituit de catre gazduitor la dispozitia
autoritatilor romane, in scopul acoperirii cheltuielilor de returnare in tara de origine a
strainului a carui sedere a devenit ilegala;
Conditiile in care persoanele fizice sau juridice cu resedinta, domiciliul sau sediul in Romania
pot invita straini, precum si scopurile in care se pot face aceste invitatii;
Conditiile in care un cetatean strain poate obtine aprobarea stabilirii domiciliului in Romania,
precum si documentele de identitate eliberate strainilor si care atesta sederea legala a acestora
pe teritoriul Romaniei;
Conditiile in care se pune in aplicare masura returnarii strainilor in tara de origine sau de
plecare;
Implementarea masurilor de returnare si infiintarea si functionarea centrelor pentru cazarea

strainilor depistati in situatii ilegale;
Conditiile in care strainii pot parasi teritoriul Romaniei;
Organizarea si administrarea evidentelor specifice constituite de autoritatile statului cu

competente in materia regimului strainilor in Romania.
269
Ministerul de Interne, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, a elaborat documentatia

tehnica pentru reteaua on-line de procesare a cererilor de viza, in conformitate cu graficul
aprobat, pentru implementarea caietului de sarcini. In acest sens, a fost elaborat Formularul de
cerere de viza, dupa modelul statelor Schengen, care este utilizat de toate misiunile diplomatice
si oficiile consulare incepand cu 1 ianuarie 2001. In etapa imediat urmatoare, pe baza categoriilor
de informatii cuprinse in formular, va fi elaborata structura bazei de date necesare prelucrarii.
Avand in vedere necesitatea controlarii migratiei in Romania si in statele Uniunii Europene si
tinand cont de statele tinta, Romania a selectionat, pentru implementarea, intr-o prima etapa, a
retelei de transmisie de date on-line, misiunile diplomatice si oficiile consulare din: Germania,
Austria, Olanda, Italia, Pakistan, China, Iordania, Irak, India si Ucraina.
Pe viitor, se are in vedere extinderea retelei, prin efort financiar din surse bugetare si externe, cu
precadere in statele cu potential migrator. Proiectul de retea on-line de procesare a vizelor va fi
coroborat cu introducerea unor colante de viza model Schengen citibile optic.
Prin OU nr. 265/2000, Guvernul Romaniei a stabilit ca, incepand cu 01.01.2001, sa fie desfiintat
unilateral regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre UE. Prin Memorandumul
nr. D7/25375 din 29.09.2000, semnat de ministrii de interne si externe si aprobat de Primul
Ministru al Romaniei, s-a hotarat amanarea aplicarii masurii de acordare a vizelor de intrare in
Romania numai de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare din strainatate pana la
31.12.2001, urmand ca de aceasta facilitate sa beneficieze cetatenii apartinand statelor aflate pe
,,lista pozitiva a UE.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2001, lista negativa a Romaniei contine 156 de state ai caror
cetateni au nevoie de viza, iar lista pozitiva a Romaniei cuprinde 35 de state (inclusiv statele
membre UE) ai caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a patrunde pe teritoriul Romaniei.
Pentru armonizarea listei pozitive a Romaniei cu lista pozitiva a UE, autoritatile romane si-au
exprimat disponibilitatea de a incepe negocierea unor acorduri de desfiintare a vizelor cu statele
aflate pe lista pozitiva a UE, dar care au inca nevoie de viza pentru Romania.
In prezent, 86 de state cu inalt potential migrator sunt supuse unui regim restrictiv de vize,
intrarea pe teritoriul Romaniei fiind permisa doar prin prezentarea, de catre cetatenii proveniti
din aceste tari, de invitatii autentificate si garantie bancara, la dispozitia Guvernului Romaniei,
pentru a fi folosita in caz de repatriere. Vizele sunt eliberate numai dupa confirmarea
autenticitatii invitatiilor.
Cetatenii din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Cuba, Georgia, Kazahstan, Kyrgyzstan, Mongolia,
Turkmenistan, Tadjikistan si Uzbekistan sunt obligati sa aiba o invitatie autorizata, dar nu au
nevoie de o garantie bancara. Incepand cu data de 1 iulie 2001, cetatenii Republicii Moldova vor
avea nevoie de un pasaport national pentru a intra in Romania.
In ceea ce priveste documentele de calatorie romanesti, in anul 1999 s-a luat decizia de a fi
introdus un nou element de securitate, prin perforarea mecanica a seriei pasaportului, masura ce
a sporit gradul de securizare a pasaportului romanesc.
Avand in vedere progresele realizate pe plan mondial in ceea ce priveste confectionarea
pasapoartelor, Ministerul de Interne are in vedere punerea in circulatie, in 2001, a unui nou
model de pasaport romanesc, care sa contina noi elemente de siguranta. In acest sens, a fost deja
adoptata HG nr. 460/2001 (MO nr. 272/25.05.2001) pentru punerea in circulatie a noilor
pasapoarte, specificatiile tehnice pentru noul pasaport romanesc, precum si pentru sistemul
informatic de procesare al noilor pasapoarte. Acestea vor contine elemente de securitate
conforme cu cerintele Uniunii Europene, care sa ofere garantii pentru o perioada de cel putin 10
ani.
In vederea combaterii tendintelor de emigrare ilegala a cetatenilor romani si a descurajarii unor
astfel de tentative, autoritatile romane au in vedere inasprirea regimului sanctionator impotriva
270
persoanelor returnate, in sensul maririi termenului de suspendare temporara a dreptului la libera

circulatie pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si 3 ani, fata de prevederea aplicabila in prezent (312 luni).
Pe linia combaterii traficului ilegal de persoane se inscrie si transmiterea la CIREFI, lunar, a
datelor statistice referitoare la evolutia migratiei ilegale pe teritoriul Romaniei. In relatiile cu acest
organism international, Romania are statut de invitat, in calitatea sa de stat candidat, fapt care ii
permite sa asigure participarea unor specialisti la reuniunile periodice CIREFI - state candidate.
In anul 2000, Guvernul Romaniei a semnat acorduri de readmisie a cetatenilor proprii si a
strainilor cu Danemarca, Bulgaria, Finlanda si India, toate aceste acorduri fiind in prezent
ratificate de Romania, sistemul de acorduri de readmisie in vigoare numarand in prezent 18 acte.
In aceeasi perioada, Guvernul Romaniei a semnat acorduri de readmisie cu Guvernele Regatului
Suediei, Republicii Croatia, Republicii Irlanda si Republicii Slovenia, aflate in prezent in
procedura de ratificare. A fost aprobata negocierea de astfel de acorduri cu alte opt state si a fost
intocmit un plan de programare a inceperii negocierilor cu 68 de state pentru urmatorii 5 ani.
Intelegeri similare au fost elaborate, in vederea inceperii procedurii de aprobare a negocierii, cu
autoritatile din Austria, Albania, Afganistan, Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan, Israel si Liban.
La elaborarea proiectelor de acorduri de readmisie, autoritatile romane urmaresc respectarea
standardelor acquis-ului comunitar in domeniu, in acest sens fiind elaborat un proiect de AcordCadru de readmisie. Acesta prevede readmisia nu numai a cetatenilor proprii, ci si a cetatenilor
statelor terte, aflati pe teritoriul uneia din statele parti la acord. Singurele state membre UE cu
care nu au fost incheiate acorduri de readmisie sunt Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de
Nord si Republica Portugheza, iar in ceea ce priveste statele candidate, acestea sunt Estonia si
Letonia, cu Lituania urmand a fi redeschise negocierile pentru semnarea unui acord.
-
Semnarea si punerea in aplicare a Memorandum-ului de intelegere intre Ministerul de Interne

si Organizatia Internationala pentru Migratie, cu privire la cooperarea in domeniul returnarii
voluntare asistate a migrantilor;
Introducerea si folosirea - de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe - a unui nou

colant de viza, cat mai apropiat sau identic cu cel folosit de tarile Schengen;
Introducerea - de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe - a specimenului unic al

permisului de rezidenta, conform practicii in spatiul Schengen;
Introducerea si utilizarea unui document de calatorie standard pentru expulzarea tertilor care
nu sunt in posesia documentelor de calatorie valabile;
Cresterea gradului de pregatire a personalului ce desfasoara activitati in domeniul migratiei,

precum si a celui cu atributii in centrele de cazare a migrantilor depistati cu sedere ilegala,
conform practicii comunitare;
Introducerea sistemului on-line de procesare a vizelor, care sa integreze consulatele

Romaniei, Directia Relatii Consulare (DRC) din Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul
de Interne, respectiv Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei (DGEIP), atat
la nivel central, cat si la nivelul formatiunilor sale teritoriale. Au fost initiate demersuri pentru
cofinantarea acestui obiectiv din fonduri Phare (proiectul de sistem on-line se va realiza in
etape, prima faza fiind cea de conectare a 10 misiuni diplomatice si oficii consulare cu DRC
din MAE si cu Directia de Straini si Probleme de Migrari din DGEIP, urmatoarea faza avand
ca obiectiv conectarea a 23 misiuni diplomatice si oficii consulare din state cu potential
migrator ridicat la sistemul on-line);
271
Elaborarea, adoptarea si implementarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru

realizarea sistemului informatic si de comunicatii integrate de voce si date al Politiei de
Frontiera Romane si al Directiei Straini si Probleme de Migrari, ca obiective prioritare pentru
asigurarea controlului frontierei, combaterii migratiei ilegale si a criminalitatii transfrontaliere;
Finalizarea centrului de cazare a strainilor depistati cu sedere ilegala din localitatea

Vladimiresti, jud. Arad, obiectiv realizat prin cofinantare Guvernul Romaniei Phare, in
cadrul Programului Integrat de Cooperare Transfrontaliera Romano-Ungara;
Ratificarea acordurilor de readmisie semnate de Romania cu Croatia, Irlanda si Slovenia;
Incheierea negocierilor cu Ungaria, Egipt, Ucraina, F.R.I. a Macedoniei, Moldova, Lituania si

Rusia;
Initierea procedurilor de negociere a intelegerilor de readmisie cu Marea Britanie, Portugalia,

Malta, Cipru, Letonia si Estonia;
Demararea negocierilor in vederea incheierii de acorduri de readmisie cu autoritatile statelor

cu potential migrator ridicat.

-
Restructurarea institutiilor care se ocupa cu problema migratiei, in vederea functionarii

acestora la standarde similare celor comunitare;
Reabilitarea centrelor de primire din Iasi si Giurgiu, sens in care au fost facute demersuri
pentru finantare din fonduri Phare;
Intarirea controlului asupra modului de eliberare a vizelor;
Actualizarea listei statelor pentru care sunt necesare vize pe baza listei UE (introducerea
regimului de vize pentru tarile C.S.I., R.F. Iugoslavia, F.R.I. a Macedoniei, Turcia);
Finalizarea sistemului on-line de procesare a cererilor de vize;
Finalizarea negocierilor in vederea incheierii de acorduri de readmisie cu autoritatile statelor

cu potential migrator ridicat.
4.24.2.2.
Controlul frontierelor
Situaia actual
Cu sprijin din partea Uniunii Europene, Ministerul de Interne a elaborat Legea privind frontiera
de stat a Romaniei si Legea privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane.
Adoptarea unei Ordonante de Urgenta privind frontiera de stat a Romaniei este prevazuta pentru
luna iunie 2001.
Cele doua proiecte de legi introduc termeni noi pentru legislatia romaneasca, cum ar fi:
criminalitate transfrontaliera, investigatori acoperiti, zona de competenta si contin referiri
la principiile observarii si urmaririi transfrontaliere, schimbului de date si informatii si protectiei
datelor personale, ceea ce face ca legislatia interna, precum si actele normative cu caracter
bilateral, sa fie armonizate la cerintele comunitare.
Ministerul de Interne are in vedere elaborarea legislatiei secundare in domeniu, respectiv
Regulamentul de aplicare al Legii privind frontiera de stat a Romaniei si Hotararile de Guvern
pentru numirea imputernicitilor de frontiera si a celorlalte persoane cu atributii in domeniul
regimului frontierei de stat .
272
In planul relatiilor bilaterale, in cursul anului 2001 vor incepe negocieri cu statele vecine pentru o
serie de acorduri: Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul regimului frontierei de stat; Acordul intre
Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea autoritatilor de frontiera
in domeniul regimului frontierei de stat; Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Republicii Federale Iugoslavia privind colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul
regimului frontierei de stat.
In relatiile cu Ucraina, negocierile organizate pe problematica Tratatului privind regimul
frontierei de stat si a Acordului pentru delimitarea spatiilor maritime, sunt in curs de desfasurare.
Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerile simplificate ale
persoanelor care domiciliaza in judetele si raioanele din zona de frontiera, se afla in stadiul de
negociere a modificarilor si completarilor propuse de partea romana.
Totodata, s-a elaborat si a fost avizat pentru negocieri proiectul Acordului intre Guvernul
Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind regimul frontierei de stat si colaborarea in
domeniu, la nivelul autoritatilor de frontiera. Este de mentionat ca Republica Moldova considera
inoportuna negocierea unui astfel de document.
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a personalului din Politia de Frontiera Romana, din
luna martie 2000 a inceput derularea oficiala a Conventiei de Twinning, in cadrul careia s-au
efectuat seminarii si vizite de lucru organizate atat in tara, cat si in Republica Federala Germania.
In prezent, actiunile prevazute in cadrul Conventiei mentionate mai sus au fost finalizate, iar
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera urmeaza sa deruleze, in cursul anului 2001, o noua
Conventie de infratire institutionala pe problematica pregatirii profesionale, impreuna cu
autoritatile spaniole si franceze.
O atentie deosebita se acorda pregatirii politistilor de frontiera angajati pe baza de contract, care
vor inlocui pana in anul 2002 toti militarii in termen din structura Politiei de Frontiera Romane.
In cursul anului 2000 au fost inlocuiti 6000 militari in termen cu 2400 politisti angajati pe baza de
contract, iar in anul 2001, conform Strategiei de reforma a Ministerului de Interne vor fi
inlocuiti 5000 militari in termen cu 2000 militari angajati pe baza de contract, in stricta
corespondenta cu dinamica de incorporare, astfel incat la 31.12.2002 procesul de profesionalizare
va fi incheiat. In prezent, frontiera de est a Romaniei si zona Dobrogea sunt asigurate numai cu
profesionisti, iar la celelalte frontiere procesul este in derulare.
De asemenea, Centrele de instructie si antrenament, utilizate pentru pregatirea militarilor in
termen, se vor transforma in centre de pregatire a politistilor angajati pe baza de contract pana la
31.10.2001.
La 01.07.2000 a inceput aplicarea celei de-a doua etape de reorganizare a Politiei de Frontiera
Romane.
In cadrul acestui proces s-a realizat:
-
Reducerea nivelurilor ierarhice de la 4 la 3;
Redistribuirea efectivelor in proportie de 85% pentru structurile de executie si 15% la nivel

de comanda;
Infiintarea Sectoarelor Politiei de Frontiere Romane la nivel de executie, structuri suple si

capabile sa combata cu mai multa eficienta infractionalitatea transfrontaliera;
Constituirea Garzii de Coasta cu competenta in Dobrogea;
Crearea structurilor specializate pentru culegerea informatiilor de frontiera si cercetare

penala.
273
In cursul acestui an s-a trecut la o noua etapa de reorganizare a Politiei de Frontiera Romane,
avand ca principiu constituirea de Directii corespondente pentru fiecare segment de frontiera cu
un stat vecin si o Directie separata pentru zona Dobrogea (care va avea competente in judetele
Tulcea si Constanta, Delta Dunarii, marea teritoriala, zona contigua si Dunarea interioara).
Activitatile de colaborare cu autoritatile de frontiera ale statelor vecine se realizeaza in
conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor incheiate de Guvernul Romaniei cu
autoritatile similare in domeniul cooperarii pentru asigurarea regimului frontierei de stat si
contracararea fenomenului infractional transfrontalier in supravegherea spatiilor maritime aflate
sub jurisdictia statului roman; autoritatile de frontiera ale Romaniei vor trebui, in perioada 20012002, sa intensifice raporturile de colaborare cu structurile similare ale statelor riverane din
bazinul Marii Negre.
De asemenea, vor fi pregatiti ofiteri care isi vor desfasura activitatea in principalele state cu
potential migrator ridicat pentru a sprijini activitatea Companiei TAROM.
Pentru a asigura o mai buna fluenta a traficului de calatori si marfa, s-au infiintat Punctele de
control pentru trecerea frontierei de stat de la: Stanca (Botosani), Cenad (Sannicolau-Mare),
Aeroport Satu-Mare, Aeroport Tg.Mures si ,,Zona Libera Curtici.
In scopul eradicarii coruptiei si actelor de indisciplina in cadrul Politiei de Frontiera Romane,
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera a intensificat controalele inopinate la toate
nivelurile, cu privire la calitatea misiunilor executate de lucratorii politiei de frontiera,
comportamentul acestora si respectarea legalitatii si a metodologiilor de lucru specifice.
La 15.04.2001 s-au pus in circulatie cateva mii de fluturasi (tipariti in limbi de circulatie
internationala, precum si in limba oficiala a statelor vecine), care se introduc in pasapoartele
calatorilor straini la intrarea in Romania, indicand modul de solutionare a situatiilor cu care se pot
confrunta la trecerea frontierei.
La sfarsitul lunii mai 2001, a fost aprobat un Plan de actiune anticoruptie care prevede, printre
alte masuri, si infiintarea pana la sfarsitul anului a unei linii telefonice directe la Inspectoratul
General al Politiei de Frontiera, numita linia verde, la care se va putea adresa calatorul care, la
trecerea frontierei, a fost nemultumit de modul de comportare al lucratorului politiei de frontiera.
Acest plan va fi aplicat de Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Corpul de Control al MI
si Directia Generala Informatii si Protectie Interna.
Ministerul de Interne dezvolta o politica de cooperare cu celelalte institutii ale statului chemate sa
lupte impotriva infractiunilor savarsite la frontiera.
La data de 30.08.2000 a fost incheiat Protocolul privind colaborarea dintre Inspectoratul General
al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor in zona de frontiera. Acest Protocol, care
vizeaza aplicarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei cu modificarile si
completarile prevazute de Legea nr. 98/2000 si ale Legii nr. 141/1997 privind Codul Vamal al
Romaniei, stabileste obligatii clare celor doua institutii in ceea ce priveste colaborarea in planul
combaterii actiunilor ilegale in zona de frontiera zona speciala de supraveghere vamala.
-
Dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Romane in domeniile imigratiei

si controlului la frontiera, precum si in ceea ce priveste imbunatatirea managementului
frontierei.
Prioritati cu caracter normativ

274
Adoptarea Legii privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romana;
Adoptarea Legii privind frontiera de stat a Romaniei;
Elaborarea regulamentelor de aplicare a legilor sus-mentionate, precum si a Hotararilor de

Guvern pentru numirea imputernicitilor de frontiera si a celorlalte persoane cu atributii in
domeniul regimului frontierei de stat;
Negocierea Acordurilor si Conventiilor privind regimul frontierei de stat si colaborarea

autoritatilor de frontiera in relatiile Romaniei cu statele vecine;
Incheierea documentelor de cooperare cu autoritatile politiei de frontiera din alte state din
Europa, precum si la nivelul Garzii de Coasta, cu institutiile similare din bazinul Marii Negre;
Prioritati cu caracter institutional

-
Implementarea programelor de pregatire si specializare a personalului cu asistenta

internationala;
Transformarea Centrelor de instructie si antrenament, utilizate pentru pregatirea militarilor in

termen, in centre de pregatire a politistilor angajati pe baza de contract;
Infiintarea unor structuri de cooperare institutionala intre fortele cu compentente la frontiera,

coordonate de institutiile abilitate ale Ministerului de Interne, in scopul combaterii si
eliminarii fenomenelor infractionale la frontiera, precum si in relatiile cu autoritatile de
frontiera ale statelor vecine si in plan regional.
Prioritati cu caracter functional

-
Elaborarea si implementarea unui program integrat de lupta impotriva coruptiei si crimei

organizate transnationale si transfrontiere de catre Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei,
Ministerul Public si Ministerul Finantelor Publice;
Formarea cadrelor cu profil unic - politie de frontiera;
Inlocuirea a 5000 militari in termen cu 2000 profesionisti in anul 2001 si finalizarea

procesului pana la 31.12.2002;
Dotarea cu echipamente destinate supravegherii si controlului frontierei (specific fiecarei

categorii, respectiv frontiera verde, frontiera albastra si PCTF);
Proiectarea si realizarea unui sistem informatizat integrat al institutiilor cu competente la

frontiera, astfel incat acestea sa poata fi conectate si la sistemele informatice ale organismelor
cu care colaboreaza, atat pe plan intern, cat si international, in vederea realizarii unui schimb
operativ de date si informatii;
Realizarea sistemului integrat de observare, supraveghere si control al traficului la Marea

Neagra (SCOMAR);
Infiintarea centrului de invatare si perfectionare a cunostintelor in domeniul limbilor straine

de circulatie internationala.

-
Dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Romane in domeniile imigratiei

si controlului la frontiera, precum si in ceea ce priveste imbunatatirea managementului
frontierei, prin:
-
constituirea unor structuri mobile de interventie la frontiera de stat;

275
intarirea capacitatii institutiilor abilitate cu managementul frontierelor in combaterea

coruptiei si crimei organizate, inclusiv intarirea supravegherii in portul Constanta;
realizarea structurilor teritoriale ale noului Inspectorat General al Politiei de Frontiera

prin implementarea programului national de restructurare a fortelor cu competente la
frontiera si a programului multianual de modernizare a frontierei de stat;
finalizarea sistemului integrat de observare, supraveghere si control al traficului la

Marea Neagra (SCOMAR);
finalizarea sistemului de paza, supraveghere si control de tip politienesc al

frontierelor;
perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor cu competente la frontiera;
restructurarea invatamantului in domeniul controlului frontierei.
Interconectarea sistemului roman de supraveghere si control al frontierei la infrastructura

europeana in domeniu, prin:
-
racordarea la bazele de date si informatii europene privind controlul si supravegherea

frontierelor;
alinierea deplina la normele si practicile in domeniu.
4.24.3. Cooperarea poliieneasc

Situaia actual
Programul si politicile de reforma ale Ministerului de Interne au in vedere alinierea Politiei
Romane la standardele Uniunii Europene, in vederea transformarii intr-o institutie civila, cu
regim de serviciu public in folosul persoanei si comunitatilor locale.
La elaborarea acestora s-au avut in vedere documentele UE, in special cele ale Consiliului
European de la Amsterdam.
In domeniul armonizarii cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar, se urmareste implementarea
unei legislatii moderne si complete in domeniul justitiei si afacerilor interne, extinderea si
diversificarea activitatilor de prevenire si combatere a criminalitatii, aplicarea principiilor de
dezvoltare a carierei politistului si managementul resurselor umane, care vor contribui la sporirea
credibilitatii in plan intern si extern a Politiei Romane.
In sedinta Executivului din data de 9 martie 2001 s-a aprobat Proiectul Statutului Politistului si
Proiectul de modificare a Legii nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane,
care au fost inaintate Parlamentului Romaniei spre adoptare in regim de urgenta.
Noul proiect al Statutului Politistului defineste politistul ca functionar public civil, cu statut
propriu, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite prin lege Politiei
Romane ca institutie specializata a statului.
De asemenea, legea reglementeaza:
-
selectionarea, pregatirea, acordarea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii

si grade profesionale;
drepturile si indatoririle politistului ;
restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati;
276
infiintarea Corpului National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, ca forma de

organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit al politistilor;
recompense si sanctiuni;
intreruperea si incetarea raporturilor de serviciu ale politistului.
Noua reforma structural-functionala a Inspectoratului General al Politiei si a unitatilor teritoriale,

inceputa in 1999, urmareste regruparea logica a componentelor judiciare, de siguranta publica si
respectiv administrative, descentralizarea actului decizional, intarirea si dinamizarea unitatilor
locale, eliminarea paralelismelor functionale interne si in planul cooperarii, restrangerea
atributiilor de executie ale Inspectoratului General al Politiei si fixarea clara a celor de
reprezentare, conceptie, conducere si control ale aparatului central.
Reorganizarea structurala si functionala a Politiei Romane a urmarit, intr-o prima faza, reasezarea
structurilor Inspectoratului General al Politiei si ale unitatilor teritoriale in trei componente de
baza: politia judiciara, politia de siguranta publica, politia administrativa.
Tinand cont de evolutia situatiei operative la nivelul Inspectoratului General al Politiei si
Inspectoratelor Judetene de Politie, urmeaza ca in cel mai scurt timp sa se infiinteze structuri
independente de combatere a criminalitatii in domeniul armelor, explozivilor si substantelor
toxice.
In scopul eficientizarii identificarii infractorilor pe baza examinarii si compararii amprentelor
gasite la locul comiterii infractiunii cu cele stocate in baza de date, s-a finalizat dezvoltarea si
completarea sistemului AFIS 2000 de codificare, stocare, comparare si examinare automata a
urmelor si impresiunilor papilare.
In aplicarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, s-a infiintat, la
nivelul Inspectoratului General al Politiei, Directia politiei economico-financiare, un
compartiment specializat in combaterea spalarii banilor.
La data de 8 mai 2000 a fost adoptata Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie. Activitatea normativa, impreuna cu latura operativa a acestei
activitati (care cade si in sarcina organelor de politie, dar in principal constituie domeniul
Parchetului), stau permanent in atentia Inspectoratului General al Politiei, facand obiectul unor
analize periodice si al unor programe specifice, asa dupa cum este cazul proiectului de infratire
institutionala Ro IB/INT.01.a, care include printre obiective elaborarea unor strategii de
combatere a coruptiei.
In acelasi plan se situeaza eforturile de incheiere, in comun cu Parchetul, a unei noi Conventii de
infratire institutionala care sa vizeze numai domeniul combaterii coruptiei (cu Spania), precum si
activitatile de instruire si participare a politistilor romani specializati la activitati cu caracter
international, dintre care citam: Programul OCTOPUS II, CEMN, Centrul Regional pentru
combaterea infractionalitatii transfrontaliere si actiunile cuprinse in programele de colaborare cu
institutii omologe din Statele Membre ale Uniunii Europene.
In baza Programului guvernamental pentru perioada 2001-2004, a documentelor elaborate la
nivelul Ministerului de Interne, a concluziilor si sugestiilor facute de expertii din Statele Membre
ale UE participante la Proiectul de infratire institutionala RO.IB.INT.01a, la nivelul
Inspectoratului General al Politiei au fost fixate pe termen scurt urmatoarele obiective strategice:
-
Proiectarea unei noi structuri a Politiei Romane in acord cu traditiile acesteia si cu principiile
de organizare si functionare a institutiilor similare din alte state, in special membre UE, prin:
277
transformarea aparatului central al Inspectoratului General al Politiei intr-o structura

supla de conducere si control prin ridicarea pragului de competenta;
deplasarea activitatilor operative si de executie catre unitatile teritoriale de politie;
reorganizarea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si a

Inspectoratelor Judetene de Politie corespunzator principiilor aplicate la nivelul
Inspectoratului General al Politiei;
restructurarea Inspectoratelor de Politie Transporturi;
constituirea unor structuri specializate pentru combaterea noilor forme de

criminalitate: informatica, trafic international cu fiinte vii, atentate;
infiintarea in cadrul Politiei Economico-Financiare a unor structuri de combatere a

criminalitatii ecologice si a celei din domeniul jocurilor de noroc;
infiintarea la nivel central si teritorial a unor structuri pe linie de patrimoniu culturalnational;
restructurarea Directiei de combatere a crimei organizate prin crearea a doua unitati:

Directia Antidrog si Directia de Combatere a Crimei Organizate;
infiintarea unui birou de metodologie si studii in domeniul pregatirii cadrelor din

unitati;
reorganizarea unitatilor de invatamant ale Politiei, in raport cu obiectivele stabilite

pentru domeniul de management al resurselor umane;
infiintarea, la nivelul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratelor Judetene de

Politie, de structuri independente care sa combata criminalitatea din domeniul
armelor, explozivilor si substantelor toxice.
Elaborarea si promovarea de proiecte de acte normative si masuri institutionale care sa

permita reorganizarea structurilor politienesti si optimizarea cadrului legislativ in vederea
cresterii eficientei activitatii de prevenire si combatere a criminalitatii si transformarii Politiei
Romane intr-o institutie civila, in vederea alinierii la normele UE incidente in materie. La
nivelul anului 2001, in afara dezbaterii si promulgarii in regim de urgenta a Statutului
Politistului si modificarilor la Legea privind organizarea si functionarea Politiei Romane, sunt
avute in vedere elaborarea si inaintarea spre aprobare si promulgare a urmatoarelor acte
normative:
-
Legea privind Codul Rutier;
Legea privind Politia Comunitara, cu finantare de la bugetul local;
Legea pentru combaterea crimei organizate;
Legea privind tortura si alte pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane ori
degradante;
Legea privind regimul precursorilor;
Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1999 referitoare la

transformarea amenzii contraventionale in prestarea unei munci in folosul
comunitatii;
Legea privind regimul juridic al armelor si munitiilor.
Ministerul de Interne va continua eforturile pentru incheierea unor noi protocoale si acorduri de
colaborare cu institutii similare din tarile membre ale UE.
278
In domeniul managementului resurselor umane, este avuta in vedere necesitatea reorganizarii

structurale si functionale a sistemului de formare, pregatire continua si educatie a
personalului Politiei Romane, prin:
-
atribuirea unor competente sporite sefilor unitatilor teritoriale de politie in domeniul

gestionarii resurselor umane (incadrare, promovare, mutare);
imbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a candidatilor pentru institutiile de

invatamant politienesc;
perfectionarea continua a sistemului de pregatire la locul de munca;
participarea la seminarii, conferinte, cursuri de pregatire s.a., organizate impreuna cu

institutii similare din strainatate, organizatii non-guvernamentale, reprezentante
diplomatice etc.;
reproiectarea instrumentelor de evaluare a performantelor profesionale individuale, in

vederea imbunatatirii gestionarii personalului politienesc;
perfectionarea sistemului de promovare a personalului, exclusiv pe criteriile

profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei;
dezvoltarea unei politici coerente in domeniul salarizarii;
realizarea unui sistem informatic unitar de gestiune a resurselor umane;
reproiectarea sistemului normativ de stimulare si recompensare a personalului,

conform standardelor europene in materie (Carta Sociala Europeana);
identificarea necesarului de protectie psihologica a personalului, stabilirea

modalitatilor de prevenire si diminuare a stresului profesional, precum si de
recuperare a personalului afectat.

-
Imbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie, dezvoltarea infrastructurii care sa

permita intensificarea luptei impotriva crimei organizate;
Infiintarea de noi sectii de politie in municipiul Bucuresti si alte municipii mari din tara;
Promovarea unei legi speciale cu privire la prelucrarea datelor personale de catre politie;
Imbunatatirea capacitatii fortelor de politie de a coopera cu INTERPOL si EUROPOL;
Sporirea capacitatii de lucru a sistemelor informatice, care sunt supraincarcate datorita

cresterii criminalitatii, si oferirea posibilitatii conectarii la sistemul informatic national;
Dotarea cu echipament de tehnica de calcul si transmisie date pentru reteaua informatica

locala la nivelul Biroului National INTERPOL;
Trecerea unor structuri si competente de ordine publica, ce revin in prezent Corpului

Gardienilor Publici, in structurile Politiei de Siguranta Publica si continuarea programelor de
pregatire a personalului politienesc de toate gradele.
279
4.24.4. Combaterea drogurilor i a crimei organizate

Situaia actual
Perioada actuala se caracterizeaza prin tendinta foarte puternica de transformare a Romaniei
dintr-o tara de tranzit intr-o piata de desfacere si depozitare. Se remarca continuarea eforturilor
institutiilor cu responsabilitati in domeniu, in vederea insusirii conceptelor internationale de lupta
impotriva drogurilor, mai ales a celor promovate de Uniunea Europeana, in conformitate cu
realitatile nationale. Romania este deschisa cooperarii internationale, in acest domeniu existand
mai multe acorduri recente:
-
Legea nr. 64/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul
Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea in combaterea producerii si traficului ilicit
de stupefiante si substante psihotrope, a folosirii inadecvate a farmacodependentei, semnat la
Bucuresti, la 22 octombrie 1999;
Legea nr. 67/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul
Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, a substantelor
psihotrope, a terorismului, precum si a altor activitati ilegale, semnat la Bucuresti, la 17
septembrie 1999;
Legea nr. 50/2001 pentru ratificarea Conventiei intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Regatului Belgiei privind cooperarea politieneasca, semnata la Bucuresti, la 14 aprilie 1999.
Referitor la revizuirea prevederilor care au drept scop prevenirea utilizarii sistemului financiar in
spalarea veniturilor provenite din activitati criminale, in general, si a infractiunilor legate de
traficul de droguri, in particular, masurile avute in vedere sunt amendarea Codului de Procedura
Penala cu prevederi privind protectia martorilor pe timpul procesului penal, modalitati speciale
de interogare, verificarea probelor si examinarea incrucisata. De asemenea, Ministerul de Interne
elaboreaza in prezent un Proiect de lege privind protectia martorilor si normele specifice de
aplicare a masurilor de protectie a martorilor stabilite de lege.
Proiectul ofera premise pentru o reala protectie a martorilor, elimina hartuirea lor in timpul
proceselor si mareste increderea lor in securitatea personala. A fost infiintat un oficiu national
pentru analizarea informatiilor relevante dupa adoptarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor.
La inceputul lunii august 2000, a fost promulgata Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri, care completeaza cadrul legal in materie, tinand seama
de conventiile internationale, recomandarile si directivele ONU, ale Consiliului Europei si
Uniunii Europene.
In principal, noua lege cuprinde norme referitoare la :
-
definirea unor termeni de specialitate ;
reprimarea producerii si traficului ilicit de substante aflate sub control, respectiv incriminarea
si pedepsirea infractiunilor la regimul acestor substante;
norme speciale de procedura referitoare la persoanele inculpate, mijloacele de proba si

activitatile procedurale desfasurate in cazul unor asemenea infractiuni;
masuri pentru combaterea consumului ilicit de droguri (cura de dezintoxicare, masuri de

supraveghere, consecintele juridice ale supunerii la tratamentele de dezintoxicare).
De asemenea, legea stabileste principalele definitii juridice in materie (consum ilicit, toxicoman,
cura de dezintoxicare, investigator acoperit, livrare controlata, etc.) si completeaza cadrul
sanctionator cu noi infractiuni prevazute in art. 2-14, care prevad in mod expres circumstantele
280
agravante pentru persoanele care au comis astfel de infractiuni (art.14) circumscrise acestui
domeniu, altele decat cele prevazute in Codul Penal.
Un capitol aparte este dedicat modului in care drogurile pot fi distruse, exceptiile de la distrugere,
precum si reprezentantii ministerelor care fac parte din comisia de distrugere a drogurilor.
De o importanta majora este capitolul referitor la cura de dezintoxicare si supravegherea
medicala a toxicomanilor in vederea reabilitarii si reinsertiei lor sociale.
Totodata, prin noua lege, institutia livrarii supravegheate este pusa in conformitate cu prevederile
Conventiei Natiunilor Unite din 1988.
O noutate in legislatia penala romaneasca o constituie prevederile art. 22, privind folosirea
investigatorilor acoperiti in actiunile de combatere a retelelor de narcotrafic, fapt ce indreptateste
afirmatia ca activitatea politiei in domeniu va fi mult mai eficienta, existand sanse reale de
penetrare a retelelor de traficanti pana in nucleul acestora.
O alta sarcina importanta ce deriva din noua lege revine formatiunii centrale de reprimare a
traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei, care este unica formatiune ce
coordoneaza si centralizeaza toate datele din acest domeniu. Responsabilitatea in acest caz are
doua valente, in plan preventiv pentru cunoasterea evolutiilor fenomenului, dar si in plan
represiv pentru directionarea eficienta a activitatilor referitoare la reducerea ofertei. In scopul
intaririi capacitatii institutionale pentru aplicarea legii, au fost luate masuri comune intre organele
de procuratura si politie pentru intocmirea metodologiilor de folosire a investigatorilor acoperiti,
autorizarea acestora, modului de lucru pentru obtinerea mijloacelor de proba, etc.
In vederea completarii legislatiei in materie si a reglementarii problematicii precursorilor si
substantelor chimice esentiale care ajuta la fabricarea drogurilor, a fost initiat un proiect de lege
de catre specialisti din Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Industriei si
Resurselor si Ministerul Sanatatii si Familiei.
In cadrul Parteneriatului cu Comunitatea Europeana, au fost dezvoltate legaturile cu autoritatile
direct implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri in special din Statele
Membre si cele partenere ale Uniunii Europene, dar si din alte state cu experienta, urmarindu-se
indeosebi:
-
Realizarea unui schimb de experienta in domeniul reducerii traficului si consumului ilicit de

droguri;
Imbunatatirea suportului teoretic necesar desfasurarii activitatilor specifice din domeniul

luptei antidrog, pe baza celor mai bune practici din tarile europene;
Cresterea gradului de constientizare a factorilor de decizie, la diverse nivele, cu privire la

extinderea fenomenului drogurilor in Romania;
Realizarea de actiuni in vederea minimizarii efectului nociv al fenomenului drogurilor.
Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor (CILID), infiintat prin Hotarare de

Guvern in luna iulie 1999, isi desfasoara activitatea sub conducerea directa a primului ministru, in
calitate de presedinte, si este format din conducatorii organelor de specialitate ale Administratiei
publice centrale. Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii si Familiei si Directia Generala a
Vamilor elaboreaza, cu ajutorul expertilor din aceste institutii, Raportul anual referitor la situatia
nationala privind traficul si consumul de droguri si evolutia acestora. Acest document ofera o
imagine completa asupra unor aspecte semnificative din problematica drogurilor: legislatia in
domeniu, institutiile abilitate in combaterea fenomenului, sisteme nationale de monitorizare si
informare, punctul focal national, reducerea ofertei de droguri, interventiile de reducere a cererii
de droguri, activitati internationale si de cooperare.
281
Ministerul de Interne impreuna cu Ministerul Justitiei, Ministerul Sanatatii si Familiei si

Ministerul Industriei si Resurselor, au initiat proiectul legii privind regimul precursorilor si
substantelor chimice esentiale care ajuta la fabricarea stupefiantelor, act normativ care va
reglementa un domeniu de stricta actualitate.
Prin activitatile mentionate mai sus, se poate constata o coordonare a actiunilor institutiilor
abilitate care urmaresc si asigura aplicarea mecanismelor controlului drogurilor si respectarea
obligatiilor ce revin Romaniei din conventiile internationale.
De asemenea, se poate constata indeplinirea de catre Comitetul Interministerial a doua dintre
atributiile sale, si anume aceea a intocmirii anual, pe baza datelor furnizate de autoritatile
implicate, a unui raport referitor la situatia nationala privind traficul si consumul de droguri,
precum si cea a pregatirii si formularii de recomandari catre ministerele abilitate cu privire la
cadrul legislativ si pentru armonizarea acestuia cu legislatia ori cu practicile comunitare si
internationale.
Referitor la crearea Centrului National de Lupta Impotriva Drogurilor, s-a stabilit ca acest centru
va fi in subordinea Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor, caruia ii va
furniza datele si informatiile colectate de la ministerele implicate in combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri.
Incepand cu luna martie 2001, s-a realizat restructurarea Directiei de Combatere a Crimei
Organizate intr-o structura supla, care sa raspunda cerintelor actuale de lupta impotriva
criminalitatii organizate. Astfel, a fost creata Directia Generala de Combatere a Crimei
Organizate si Antidrog, in cadrul Inspectoratului General al Politiei, care are in structura sa doua
componente de baza: Directia de Combatere a Crimei Organizate si respectiv Directia Antidrog.
Aceasta masura a fost luata ca urmare a proliferarii fenomenului criminalitatii organizate, precum
si datorita faptului ca Romania s-a transformat dintr-o tara de tranzit si depozitare intr-o tara de
trafic si consum de droguri.
In acest sens, se preconizeaza amenajarea sediului Directiei Generale de Combatere a Crimei
Organizate si Antidrog ca Punct de Monitorizare a traficului si consumului ilicit de droguri si ca
Secretariat al Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor si informatizarea
Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si a serviciilor teritoriale, in
vederea realizarii schimbului operativ de date. De asemenea, Directia Antidrog va fi dotata cu un
aparat gaz cromatograf cuplat cu un detector de masa.
Este de precizat ca, in cadrul programului comun UNDCP-Phare, de intarire a capacitatii de
lupta impotriva drogurilor in Europa de Sud-Est, in cadrul Directiei Generale de Combatere a
Crimei Organizate si Antidrog a fost infiintat un compartiment de analiza a infomatiilor pe linie
de substante stupefiante, dotarea acestuia si pregatirea cadrelor fiind realizate din fondurile
aceluiasi program. La finele anului 2000, specialistii de la Interpol au reusit instalarea a 2 soft-uri
speciale pentru aceasta activitate.
Obiectivele prioritare pe termen scurt sunt dezvoltarea infrastructurii care sa permita accelerarea
luptei impotriva coruptiei si a crimei organizate, optimizarea cadrului legislativ si imbunatatirea
structurilor organizatorice si operationale ale politiei, pentru a caror materializare se are in vedere:
-
Initierea si adoptarea setului de acte normative la nivel de hotarari de guvern, ordine ale
ministrului de interne si dispozitii ale inspectorului generalal politiei, necesare implementarii
Statutului politistului sau reglementarii unor activitati si sarcini noi ce revin politiei;
Sprijinirea MJ in vederea promovarii Proiectului de lege privind combaterea criminalitatii prin

intermediul computerului si a legii pentru combaterea traficului de fiinte umane;
282
Promovarea proiectului de lege privind protectia martorului si a normelor metodologice

aferente;
Promovarea proiectului de lege privind regimul precursorilor;
Adoptarea proiectului Legii privind combaterea crimei organizate;
Aplicarea legii privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;
Efectuarea formalitatilor in vederea ratificarii Acordului european privind traficul ilicit pe

mare, in aplicarea art. 17 al Conventiei ONU impotriva traficului ilicit de stupefiante si
substante psihotrope;
Amenajarea sediului Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog ca

Punct de Monitorizare a traficului si consumului ilicit de droguri si ca Secretariat al
Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor;
Achizitionarea unui aparat gaz cromatograf cuplat cu un detector de masa si instalarea

acestuia la sediul Directiei Antidrog;
Informatizarea Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si a

serviciilor teritoriale in vederea realizarii schimbului operativ de date;
Amenajarea a doua laboratoare zonale de analize droguri (Iasi si Oradea);
Dezvoltarea infrastructurii Centrului Regional SECI si a Centrului Informational Roman

(CIR);
Asigurarea functionarii Centrului Regional SECI si a CIR.

-
Ratificarea Acordului european privind traficul ilicit pe mare, in aplicarea art. 17 al

Conventiei ONU impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope;
Elaborarea si adoptarea de reglementari relevante pentru implementarea acquis-ului

comunitar;
Initierea formalitatilor de aderare la Conventia europeana privind protectia datelor cu

caracter personal;
Infiintarea a doua laboratoare teritoriale pentru controlul drogurilor, in municipiile Oradea si

Iasi;
Formarea personalului Centrului pentru Analiza informatiei financiare si realizarea

infrastructurii necesare;
Dezvoltarea infrastructurii Centrului Regional SECI si a CIR.
4.24.5. Cooperarea judiciar

Situaia actual
Cooperarea judiciara internationala este considerata de autoritatile romane un instrument necesar
pentru a asigura participarea Romaniei la un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei prin procesul
de armonizare legislativa cu reglementarile in vigoare la nivel european.
In acest sens, in ultimii ani au fost facute eforturi in directia crearii cadrului legislativ necesar
pentru a asigura cooperarea in domenii cu implicatii transfrontaliere precum crima organizata,
283
coruptia, frauda si spalarea banilor. Aceste eforturi au constat in armonizarea legislatiei nationale
cu reglementarile existente la nivel european privind elementele constitutive ale infractiunilor in
domeniile mai sus mentionate, precum si in semnarea sau ratificarea conventiilor care nu sunt
deschise numai statelor membre ale Uniunii Europene.
Romania este parte la conventiile multilaterale elaborate sub egida Consiliului Europei, ce
faciliteaza cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in domenii precum extradarea,
asistenta judiciara in materie penala, transferul persoanelor condamnate etc.
In ceea ce priveste conventiile adoptate in cadrul altor organizatii internationale, autoritatile
romane au transmis la OCDE formalitatile pentru dobandirea statutului de membru cu drepturi
depline in Grupul de Lucru privind combaterea coruptiei in tranzactiile comerciale internationale
si se asteapta raspunsul OCDE, intrucat ratificarea Conventiei din acest sistem nu se poate
efectua fara a primi statutul de stat membru.
In anul 2000, Romania a semnat Conventia ONU privind lupta impotriva criminalitatii
organizate transnationale si protocoalele aditionale privind traficul de fiinte umane si de imigranti
ilegali.
Cele doua camere ale Parlamentul Romaniei au adoptat, in 2001, legea privind extradarea, care se
afla in prezent in discutia comisiei de mediere. Ea contribuie la ameliorarea cooperarii judiciare in
materie penala. Legea transpune in intregime principiile Conventiei europene de extradare si
protocoalele aditionale si este armonizata partial cu dispozitiile Conventiei incheiata pe baza art.
K3 din Tratatul Uniunii Europene privind procedura simplificata de extradare intre statele
membre ale Uniunii Europene. Aceasta lege are un rol supletiv in raport cu dreptul international
aplicabil, pe care il completeaza, aplicandu-se numai in baza si pentru executarea normelor
interesand extradarea cuprinse in conventiile internationale la care Romania este parte. Este
introdusa procedura extradarii voluntare, prin care persoana a carei extradare este ceruta are
dreptul sa declare ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea si isi da consimtamantul
de a fi extradat si predat autoritatilor competente ale statului solicitant.
Pentru a asigura participarea Romaniei, in viitor, la spatiul european al libertatii, sigurantei si
justitiei, va fi continuat procesul de armonizare legislativa cu regulile comune existente la nivel
european in materia combaterii criminalitatii organizate, coruptiei, spalarii banilor, traficului de
fiinte umane, dupa cum urmeaza:
-
Adoptarea legii privind asistenta judiciara in materie penala;
Adoptarea legii privind transferul persoanelor condamnate;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei penale a Consiliului Europei privind coruptia;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei civile a Consiliului Europei privind coruptia;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1965 privind notificarea in
strainatate a actelor judiciare si extrajudiciare in cauzele civile si comerciale;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1970 privind obtinerea de probe
in strainatate;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1980 pentru facilitarea accesului
international la justitie;
Adoptarea legii privind asistenta judiciara in materie civila;
Modificarea si completarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii

banilor;
284
Adoptarea legii privind combaterea criminalitatii prin intermediul computerului;
Adoptarea legii pentru combaterea traficului de fiinte umane;
Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind recunoasterea si

executarea hotararilor in materie de incredintare si reincredintare a minorilor, Luxemburg,
1980;
Adoptarea proiectelor de lege pentru modificarea Codului Penal si Codului de Procedura

Penala;
Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor

straine in materie civila si comerciala;
Adoptarea legii privind protectia victimelor;
Adoptarea legii de ratificare a Conventiei privind combaterea coruptiei functionarilor publici

straini in tranzactiile comerciale internationale.
Procesul de pregatire al magistratilor va fi realizat prin cursuri de formare initiala si continua, in

cadrul Institutului National al Magistraturii, precum si prin extinderea pregatirii in legislatia
bancara si financiara, cat si in domeniile noi ale legislatiei, cum ar fi spalarea banilor, traficului de
droguri, migratiei ilegale si a fraudelor comise cu ajutorul computerului.
In vederea aplicarii eficiente si unitare a conventiilor in domeniile de interes pentru cooperarea
penala, in cadrul UE va fi creata reteaua corespondentilor nationali pentru cooperare juridica si
judiciara internationala, ce va fi formata din judecatori si procurori.
-
Continuarea pregatirii magistratilor in domeniile noi ale legislatiei si in legislatia Uniunii

Europene (relevant si pentru puterea judecatoreasca);
Trecerea la aplicarea dispozitiilor din legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar.
4.25. Uniunea vamal

Situaia actual
In procesul de reforma si modernizare a Administratiei Vamale Romane s-a avut in vedere in
special imbunatatirea raportului intre armonizarea legislatiei si aplicarea sa, sprijinirea operatorilor
economici prin simplificarea procedurilor si alte masuri pentru facilitarea comertului, pregatirea
personalului, colectarea veniturilor, intensificarea luptei impotriva fraudei, ameliorarea
fenomenului de coruptie si imbunatatirea cooperarii pe plan national si international.
Evolutiile inregistrate in sectorul vamal au fost posibile atat prin eforturi proprii, cat si prin
asistenta acordata de catre UE prin diverse programe.
In ceea ce priveste preluarea acquis-ului comunitar, fata de progresele facute anterior, la
domeniile in care armonizarea este practic realizata, se pot adauga armonizarea legislatiei in
domeniul marfurilor contrafacute si pirat, prin adoptarea Legii nr. 202/2000 privind masurile
pentru asigurarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de
vamuire, si respectiv armonizarea legislatiei privind exportul bunurilor culturale, prin adoptarea
Legii nr. 182/2000.
La sfarsitul anului 2000, a fost realizata forma tiparita a Tarifului vamal integrat roman - TARIR,
in care au fost integrate taxele vamale si masurile de politica vamala nationale, folosind aceleasi
principii de codificare si integrare din Tariful Vamal Integrat Comunitar - TARIC. Acest
285
instrument urmeaza sa fie transpus in forma electronica in cadrul Sistemului Informatic Integrat
Vamal. Scopul elaborarii acestui instrument vamal national este de a asigura aplicarea uniforma a
reglementarilor vamale.
In cadrul procesului de pregatire a aderarii la Conventia de Tranzit Comun, au fost inregistrate
progrese importante, Romania obtinand, incepand cu luna ianuarie 2001, statut special de
observator in cadrul reuniunilor de lucru pe probleme de tranzit comun. Prevederile referitoare la
marfurile transportate pe cale rutiera se aplica incepand cu data de 10.02.2000 in toate birourile
vamale din Romania.
Structurile infiintate anterior in scopul asigurarii coerentei in pregatirea pentru aderarea la
Conventia de Tranzit Comun au fost intarite si isi desfasoara activitatile in bune conditii.
Exista o permanenta colaborare si informare a principalilor obligati si a asociatiilor garante
asupra evolutiilor si noilor cerinte in privinta tranzitului comun. In programele de pregatire
profesionala a lucratorilor vamali au fost introduse teme specifice Tranzitului comun.
In prezent, se aplica procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru regimurile vamale de
perfectionare activa, export si import.
In luna februarie 2001, Directia Generala a Vamilor a fost reorganizata in baza HG nr.
170/18.01.2001, actuala structura organizatorica, formata din patru directii si patru servicii
independente, divizate pe compartimente cu atributii precise pentru urmarirea si aplicarea acquisului comunitar, fiind mai supla si mai eficienta.
S-a redus numarul directiilor regionale vamale de la 12 la 10, iar birourile de supraveghere si
control au fost trecute in subordinea acestor structuri, pentru o mai buna coordonare a activitatii.
Selectarea condidatilor care urmeaza sa fie angajati in cadrul Administratiei Vamale din Romania,
precum si promovarea in cariera, se fac dupa criteriul competentei si aptitudinilor, pe baza de
concurs.
Se urmareste permanent conduita personalului vamal din punct de vedere al cunoasterii,
respectarii si punerii in aplicare atat a normelor legale cu incidenta in domeniul vamal, cat si a
principiilor de etica profesionala.
In cazul in care se constata abateri de la normele disciplinare, lucratorii vamali sunt sanctionati in
functie de gravitatea faptelor, putandu-se ajunge pana la desfacerea disciplinara a contractului de
munca.
Constientizarea personalului vamal si schimbarea mentalitatilor in acord cu politica de etica sunt
un proces de durata, rezultatele putand fi observate in timp.
Pregatirea profesionala initiala si continua se realizeaza prin Scoala de Finante Publice (care a
inceput sa functioneze in octombrie 2000) si prin dispozitivele de pregatire din teritoriu.
Programele de pregatire au fost elaborate potrivit prioritatilor rezultate din analiza nevoilor de
pregatire, tematica continand, pe langa legislatie si tehnica vamala, si teme educationale si de
comportament pentru personalul vamal, dreptul de proprietate intelectuala, informatica.
In scopul securizarii frontierelor, in special a celor de Nord si Est, au fost alocate resurse
importante, imprumutul obtinut de la Banca Mondiala in acest scop fiind destinat investitiilor in
infrastructura, dotarilor cu echipamente specifice si pregatirii personalului care lucreaza la
frontiera, astfel incat acesta sa efectueze controale eficiente si sa asigure in acelasi timp facilitarea
comertului.
Structura specializata in analize de date si informatii (intelligence) a elaborat si elaboreaza profile
de risc la nivel national pe baza profilelor de risc regionale si locale.
286
S-a imbunatatit colaborarea cu institutiile care au ca sarcina combaterea criminalitatii

transfrontaliere si fluidizarea traficului, incheindu-se protocoale de colaborare cu Inspectoratul
General al Politiei, Garda Financiara si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, precum si
cu compania de transport aerian TAROM si cu DHL.
Administratia vamala asigura transparenta fata de operatorii economici prin publicarea
reglementarilor in Monitorul Oficial, organizarea de simpozioane si conferinte de informare a
acestora asupra schimbarilor sau noutatilor in legatura cu legislatia sau practica vamala.
In domeniul informatizarii activitatii vamale au fost inregistrate progrese, s-au imbunatatit
infrastructura informatica si de comunicatii, aceasta fiind integrata intr-o retea nationala care
acopera in intregime structura organizatorica a Administratiei Vamale.
Procedura de vamuire rapida in sistem informatic pentru marfuri fara grad ridicat de risc este in
curs de generalizare la toate birourile vamale.
Romania a aderat la Conventia internationala privind armonizarea controalelor marfurilor la
frontiera, aceasta intrand in vigoare pentru Romania la data de 10 februarie 2001.
In cursul anului trecut au fost semnate si au intrat in vigoare Acordul intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca
pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor in domeniul vamal si Acordul intre
Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul
vamal.
Obiectivele pe care administratia vamala si-a propus sa le realizeze sunt cele din strategia de
dezvoltare elaborata pentru perioada 2000-2005.
-
Continuarea procesului de armonizare a legislatiei vamale cu cea aplicabila in UE va ramane

o prioritate si se va axa pe crearea conditiilor necesare aplicarii uniforme a legislatiei existente
si pe completarea cadrului legislativ existent;
Procedurile simplificate de vamuire, aplicarea legislatiei privind drepturile de proprietate

intelectuala, controlul utilizarii finale sunt considerate prioritati speciale pentru administratia
vamala;
In acest scop, Administratia vamala va pune in practica toate tipurile de proceduri simplificate de
vamuire, respectiv procedura declararii incomplete si procedura declararii simplificate, pe langa
procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru toate regimurile vamale (angajament
-
In privinta protectiei drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de

vamuire, vor fi incheiate protocoale de colaborare cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci,
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, organismele de gestiune colectiva, asociatiile
antipiraterie;
Se va promova o stransa cooperare cu titularii de drepturi de proprietate intelectuala si vor fi

definitivate bazele de date continand informatii referitoare la titularii de drepturi de proprietate
intelectuala, marfurile originale si marfurile contrafacute.
Va fi asigurata o informare rapida a titularilor de drepturi prin actualizarea paginii de Internet in
vederea depunerii cererii de interventie a autoritatii vamale.
-
In vederea unei armonizari depline in domeniul importului marfurilor destinate unei utilizari
finale, se va elabora si pune in practica in cursul acestui an o reglementare care va fi identica
- in privinta controlului acestor marfuri - cu prevederile comunitare (angajament asumat prin
287
Totodata, se are in vedere aderarea la Conventia internationala privind regimul de admitere

temporara si Conventia privind simplificarea regimurilor vamale - forma revizuita;
Un alt obiectiv prioritar il constituie pregatirea integrarii TARIR in Sistemul Informatic

Integrat Vamal fara perturbarea activitatii vamale operative (angajament asumat prin
Procesul monitorizat de pregatire in vederea aderarii la Conventia de Tranzit Comun va

continua, iar in cursul acestui an vor fi aplicate prevederile referitoare la Tranzitul Comun
pentru marfurile transportate pe cale ferata pentru toate birourile vamale din Romania. Etapa
imediat urmatoare va fi caracterizata prin pregatirea personalului pentru aplicarea normelor
privind varianta modificata a conventiei. Masura va fi urmata de realizarea Compendium-ului
privind regulile si prevederile legale vizand aplicarea Conventiei de Tranzit Comun
Totodata, vor fi avute in vedere dezvoltarea, implementarea si integrarea Noului Sistem de

Tranzit Computerizat (NCTS) in cadrul Sistemului Informatic Integrat Vamal.
-
O atentie particulara va fi acordata controlului operativ al operaiunilor vamale de tranzit

pentru prevenirea incercarilor de sustragere de la vamuire;
Cooperarea intre Vama si Comunitatea de Comert pe baza Memorandum-urilor de inelegere

si a protocoalelor va fi dezvoltata, astfel incat sa raspunda cerintelor activitatii comerciale
intr-o maniera efectiva si eficienta;
Pregatirea profesionala initiala si continua se va desfasura prin Scoala de Finante Publice, la

standardele administratiilor vamale din Statele Membre;
Vor fi luate in continuare masuri pentru ca, in paralel cu imbunatatirea nivelului profesional al
lucratorilor vamali, sa se imbunatateasca profilul etic al acestora. Se au in vedere, printre altele:
pregatirea unui program educational in vederea cunoasterii standardelor, responsabilitatilor,
drepturilor si sanctiunilor prevazute in Statutul personalului vamal, si analizarea cauzelor
diferitelor manifestari ale coruptiei.
-
Una din prioritatile Administratiei Vamale Romane o constituie securizarea frontierelor, in

special a celor de Nord si Est, ale Romaniei;
In acest scop au fost alocate resurse financiare importante, cum ar fi imprumutul de la Banca
Mondiala. Acesta va fi destinat atat investitiilor in infrastructura si dotarilor specifice cu
echipamente pentru supraveghere si control, cat si pregatirii personalului care actioneaza in
aceasta zona.
-
Administratia Vamala Romana isi propune, totodata, consolidarea, stabilizarea si dezvoltarea

Sistemului Informatic Integrat Vamal in vederea eficientizarii activitatii vamale. Se urmareste
definitivarea strategiei informatice, statistice si de comunicatie in scopul sustinerii functiei de
informatizare si comunicare, precum si dezvoltarea de noi aplicatii in vederea extinderii
sistemului informatic existent cu noi functionalitati informatizate;
Prevenirea i combaterea traficului ilicit de droguri si precursori sunt, de asemenea,

preocupari prioritare pentru administratia vamala, care participa, alaturi de alte ministere, la
diferite programe.

Obiectivele pe termen mediu reprezinta o continuare a obiectivelor pe termen scurt si raspund
procesului de integrare specific sectorului vama.
288
Concentrarea eforturilor in vederea inregistrarii saltului calitativ necesar pentru a indeplini

atributiile privind asigurarea controlului la frontiera externa a UE;
Structurile create anterior vor fi consolidate in scopul realizarii unui echilibru intre eficientizarea
vamuirii marfurilor, controlului la frontiera si protectiei cetatenilor si facilitarea comertului.
-
Dezvoltarea infrastructurii vamale, a echipamentelor si dotarilor specifice de supraveghere i

control vamal, corelarea pregatirii resurselor umane cu nivelul standardelor echipamentelor si
al dotarilor specifice, precum si cu noua conceptie de actiune la frontierele de Nord si Est;
Preluarea unor laboratoare in administrarea vamii, in vederea sprijinirii procesului de vamuire

prin stabilirea naturii clasificarii tarifare, originii si valorii marfurilor;
Obinerea acreditarilor necesare pentru laboratoarele antidrog, in scopul recunoasterii in

justitie a analizelor de laborator pentru substantele susceptibile a fi droguri;
Dezvoltarea sistemului de informare, documentare si analiza de risc si selectarea actiunilor

potential ilicite;
Asigurarea transparentei procesului de vamuire prin orientarea activitatilor specifice catre

nevoile clientului;
Dezvoltarea schimbului de informatii cu Comunitatea de Comert prin crearea unor facilitati

tehnice;
Construirea unei baze de date statistice la nivel national, care va cuprinde informatii despre
titularii drepturilor de proprietate intelectuala;
Dezvoltarea fluxului de raportare si informare atat a performantelor, cat si a cazurilor de

conduita inadecvata a personalului vamal;
Structurarea sistemului de comunicare interinstitutionala la nivel national si international prin

imbunatatirea imaginii publice a Administratiei Vamale Romane, ca urmare a aplicarii in mod
riguros a legislatiei specifice, si perfectionarea mecanismelor de comunicare externa cu
administratiile vamale din alte state si organismele internationale cu atributii in domeniul
aplicarii legii. Vor fi promovate relatii stranse de colaborare intre Autoritatea vamala i alte
structuri guvernamentale;
Finalizarea si ratificarea mai multor acorduri privind cooperarea vamala si asistenta

administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor vamale
(Franta, Ungaria, China, Coreea, Israel, etc.);
Furnizarea si orientarea datelor necesare catre nevoile utilizatorilor, la timp si in limita

bugetului existent, prin intermediul Sistemului Informatic Integrat Vamal.
4.26. Relaiile economice internaionale

Situaia actual
In scopul asigurarii unei mai mari coerente intre componenta economica si cea diplomatica a
relatiilor externe, prin HG nr. 21/04.01.2001, Departamentul comertului exterior din cadrul
fostului Minister al Industriei si Comertului a trecut in structura Ministerului Afacerilor Externe,
functionand ca Departament pentru comert exterior si promovare economica. Ministerul
Afacerilor Externe este responsabil de elaborarea, coordonarea si realizarea politicii comerciale a
Romaniei.
Intre primele capitole deschise in cadrul negocierilor de aderare in martie 2000, s-a numarat si
capitolul 26 Relatiile economice internationale. Avand in vedere gradul ridicat de
289
compatibilitate a legislatiei si practicii in materie a Romaniei cu acquis-ul comunitar, acest capitol

a fost provizoriu inchis in mai 2000.
Asa cum rezulta si din documentul de pozitie, Romania accepta acquis-ul comunitar si considera
ca va fi capabila sa-l implementeze in intregime la momentul aderarii. In acest scop, Romania va
intensifica procesul de pregatire astfel incat sa puna in aplicare acquis-ul comunitar in domeniul
relatiilor externe fara a solicita perioade de tranzitie.
Legislatia Romaniei in domeniul politicii comerciale si a relatiilor externe este, in mare masura, in
concordanta cu legislatia Uniunii Europene. Implementarea acquis-ului comunitar nu va
presupune crearea unor noi institutii si structuri administrative.
In ceea ce priveste relatiile comerciale, Uniunea Europeana a ramas principalul partener comercial al
Romanei, acoperind in anul 2000, 59,8% din comertul exterior al Romaniei (63,8% din
exporturile totale ale Romaniei si 56,6% din importuri).
in vederea alinierii graduale la cerintele pietei unice, Romania a raspuns pozitiv initiativei lansate
de Comisia Europeana pentru continuarea liberalizarii comertului cu produse agricole. Astfel, la
sfarsitul lunii mai 2000 au fost finalizate negocierile comerciale dintre Romania si Comisia
Europeana pentru convenirea de noi concesii tarifare in domeniul comertului bilateral cu
produse agricole de baza (negocieri purtate in baza articolului 24.2 din Acordul European), iar in
luna octombrie 2000 pentru vin si bauturi alcoolice. Rezultatele negocierilor au fost aplicate de la
1 iulie 2000 si respectiv de la 1 ianuarie 2001.
Tot in acest context, in lunile aprilie-mai a.c. au fost desfasurate negocieri cu Comisia Europeana
pentru convenirea de noi concesii tarifare in domeniul comertului cu peste si produse din peste.
Acestea au fost finalizate din punct de vedere tehnic la sfarsitul lunii mai 2001, rezultatele
negocierilor fiind in curs de aprobare de catre autoritatile celor doua parti.
In ceea ce priveste obligatiile Romaniei ce decurg din acordurile din cadrul Organizatiei Mondiale a
Comertului (OMC), Romania si-a asumat noi angajamente in domeniul serviciilor cu
telecomunicatii de baza, servicii financiare si tehnologia informatiei. De asemenea, Romania are
calitatea de observator la Acordul OMC privind achizitiile publice, confirmand intentia de a
adera la acest acord. Romania considera ca pentru o participare mai eficienta la acest acord, este
nevoie de o perioada de timp pentru evaluarea aplicarii noii sale legislatii in acest domeniu (OG
nr. 60/2001, publicata in MO nr. 241/11.05.2001, ale carei prevederi se aplica de la data
publicarii).
In domeniul relatiilor multilaterale, obiectivul major avut in vedere este acela al realizarii unei runde
de negocieri. In acest sens, in luna mai 2001 a avut loc, la Ljubljana, Conferinta Ministeriala UE
tari asociate la care s-au stabilit actiunile comune ce vor fi intreprinse pentru pregatirea temeinica
a Conferintei Ministeriale a OMC de la Doha. Romania a sustinut propunerile UE referitoare la:
necesitatea unei Runde cuprinzatoare, neexcluderea nici unui domeniu de la abordare, necesitatea
coordonarii pozitiilor tarilor candidate cu cele ale UE pe problematica OMC.
Romania urmareste ca rezultatele acestor negocieri sa nu afecteze procesul de aderare la UE. In
acest sens, a fost intensificata cooperarea cu UE astfel incat angajamentele care vor fi asumate
in cadrul viitoarei runde de negocieri sa fie in conformitate cu obiectivul de aderare.
Astfel, in domeniul tarifar se are in vedere finalizarea unor negocieri care sa nu stabileasca nivele de
taxe vamale sub cele ale UE. Pentru celelalte domenii, interesele specifice ale economiei
romanesti vor fi coroborate cu obiectivul de integrare. Se va mentine pozitia actuala a Romaniei,
ale carei angajamente in plan multilateral nu creeaza probleme la momentul aderarii.
In domeniul comertului cu servicii, Romania este pregatita sa desfasoare o stransa cooperare cu
Comisia Europeana in scopul armonizarii listei Romaniei de angajamente specifice si listei de
exceptii de la articolul II al GATS cu angajamentele comunitare in domeniu.
290
In perioada de pre-aderare, Romania va adopta masuri pentru monitorizarea si implementarea

politicii UE privind comertul cu produse textile si va coopera strans cu Comisia Europeana in vederea
pregatirii celei de-a treia etape a programului de integrare prevazut in cadrul Acordului privind
textilele si articolele de imbracaminte din cadrul OMC. Este de mentionat faptul ca la faza a doua
de liberalizare (ianuarie 2001), s-a reusit deja includerea unei linii tarifare comune UE-Romania.
In ceea ce priveste negocierile pentru incheierea unor noi acorduri de comert liber, politica Romaniei
este in concordanta cu cea a Uniunii Europene. In acest sens, la 30 ianuarie 2001 a fost semnat
acordul de comert liber cu statul Israel. Acordul de comert liber cu Lituania se afla in stadiul
finalizarii textului, anexelor si protocoalelor, in vederea demararii procedurilor interne de
aprobare a semnarii. Totodata, in a doua parte a anului 2000 au avut loc consultari exploratorii in
vederea studierii posibilitatii incheierii de noi acorduri de comert liber cu Macedonia si Croatia.
Referitor la comertul cu bunuri cu dubla utilizare, in cadrul sistemului national de control al
importurilor si exporturilor de produse strategice au fost perfectionate mecanismele si
procedurile de licentiere si control, cu deosebire cele care privesc aplicarea legislatiei in vigoare.
Pentru alinierea deplina a regimului de control al exporturilor de produse cu dubla utilizare la
legislatia Uniunii Europene, va fi promovat, pana la sfarsitul anului 2001, un proiect de lege in
concordanta cu prevederile Reglementarii CE nr. 1334/2000. De asemenea, sunt in curs de
actualizare, prin hotarari ale Guvernului, lista de produse si tehnologii cu dubla utilizare si lista de
armamente, munitii si alte produse militare, conform modificarilor aprobate de regimurile
internationale de neproliferare si control al exporturilor, transpuse in legislatia comunitara.
Principalul obiectiv pe termen mediu vizat de Romania in domeniul politicii comerciale il
constituie adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala ale Uniunii Europene.
4.27. Politica extern i de securitate comun

Situaia actual
Dialogul politic dintre Romania si UE a capatat noi valente de la ultima versiune a PNAR.
Dialogul politic s-a consolidat la nivel de directori politici si s-a dezvoltat o noua latura a
dialogului cu UE in formatul "15+15" pe tematica politicii europene de securitate si aparare
(PESA). Romania a raspuns pozitiv la toate invitatiile de asociere la declaratiile si demersurile
comune ale UE, aliniindu-se la pozitiile comune ale UE si procedand la implementarea actiunilor
comune adoptate in perioada luata in considerare. Comunicarea si schimbul de informatii s-a
imbunatatit datorita sistemului de informatii ACN.
Seminarul directorilor politici si corespondentilor europeni de la 8 februarie 2000 de la Bratislava
s-a dovedit a fi o abordare inovatoare care asigura un dialog de substanta asupra unor probleme
de interes comun intr-o gama larga a tematicii PESC.
Romania a continuat sa aplice masurile negative adoptate de UE, in special cele indreptate
impotriva Republicii Federative Iugoslavia. In timpul perioadei dinaintea caderii regimului
Milosevici, Romania s-a consultat indeaproape cu UE si considera ca rezultatele alegerilor din
Republica Federativa Iugoslavia din 2000 au fost consecinta eforturilor combinate ale UE, SUA
si tarilor candidate.
Din luna decembrie a anului 2000, Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si
Interzicerea Armelor Chimice (ANCESIAC) a fost integrata in structura Ministerului Afacerilor
Externe. Aceasta va contribui la o mai buna asumare a angajamentelor internationale in acest
domeniu, precum si la armonizarea cu politicile UE in materie de control al exporturilor de arme
conventionale.
291
Romania apreciaza ca, in calitate de Presedintie in exercitiu a OSCE, va coopera eficient in acest
an cu presedintiile suedeza si belgiana ale UE, cu Consiliul UE si cu Comisia Europeana asupra
unei game largi de probleme si in special in ceea ce priveste situatia din Rusia, Republica
Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, conflictele din zona Asiei Centrale si Caucazului si in ce
priveste capacitatile civile pentru managementul crizelor.
Romania saluta dezvoltarile importante in domeniul PESA. La conferinta de angajare a
capacitatilor din 21-22 noiembrie 2000, Romania si-a anuntat oferta sa pentru Forta Europeana
de Reactie Rapida (ERRF). In data de 14 martie 2001, Romania si UE au avut prima intalnire
bilaterala pentru consultari asupra contributiei nationale. Romania considera ca dialogul cadru in
formatul "15+15" propus la Nisa in decembrie 2000, reprezinta o baza buna pentru consolidarea
relatiilor cu UE in viitor.
Este de mentionat faptul ca la capitolul 27 Politica externa si de securitate comuna, negocierile
au fost inchise provizoriu in urma Conferintei de Aderare la nivel ministerial din 14 iunie 2000.
Romania si-a confirmat dorinta de a-si asuma pe deplin obligatii de parteneriat, preluarea
intregului acquis si angajamentele ulterioare in cadrul PESC ce deriva din aderarea la UE.
-
Dezvoltarea unei relatii solide cu UE in domeniul securitatii si apararii printr-o participare

activa la PESA si la dialogul in format 15+15. Romania a prezentat deja un set de
propuneri in vederea substantierii acestui tip de dialog. La nivel operational, Romania va lua
toate masurile necesare pentru ca fortele din oferta sa la ERRF sa fie disponibile conform
angajamentelor prezentate si, in plus, va examina posibilitatea de a aduce o contributie in
domeniul civil al gestiunii crizelor, in special la capitolul forte de politie.
Romania considera ca aceste noi posibilitati de cooperare sunt complementare celor prezente sau
viitoare din contextul NATO. Aderarea la aceasta organizatie va ramane o prioritate a
Guvernului Romaniei si a diplomatiei romanesti.
-
Asigurarea unei presedintii de succes a OSCE, prin:

-
inregistrarea unor progrese in diferitele zone de conflict, si in special in Europa de

Sud-Est, in Republica Moldova si in Caucaz,
identificarea de noi cai pentru revigorarea dimensiunii economice a organizatiei;
propunerea unor noi mijloace de intarire a cooperarii dintre OSCE si alte structuri,
intre care si UE, in domenii precum prevenirea si gestiunea conflictelor.
In acest context, pe perioada presedintiei sale, Romania isi propune sa asigure o comunicare
permanenta si eficienta cu partenerii sai pe tema initiativelor si activitatilor depuse in aceasta
capacitate.
-
292
Dimensiunea regionala va ramane de asemenea o componenta majora a politicii externe a

Romaniei pe termen scurt si mediu. Romania doreste sa-si aduca o contributie activa la
promovarea stabilitatii si securitatii in regiunea balcanica si in Estul Europei, in mod deosebit
in Republica Moldova si Ucraina. Un accent aparte va fi pus pe activitatile Pactului de
Stabilitate, in special pe Masa de Lucru nr. 2, i anume pe implementarea rapida a proiectelor
de infrastructura, retele energetice si restabilirea traficului normal pe Dunare. In egala
masura, atentia va fi acordata activitatilor din cadrul celorlalte doua mese de lucru. Romania
va sprijini implicarea mai profunda a ONG-urilor, extinderea procesului Szeged, dezvoltarea
dialogului inter-religios si va consolida pozitia Centrului Euro-Regional pentru Democratie
de la Timisoara. In acelasi timp, Romania coordoneaza exercitiul de elaborare a initiativei
NATO asupra evaluarii comune a situatiei din Europa de Sud- Est (SEECAP).
4.28. Controlul financiar

4.28.1. Controlul financiar preventiv i auditul intern
Situaia actual
Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 99/1999 privind unele masuri de accelerare a procesului de
reforma si ale Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar
preventiv, s-a realizat baza legala de transfer al functiei de control financiar preventiv de la Curtea
de Conturi a Romaniei la Ministerul Finantelor. Masura a fost intrat in vigoare la 1.01.2000.
In acest sens, incepand cu aceeasi data a fost constituit Corpul controlorilor delegati, care isi
desfasoara activitatea pe baza prevederilor OG nr. 119/1999 si a Normelor metodologice nr.
700.001/2000 aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 33/2000, modificate si completate
cu Normele metodologice nr. 680.035/2000 privind exercitarea controlului financiar preventiv
delegat, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 728/2000. Conducerea Corpului
controlorilor delegati este asigurata de controlorul financiar sef si de doi controlori sefi adjuncti,
care au fost numiti pentru o perioada de 6 ani prin HG nr. 164/2000. La data de 15.03.2001, un
numar de 34 controlori delegati efectuau controlul preventiv la peste 70 de ordonatori de credite
ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale.
Normele mai-sus mentionate sunt aplicabile si activitatii de control preventiv la nivelul
ordonatorilor secundari de credite ai bugetului de stat sau ai altor entitati publice autonome.
Astfel, acest control este exercitat in prezent si la un numar de peste 10 astfel de institutii publice
care isi au sediul in Bucuresti si deruleaza un volum important de fonduri publice.
Prin HG nr. 18/10.01.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,
s-a asigurat independenta functionala a Corpului controlorilor delegati si a Directiei Generale de
Control si Audit Intern.
Controlul financiar preventiv delegat este organizat si pentru Fondul National de Preaderare si
pentru Agentiile de Implementare si se desfasoara in conformitate cu Cadrul specific al
operatiunilor finantate din fonduri Phare, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr.
143/2000.
De asemenea, este organizat si controlul financiar preventiv delegat pentru operatiunile specifice
Ministerului Finantelor Publice privind datoria publica si bugetul Trezoreriei Statului, care se
desfasoara in conformitate cu Cadrul specific aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr.
600/2000.
Legislatia principala in domeniu, respectiv OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul
financiar preventiv, a fost modificata si completata prin OG nr. 85/31.08.2000. In aplicarea
prevederilor OG nr. 85/2000, au fost elaborate Normele metodologice privind cadrul general al
atributiilor si exercitarii controlului financiar preventiv propriu, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 123/2001 (MO nr. 79/15.02.2001).
Activitatea de audit intern este organizata in Ministerul Finantelor Publice in cadrul Directiei
Generale de Control si Audit Intern. In conformitate cu prevederile OG nr. 119/1999, au fost
elaborate Normele metodologice generale de organizare a activitatii de audit intern, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor nr. 332/2000 (MO nr. 96/03.03.2000).
Activitatea de audit intern este descentralizata in cazul fiecarei entitati publice care utilizeaza
fonduri publice si administreaza patrimoniul public. La nivelul aparatului central al Ministerului
Finantelor Publice, auditul intern indeplineste in plus si functiile de evaluare si sinteza, respectiv
de indrumare metodologica si control al respectarii normelor metodologice si procedurilor. De
293
asemenea, Ordinul ministrului finantelor nr. 1070/2000 stabileste modul de desfasurare a

activitatii de audit intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Prin HG nr. 362/2000, s-a stabilit ca functia de inspectie de audit intern, care este destinata
rezolvarii cazurilor punctuale de proasta gestiune financiara in ceea ce priveste utilizarea
fondurilor publice, administrarea patrimoniului public si beneficierea de drepturile speciale sau
exclusive acordate de institutiile publice, este tot o functie exclusiva a Ministerului Finantelor
Publice.
Prin Ordinul ministrului finantelor nr. 661/2000, s-a stabilit ca auditarea fondurilor comunitare
sa fie realizata pentru Fondul National de Preaderare si pentru Oficiul de Contractare si Plati
Phare de catre structura specializata din cadrul Directiei Generale de Control si Audit Intern, iar
pentru celelalte structuri de implementare si plati sa se dezvolte unitati proprii de audit intern.
Pentru asigurarea unui cadru unitar si coerent privind activitatea de audit intern si control
financiar preventiv, Directia Generala de Control si Audit Intern si Directia Control Financiar
Preventiv au elaborat documentul de strategie in domeniul controlului financiar public intern
Policy Paper care a fost inaintat spre aviz Comisiei Europene in luna mai a acestui an. Acest
document cuprinde o analiza a situatiei prezente in acest domeniu, cu mentionarea punctelor
forte si punctelor slabe in implementarea sistemului de control financiar public intern in
Romania, cat si un plan de masuri pe termen scurt si mediu in vederea alinierii activitatii de
control financiar si de audit intern la cerintele acquis-ului comunitar.
La inceputul lunii mai 2001, autoritatile romane au demarat pregatirea documentului de pozitie
pentru capitolul 28 Control financiar. La intocmirea acestui document se va tine seama cu
prioritate de continutul Policy Paper si de directiile de dezvoltare cuprinse in el, si anume
dezvoltarea functiei de coordonare metodologica si functionala a activitatii de audit intern din
sectorul public de catre Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala de Control si Audit
Intern, pe de o parte, si deconcentrarea functiei de control financiar preventiv atat la nivelul
ordonatorilor secundari de credite ai bugetului de stat, cat si la nivelul autoritatilor locale prin
Corpul controlorilor delegati/acreditati, pe de alta parte. Prin aplicarea masurii de deconcentrare
a controlului financiar, Ministerul Finantelor Publice va deveni singura autoritate publica
responsabila de efectuarea controlului financiar preventiv, fie prin aparatul propriu, fie prin
controlori acreditati.
Obiectivele pe termen scurt vizeaza intarirea functiei de control financiar preventiv, respectiv a
celei de audit intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Pentru atingerea acestor obiective
este necesara realizarea urmatoarelor masuri:
a) Modificarea si completarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar
preventiv, pe baza documentului de strategie privind controlul financiar public intern in
Romania Policy Paper (septembrie 2001);
b) Elaborarea si aprobarea sistemului de criterii pentru acreditarea controlorilor din entitatile
publice in vederea aplicarii sistemului unicitatii vizei de control financiar preventiv
(decembrie 2001);
c) Aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea controlului financiar preventiv pentru
fondurile ISPA (iunie 2001);
d) Aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea controlului financiar preventiv pentru
fondurile SAPARD (octombrie 2001);
e) Adoptarea unor masuri legislative eficiente de recuperare a sumelor care au constituit
prejudicii aduse fondurilor publice;
294
f) Precizarea, prin norme metodologice sau alte acte normative, a responsabilitatii in cazurile de
non-eligibilitate a proiectelor sau cheltuielilor, stabilite de catre Comisia Europeana;
g) Elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor
ISPA (iunie 2001);
h) Elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor
SAPARD (octombrie 2001);
i) Coordonarea unitara a luptei contra fraudei si a coruptiei prin desemnarea unui punct unic de
contact cu OLAF (octombrie 2001);
j) Crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea acquis-ului comunitar privind resursele
proprii;
k) Elaborarea manualului de control financiar preventiv (decembrie 2001);
l) Proiectarea unui sistem de training al auditorilor interni si al controlorilor financiari din
structurile centrale si descentralizate ale Ministerului Finantelor Publice, precum si din
celelalte institutii publice, pentru care Ministerul Finantelor Publice beneficiaza de asistenta
tehnica si fonduri in cadrul programelor Phare 1998 si Phare 2000;
m) Includerea in curriculum-ul Scolii Nationale de Finante Publice a unui set de discipline
specifice auditului intern si controlului financiar preventiv (2002);
n) Elaborarea manualului de audit intern pentru activitatea aparatului propriu al Ministerului
Finantelor Publice (2002);
o) Proiectarea procedurilor de riscuri asociate pentru activitatile, actiunile, operatiunile si
deciziile ce implica chelturea fondurilor publice sau utilizarea patrimoniului public (2002);
p) Elaborarea ghidului de evaluare a activitatii de audit intern (2002);
q) Proiectarea pistei de audit pentru cele trei instrumente financiare de pre-aderare Phare,
ISPA, SAPARD (2002);
r) Elaborarea Ghidului de certificare a conturilor entitatilor publice (2002).
Resursele financiare externe pe termen scurt sunt asigurate, pentru semestrul I 2001, de proiectul
Phare RO9804.01.04 privind intarirea functiei de control financiar preventiv in Ministerul
Finantelor Publice, in valoare de 500.000 EURO, care se va derula pana la 1 iulie 2001. De
asemenea, Directia Generala Control si Audit Intern si Directia Control Financiar Preventiv vor
beneficia, incepand cu luna septembrie 2001, de proiectul Phare RO-0006.06, in valoare totala de
2,48 MEURO, destinat imbunatatirii sistemului de control si audit intern al fondurilor publice.
a) Cresterea numarului de controlori delegati cu circa 200 pentru asigurarea descentralizarii
controlului financiar preventiv (acesti controlori isi vor desfasura activitatea in structurile
descentralizate ale Ministerului Finantelor Publice) si finalizarea procesului de acreditare
pentru controlorii din entitatile publice (2003);
b) Punerea in functiune a sistemului informatizat de evidenta a angajamentelor (2003);
c) Elaborarea si aprobarea Normelor metodologice privind contabilitatea angajamentelor
(2003);
d) Definitivarea si generalizarea sistemului de control financiar preventiv prin controlori
delegati/acreditati la nivelul tuturor entitatilor publice (2004).
295
4.28.2. Controlul financiar extern ulterior

Obiectivul general in ceea ce priveste acest sector il reprezint consolidarea capacitatii
institutionale a Curtii de Conturi a Romaniei (CCR) astfel incat sa devina o institutie de audit
extern independenta, profesionala si de incredere, capabila sa contribuie in mod eficace la
descarcarea de gestiune/stabilirea raspunderii legale in ceea ce priveste administrarea fondurilor
publice si sa prezinte Parlamentului Romaniei si Uniunii Europene rapoarte de incredere si de
calitate asupra modului de utilizare a fondurilor publice si a fondurilor UE.
Situaia actual
La solicitarea CCR, in lunile mai-iunie 2000, un grup international de experti provenind din
Institutii Supreme de Audit ale unor tari membre UE (Franta, Marea Britanie, Suedia) plus
Norvegia a efectuat, sub coordonarea SIGMA, un studiu comparativ al capacitatii institutionale
Peer Review. Concluziile si Recomandarile incluse in Documentul de Referinta (Background
Paper) si in Raportul Final SIGMA stau la baza fundamentarii Planului Strategic de Dezvoltare si
a desfasurarii activitatii CCR pe perioada 2001-2004.
CCR a revizuit si completat normele de audit extern, tinand seama de standardele de audit
acceptate pe plan international, a caror aplicare a devenit efectiva incepand cu 1 ianuarie 2001.
Legislatia secundara va fi imbunatatita in continuare in perioada 2001-2004 in cadrul proiectului
finantat de Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (DFID) si al proiectului
de twinning finantat din programul Phare 2000 cu sprijinul Oficiului National de Audit al Marii
Britanii (NAO-UK) si al Curtii de Audit a Greciei, precum si cu sprijinul altor SAI organizate in
sistem Curte (cu activitate jurisdictionala). De asemenea, in Programul Legislativ al Guvernului
Romaniei pentru perioada 2001-2004 este prevazuta modificarea si completarea Legii nr.
94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi in cursul anului 2001.
CCR urmeaza sa fie desemnata drept Organism de Certificare a conturilor Agentiei SAPARD.
Rolul CCR si principalele sale atributii in implementarea Programului SAPARD sunt prevazute
in Acordul Multianual de finantare. In vederea exercitarii acestor atributii au fost intreprinse o
serie de actiuni pregatitoare, dintre care sunt de mentionat:
-
Elaborarea proiectului de Lege privind abilitarea CCR de a verifica fondurile provenite din
asistenta financiara acordata Romaniei de UE si din alte surse de finantare internationala;
Infiintarea unui colectiv in structura CCR responsabil de indeplinirea atributiilor legate de

Programul SAPARD;
Scolarizarea membrilor acestui colectiv cu sprijinul NAO-UK si al Curtii Europene de

Conturi;
Cuprinderea in Programul de Asistenta Tehnica acordata de NAO-UK si finantata de DFID

a sprijinului pentru documentarea membrilor acestui colectiv in vederea elaborarii viitoarelor
norme metodologice privind procedurile de control-audit al fondurilor SAPARD;
Extinderea cunostintelor dobandite la un numar tot mai mare de personal de control al CCR
la nivel central si local in vederea desfasurarii activitatii practice de certificare a conturilor
Agentiei SAPARD, prin editarea si difuzarea de material documentar sub forma de cursuri;
Pregatirea elaborarii normelor metodologice privind procedurile de control-audit, a caror

aprobare este prevazuta pana la 30 octombrie 2001;
CCR face parte din Comitetul de Monitorizare SAPARD;
CCR colaboreaza cu Fondul National (din cadrul Ministerului Finantelor Publice), cu Agentia
SAPARD din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu Ministerul
296
Integrarii Europene, precum si cu celelalte institutii cu responsabilitati in cadrul Programului

SAPARD, pentru asigurarea implementarii acestuia.
In ceea ce priveste formarea profesionala, CCR a infiintat in luna ianuarie 2001 o structura la
nivel de directie pentru perfectionarea pregatirii profesionale a personalului, care a supus
aprobarii conducerii CCR o noua conceptie privind desfasurarea actiunilor in acest domeniu.
Intr-o prima etapa, aceasta se bazeaza in principal pe actiuni de perfectionare a pregatirii
profesionale cu sprijin extern (financiar si la nivel de experti) si cu forte proprii, urmand ca pe
masura crearii nucleelor de formatori in interiorul CCR ponderea sprijinului extern sa scada. In
prezent, sprijinul extern in acest domeniu consta in aportul UE (proiect de twinning in cadrul
Programului Phare 2000 si asistenta tehnica TAIEX), al DFID (asistenta tehnica si scolarizare
asigurata de NAO-UK), al Bancii Mondiale, al Trezoreriei SUA, si al Institutului European din
Romania.
Incepand cu anul 2000, in temeiul noilor reglementari cuprinse in Legea de organizare si
functionare a sa, CCR si-a extins activitatea in domeniul auditului protectiei mediului. In acest
sens, CCR a initiat, impreuna cu o parte din tarile riverane, auditul Conventiei privind cooperarea
in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a fluviului Dunarea (incheiata la Sofia in 1994), care
este in curs de desfasurare.
Conform prevederilor legii, CCR a intocmit si prezentat in luna aprilie 2001 Raportul privind
activitatea si rezultatele Curtii de Conturi pe anul 2000. CCR si-a imbunatatit activitatea de
raportare in relatia cu Parlamentul Romaniei, scurtand perioada dintre incheierea anului financiar
supus controlului si data depunerii Raportului la Parlament. De asemenea, a imbunatatit structura
rapoartelor sale, astfel incat acestea sa permita o perceptie mai corecta din partea Parlamentului si
a opiniei publice prin intermediul mass-media. CCR isi propune sa actioneze in continuare
pentru a spori operativitatea si impactul rapoartelor sale.
Obiectivele pe termen scurt vizeaza consolidarea capacitatii institutionale a CCR, inclusiv cu
sprijin Phare, precum si pregatirea personalului CCR in vederea auditarii utilizarii fondurilor de
pre-aderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana. In acest sens, se preconizeaza
urmatoarele masuri:
-
Demararea, in luna iulie 2001, a proiectului de twinning RO-0006.07, proiect in valoare totala
de 1,775 MEURO si care se va derula pe o perioada de 23 de luni;
Modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de

Conturi pana la finele anului 2001;
Adoptarea, adaptarea si implementarea standardelor internationale de audit extern in vederea

imbunatatirii calitatii auditului extern;
Introducerea unor noi abordari in controlul de legalitate si de regularitate (auditul financiar)

bazate pe aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI si a celor mai bune practici europene. In
acest scop, va fi scolarizat un numar insemnat de specialisti din aparatul central si din
structura de control teritoriala, vor fi elaborate manuale si ghiduri practice de audit financiar
si vor fi imbunatatite normele metodologice existente in prezent, si se vor realiza audituri
pilot;
Initierea si extinderea auditului de performanta prin instruirea unui nucleu de formatori si

realizarea de audituri pilot pentru evaluarea performantei;
Achizitionarea echipamentelor destinate modernizarii infrastructurii informatice a CCR la

nivel central si la nivelul centrelor teritoriale de perfectionare profesionala;
297
Definitivarea Planului Strategic de Dezvoltare a CCR cu sprijinul DFID/NAOUK in cursul

semestrului II al anului 2001.

Obiectivul pe termen mediu se axeaza pe consolidarea capacitatii institutionale a CCR in vederea
asigurarii cresterii responsabilitatii privind modul de gestionare a fondurilor publice, urmarind
combaterea risipei si fraudei, in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In acest
sens se preconizeaza urmatoarele masuri:
-
Imbunatatirea si dezvoltarea cadrului legal al auditului extern;
Adoptarea si adaptarea la contextul national a standardelor de audit financiar acceptate pe

plan international si a bunei practici europene in acest domeniu;
Preluarea si indeplinirea responsabilitatilor de audit extern al fondurilor de pre-aderare

acordate de Uniunea Europeana;
Asigurarea unui nivel ridicat de cunoastere de catre aparatul de specialitate al CCR a

reglementarilor Uniunii Europene in domeniul controlului financiar extern ulterior;
Imbunatatirea activitatii de audit extern prin introducerea Tehnicilor de Audit Asistat de

Calculator (CAAT), dotarea cu echipamente moderne de prelucrare a datelor si programe
informatice specifice la nivelul cerintelor unei asemenea activitati, si selectarea unui personal
bine pregatit din punct de vedere profesional.
4.29. Prevederi financiare i bugetare

Din perspectiva dezvoltarii unei economii competitive, politica financiara va urmari cu prioritate
armonizarea rigorilor stabilitatii macroeconomice cu obiectivul cresterii durabile.
In perioada 2001-2004, atat politica fiscala cat si politica bugetara vor fi subordonate obiectivului
central al politicii economice stabilite prin Programul de Guvernare, i anume relansarea cresterii
economice in vederea indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE.
Situaia actual
In Romania, procesul bugetar se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei, Legii
finantelor publice nr. 72/1996, Legii finantelor publice locale nr. 189/1998, legilor bugetare
anuale si legilor specifice privind infiintarea fondurilor speciale.
In prezent se lucreaza la un nou proiect de Lege a finantelor publice, menit sa alinieze legislatia
primara in domeniul finantelor publice la principiile si practicile europene. Acest important
proiect de lege urmeaza a fi definitivat si depus la Guvern spre aprobare pana la data de
30.09.2001.
In luna aprilie 2001 au fost aprobate Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 (MO nr.
214/26.04.2001) si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2001 nr. 191/2001 (MO
nr. 194/18.04.2001). Politica bugetara pentru anul 2001 a fost construita avand drept coordonate
creterea eficienei i transparenei cheltuielilor bugetare, concretizate prin:
-
stabilirea unor prioritati la nivel national, in functie de cerintele interne si conjunctura

internationala;
stabilirea unor prioritati la nivelul fiecarui minister, in functie de politica sectoriala a acestuia;
298
asigurarea cofinantarii proiectelor si programelor la a caror finantare participa, cu fonduri

nerambursabile sau rambursabile, Uniunea Europeana sau alte organisme financiare
internationale;
asigurarea finantarii domeniilor prioritare stabilite prin angajamentele Romaniei in procesul

de negociere a aderarii la Uniunea Europeana si de pregatire pentru integrarea in structurile
europene si euroatlantice.
In anul 2001 au fost intreprinse deja o serie de actiuni importante, menite sa imbunatateasca
procedurile bugetare, dintre care sunt de mentionat:
a) Prin precizarile metodologice privind elaborarea proiectului bugetului pe anul 2001 s-a
stabilit si intocmirea unor proiectii multianuale pentru perioada 2002-2004.
Estimarile parametrilor bugetari pentru anii 2002-2004 din proiectele bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale vor reprezenta
plafoane orientative de cheltuieli si un mijloc de informare si control pentru Ministerul
Finantelor Publice, Guvern si Parlament privind necesarul de finantat pentru perioada
urmatoare, fara a reprezenta insa resurse anuntate obligatorii pentru ordonatorii principali de
credite. Aceste estimari nu vor fi aprobate de catre Parlamentul Romaniei.
Pentru prima data, Raportul care insoteste proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001 cuprinde
un capitol distinct privind perspectivele macroeconomice 2002-2004, si principalele orientari ale
politicii fiscale si bugetare in perioada 2002-2004. Bugetul de stat pe anul 2001 face tranzitia de la
un ,,buget de resurse catre un ,,buget orientat spre definirea politicilor macroeconomice,
prezentand principalele tinte ale politicii fiscale si bugetare, ceea ce constituie un pas important
pentru imbunatatirea filozofiei bugetare. In acest context, politica bugetara va avea in vedere, in
perioada 2002-2004:
-
extinderea bugetului pe baza de programe la un numar tot mai mare de ordonatori de credite,
in conditiile asigurarii unei fundamentari riguroase a prioritatilor bugetare pe baza raportului
cost-beneficiu;
alocarea unor sume importante cheltuielilor bugetare cu drepturi legate de investitiile in

capital uman (sanatate, educatie);
directionarea de fonduri pentru crearea unui sistem solid de asigurari sociale si de asistenta
sociala;
directionarea cheltuielilor cu protectia sociala spre grupurile realmente defavorizate, simultan

cu eventuala lor reconsiderare in cazul categoriilor la care nu se justifica anumite cheltuieli;
incurajarea politicilor de dezvoltare regionala, in vederea inlaturarii disparitatilor dintre

regiuni, actiune facilitata si de fondurile de tip structural acordate de UE prin programele
ISPA si SAPARD.
b) Elaborarea fiselor obiectivelor de investitii, anexate la proiectele bugetelor ordonatorilor

principali de credite, asfel incat sa cuprinda atat creditele bugetare aferente anului 2001, cat si
angajamentele bugetare pana in anul 2004 si anii ulteriori, dupa caz.
c) Prin OU nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare (MO nr.
110/5.03.2001), un numar de 7 fonduri speciale au fost incluse in bugetul de stat si a fost
desfiintat un alt fond special (fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje,
echipamente si instalatii industriale), ceea ce va contribui la simplificarea si cresterea
transparentei procedurilor bugetare, avand in vedere faptul ca fondurile speciale conduc la
fragmentarea bugetului si reflecta un mod de colectare de venituri si de evitare a competitiei
pentru resurse.
Fondurile speciale care au fost incluse in bugetul de stat sunt:
299
fondul special pentru sanatate publica;
fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap;
fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea

frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale;
fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;
fondul special al aviatiei civile;
fondul special pentru sustinerea invatamantului de stat;
fondul national pentru solidaritate.
In prezent, se constituie distinct, ca anexe la legile bugetare, urmatoarele fonduri speciale:

-
fondul de asigurari sociale de sanatate;
fondul pentru plata ajutorului de somaj;
fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;
fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic;
fondul special pentru protejarea asiguratilor.
In viitor, Ministerul Finantelor Publice va adopta o politica stricta pentru reducerea numarului si
prevenirea formarii de noi fonduri.
d) Extinderea numarului de ministere si agentii guvernamentale care utilizeaza alocarea bugetara
pe baza de programe. Incepand din anul 2000, bugetul pe baza de programe a fost introdus
experimental la un numar de 8 ministere si agentii guvernamentale, iar in anul 2001 sistemul a
fost extins la un numar de 13 institutii guvernamentale (12 ministere si o agentie), crescand
astfel transparenta bugetului prin oferirea de informatii nu numai asupra modului de utilizare
a fondurilor puse la dispozitia institutiilor, dar si asupra eficientei cheltuirii acestora.
e) Participarea Romaniei la exercitiul anual de supraveghere fiscala multilaterala in perioada de
pre-aderare instituit de UE pentru tarile candidate la aderare, in vederea asimilarii
metodologiei si tehnicilor comunitare privind supravegherea fiscala (ESA 95) in contextul
Uniunii Economice si Monetare. Astfel, autoritatile romane au transmis Comisiei Europene,
in noiembrie 2000, cu caracter experimental, prima notificare privind deficitul bugetar si
datoria publica, iar la data de 30.03.2001 a fost transmisa prima raportare oficiala.
Procesul investitional se desfasoara in baza Legii finantelor publice nr.72/1996, care stipuleaza ca
responsabilitatea stabilirii prioritatilor sectoriale, a nominalizarii obiectivelor in continuare si a
celor noi, precum si repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in listele de investitii, in limita
fondurilor prevazute in proiectul de buget, revine ordonatorilor principali de credite.
In domeniul datoriei publice, Legea nr. 81/1999 a datoriei publice, pentru aplicarea careia au fost
emise Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1631/1999,
modificate si completate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 672/2000, contine o serie de
prevederi comune cu Regulamentul Consiliului nr. 2728/1994 din 31 octombrie 1994, prin care
se infiinteaza un Fond de garantare pentru imprumuturi si garantii acordate unei terte tari. Aceste
prevederi se refera la:
-
destinatia fondului: acoperirea riscurilor financiare decurgand din contractarea de credite;
alimentarea fondului: varsaminte de la buget, dobanzile la disponibilitatile fondului, sume

incasate de la debitori;
aplicarea de cote procentuale la valoarea imprumutului garantat pentru alimentarea fondului;
300
raportari referitoare la utilizarea fondului.
Exista insa unele diferente intre Fondul de risc din legislatia nationala si cel de garantare, care
vizeaza aspecte legate de beneficiarii acoperirii riscurilor financiare, modul de constituire,
alimentarea, modalitatea de aplicare a cotelor procentuale pentru alimentarea fondului, volumul
varsamintelor de la buget, gestionarea, si raportarea cu privire la utilizarea fondurilor.
Referitor la procesul de derulare a fondurilor Uniunii Europene de care beneficiaza Romania,
acesta se realizeaza prin intermediul Fondului National de Preaderare, directie generala din cadrul
Ministerul Finantelor Publice aflata sub directa coordonare a Responsabilului National cu
Autorizarea Finantarii (Phare si ISPA).
Fondul National are ca functie principala managementul financiar al programelor Phare, ISPA si
SAPARD, avand responsabilitatea finala pentru utilizarea fondurilor comunitare.
In ceea ce priveste Programul ISPA, urmare aprobarii in anii 2000 si 2001 a unui prim set de
proiecte de catre Comisia Europeana, in perioada urmatoare va incepe derularea efectiva a
fondurilor prin Fondul National.
In ceea ce priveste Programul SAPARD, pentru care au fost semnate la inceputul anului 2001
Acordul Multianual de Finantare si primul Acord Anual de Finantare, Fondul National va fi, de
asemenea, recipientul fondurilor SAPARD alocate tarii noastre in perioada 2000-2006, si va fi
Autoritatea Competenta pentru acreditarea interna a Agentiei SAPARD.
Obiectivul prioritar il constituie intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Finantelor
Publice prin continuarea restructurarii finantelor publice, in scopul realizarii unui management
viabil al fondurilor publice si prin imbunatatirea managementului financiar si controlului
fondurilor Uniunii Europene derulate prin Fondul National.
In acest sens, se vor intreprinde urmatoarele masuri:
-
Consolidarea capacitatii administrative a institutiilor implicate in procesul bugetar, inclusiv a

capacitatii de management a fondurilor publice, prin aprobarea de catre Parlament a
proiectului noii legi privind finantele publice;
Elaborarea legislatiei secundare pentru implementarea coerenta a noii legi privind finantele
publice;
Instituirea unui mecanism de selectie, prioritizare si programare a investitiilor publice si

elaborarea unui Program de Investitii Publice (PIP) care sa tina cont de constrangerile
financiare si sa reflecte prioritatile Guvernului, in vederea reducerii numarului mare de
proiecte de investitii, precum si a utilizarii eficiente a resurselor disponibile pentru finalizarea
acelor proiecte care sustin strategia de dezvoltare economica;
Implementarea unei metodologii de selectare si programare a cheltuielilor de capital in cadrul

procedurilor bugetare;
Analizarea relatiei dintre PIP si procesul bugetar cu scopul intaririi acesteia prin stabilirea
unui mecanism pentru determinarea prioritatilor, inclusiv in ceea ce priveste alocarea
resurselor bugetare;
Imbunatatirea sistemului de management al Trezoreriei. In acest sens, prin HG nr. 18/2001

privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, in organigrama acestui
minister a fost inclusa Unitatea de Management al Trezoreriei, ce se va realiza cu finantare de
la Trezoreria SUA;
301
Imbunatatirea gradului de aliniere la normele ESA 95 in cadrul notificarii anuale a deficitului

bugetar si datoriei publice;
Imbunatatirea coordonarii activitatii de armonizare legislativa si integrare europeana din

Ministerul Finantelor Publice.

Obiectivele prioritare pe termen mediu sunt:
-
Controlul deficitului bugetar. In acest sens, cheltuielile bugetare vor fi dimensionate prin
prisma surselor de venituri si a cerintelor de finantare non-inflationista a sectorului public, cu
preponderenta din surse externe. Totodata, se va urmari permanent imbunatatirea gradului
de colectare a veniturilor bugetare;
Continuarea asigurarii transparentei utilizarii fondurilor publice;
Realizarea unui buget national prin prisma prioritizarii cheltuielilor in functie de cerintele
interne si conjunctura internationala, in scopul cresterii eficientei cheltuielilor bugetare;
Imbunatatirea gradului de aliniere la normele ESA 95 in cadrul notificarii anuale a deficitului

si datoriei guvernamentale;
Pregatirea Fondului National pentru aplicarea noului sistem de descentralizare extinsa

(EDIS) pentru programele Phare si ISPA;
Imbunatatirea coordonarii activitatii de armonizare legislativa si integrare europeana din

Ministerul Finantelor Publice.
302
5.
REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE
Situaia actual
Unul dintre cele mai importante evenimente survenite in perioada scursa de la elaborarea
precedentei editii a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (mai
2000), il constituie organizarea alegerilor locale si generale in lunile iunie, respectiv noiembriedecembrie 2000. Alegerile s-au desfasurat in mod democratic, pe baza reglementarilor in vigoare
si sub controlul jurisdictiei constitutionale.
Pe 28 decembrie 2000, noul Parlament al Romaniei a adoptat Hotararea nr. 39/28.12.2000, prin
care acorda incredere Guvernului Romaniei pentru realizarea programului sau de guvernare.
Programul de Guvernare (MO nr.700/2000) porneste de la optiunea - larg manifestata pe plan
politic, economic si social - de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice si in Uniunea
Europeana si se bazeaza pe scenariul restructurant al Strategiei nationale de dezvoltare
economica a Romaniei pe termen mediu, transmisa in luna martie 2000 Comisiei Europeane.
Programul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei administratiei publice centrale
si locale, pornind de la evaluarea Comisiei Europene asupra situatiei din acest domeniu.
Programul urmareste, in mod special, intarirea treptata a capacitatii administrative a Romaniei de
a indeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeana.
Pentru a indeplini obiectivul 9.1.1. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si
locale al capitolului IX Reforma administratiei publice centrale si locale. Dezvoltare regionala
din Programul de Guvernare, Guvernul Romaniei a adoptat OU nr. 2/2000 pentru stabilirea
unor masuri privind infiintarea, organizarea/reorganizarea sau functionarea, dupa caz, a unor
ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale, si institutii publice.
Structura guvernamentala, modificata prin actul normativ sus-mentionat, reprezinta cadrul de
modernizare si adaptare a administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti. In
acest sens, se evidentiaza infiintarea unor ministere noi (Ministerul Integrarii Europene,
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si
Cooperatie), reorganizarea altora, transformarea unor agentii guvernamentale in ministere sau
trecerea acestora in coordonarea unor ministere.
Procesul de reorganizare s-a extins si la nivelul structurii ministerelor si a organelor de specialitate
din subordinea Guvernului.
Ministerul Administratiei Publice a fost infiintat prin OU nr. 291/2000, iar functionarea si
organizarea acestuia a fost reglementata prin HG nr. 8/2001. Ministerul Administratiei Publice,
ca minister de sinteza, asigura aplicarea strategiei si a Programului Guvernului in domeniul
administratiei publice locale si monitorizeaza, in numele Executivului, elaborarea si aplicarea
programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale.
Ministerul Administratiei Publice acorda o atentie deosebita aplicarii Legii nr. 1/2000 (MO nr.
8/12.01.2000) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 (MO nr.
37/20.02.1991) si cele ale Legii nr. 169/1997 (MO 229/04.11.1997). Nearmonizarea exigentelor
tehnice dintre cadastrul agricol si cadastrul general impiedica, in anumite zone, inregistrarea in
Cartea funciara a titlurilor de proprietate emise in baza Legii nr. 18/1991, ceea ce creeaza
nemultumiri ale cetateanului, necesita costuri suplimentare si ingreuneaza circulatia juridica a
terenurilor.
Activitatea Ministerului Administratiei Publice se concentreaza, de asemenea, si asupra aplicarii
Legii nr. 54/1998 (MO nr. 102/04.03.1998) privind circulatia juridica a terenurilor si a Legii nr.
303
7/1996 (MO nr. 61/26.03.1996) privind cadastrul si publicitatea imobiliara. Legea nr. 54/1998
stabileste cadrul juridic al functionarii pietei terenurilor in Romania, reglementand modul in care
terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre
vii.
In ceea ce priveste cadastrul si publicitatea imobiliara, Legea nr. 7/1996 creeaza un sistem unitar
de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea,
reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri
imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. In prezent,
Ministerul Justitiei si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC) deruleaza
un imprumut acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, care contine
un program in 11 judete (Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Calarasi, Constanta, Giurgiu, Ialomita,
Neamt, Teleorman, Vrancea) pe componenta publicitate imobiliara, si in 7 judete (Dambovita,
Galati, Prahova, Sibiu, Arad, Salaj, Suceava) si pe componenta cadastru, program menit sa
finanteze pe de o parte crearea noilor carti funciare si, pe de alta parte, introducerea cadastrului
general. Acest program se desfasoara in baza OG nr. 21/1998 pentru ratificarea Acordului de
imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare privind
Proiectul cadastrului general si publicitatii imobiliare, in suma de 25,5 milioane USD, semnat la
Washington la 23 ianuarie 1998 (MO nr. 42/30.01.1998), aprobata ulterior prin Legea nr. 132 din
4 mai 1998.
In sprijinul aplicarii Programului de Guvernare, care prevede in cadrul capitolului IX, obiectivul
9.1.10., initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor existente in domeniul
administratiei publice si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile prevazute de
Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale, a fost publicat in MO nr.
204/23.04.2001 actul normativ fundamental in baza caruia se organizeaza si functioneaza
administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale, Legea administratiei publice locale nr.
215/2001.
Legea nr. 215/2001 defineste clar principiile de baza ale functionarii administratiei publice locale,
reglementand, intr-un mod mult mai detaliat fata de vechea Lege a administratiei publice locale
nr. 69/1991, republicata, drepturile si obligatiile alesilor locali, institutia prefectului, dreptul
consiliilor locale si judetene de a crea si dezvolta cooperari, asocieri si infratiri cu alte institutii sau
organisme din tara si din strainatate. Acest act normativ contine dispozitii cadru esentiale privind
autonomia locala, stabilirea numarului de consilieri pe considerente economice si de
functionalitate, intarirea legaturii dintre administratie si cetatean. Legea stabileste dreptul
cetatenilor ce apartin minoritatilor nationale de a folosi limba materna in raporturile cu
autoritatile administratiei publice locale, daca au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
unitatii administrativ-teritoriale. In scopul coordonarii politicilor locale si al armonizarii acestora
cu cele guvernamentale si sectoriale, la nivelul fiecarui judet se va organiza, conform acestei legi,
cate un comitet operativ-consultativ alcatuit din prefect si presedintele consiliului judetean,
subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al prefecturii si secretarul
consiliului judetean si primarul municipiului resedinta de judet.
Prin Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale s-au instituit norme, mecanisme,
proceduri care delimiteaza, in mod clar, constituirea si utilizarea resurselor financiare ale
comunitatilor locale fata de cele ale bugetului de stat. A crescut gradul de autonomie a
autoritatilor administratiei publice locale in stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea surselor
de venituri ale bugetelor locale, precum si in alocarea acestora in functie de prioritatile si
specificul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
S-a creat, de asemenea, un grad sporit de autonomie in stabilirea si alocarea resurselor financiare
in domeniile investitionale si in strategiile de dezvoltare economico-sociala locala durabila,
precum si posibilitatea de asociere si angajare de resurse financiare in programe de cooperare
zonala, regionala si transfrontaliera.
304
Autoritatile locale au acum dreptul de a accede, pentru contractarea de imprumuturi, pe piata

libera de capital, fara garantii guvernamentale. Imprumuturile de pe piata interna sau
internationala de capital pot fi garantate cu propriile resurse ale comunitatilor locale, precum si
cu patrimoniul privat al acestora.
Transferurile financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale sunt acum transferuri de
echilibrare, la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale. Sursele financiare alocate de la
bugetul de stat la bugetele locale nu mai sunt alocate pe destinatii, competenta de angajare a
acestora revenind comunitatilor locale in functie de prioritatile pe care acestea si le stabilesc.
Potrivit HG nr. 333/1999 privind aprobarea Protocolului-cadru si a actiunilor de predarepreluare a exercitarii de catre consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti a atributiilor prevazute de Legea nr. 189/1998 privind finantele publice
locale, s-au stabilit procedurile prin care consiliile locale si judetene si-au creat propriile servicii si
au preluat - in legatura cu toate categoriile de impozite si taxe locale - activitatile de urmarire si de
incasare a acestora.
Astfel, resursele financiare ale comunitatilor locale sunt urmarite de catre acestea si nu mai sunt
incasate cu mana altuia, prin serviciile deconcentrate ale Ministerului Finantelor Publice.
Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si ministerelor are in vedere
reorganizarea Guvernului Romaniei, astfel incat structura sa permita desfasurarea tuturor
activitatilor necesare in cadrul procesului de aderare la structurile europene. Aceasta lege abroga
Legea nr. 37/1990 pentru organizarea si functionarea Guvernului.
Prin noua lege sunt clar exprimate si bine structurate, din punctul de vedere al tehnicii legislative,
functiile Guvernului, componenta si atributiile acestuia. Legea precizeaza care sunt principiile
generale de organizare si functionare ale ministerelor, lasand ca domeniu de reglementare prin
hotarare de guvern, infiintarea fiecarui minister.
Urmatoarele proiecte de legi care reglementeaza sectoare ale administratiei publice se afla in lucru
la comisiile Parlamentului:
-
proiectul Legii privind serviciile publice de gospodarie comunala, vizand dezvoltarea si

descentralizarea activitatii serviciilor publice;
proiectul Legii privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
proiectul Legii privind accesul la informatiile de interes public;
proiectul Legii privind statutul alesilor locali.

Crearea unui corp al funcionarilor publici profesional si neutru din punct de vedere
politic
Intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa masurile de reforma
economica si sociala, depinde in mare masura de dezvoltarea unui corp al functionarilor publici
unitar, compatibil cu structurile similare din tarile membre ale Uniunii Europene, masura ce se va
realiza prin implementarea prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
In vederea crearii, in timp scurt, a unui corp profesional de functionari publici in Romania, cu
suficienta competenta in administrarea sectorului public, se va realiza un mecanism general
pentru recrutarea, pe baza de merit si competitie deschisa, si pregatirea profesionala a
functionarilor publici.
305
Dupa finalizarea studiului de fezabilitate pentru programul Phare RO 9804.05, se va crea

Institutul National de Administratie Publica, subordonat atat Ministerului Administratiei Publice
cat si Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu rol in formarea functionarilor publici si a oficialilor
alesi la nivel central si local. Institutul National de Administratie Publica va fi conectat la reteaua
nationala a centrelor regionale de formare, precum si la reteaua internationala a institutiilor de
formare pentru functionarii publici din Europa. Se urmareste ca, in timp, centrele regionale de
formare pentru administratia publica locala sa preia de la Institut responsabilitatea organizarii
cursurilor referitoare la administratia publica locala.
Intarirea capacitatii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, unitatea centrala pentru
crearea si dezvoltarea corpului functionarilor publici
Reglementarile referitoare la corpul functionarilor publici (Legea nr. 188/1999) au permis crearea
unei unitati centrale de management al functiei publice si a functionarilor publici, care sa
realizeze, in mod organizat si profesional, actiuni de coordonare privind selectia, evaluarea,
salarizarea si evidenta functionarilor publici Agentia Nationala a Functionarilor Publici,
subordonata Ministerului Administratiei Publice (HG nr. 299/2001).
In prezent, este in curs de implementare un proiect de asistenta pentru Agentia Nationala a
Functionarilor Publici, care are ca obiective intarirea capacitatii operationale, elaborarea in scurt
timp a legislatiei secundare in domenii cheie referitoare la managementul functiei publice si al
functionarilor publici si elaborarea unor politici coerente de formare a functionarilor publici.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici va primi in continuare sprijin pentru implementarea
deplina a Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici prin completarea cadrului
legal si a instrumentelor pentru managementul functiei publice si al functionarilor publici.
Asistenta se refera in principal la intarirea capacitatii de monitorizare, la elaborarea unui
mecanism de recrutare si promovare a functionarilor publici, la elaborarea unui nou sistem de
salarizare a functionarilor publici (bazat pe principii de corectitudine, transparenta, predictibilitate
si posibilitati financiare) si la crearea unui mecanism de planificare a resurselor umane in sistemul
de administratie publica.
Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice
Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice, in special prin acordarea de asistenta
pentru formularea de politici si elaborarea de reglementari in domeniul administratiei publice, are
o importanta deosebita pentru reforma administratiei publice.
Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:
-
Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice pentru crearea si

implementarea politicilor, precum si imbunatatirea capacitatii sale de coordonare;
Crearea si implementarea politicilor si reglementarilor cu privire la distribuirea teritoriala a

responsabilitatilor administrative intre diferitele nivele de autoritati publice;
Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a defini strategia privind reforma

functiei publice;
Elaborarea procedurilor de coordonare interna si a regulamentelor administrative relevante

din cadrul Ministerului Administratiei Publice;
Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a elabora legi;
Revizuirea si completarea legislatiei existente in domeniul administratiei publice;
306
Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice in vederea sprijinirii autoritatilor

locale in imbunatatirea capacitatii lor manageriale si pentru pregatirea proiectelor de
dezvoltare locala.
Descentralizarea administrativa si intarirea autonomiei locale, deconcentrarea serviciilor

ministeriale
Noua Lege a administratiei publice locale nr. 215/2001 permite realizarea autonomiei
decizionale, financiare si patrimoniale a autoritatilor locale, concomitent cu declansarea
proceselor de descentralizare si deconcentrare administrativa
Descentralizarea urmareste constientizarea si implicarea sporita a colectivitatilor locale in
gestiunea problematicii regionale si locale, deconcentrarea serviciilor ministeriale, transferarea
unei parti a deciziei si a actiunii administrative de la nivelul administratiei centrale la nivelul
directiilor specializate ale ministerelor organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
In sprijinul accelerarii proceselor de descentralizare si deconcentrare va interveni si proiectul legii
privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste regimul serviciilor publice si
atributiile autoritatilor publice locale in vederea asigurarii unor servicii publice mai eficiente si de
asumare, pe baza contractuala, a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de utilizatori.
Delimitarea si stabilirea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de bugetul de
stat. Descentralizarea deciziei privind gestionarea resurselor financiare si patrimoniale
In perioada urmatoare, Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale va fi perfectionata in
scopul asigurarii sumelor de finantare pentru functionarea normala a serviciilor publice din
fiecare comunitate locala si pentru finantarea lucrarilor de interes comunitar. De asemenea, va fi
elaborata o noua lege privind impozitele si taxele locale, avand in vedere faptul ca Legea nr.
27/1994 a devenit ineficienta si contradictorie ca urmare a deselor modificari.
Participarea cetatenilor la procesul decizional
Prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si prin Legea nr. 3/2000 privind
organizarea si desfasurarea referendumului, se asigura dreptul si posibilitatea cetatenilor de a
participa la luarea celor mai importante decizii privind angajarea si gestionarea resurselor
financiare si patrimoniale ale comunitatilor locale. De asemenea, autoritatile administratiei
publice locale, prin asociere sau in cooperare cu ONG-uri, vor putea sa antreneze participarea
cetatenilor la treburile publice, alocand in acest sens resursele patrimoniale si financiare necesare.
Vor fi incurajate, in acest scop, toate metodele de implicare activa a cetatenilor in viata publica, in
special prin intalniri periodice si prin formarea unor grupuri de initiativa care sa reprezinte
interesele cetatenilor in raport cu administratia publica.
Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare
In vederea intaririi masurilor de siguranta personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean si in
virtutea principiului subsidiaritatii, urmeaza sa fie reglementata transferarea anumitor servicii
comunitare, in concordanta cu normele din statele europene avansate, catre autoritatile
administratiei publice locale (evidenta populatiei, politia comunitara) si prefecturi (evidenta
pasapoartelor). In acelasi timp, vor fi organizate servicii comunitare pentru situatii de urgenta
care vor prelua atributiile actuale ale unitatilor de pompieri si de aparare civila.
307
Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general

Se va realiza armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru integrarea acestora in
sistemul de cadastru general, in primul rand a cadastrului agricol si a cadastrului imobiliar-edilitar.
Se va crea un Centrul National de Teledetectie, care va asigura:
-
realizarea, actualizarea, modernizarea si administrarea hartii oficiale a Romaniei;
baza cartografica pentru lucrari de cadastru;
executarea unor lucrari de productie si cercetare pentru intretinerea produselor cartografice

prin metode fotogrammetrice si de teledetectie;
participarea la stabilirea si experimentarea unor metodologii de realizare la nivel national a

diverselor studii tematice, pe baza imaginilor aeriene si satelitare;
realizarea unei harti digitale la nivelul intregii tari.
In vederea realizarii dezvoltarii sistemului informational pentru cadastrul general, se are in

vedere:
-
dotarea tehnica si instruirea personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie si

cartografie;
introducerea cadastrului general in cel putin 2-3 teritorii administrative in fiecare judet, prin
modernizarea retelei geodezice, zbor fotogrammetric, reperaj fotogrammetric, delimitarea
teritoriilor administrative, lucrari ce se vor realiza de catre firme private desemnate prin
licitatie publica;
realizarea/actualizarea planurilor cadastrale si a registrelor cadastrale;
crearea unei infrastructuri informationale care sa contribuie la realizarea evidentelor

cadastrale si a publicitatii imobiliare si implementarea acesteia la oficiile judetene de cadastru,
geodezie si cartografie si birourile de carte funciara;
realizarea registrului permanent al cadastrului si publicitatii imobiliare ca o baza de date

compatibila cu registrele de baza ale sistemului registrelor permanente.
Dezvoltarea managementului seviciilor publice locale

Prin realizarea acestui obiectiv se urmareste imbunatatirea standardelor serviciilor publice locale,
in special cele care privesc activitatile de alimentare cu apa si canalizare. Pentru aceasta se vor
avea in vedere urmatoarele:
-
crearea unei baze legale pentru fundamentarea juridica a serviciilor locale, avandu-se in
vedere directivele Uniunii Europene referitoare la aceste servicii;
dezvoltarea posibilitatilor de perfectionare si consiliere pentru implicarea sectorului privat in

aceste activitati.
Acest obiectiv va fi sustinut de Legea serviciilor publice de gospodarie comunala, care va

reglementa regimul juridic al serviciilor publice locale si va prevede obligatia de asumare pe baza
contractuala a responsabilitatii prestatorilor de sevicii fata de utilizatori.
Ministerul Administratiei Publice, prin intermediul Directiei Generale pentru Servicii catre
Populatie, va fi in masura sa acorde asistenta autoritatilor locale in incheierea contractelor ce
privesc participarea sectorului privat la realizarea acestor servicii si pentru stabilirea unor asocieri
in vederea dezvoltarii si eficientizarii serviciilor publice locale.
308

Corelarea activitatii autoritatilor publice si crearea unui sistem informational integrat al
administratiei publice centrale si locale
Pentru cresterea eficientei activitatii administratiei publice, este necesara modernizarea
comunicarii institutionale prin introducerea tehnologiei informatiei. In acest scop, se urmareste
dezvoltarea infrastructurii informatice, ceea ce va contribui la debirocratizarea, eficientizarea si
cresterea calitatii serviciilor publice. Astfel, in functie de resursele financiare disponibile, se va
elabora, incepand cu anul 2001, un program de creare si implementare a sistemului informational
integrat la nivelul serviciilor publice din administratia centrala si locala.
Sistemul informational integrat va avea in vedere:
-
Informatizarea serviciilor de registratura si arhiva;
Marirea gradului de siguranta in procesul de comunicatie dintre factorii de decizie;
Posibilitatea comunicarii in timp real intre toti factorii implicati;
Implicarea concreta si nemijlocita a cetatenilor in realizarea programului guvernamental prin

intermediul initiativelor legislative din domeniul administratiei publice si reducerea timpului
de transfer al informatiilor referitoare la reactia cetatenilor, catre cel care are initiativa
legislativa;
Dezvoltarea nivelului educational in domeniul legislativ si a responsabilitatii civice;
Descongestionarea activitatii de preluare a petitiilor de la cetateni si optimizarea procesului de

solutionare a petitiilor.
Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii de servicii publice

Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii serviciilor publice are loc, pe de o parte,
prin descentralizarea si deconcentrarea serviciilor, cresterea autonomiei decizionale,
debirocratizare si instituirea unei administratii eficace si, pe de alta parte, prin facilitarea
participarii cetatenilor la luarea deciziilor.
Se are in vedere realizarea unui serviciu public care sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor
si sa corespunda standardelor Uniunii Europene. In vederea transpunerii in practica a acestor
deziderate, vor fi luate masuri privind:
-
Simplificarea procedurilor administrative;
Eliminarea paralelismelor din activitatea diverselor institutii publice;
Rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului documentelor;
Selectionarea, pregatirea si instruirea functionarilor publici care lucreaza cu publicul;
Extinderea utilizarii in administratia publica a echipamentelor si tehnologiilor informatice;
Simplificarea procedurilor de emitere a avizelor si acordurilor, prin generalizarea sistemului

ghiseului unic, ca factor de reducere a birocratiei.
O contributie semnificativa la realizarea unui serviciu public in folosul cetatenilor o aduce

asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii, prin
facilitarea accesului la informatii si prin stabilirea de programe obligatorii de audienta pentru
demnitari si persoane cu functie de conducere din administratia publica centrala si locala.
309
De asemenea, se va urmari consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la

procesul decizional, in special prin organizarea unor forme permanente de consultare a
reprezentantilor acesteia si perfectionarea cadrului de functionare a democratiei participative.
Pentru satisfacerea cerintelor cetatenilor de a avea servicii publice polivalente si usor accesibile, in
zonele in care se constata o insuficienta a serviciilor administrative, se are in vedere:
-
Reunirea, in acelasi sediu, a unui numar de servicii publice de natura diferita (servicii ale
administratiei publice centrale, ale colectivitatilor locale, de asigurari sociale, servicii
industriale si comerciale);
Asigurarea unei polivalente in preluarea si rezolvarea dificultatilor prin cooperarea intre

aceste servicii;
Folosirea comuna a mijloacelor fixe si a echipamentelor;
Oferirea unei palete mai ample de prestatii prin personalizarea situatiilor si instituirea unui
sistem operational de luare a deciziilor rapide.
Intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental

Capacitatea de luare a deciziilor la nivel guvernamental este dependenta de existenta unui aparat
de lucru capabil sa parcurga rapid si eficient etapele premergatoare procesului de luare a deciziilor
politice.
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si
HG nr. 400/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru pregatirea,
elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului,
precum i procedurile de supunere spre adoptare a acestora, instituie un proces logic si secvential
de elaboare a politicilor si obligativitatea de a intreprinde consultarea interministeriala.
Primul Ministru, in functie de natura si complexitatea problemei, poate decide constituirea unei
structuri cu caracter consultativ, de regula comisie interministeriala, care analizeaza, coreleaza si
armonizeaza interferentele sectoriale generate de rezolvarea problemei. Activitatea structurii cu
caracter consultativ parcurge etape legate de identificarea si analiza problemelor, formularea
optiunilor posibile si alegerea optiunilor viabile, premergatoare procesului efectiv de luare a
deciziilor. Cresterea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este determinata de
marirea eficientei activitatii grupurilor interministeriale constituite la nivel de secretari de stat
pentru diverse domenii de activitate.
Totodata, intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este strans legata de
imbunatatirea coordonarii la nivelul expertilor din ministere pentru formularea politicilor
sectoriale si elaborarea reglementarilor.
Avand in vedere importanta identificarii si analizarii diferitelor optiuni de politici, evaluarii
impactului acestora (economic, social sau de mediu), estimarii costurilor si fezabilitatii
implementarii acestora, se are in vedere perfectionarea aplicarii reglementarilor privind evaluarea
consecintelor economice si sociale ale proiectelor de acte normative.
Intarirea capacitatii institutionale pentru dezvoltare rurala si promovarea accesului la
serviciile de infrastructura
In domeniul dezvoltarii si modernizarii localitatilor rurale, sunt prevazute investitii in
infrastructura rurala cu scopul imbunatatirii dotarilor tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze,
canalizare, telefonie etc.) si cresterii nivelului de trai in aceste localitati.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Ministerul Administratiei Publice deruleaza un Program de
Dezvoltare Rurala, finantat de Banca Mondiala. Valoarea acestui program este de 120 milioane
310
USD (100 milioane USD contributia Bancii Mondiale si 20 milioane USD contributia
administratiilor locale). Scopul acestui program este realizarea de investitii in infrastructura rurala
(drumuri judetene sau comunale, alimentari cu apa si gaze, retele electrice, etc.).
Programul se desfasoara in doua etape:
-
Prima etapa cuprinde 20 de comune din 5 judete selectate din 5 zone de dezvoltare ale
Romaniei. In aceste comune se va acorda asistenta tehnica pentru identificarea prioritatilor si
pregatirea proiectelor de investitii. Suma alocata acestei etape este de 40 milioane USD din
partea Bancii Mondiale, fiecare administratie locala trebuind sa participe cu o contributie (in
natura) in valoare de 10-20% din suma acordata de Banca Mondiala. Durata acestei etape este
de 2 ani;
A doua etapa reprezinta extinderea proiectului de la cele 5 judete la intreaga tara. Aceasta
etapa este conditionata de rezultatele primei etape. Suma alocata acestei etape este de 60
milioane USD din partea Bancii Mondiale, fiecare administratie locala trebuind sa participe
cu o contributie (financiara sau in natura) de 10-20% din suma acordata de Banca Mondiala.
Durata acestei etape este de 3 ani.
Dezvoltarea sistemului de cadastru si publicitate imobiliara si actualizarea permanenta

cu datele furnizate de cadastrele de specialitate si cele rezultate din tranzactiile sporadice
Se va finaliza Proiectul Cadastrului General si al Publicitatii Imobiliare care se desfasoara in baza
Legii nr. 132/1998, avand ca principale realizari :
-
Introducerea cadastrului general in majoritatea teritoriului judetelor proiectului;
Interconectarea OJCGC cu ONCGC si BCF la un server central, care sa asigure securitatea

circuitului civil de circulatie a terenurilor prin inregistrarea tranzactiilor efectuate in timp real;
Furnizarea datelor neclasificate, de interes public, rezultate din cadastrul general, tuturor
persoanelor fizice si juridice interesate.
De asemenea, se vor continua masurile privind:

-
Armonizarea tehnica a tuturor cadastrelor de specialitate, pentru preluarea in cadastrul

general a datelor continute de catre acestea;
Introducerea cadastrului general in cel putin 30% din teritoriile administrative ale fiecarui
judet;
Dotarea cu echipamentele necesare si instruirea continua a personalului oficiilor judetene de

cadastru, geodezie si cartografie.
311
312
6.
NECESITI FINANCIARE
Prin editia 2001 a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana s-a
asigurat o baza stabila pentru prioritizarea, monitorizarea si actualizarea obiectivelor, precum si
identificarea resurselor aferente acestora, astfel incat obiectivul strategic al integrarii in structurile
Uniunii Europene sa nu fie afectat de dificultatile conjuncturale prin care trece Romania.
Aceasta editie a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta
rezultatul cooperarii dintre institutiile nationale, indeosebi intre organismele responsabile in
domeniul integrarii europene si cel bugetar.
Dialogul intern a fost orientat in mod prioritar spre:
-
Identificarea necesitatilor si corelarea acestora cu politicile sectoriale;
Evaluarea capacitatii de implementare a proiectelor (obiective/masuri) in contextul acoperirii

multianuale a asistentei financiare;
Evaluarea efortului bugetar propriu, inclusiv capacitatea de cofinantare, in conditiile

restrictiilor bugetare;
Orientarile Phare, care au in vedere ca din asistenta nerambursabila Phare 30% sa revina
dezvoltarii institutionale si 70% investitiilor, care presupun aproximativ 25% cofinantare
nationala.
Acest capitol concentreaza necesitatile de finantare pentru implementarea acquis-ului comunitar

in perioada 2001-2004 si indica sursele de finantare a acestora. Capitolul a fost elaborat pe baza
informaiilor furnizate de instituiile implicate n actualizarea PNAR, a proieciilor bugetare
pentru anii 2001-2004 i a informaiilor i estimrilor privind sursele de finanare extern pentru
perioada respectiv.
In mecanismul de planificare financiara asociata obiectivelor si masurilor din PNAR, s-a acordat
prioritate selectarii de obiective si masuri a caror implementare poate fi asigurata cu un grad
ridicat de certitudine.
Necesitatile financiare pentru perioada 2001-2004 au avut in vedere:
-
prioritatile din Parteneriatul pentru Aderare si Programul National de Aderare a Romaniei la

Uniunea Europeana;
constrangerile bugetare actuale la co-finantarea proiectelor datorita structurii cheltuielilor

bugetare si a mediului macroeconomic inconsistent;
perspectivele viitoare de crestere a co-finantarii in conditiile modificarilor din structura

cheltuielilor bugetare (ex. eliberarea de resurse noi prin scaderea costurilor cu finantarea
datoriei publice ca urmare a perspectivei scaderii ratelor dobanzii in economie, adancirea
procesului de descentralizare etc.);
perspectiva atragerii de resurse de la organismele financiare internationale, mai mult

indreptate in directia co-finantarii unor programe;
imbunatatirea mecanismelor de planificare multianuala a bugetului si de management al

cheltuielilor bugetare.
Necesitatile financiare pe care le suporta Romania sub forma cofinantarii, in vederea realizarii
obiectivelor de adoptare a acquis-ului comunitar, au fost corelate cu asistenta financiara
nerambursabila din partea Uniunii Europene, iar pentru anul 2001 ea a fost deja cuprinsa in
prevederile bugetare.
313
Romania are capacitatea de a finanta/cofinanta obiectivele legate de aderare la Uniunea

Europeana. Aceasta impune faptul ca Romania trebuie sa acorde o atentie speciala, pe de o parte,
in cadrul exercitiilor PNAR, Parteneriat de Aderare, programare a asistentei financiare si
elaborare a bugetului national, corelarii politicilor sectoriale si prioritizarii obiectivelor, iar pe de
alta parte, implementarii eficiente a acestor politici si atingerii obiectivelor.
La stabilirea necesitatilor financiare s-au avut in vedere si sursele externe rambursabile pe care
Romania le primeste de la organizatiile financiare internationale, surse care incepand cu anul
2001 trebuie sa fie atrase in mai mare masura pentru asigurarea cofinantarii.
Obiectivele si masurile din PNAR reflecta in principal asistenta tehnica pentru dezvoltare
institutionala necesara implementarii acquis-ului comunitar si investitiile pentru compatibilizarea
infrastructurii din Romania cu acquis-ul comunitar. Acestea se subordoneaza prioritatilor
strategice legate de indeplinirea cerintelor pentru participarea in cadrul Pietei Unice si pregatirea
pentru participarea la sistemul institutional din cadrul Uniunii Europene.
Metodologia utilizat la evaluarea necesitilor financiare
a) surse interne
-
surse publice (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale). S-au avut in
vedere sumele necesare finantarii si/sau cofinantarii cuprinse in bugetul pe anul 2001 in
vederea realizarii obiectivelor prioritare ale procesului de pregatire pentru aderarea la UE.
Pentru perspectiva financiara 2002-2004, dimensionarea necesarului anual de finantare din
surse publice interne, pentru fiecare masura si obiectiv, s-a realizat prin aplicarea unei cresteri
de pana la 10% asupra sumelor aferente anului anterior; cresterea asumata este reflectia atat a
unei imbunatatiri calitative a climatului economic si in consecinta a unei cresteri a veniturilor
bugetare ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice, dar si rezultatul unei potentiale
schimbari in structura cheltuielilor bugetare care va elibera resurse noi in perioada urmatoare;
surse private.
b) surse externe rambursabile. S-au avut in vedere contractele de credit semnate si esalonarile primirii
acestora in anii perspectivei financiare 2001-2004 (BIRD, BERD, BEI, Banca Mondiala, etc);
c) surse nerambursabile comunitare (fonduri Phare, ISPA, SAPARD, asistenta bilaterala din partea
statelor membre UE).
In ceea ce priveste Programul Phare, s-au avut in vedere doar sumele care au fost autorizate prin
memorandumurile deja incheiate (Phare 1998, 1999 si 2000), inclusiv cele previzionate in cadrul
exercitiului de programare Phare 2001.
Instituiile beneficiare de asisten Phare au utilizat ca reper general momentul contractrii
fondurilor, i anume estimri de contractare pentru anii 2001, 2002 i 2003. In tabelul de
necesiti financiare au fost cuprinse in exclusivitate contractrile de fonduri deja aprobate,
inclusiv cele previzionate n cadrul exerciiului de programare Phare 2001. Nu s-au inclus
estimrile privind alocrile din bugetul Phare 2002, 2003 sau 2004.
Pentru programele incluse n Memorandum-urile de finanare Phare 1998 si 1999, au fost incluse
in anexa financiara, in coloana aferenta anului 2001, sumele ce au mai ramas de contractat.
Pentru programele incluse n Memorandumul de finanare Phare 2000, fiecare instituie
beneficiar a realizat o estimare a sumelor ce se vor contracta n anii 2001 i 2002 (termenul final
de contractare a programului Phare 2000 este luna noiembrie 2002).
Pentru programele ce vor fi incluse n Memorandumul de finanare Phare 2001 (care va fi semnat
n trimestrul III al anului curent), s-au facut estimri de contractare pentru anii 2001, 2002 i
2003 (n acest sens s-a recomandat ca n anul 2001 estimarea contractrii s fie de circa 10% din
314
bugetul programului, n anul 2002 30%, iar n anul 2003, ultimul an pentru contractarea
programului Phare 2001, 60%).
Programele Phare 2000 i 2001 ce beneficiaz sau vor beneficia de cofinanare cu sume de la
bugetul de stat s-au menionat innd cont de procentul de cofinanare stabilit pentru fiecare
program n parte (aceste cofinanri difer de la o instituie la alta, funcie de proiect). Pentru
sumele ce reprezint cofinanare s-a avut n vedere faptul c n primul an de implementare este
puin probabil s se contracteze ntreaga sum din proiect i, de asemenea, este puin probabil s
se execute pli. n acest sens, sumele ce reprezint cofinanare au fost menionate, dup caz,
ncepnd cu anul al doilea de implementare.
In ceea ce priveste Programul ISPA, instituiile responsabile (Ministerul Lucrrilor Publice,
Transporturilor i Locuinei i respectiv Ministerul Finanelor Publice/Ministerul Apelor i
Proteciei Mediului) au cuprins n centralizator att contribuia comunitar, ct i partea de
cofinanare de la bugetul de stat aferent, pentru fiecare an de derulare a proiectului, n funcie de
estimrile de pli pentru fiecare proiect (cash flow).
In ceea ce priveste Programul SAPARD, s-a avut n vedere ca suma alocat din bugetul pe anul
2000 al UE pentru Romnia (aproximativ 153 MEURO) s fie defalcat, n funcie de estimrile
de pli, pn la sfritul anului 2002.
Cadrul multianual al programarii necesitatilor financiare pentru perioada 2001-2004 se prezinta
dupa cum urmeaza:
- MEURO TOTAL
Surse interne
din care:
- Publice
- Private
Surse rambursabile
din care:
- BIRD
- BERD
- BEI
- BDCE
- Alte surse
Surse nerambursabile
din care:
Uniunea Europeana
- Phare
- ISPA
- SAPARD
- Alte surse UE
2001
2002
2003
2004
1396,1
541,73
(38,8%)
2321,15
648,96
(27,96%)
1589,35
508,74
(32%)
1012,19
452,72
(44,72%)
494,2
(35,39%)
527,38
(22,72%)
468,25
(29,46%)
409,82
(40,48%)
47,53
121,58
40,49
42,90
468,40
(33,5%)
1101,85
(47,47%)
682,24
(42,92%)
380,51
(37,59%)
168,12
35,08
196,62
12,40
56,18
147,58
47,19
539,49
3,89
363,70
32,55
32,25
350,20
267,24
2,15
9,75
198,86
169,75
385,97
(27,6%)
570,34
(24,57%)
398,37
(25,06%)
178,96
(17,68%)
373,23
(26,73%)
557,78
(24,03%)
391,54
(24, 91%)
178,01
(17,58%)
325,94
45,49
1,8
264,48
139,47
153,25
0,58
190,73
200,54
0,27
15,48
162,53
-
Alte surse
12,74
12,56
6,83
Nota: cifrele procentuale sunt raportate la totalul necesitatilor financiare
0,95
315
Efortul financiar total al statului roman pentru realizarea obiectivelor prioritare asumate
de catre autoritati, in perioada 2001-2004, va reprezenta cca. 75-80% din necesarul total
de finantare, din care: resurse bugetare (28-40% din total), la care se adauga finantarea
externa rambursabila (33-47% din total). Finantarea externa nerambursabila se situeaza intre
20-28% din totalul finantarii, evoluand de la 27% in anul 2001 la 17,68% in anul 2004, odata cu
cresterea capacitatii interne de finantare.
Necesitatile financiare pe capitole ale PNAR se prezinta, sintetic, astfel:
A.
Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana
Masurile luate vizeaza consolidarea cadrului institutional si a sistemului de coordonare a activitatii

de integrare europeana. Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor propuse sunt de
29,45 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 12,65 MEURO
(cca. 43,1% din total). Finantarea externa nerambursabila este de 16,80 MEURO.
B.
Criteriile politice
Obiectivele pentru perioada 2001-2004 au in vedere masuri pentru protectia copilului,

independenta si eficienta sistemului judiciar si capacitatea de implementare a acquis-ului
comunitar in domeniul justitiei si a afacerilor interne, lupta impotriva coruptiei si a crimei
organizate si nu in ultimul rand situatia minoritatilor din Romania.
Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu sunt de 381.19
MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 289.01 MEURO
surse publice (75.81% din total) si 36.29 MEURO finantare externa rambursabila (9.5 % din
total). Finantarea externa nerambursabila este de 55.89 MEURO (cca. 14.66% din total).
Democratia si statul de drept, masuri anticoruptie, intarirea si eficienta sistemului judiciar:
Masurile vizeaza in special intarirea capacitatii institutionale pentru combaterea coruptiei si
dezvoltarea unei infrastructuri adecvate prin pregatirea continua a magistratilor, auditorilor de
justitie si a personalului auxiliar; pregatirea in domeniul dreptului comunitar a magistratilor si
extinderea sistemului informatizat de management al dosarelor si a unei biblioteci juridice
electronice.
Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu in perioada 20012004 sunt de 34,02 MEURO (8,9% din total), din care: 0,87 MEURO surse publice, 22 MEURO
surse rambursabile si 11,15 MEURO surse nerambursabile.
Protectia copilului:
Necesitatile financiare totale pentru perioada 2001-2004 sunt de 341,66 MEURO, iar efortul
financiar al statului roman (resurse publice si finantare externa rambursabila) reprezinta 301,18
MEURO, cca. 88,15% din total. Acest lucru demonstreaza intentia clara a autoritatilor de a
rezolva problemele legate de protectia copiilor abandonati, masurile luate vizand: intarirea
capacitatii institutionale la nivel central si local, dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare
integrate pentru protectia copilului, restructurarea/inchiderea institutiilor rezidentiale de protectie
a copilului, respectiv dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia
comunitara. Evolutia surselor de finantare in perioada 2001-2004 se prezinta astfel: 286,89
MEURO surse publice, 14,29 MEURO surse rambursabile, 40,47 MEURO surse
nerambursabile.
Drepturile si protectia minoritatilor:
Masurile vizeaza in principal imbunatatirea situatiei socio-economice in comunitatile de romi.
Finantarea masurilor in perioada 2001-2004 este asigurata din resurse publice si se ridica la 0,28
MEURO.
316
C.
Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE
Obiectivele si masurile vizeaza alinierea legislatiei la legislatia comunitara privind indeplinirea

celor patru libertati (libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor), politicile
sectoriale, aspectele economice si financiare, coeziunea economica si sociala, inovatia, protectia
mediului, justitia si afacerile interne etc.
Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor privind capacitatea de asumare a
obligatiilor de membru in perioada 2001-2004 se ridica la cca. 5815,82 MEURO. Efortul
financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 1839,63 MEURO (cca. 31,63% din
total) finantare interna si 2533,68 MEURO finantare rambursabila (cca. 43,56% din total).
Finantarea nerambursabila se ridica la 1442,51 MEURO (cca. 24,8% din total).
Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor
Masurile si obiectivele vizeaza armonizarea legislatiei si dezvoltarea cadrului institutional pentru a
participa la Piata Unica Europeana. Necesitatile financiare totale estimate in perioada 2001-2004
pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu sunt de 49,88 MEURO, din care: surse
interne 10,25 MEURO si surse nerambursabile 39,63 MEURO.
Politica industriala
Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 se ridica la 155,48 MEURO. Efortul
financiar al statului roman (surse publice) se ridica la aproximativ 94,53 MEURO, iar asistenta
externa rambursabila la 48,8 MEURO. Finantarea externa nerambursabila este de 12,15
MEURO. Masurile vizeaza in principal cresterea competitivitatii industriale si accelerarea
procesului de privatizare.
Politica agricola
Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 sunt de aproximativ 353,53 MEURO.
Efortul financiar al statului roman (surse publice) se ridica la aproximativ 149,27 MEURO iar
asistenta externa rambursabila la 27,4 MEURO. Finantarea externa nerambursabila este de
176,86 MEURO. Principalele obiective vizeaza dezvoltarea capacitatii institutionale si
administrative pentru implementarea Politicii Agricole Comunitare, continuarea armonizarii
legislatiei si intarirea capacitatii administrative in domeniul viticol, armonizarea statisticii agricole
din Romania cu standardele europene, promovarea dezvoltarii durabile si integrate a sectorului
agricol si a zonelor rurale prin intermediul programului SAPARD.
Politica in domeniul transporturilor
Romania a acordat un interes deosebit politicii transporturilor in perioada urmatoare, pornind de
la considerentul ca o economie competitiva de piata nu se poate dezvolta fara o infrastructura
adecvata. Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 insumeaza 3138,7 MEURO.
Efortul financiar al statului roman reprezinta 697,17 MEURO (22,21%) surse interne si 2067,83
MEURO (65,88%) surse rambursabile. Finantarea externa nerambursabila este de 373,7
MEURO (11,9%).
Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Restructurarea sectorului real trebuie sa fie insotita de o politica adecvata de dezvoltare regionala
in contextul dezvoltarii economiei nationale. In acest sens, este urmarita intarirea capacitatii
institutionale a structurilor nationale si regionale implicate in elaborarea si implementarea
politicilor de dezvoltare regionala, realizarea unei politici nationale de dezvoltare regionala care sa
coreleze obiectivele strategice sectoriale cu cele regionale si restructurarea intreprinderilor si
reconversia profesionala prin intermediul programului RICOP. Programul beneficiaza de o
alocare Phare de 100 MEURO, impartita pe componente astfel: plati compensatorii pentru
intreprinderile aflate in planul de restructurare (28 MEURO), lucrari publice destinate
imbunatatirii calitatii vietii pentru comunitatile afectate de procesul restructurarii industriale (14
317
MEURO), initiativa de promovare a crearii de locuri de munca (9 MEURO), acordarea de

stimulente pentru dezvoltarea IMM in zonele afectate de inchiderea intreprinderilor (30
MEURO), acordarea de ajutor social si oferirea de oportunitati pentru crearea de locuri de
munca in zonele afectate de restructurare prin crearea de servicii sociale (10 MEURO) si
asistenta tehnica (9 MEURO). Datorita complexitatii sale si deoarece vizeaza diferite sectoare,
programul RICOP a fost inclus la capitolul privind Politica regionala, cu suma ramasa de
contractat.
Necesitatile financiare totale pentru perioada 2001-2004 sunt de 676,73 MEURO. Efortul
financiar al statului roman reprezinta 383,21 MEURO (cca. 56,62% din total). Finantarea externa
nerambursabila este de 293,52 MEURO (43,37% din total).
Politica in domeniul concurentei
O economie de piata functionala presupune existenta unui climat concurential. In perioada 20012004 vor fi adoptate masuri vizand intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a
autoritatilor de supraveghere a concurentei si ajutorului de stat. Evolutia surselor de finantare in
perioada 2001-2004 se prezinta astfel: 1,2 MEURO surse publice si 2 MEURO surse
nerambursabile.
Intreprinderile mici si mijlocii
Masurile au ca obiectiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si favorabil dezvoltarii sectorului
IMM si imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare. Efortul financiar al statului roman
(surse publice) se ridica la 113,16 MEURO (cca. 68,9%) iar asistenta tehnica externa
rambursabila la 9,79 MEURO (5,96%). Finantarea externa nerambursabila reprezinta 41,22
MEURO.
Stiinta si cercetare; Educatie, formare profesionala si tineret
Eforturile financiare ale statului roman (surse publice) in domeniul colateral dezvoltarii unei
economii competitive, care sa poata face fata concurentei si presiunilor de piata in perioada 20012004, sunt de 160,19 MEURO, iar asistenta tehnica rambursabila 128,91 MEURO. Finantarea
externa nerambursabila reprezinta 54,25 MEURO.
D.
Reforma administratiei publice
Romania trebuie sa-si canalizeze eforturile pentru crearea conditiilor necesare pentru integrarea
europeana prin ajustarea adecvata a structurilor administrative. In acest sens, obiectivele avute in
vedere vizeaza continuarea reformei administratiei publice prin intarirea capacitatii institutionale
a Ministerului Administratiei Publice, crearea unui corp profesionist de functionari publici,
intarirea capacitatii institutionale locale pentru dezvoltare rurala si promovarea accesului la
serviciile de infrastructura, consolidarea procesului de descentralizare administrativa si financiara
si intarirea autonomiei locale etc. Necesitatile financiare totale pentru indeplinirea obiectivelor
propuse sunt de 92,33 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este
de 10,86 MEURO (cca. 11,76% din total) si 63,03 MEURO finantare externa rambursabila (cca.
68,26% din total). Finantarea externa nerambursabila reprezinta 18,44 MEURO (19,97%).
318

Pnar Vol1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pnar Vol1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMNIA

PROGRAMUL NAIONAL DE ADERARE

PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN ...................15

CADRUL INSTITUIONAL I SISTEMUL DE COORDONARE A ACTIVITII DE INTEGRARE EUROPEAN ..15

Politica bugetar ................................................................................................................................. 37

Politica monetar i a cursului de schimb ....................................................................................40

3.2.3. Politica veniturilor salariale.........................................................................................................41

CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE.......................63

Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii...................................................... 65

Produse farmaceutice de uz uman ...................................................................................................... 70

4.1.6. Produse industriale ...................................................................................................................... 72

Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere.... 81

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor ............................................................................................... 85

Sectorul viti-vinicol.......................................................................................................................... 120

4.7.2. Sectorul sanitar veterinar........................................................................................................... 124

Taxa pe valoarea adugat................................................................................................................ 156

Impozitarea direct................................................................................................................ 159

Egalitatea de anse ntre brbai i femei ..............................................................................178

Migraia ............................................................................................................................................ 268

Cooperarea poliieneasc ......................................................................................................276

REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE ....................................................................................... 303

NECESITI FINANCIARE ............................................................................................................... 313

Sectiunile din PNAR corespunzatoare capitolelor de negociere detaliaza masurile ce se au in

A fost actualizat Planul de actiune guvernamental pe perioada 20012004, document menit

Se afla in curs de desfasurare programarea asistentei financiare nerambursabile acordata de

Capitolul privind Reforma administratiei publice prezinta situatia actuala si prioritatile in

Capitolul privind Necesitatile financiare sintetizeaza informatiile financiare indicate in cadrul

Romanian Civil Aviation

Romanian Railways Transport

National Agency for Control

National Drug Agency

Agentia Nationala pentru

National Agency for

Autoritatea Nationala pentru

National Authority for

Autoritatea Nationala pentru

National Authority for

National Authority for Energy

National Authority for

National Authority for

Agentia Nationala Sanitara

National Sanitary Veterinary

Authority for Privatisation

Romanian Aviation Academy

Agentia Romana pentru

Romanian Agency for Energy

Autoritatea Rutiera Romana

Romanian Road Transport

European Investment Bank

Banca Europeana pentru

European Bank for

Banca Internationala pentru

International Bank for

Banca Nationala a Romaniei

National Bank of Romania

Biroul Roman de Metrologie

Romanian Legal Metrology

Romanian Court of Accounts

Research and technological

European Center for Public

European Committee for

European Committee for

Consiliul Economic si Social