Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 1

CHIRURGIE TORACICA si CARDIOVASCULARA


Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardio-vasculara
Ap.respirator
1 Junghi toracic
- apare prin iritatia terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale;
- durere de intensitate mare,vie (lovitura de pumnal),exagerata de tuse,stranut,palparea
regiunii dureroase;insotita de dispnee.
Apare in : =PNEUMONIA FRANCA LOBARA - junghi violent,submamelonara, instalat dupa
frison si febra;
=TROMBEMBOLISMUL PULMONAR - apare brusc, de intensitate mare,insotit de
tuse seaca,dispnee intensa cu polipnee,cianoza(toate instalate brusc);
=PNEUMOTORAX SPONTAN - apare brusc,dupa efort fizic sau tuse,imobilizand
bolnavul si se insoteste de dispnee marcata;
=PLEUREZIA SEROFIBRINOASA - are caracter difuz, nepermitand decubitul pe
partea bolnava,insotit de tuse seaca si respiratie superficiala;dispare cand apare lichidul pleural.
=PLEUREZIA INTERLOBARA-durere in esarfa pe traiectul scizural
=PLEUREZIA PURULENTA-junghiul este violent si persistent,insotit de
hiperestezie cutanata;
=PLEUREZIA MEDIASTINALA - durere retrosternala;
=SUPURATII PULMONARE GANGRENOASE - dureri f.intense si persistente, ce
preced deschiderea procesului supurativ in bronhie
=SINDROMUL PANCOAST-TOBIAS(forma apicala de cancer bronhopulmonar)junghi localizat la varful plamanului.
2 Febra
3 Frison
4 Transpiratii
5 Tuse seaca sau expectoratie
6 Hemoptizie - eliminare pe gura a unei cantitati de sange rosu ,aerat,proaspat care provine din
arborele traheobronsic si/sau parenchimul pulmonar in cursul efortului de tuse.
In timpul hemoptiziei bolnavul e palid,anxios,cu transpiratii reci,dispnee, tahipnee si
uneori chiar lipotimie.Pulsul este frecvent tahicardic,iar valoarea tensiunii arteriale variaza
functie de cantitatea hemoptiziei.
Dpdv cantitativ: - hemoptizie mica(50-100ml sange)
- hemoptizie medie(100-200ml)
- hemoptizie mare,grava(pana la 500 ml)
- hemoptizia f. mare,cataclismica (peste 500ml) - poate fi mortala prin
asfixia produsa de inundarea bronhiilor sau prin soc hemoragic.
Trebuie facut diagnosticul diferential cu:
- epistaxis ant. sau post. inghitit;
- gingivoragii - sange neaerat, amestecat cu saliva
1 | Page

- hematemeza - eliminarea de sange din tractul digestiv superior (zat de cafea;poate fi si


rosu in hemoragii digestive superioare grave;este urmata de aparitia scaunelor melenice)
Cauze de hemoptizie
- respiratorii - TBC,neoplasm bronhopulmonar, pneumonie,chist hidatic,corpi straini
- cardiovasculare - edemul pulmonar acut din IVS, anevrismul de aorta,embolia pulmonara
- afectiuni hematologice - leucemii acute si cornice, trombocitopenii severe;
- afectiuni mediastinale - tumori
- diverse tratament anticoagulant,traumatisme
7 Dispneea - tulburare de ritm,frecventa si intensitate a respiratiei,uneori inconstienta,iar alteori
resimtita de pacient ca o sete de aer,respiratie dificila, discomfort.
Clasificare:
A = dpdv al modului de aparitie - acuta - inhalare de corp strain, PTX
- cronica - BPOC, fibroze interstitiale difuze
- paroxistica - apare in accese - in astm bronsic
- dispneea de efort sau de repaus :
- dispneea de effort - este dispneea care evolueaza constant in timp, de la eforturi mari la eforturi
din ce in ce mai mici;
-dispneea de repaus - prezenta in stadii avansate ale dispneei de efort; daca apare acut, in repaus,
ridica problema trombembolismului pulmonar; si dispneea paroxistica este de repaus.
B = dpdv al factorilor declansatori - de efort, expunere la alergeni etc
C = dpdv al intensitatii-moderata/importanta/severa
D = dpdv al mecanismelor fiziopatologice obstructiva /restrictiva
- obstructiva - secundar obstructiei incomplete a cailor resp.
- mici(BPOC,astm bronsic si este de tip expirator ,prelungita,suieratoare)
- mari(compresii extrinseci - anevrism aortic,tumori mediastinale;cauze intrinseci
corpi straini,aspiratii de secretii sau sange)
- restrictiva - apare prin reducerea capacitatii pulmonare totale(CPT) si cresterea efortului
de ventilatie; cause
- parietale (deformatii toracice, anchiloza costo-vertebrala,cifoscolioza;fracturi
costale;mobilitatea anormala a diafragmului, pareze de frenic,tumori abdominale,
ascita);
- pulmonare - scade volumul pulmonary si elasticitatea pulmonara
(pneumonii,edem pulmonar,fibrotorax, lobectomii) ;
- pleurale-pleurezii,PTX
- mixta - cancer bronhopulmonar,TBC
Volumele si capacitatile pulmonare:
volumul curent (VC)-cantitatea de aer schimbata in respiratie normala,in repaus sau in
efort.
- volumul inspirator de rezerva (VIR) - volumul ce mai poate fi inspirat la sfarsitul unei
inspiratii normale.
- volumul expirator de rezerva (VER) - volumul ce poate fi expirat fortat la sfarsitul unei
expiratii normale.
- volumul residual (VR) - volumul ramas in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.
-

Cu aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati pulmonare:


2 | Page

capacitatea pulmonara totala(CPT) = VC+VIR+VER+VR


capacitatea reziduala functionala(CRF) = VR+VER
capacitatea inspiratorie (CI) = VC+VIR
capacitatea vitala(CV) = VC+VIR+VER - scaderea cu 20% a valorii ideale este
patologica;la
scaderea cu 40% apare dispneea
Tipuri de respiratie neregulata la acestea se produc modificari ale ritmului si
amplitudinii respiratorii:
- dispneea Cheyne-Stockes - cresterea frecventei si amplitudinii ventilatorii (hiperexcitatia
centrului respirator pe baza cresterii pCO2 in sange)scadere a ritmului si amplitudinii
ventilatorii pana la apnee(hiperventilatia determina eliminarea CO2) ; pCO2 creste din
nou si ciclul se repeta; apare in IC stanga, intoxicatii cerebrale
- dispneea Kussmaul - se caracterizeaza prin respiratii profunde, zgomotoase, cu
remanenta in platou a inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intre cicluri(9-10
resp/min);apare in comele uremice,diabetic,hepatice,agonie
- dispneea Biot - respiratiile sunt normale,dar ciclurile respiratorii se desfasoara la interval
f. lungi(5-30 s);apare in tumori cerebrale,AVC
Hipoxie - scaderea concentratiei de O2 din sange
Hipercapnie - crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange.
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara (diminuarea intrarilor si iesirilor de aer in
alveolele pulmonare). Hipoventilatia se observa in caz de insuficienta respiratorie si este
asociata, in general, cu o micsorare a concentratiei in oxigen din sange(hipoxemie) si cu o
acidoza respiratorie (cresterea aciditatii
sangelui).
Aparatul C.-V.
- Durerea anginoasa
- este simptomul cel mai evident si specific al anginei pectoral (=este forma cea mai frecventa de
b.coronara ischemica = BIC);
- localizare - retrosternal, care poate iradia in umarul stang, bratul stang sau ambele brate, torace
anterior, gat sau mandibula;localizarile precordiala(in zona inimii) sau in spate sunt atipice , dar
posibile.
- caracterul durerii - constrictiv, de apasare, pe o suprafata mai mare si nu este asemenea unui
junghi in punct fix.
- durata durerii - in angina pectorala stabila criza dureroasa tine de obicei cateva minute (sub 15
minute), in timp ce in cazul anginei instabile si in infarctul miocardic durerea dureaza peste 20 30 minute.
- factori declansatori - durerea apare de obicei la efort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate
aparea si in repaus;ea mai poate sa apara si in conditii echivalente efortului (frig, postprandial,
mese copioase).
- ameliorarea - de obicei, durerea din angina stabila cedeaza de la sine, dupa incetarea efortului.;
dispare rapid (in 1-2 minute) dupa administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de
spray; daca nu

3 | Page

inceteaza dupa 20 - 30 de minute, atunci durerea ori nu are cauza miocardica, ori este o suferinta
cardiaca mai severa (angina instabila, infarct miocardic acut).
- Dispneea cardiaca - unul din simptomele majore ale insuficientei cardiac, mai ales
stangi;
-e de tip inspirator si insotita de polipnee;
-poate fi : = de efort - primul semn de insuficienta cardiaca.
= dispneea de repaus cu ortopnee-bolnav in pozitie sezanda,prezentand polipnee
inspiratorie;
= dispneea paroxistica nocturna-forma acuta de ICstg
= dispneea Cheyne-Stokes-cu alternanta de tahipnee cu bradipnee.
Palpitatiile - simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind starea de contientizare a
btilor inimii, cauzat de schimbri n ritmul sau frecvena cardiac sau de o cretere a
contractilitii sale.
- sunt resimite de pacieni n diferite moduri, cum ar fi: bti neregulate, flfiri ale inimii, bti
mai puternice ale inimii, bti care survin dup o pauz mai ndelungat, pulsaii care survin n
regiunea precordial sau la baza gtului
- pot fi de cauze cardiace (tulburari de ritm cardiac-extrasistole,TPSV,FiA; cardiopatia ischemica
etc) sau necardiace (efort fizic, stresuri psihice, emoii puternice-la omul sanatos; in
tireotoxicoze; toxice- alcool, ceai, cafea, cacao, tutun)
- Cianoza - coloratie albastra cu nuanta cenusie sau violacee a pielii si mucoaselor fara
extravazare sanguina.
Sangele arterial contine in medie 0,75 gr % hemoglobina redusa, iar sangele venos 4,5 gr
%. La nivelul capilarelor media normala a hemoglobinei reduse este de 2,5 gr %. De regula,
cianoza apare atunci cand concentratia hemoglobinei reduse in capilarele superficiala este egala
sau superioara la 5 gr%. Culoarea tegumentelor poate varia de la albastru violaceu pana la
aproape negru.
Cianoza poate fi adevarata - cand e prin exces hemoglobina redusa, sau poate fi produsa prin
aparitia de hemoglobine anormale (hemoglobinopatii)
Exista
Cianoza centrala - datorita deficitului de oxigenare a sangelui in plaman:
- afectiuni cardiace-care produc staza pulmonara ( IC dr,stg si globala );
- afectiuni cu scurt circuit dreapta - stg - in care peste 1/3 din sange trece direct din
inima dreapta in inima stanga ( comunicatii interventriculare sau interatriale)
- afectiuni pulmonare - fibroza pulmonara, astm bronsic etc
Cianoza periferica - cianoza care apare ca urmare a cresterii hemoglobinei reduse in sangele
venos, pentru ca aici procesul se petrece la periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de O2
tesuturilor( in insuficienta cardiaca sau in starea de soc).
In cianoza centrala pielea este calda. Tegumentele si limba sunt de coloratie albastra.
In cianoza periferica pielea este rece, iar limba ramane rosie.
Cianoza poate fi :
-discreta - la lobii urchilor si la extremitatea degetelor;
-marcata - apare la nas, buze si in jurul ochilor;
-intensa - acopera toata fata, inclusiv limba.
In raport cu modul de instalare, cianoza este:

4 | Page

= acuta - se instaleaza brusc; in obstructii ale cailor aeriene superioare, pneumopatii acute
masive, EPA, embolia pulmonara , pneumotoraxul
= cronica - se instaleaza lent la bolnavii cu suferinte cronice pulmonare cum ar fi astmul bronsic,
bronsitele cronice, bronsiectezii, simfize pleurale intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza,
tuberculoza.
- Edemul - retentie patologica de lichid in tesuturile organismului , in special t.conjunctiv;
Cause - IC, IR, carente de protein - bilateral;
-tromboflebita - unilateral.
- Fatigabilitatea - scaderea anormal de rapida a fortei musculareoboseala la cel mai mic
efort.
- Lipotimia (lesinul) - este o pierdere de cunostinta usoara, incompleta, care apare la
persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice, urmata de o cadere la intamplare
care se poate solda cu accidente grave;
- pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile, iar T.A. masurabila;
- este precedata de ameteli, sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze inainte
de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata foarte scurta, de numai cateva secunde.
In general, hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu hipoglicemie duce inevitabil la
instalarea lesinului.
Primul ajutor:
- asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai jos decat picioarele, intr-un loc linistit si
bine aerisit;
- desfacerea hainelor;
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul bolnavului;
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de cateva ori;
- Sincopa - pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si functiilor vitale, datorita
opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerebrale;
-debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate aparenta;
- bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la excitatie, nu respira, nu are puls, nu
se aud bataile inimii. T.A. este scazuta sau prabusita, pupilele sunt midriatice(dilatate).
Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta - moarte clinica - care se termina fie prin
revenirea cunostintei, fie prin moarte reala- moarte biologica.
Daca isi revine, fata se coloreaza, pulsul si zgomotele inimii reapar, cunostinta revine.
-de obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere, dupa 15 secunde bolnavul isi pierde
cunostinta si dispar reflexele, iar dupa 20 - 30 de secunde se opreste respiratia, apar convulsii
generalizate, pierderea urinei si a materiilor fecale, turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute
urmeaza moartea.
Tipuri de sincope:
- sincopa cardiac - apare in bolile cardiace cu scaderea debitului cardiac (stenoza aortica
sau mitrala,IM, tulburarile de ritm rapid,hipotensiunea ortostatica)
- sincopa cerebrala - la bolnavi cu ateroscleroza cerebrala
- sincopa respiratorie - bronhopneumopatii obstructive cu insuficienta respiratorie marcata
- sincopa reflexa - compresiuni pe sinusul carotidian(dilatatie la bifurcatia a.carotide
commune care contine baroreceptori ce monitorizeaza presiunea sanguina) care incetinesc ritmul
cardiac (manevra folosita uneori in tulburari de ritm rapid pt a iesi din aritmie, cu rezerva ca
cealalta carotida comuna este buna)
5 | Page

Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a frecventei sale
sau prin
prabusirea T.A., cu micsorarea debitului cardiac. Oprirea inimii este urmata, dupa aproximativ
30 de secunde, de oprirea respiratiei. Consecinta cea mai grava a opririi inimii sau a respiratiei
este suprimarea aportului de O2 la creier. Daca lipsa O2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni
ireversibile.

6 | Page

S-ar putea să vă placă și