CURS I

MOSTENIREA.
Prin mostenire sau succesiune se intelege transmisiunea
patrimoniului unei persoane decedate catre una sau mai multe persoane
in viata (art. 651 C.Civ.).
Defunctul, persoana despre a carei mostenire este vorba se numeste de
cuius (de cujus), din formularea dreptului roman is de cuius succesionis
agitur.
Dobanditorii patrimoniului lui de cuius sunt mostenitorii, succesorii sau erezii
sai.
Acceptiunii ale termenului de succesiune sunt:
Transmisiune succesorala;
Masa succesorala;
Patrimoniul transmis;
Lasamant succesoral.
Exemplu: Art. 653 C.Civ. Descendentii si ascendentii au de drept
posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului.
Notiunea de succesiune:
In sens larg desemneaza orice transmisiune de drepturi, intre vii
sau pentru cauza de moarte, transmisiune care poate fi universala, cu titlu
universal sau cu titlu particular
In sens restrans succesiunea reprezinta transmisiunea pentru
cauza de moarte.
Succesorii in drepturi mortis causa sunt: mostenitori legali sau
testamentari, cu vocatie universala, cu titlu universal sau cu titlu particular.

CURS II
FELURILE MOSTENIRII
Succesiunea este legala atunci
succesoral se produce in temeiul legii.

cand

transmiterea

patrimoniului

Succesiunea legala (ab intestam) opereaza in situatia in care de cuius

nu a dispus de averea sa prin testament intocmit in timp ce traia.
Precizam ca mostenirea este legala si in cazul in care defunctul a lasat
testament, insa acesta nu cuprinde dispozitii referitoare la transmiterea
patrimoniului succesoral, ci numai alte dispozitii, de exmplu, cu privire la numirea
unui executor testamentar, cu privire la funerarii, inlaturarea de la mostenire
aunor rude etc.
Succesiunea testamentara cand cel care lasa mostenirea a intocmit
testamentul prin care a dispus de averea sa, in acest caz de cuius este
testator, iar mostenitorii legatari.
Succesiunile sunt reglementate de Codul Civil, in Cartea a III-a, Titlul I
Despre Succesiuni (art. 650-799) si Titlul II Despre Donatiuni intre vii si
testamente (art. 800-941); Legea 319/1944 privind drepturil;e succesorale ale
sotului supravietuitor.

CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE:

1. Transmisiunea succesorala este o transmisiune mortis causa se

produce numai la moartea unei persoane fizice.
Moartea poate fi constatata fizic ori declarata judecatoreste, numai
persoana fizica poate muri si numai o astfel de moarte are ca efect deschiderea .
Daca este vorba de incetarea existentei persoanei juridice (ea nu poate fi de
cuius) se aplica in mod corespunzator dispozitiile Decretului 31/1954 si nu cele
din Codul Civil referitoare la succesiuni si alte norme juridice incidente in functie
de natura juridica a persoanei juridice.

2. Transmisiunea succesorala este o transmisiunea universala.

Obiectul transmisiunii succesorale este patrimoniul defunctului totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare economica c e au apartinut lui de cuius; spre
deosebire de transmisiunea prin acte intre vii, care au ca obiect, de regula, numai
bunuri singulare.

Transmisiunea succesorala are ca obiect o universalitate ori o fractiune

dintr-o universalitate, o universalitate juridica, rezulta ca in cazul transmisiunii
succesorale se realizeaza un transfer de activ, cat si de pasiv.
Datoriile defunctului, fiind elemente ale patrimoniului si nu unele izolate,
se pot transmite mostenitorilor, desi Codul Civil nu permite preluarea de datorie
prin acte intre vii, cel putin in mod direct.
La randul lor, drepturile defunctului fiind incluse in mostenire ca elemente
ale patrimoniului se transmite mostenitorilor fara a fi necesar indeplinirea unor
formalitati prevazute prin transmiterea unor drepturi prin acte intre vii. Dreptul
de proprietate asupra unor imobile trebuieste a fi indeplinite anumite formalitati
imobiliare (ex. Inscrierea in Cartea Funciara).

3. Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara

intreaga mostenire se transmite urmand aceleasi norme juridice fara a se deosebi
dupa natura ori provenienta bunurilor succesorale.
De la caracterul unitar al transmisiunii succesorale exista anumite exceptii:
Exceptia consacrata de art. 5 din Legea nr. 319/1944 privind
drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. Astfel, daca la moartea unui sot,
in lipsa de descendenti, sotul supravietuitor vine in concurs cu ascendentii si/sau
colateralii defunctului, el mosteneste (daca defunctul nu a dispus altfel prin
testament) in afara de partea sa succesorala si fara a suporta in privinta
acestor bunuri concursul comostenitorilor mobilele si obiectele apartinand
gospodariei casnice, precum si darurile de nunta.
Unele exceptii sunt prevazute in legislatia dreptului muncii. Ex.:
pentru salariul neincasat, care se cuvine rudelor sotului decedat intr-o alta ordine
decat cea a devolutiunii normale legale, in primul rand sotului supravietuitor. Se
fac abateri de la regula devolutiunii normale si se cuvin aceste drepturi chiar
daca nu au renuntat la mostenire.
Daca la moartea unei persoane intervine un element de extraneitate,
cetateanul roman ce a decedat sau are bunuri in strainatate ori cetatean mort cu
bunuri in Romania, dobandirea bunurilor imobile indiferent de locul unde se afla
va fi guvernata de legea nationala a defunctului (lex patrie), iar imobilele si
fondurile de comert vor fi mostenite dupa normele succesiunii ale locului unde
fiecare dintre acele bunuri sunt situate (lex rei sitae).
Desi legea e controversata se considera ca prin legea nr. 8/1996 privind
drepturile de autor si drepturile conexe nu s-a instituit o exceptie de la principiul
unitar al transmisiunii succesorale si s-a instituit o norma care limiteaza in timp,
indiferent de izvorul vocatiei succesorale; drepturile de autor dobandite de la de
cuius.
Nu sunt instituite reguli deosebite cat priveste chemarea la mostenire,
cotele revenite coindivizarilor, testamentul difera de optiunea succesorala pentru
drepturile de autor in discutie.

Regulile devolutiunii succesorale sunt aceleasi, fiind o exceptie aparenta

de la principiul unitar al trnsmisiunii succesorale.

Curs V
Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.
Fiind o pedeapsa civila efectele nu ar trebui sa se rasfranga asupra
descendentului. Art.658 Cod Civil prevede ca nedemnitatea are effect si
asupra descendentilor nedemnilor, daca ar fi chemati la mostenire prin
reprezentare si nu in nume propriu.
Descendentii nedemnului pot veni in nume propriu la mostenirea
lasata de cel fata de care parintele sau a fost nedemn. Aceasta pentru ca
Codul Civil permite reprezentarea numai in cazul in care predecedatul ar fi
avut dreptul sa culeaga mostenirea daca ar fi trait. Daca el a fost nedemn,
nedemnitatea sa se va rasfrange asupra descendentului sau care nu ii
poate imprumuta gradul pentru a veni la mostenirea de la care parintele
sau a fost inlaturat ca nedemn.
Chemarea( vocatia) succesorala.
Temeiul vocatiei succesorale difera in functie de tipul mostenirii.
Alaturi de capacitatea succesorala, de nedemnitate, de exheredare,
ultimele doua fiind conditii particulare pentru mostenirea legala,
mostenitorul legal, de asta data ca si cel testamentar, trebuie sa aiba
temei sper a veni la mostenire, sa aiba o chemare (vocative) succesorala,
data de acest temei.
Pentru mostenirea legala, acest temei este legea( nu relatia sau
legatura de rudenie). Pentru mostenirea testamentara temeiul vocatiei
succesorale este conferit de liberalitatea mortis causa a lui decuiustestamentul.
Cateva cuvinte cu privire la specificul( particularitatile) vocatiei
succesorale legale fata de vocatia succesorala testamentara.
Spre deosebire de chemarea la mostenire in temeiul testamentului in
cazul vocatiei succesorale legale se distinge intre vocatia legala generala

si vocatia legala concreta( efectiva). Au vocatie succesorala legala

generala toate persoanele pe care de principiu legea le cheama la
mostenire si anume intr-o formulare generala, rudele lui decuius in linie
dreapta la infinit iar in linie colaterala pana la gradul IV inclusive si sotul
supravietuitor.
Vocatie concreta insa vor avea
numai acela/ aceeia dintre
mostenitoriii legali cu vocative generala care au prioritate de venire la
mostenire, ca urmare a aplicarii principiilor generale ale devolutiunii
sccesorale legale (tinand seama desigur si de exceptiile de la aceste
principia).
Devolutiune= determinarea ordinii succesorale.
In cazul vocatiei succesorale testamentare aceasta este intotdeauna
concreta, efectiva,distinctia din cazul vocatiei legale nu are aici relevant.
Pe de alta parte daca vorbim de mostenirea legala, singurii
mostenitori legali care au mereu vocative generala dublata de una
concreta este sotul supravietuitor( aceste neputand fi inlaturat de la
succesiune de vreo ruda in grad succesibil a sotului decedat, este
adevarat insa ca nici sotul viu nu poate inlatura un asemenea mostenitor
legal, ruda cu defunctul ci vine in concurs cu aceasta la mostenire.
In cazul mostenirii
concreta.

testamentare

totdeauna

legatarul

are

vocative

Devolutiunea succesorala legala. Principii generale.

Prin devolutiune succesorala se intelege determinarea persoanei
chemate sa mosteneasca averea unei personae decedate. Determinarea
lor poate fi facuta de lege, de testator sau prin contract( donatie de bunuri
viitoare).
Poate fi :

Legala;
Testamentara;
Contractuala.

Mijloace
legali.

tehnice

folosite

pentru

determinarea

mostenitorilor

In temeiul legii au vocative succesorala rudele defunctului din

casatorie, din afara ei sau din adoptie, sotul supravietuitor si in lipsa
acestora statul.
Rudele sunt fie in linie dreapta fie in linie colaterala.

O trasatura fundamental a devolutiunii legale a mostenirii este

reciprocitatea vocatiei succesorale.
Daca rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire, nu
inseamna ca toate vor veni deodata la mostenire si nici ca vor veni la
mostenire ricat de indepartate ar fi.
Pentru determinarea ordinii venirii rudelor la mostenire legea foloseste
doua mijloace tehnice:
1. Clasa( ordinal) de mostenitori;
2. Gradul de rudenie.
Clasa de mostenitori reprezinta un grup de rude ale defunctului care vin
la succesiune intr-o anumita ordine fata de alt grad de rudenie. Codul Civil
are 4 clase:
a. Clasa descendentilor in linie dreapta: copii, nepoti, etc.
b. Clasa mixta, pentru ca ea cuprinde rude din ambele linii( ascendenta
si colaterala):
Clasa ascendentilor privilegiatai: parintii defunctului;
Clasa colateralilor privilegiati: fratii, surorile si descendentii lor.
c. Clasa ascendentilor ordinari- ceilalti asecendenti fara cei
privilegiati( bunici)
d. Clasa colateralilor ordinari- colateralii pana la gradul IV
inclusive( unchi, matusi, veri primari).
Gradul de rudenie- distinctia dintre 2 rude masurata pe linia legaturii de
rudenie dupa numarul nasterilor intervenite.
Rudele in linie dreapta sunt chemate la mostenire la infinit, iar
colateralii pana la gradul IV inclusive.
Art. 676 Cod Civil consacra vocatia succesorala si pentru colateralii
pana la gradul XII inclusive. Vocatia succesorala in linie colaterala a fost
restransa pana la gradul IV inclusive prin legea din 28 iulie 1921- impozitul
progresiv pe succesiune.
Principii generale ale devolutiunii succesorale legale. Exceptii
de la aceste principii.
Exista 3 principii:
1. Mostenitorii legali sunt chemati la mostenire in ordinea claselor
de mostenitori;
2. In cadrul aceleasi clase rudele in grad mai apropiat le inlatura pe
cele in grad mai indepartat( se numeste si principiul proximitatii
gradelor de rudenie in cadrul aceleasi clase);

3. In cadrul aceleasi clase rudele in grad egal mostenesc in parti

egale.
Exceptii de la primul principiu.
Sotul supravietuitor al defunctului care desi nu apartine nici unei clase
de mostenitori vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa. Sotul
supravietuitor nu inlatura dar nici nu poate fi inlaturat de rudele
defunctului indifferent de clasa din care fac parte.
Sotul supravietuitor are dreptul la o parte din mostenire care variaza
dupa clasa de mostenitori cu care vine in concurs.
Exceptii de la principiul 2.Exista doua exceptii:
1. In cadrul clasei a 2-a, cea mixta, parintii, desi rude de grad I nu ii
inlatura pe fratii si surorile defunctului, desi acestia sunt de grad
II, ci vin impreuna la mostenire;
2. Reprezentarea succesorala.
Exceptii de la principiul 3.Exista doua exceptii:
1. Reprezentarea succesorala( impartirea pe tulpini si subtulpini);
2. Cazul fratilor si surorilor din casatorii deosebite, cand acestia
se mostenesc intre ei.

Curs VI
In cazul fratilor din casatorii diferite, desi sunt de grad egal, acestia, atat
dupa mama cat si dupa tata vor lua o parte mai mare din mostenire decat
cei numai dupa mama sau numai dupa tata.
Fratii dupa ambii parinti= buni/ primari
Fratii dupa tata = consangvini/ consangeni;
Fratii dupa mama = uterine.
Conform art.674 Cod Civil, mostenirea lasata de fratii defunctului se
imparte pe linii in 2 parti egale, corespunzatoare celor 2 linii. Linia paterna
si cea materna. Fratii buni vin la mostenire in ambele linii, consangenii
numai in linie paterna, cei uterine, numai in linie maternal..
A 2-a exceptie este reprezentarea suceesorala prin faptul ca ea determina
impartirea pe tulpini si subtulpini si nu pe capete.

Reprezentarea succesorala.
Este un beneficiu al legii prin care un successor in grad mai indepartat
urca in locul si gradul ascendentului sau decedat la data deschiderii
succesiunii si culege in concurs cu succesorii mai apropiati in grad partea
din mostenire care s-ar fi cuvenit ascendentului daca ar fi fost viu, art.664
Cod Civ.
Reprezentarea succesorala difera de reprezentarea conventional/ legala.
Defunctul al carui loc si grad sunt imprumutate s.n reprezentat iar cel ce
vine la mostenire prin reprezentare s.n reprezentant. Desi din punct de
vedere al naturii juridice art.664 Cod Civil califica reprezentarea drept o
fictiune a legii, literature juridical a convenit ca legiuitorul nu are nevoie sa
recurga la fictiuni pentru a crea anumite drepturi in favoarea unor erezi, de
aceea in doctrina dpdv al naturii juridice se considera ca reprezentarea
succsorala este un beneficiu al legii. Cazurile in care se permite
reprezentarea succesorala.
Descendenti in linie dreapt, 665 Cod civil si in privinta descendentilor din
frati si surori art 666 Cod Civil. Reprezentarea opereaza nemarginit si in
toate cazurile. Nemarginit adica la infinit. De ea vor beneficia nu doar
descendentii de grad II pt a-I reprezenta pe cei de grad I si cei de grad III
care-I reprezinta pe cei de grad II.
In linie colaterala mostenindu-se numai pana la gradul IV inclusive
reprezentarea descendentilor din frati si surori opereaza pana la gradul IV
inclusive.
Reprezentarea opereaza in toate cazurile, adica nepotii vor mostenii prin
reprezentare atat in cazul in care exista si fii ai lui decuius( descendenti de
grad I) cat sic and vin la mostenire numai nepoti ai lui
decuius( descendenti de grad II).

Conditiile reprezentarii succesorale.

1. Reprezentatul sa fie decedat la data deschiderii succesiunii;
2. Locul celui reprezentat sa fie util;
3. Reprezentantul sa fie descendent in linie dreapta sau din fratii si
surorile decedatului;
4. Reprezentatnul sa aiba vocative succesorala proprie sis a
indeplineasca el insusi conditiile de a-l mostenii pe decuius.

1. Conform art.668 Cod Civil nu se reprezinta decat persoanele

moarte.
Reprezentatul sa fie mort la deschiderea succsiunii. Daca persoana
in discutie este vie
dar este renuntatoare, a fost inlaturart de la mostenire ca nedemn
sau I s-a prescris dreptul de optiune si a devenit straina de
mostenire, reprezentarea nu va opera.
In aceasta ipoteza descendentii persoanei respective ar putea
culege mostenirea numai in nume propriu daca nu exista rude in
grad preferat sau daca sunt ele insele nedemne sau au renuntat la
succesiune; nici disparutul nu poate fi reprezentat, caci pana la
hotararea definitive de moarte se prezuma a fi in viata. Interdictia
reprezentarii persoanelor vii face ca reprezentarea sa nu poata
opera per saltum si omisso medio. Reprezentantul nu ar putea sa
sara peste un ascendant pe cara sa-l reprezinte ci sa urce din grad in
grad vacant pana la gradul cel mai apropiat de decuius.
2. Daca cel reprezentat ar fi fost viu la deschiderea succesiunii ar fi
putut culege mostenirea, prin urmare, nu ar fi fost nedemn. In
conceptia Codului Civil reprezentantul nu poate avea in privinta
mostenirii decataceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul
daca ar fi trait. Aceasta conceptie e criticata, cai nedemnitatea e o
pedeapsa civila si e injust se spune ca efectele sale sa se rasfranga
asupra descendentilor nedemnului sis a le zadarniceasca venirea
prin reprezentarea nedemnului la mostenire.
3. Reprezentantul sa aiba calitatea de descendent in linie dreapta sau
din frati si surori si de asemenea sa aiba vocative succesorala
proprie la mostenirea celui la care vine prin reprezentare. De aici
rezulta ca pentru a opera reprezentarea nu intereseaza daca
reprezentantul l-a mostenit pe reprezentat sau nu pentru ca a fost
nedemn sau pentru ca a renuntat la mostenirea acestuia.
Efectele reprezentarii succesorale.
Impartirea pe tulpini.
Reprezentarea permite reprezentantului sa ocupe gradul si locul
celui reprezentat dar si ca el nu va putea avea din mostenire decat
aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul daca ar fi fost viu.
In cazul reprezentarii impartirea mostenirii nu se face pe
capete( dupa numarul celor ce vin la mostenire) ci pe tulpini, prin tulpina,
autorul predecedat si care este reprezentat de descendentii sai conform
art 667 Cod Civil in toate cazurile in care reprezentarea este admisa
partajul se face pe tulpina conform art.667 Cod Civil, daca aceeasi tulpina

a produs mai multe ramuri parte ace se cuvine acelei tulpini se va imparti
iar pe tulpini numite subtulpini in fiecare ramura.
Reguli speciale aplicabile diferielor categorii
legali.

de mostenitorii

Mostenitorii din clasa descendentilor copii defunctului si urmasii

acestora, fara deosebire de sex si daca sunt din aceeasi casatore sau din
casatorii diferite. Fac parte copiii din casatorie si din afara ei si
descendentii lor.
Apartin acestei clase si copii adoptati si in principiu urmasii lor.
Copii din afara casatoriei au aceeasi situatie legala ca cea a copilului
din casatorie. Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita au
fata de parinte si rudele acestuia aceeasi situatie ca a unui copil din
casatorie. Vocatia succesorala a copilului din afara casatoriei. Adoptatii si
descendentii lor fac parte din clasa I. dreptul lor succesoral difera dupa
cum adoptia a fost cu efecte depline/ restranse. Chiar daca cea cu efecte
restarnse (normele ei) au fost abrogate ea produce efecte pentru adoptiile
de acest fel care s-au facut cat timp normele care reglementau adoptia cu
efecte restanse erau in vigoare. Daca a fost cu efecte depline, adoptatul
rupee legaturile de rudenie cu rudele firesti si cu parintii si devenea ruda
cu adoptatorul si rudele acestuia, ca un copil firesc al acestuia.
In plan succesoral adoptatul cu efecte depline pierdea dreptul de
mostenire a parintilor si rudelor firesti, dar il mostenea pe adoptator si
rudele acestuia.
NOTA: efectele in plan succesoral ale fostei adoptii cu efecte depline
se produc in prezent in cazul adoptiei( una singura si care seamana pana
la identitate cu fosta adoptie cu efecte depline.
La adoptia cu efecte restranse, adoptatul pastra( si daca mai e cazul
pastreaza) legatura de rudenie cu rudele sale firesti insa devenea ruda si
cu adoptatorul nu si cu rudele acestuia. Adoptatul din aceasta adoptie si
descendentii sai aveau dreptul la mostenirea lasata de rudele lor firesti
inclusive aceea a parintilor lor firesti si de asemenea il vor mostenii pe
adoptator nu sip e rudele acestuia.
Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor.

Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu dar si prin

reprezentanti;

Descendentii sunt mostenitori rezervatari, au in temeiul legii dreptul

la o parte din mostenire numita rezerva de care decuius nu poate
dispune prin liberalitati;
Descendentii sunt mostenitori sezinri, din posesia de drept a titlului
de mostenitor din chiar momentul deschiderii succesiunii si printer
altele pot intra in stapanirea bunurilo succsorale fara a indeplinii o
formalitate si fara a astepta eliberarea certificatului de mostenitor;
Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la
decuius.

Asecendentii si colateralii privilegiati.

Asendentii privilegiati.
Chemata la mostenire prin art.670 Cod Civil. Ascendentii privilegiati
sunt parintii defunctului din casatorie sau din afara casatoriei, ori prin
adoptie.
Drepturile succesorale ale parintilor din casatorie si ale mamei din
afara casatoriei sunt prevazute expres in art.670,671,678 Cod Civil. In
privinta tatlui din afara casatoriei si adoptator Codul Civil nu consacra
expresisverbis vocatia lor succsorala, intr-o perioada mai veche de aceea
drepturile lor succesorale au fost contestate.
S-a aratat ca mai degraba lipsa unui text din Codul Civil care sa
cosacre vocatia succsorala a tatalui din afara casatoriei este mai degraba
o omisiune a legiuitorului.
In prezent vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei/
adoptatorului nu mai este obiect de serioasa contestare.
Intinderea drepturilor succesorale a asecendentilor privilegiati.
Este diferit in cazul in care ascendentii privilegiati vin singuri la
mostenire, au dreptul la intreaga succesiune. In cazul concursului
ascendentilor privilegiati cu colateralii privilegiati, intinderea drepturilor
succesorale este:
1. Cand existe un singur parinte in concurs cu fratii si surorile
defunctului sau cu descendentii lor( colaterali privilegiati) parintele
va culege 1/4 din mostenire iar colateralii privilegiati 3/4;
2. Cand exista ambii parinti in concurs cu colateralii privilegiati parintii
vor culege 1/2 din mostenire( fiecare parinte 1/4 ) iar cealalta
jumatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor lor.

3. Cand exista atat parinti firesti cat si adoptator( entru ipotezele inca
de actualitate ale unor adoptii cu efecte restanse) in concurs cu fratii
si surorile defunctului sau cu descendentii lor, ascendentilor
privilegiati li se cuvine 1/2 din mostenire iar cealalta colateralilor
privilegiati.

Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor

privilegiati.

Asecndentii pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin

reprezentare;
Ei sunt mostenitori rezervatari;
Nu sunt mostenitori sezinari;
Nu datoreaza raportul donatiilor.

Colateralii privilegiati.
Fratii si surorile din castorie sau din afara ei cat si din adoptie fosta
adoptie cu efecte depline.
Intinderea drepturilor succesorale ale
defunctului sau descendentilor acestora.

fratilor

si

surorilor

Este diferit dupa cum colateralii privilegiati vin singuri la mostenire

sau in concurs cu parintii lui decuius.
In primul caz , culeg toata mostenirea, in al doilea caz 1/2 sau 1/4
dupa cum exista ambii parinti sau numai un parinte
Impartirea mostenirii intre fratii si surorile defunctului sau
descendentii acestora.
Pentru ca fratii si surorile sunt rude de grad egal ele vor mostenii in
parti egale. Acest principiu se poate aplica daca provin din aceesai
casatorie. In cazul in care vin din casatorii diferite impartirea
mostenitorilor se va face pe linii. Conform art.674 Cod Civil exista frati
buni sau primar, frati consangeni sau consangvini, frati uterini .
Conform art.674 impartirea pe linii consta in urmatoarele.
Mostenirea lasata de defunct se imparte in 2 parti egale corespunzatoare
celor 2 linii, cea maternal sic ea paterna. Fratii buni vin la mostenire in
ambele linii, consangvinii in linie paterna, cei uterine in linie maternal.
Impartirea pe linii se aplica atat cand fratii si surorile vin la succesiune in
concurs cu parintii ( cum prevede textul) cat si in cazul in care nu existe
parinti mostenitori.

Impartirea pe linii se aplica in cazul fratilor si surorilor din casatorii

diferite dar si celor din afara casatoriei sau din adoptie.
Desi textul nu prevede, impartirea pe linii se va aplica si
descendentilor din frati si surori.

Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor

privilegiati.

Pot veni in nume propriu sau prin reprezentare;

Nu sunt rezervatari;
Nu sunt sezinari;
Nu sunt tinuti de obligatia de raport a donatiilor.

Clasa ascendentilor ordinari.

Din castorie sau din afara ei. Formeaza clasa a III de mostenitori si
vin la succesiune in lipsa erezilor din clasele I si II.
Caractere juridice.

Pot veni la mostenire numai in nume propriu;

Sunt sezinari;
Nu sunt rezervatari;
Nu sunt tinuti de raportul donatiilor.

Clasa colateralilor ordinari.

Rudele colaterale de grad III-IV din casatorie sau nu
Caractere juridice.

Pot veni la mostenire numai in nume propriu;

Nu sunt rezervatari;
Nu sunt sezinari;
Nu sunt tinuti de obligatia de raport a donatiilo.

CURS VII
Drepturile succesorale ale
soului supravieuitor al defunctului
Potrivit Legii nr.319 din 10 iunie 1944, alturi de rudele defunctului n grad
succesibil din cstorie, din afara cstoriei ori din adopie este chemat la
motenire i soul supravieuitor.
Sub imperiul C.civ., situaia succesoral a soului supravieuitor era
defavorabil iniial, el dobndea numai n urma colateralilor de gradul al XII-lea,
iar ulterior, dup 1921, n urma colateralilor de gradul al IV-lea.
n mod excepional vduva srac avea dreptul la uzufructul a 1/3 din
motenire n concurs cu un descendent, la uzufructul unei pri de copil n
concurs cu mai muli descendeni i la 1/4 din motenire n plin proprietate n
toate celelalte cazuri.
Legea nr.319 din 1944 a creat vocaia succesoral a soului supravieuitor
n concurs cu oricare clas de motenitori.
Pentru a putea moteni, soul supravieuitor trebuie s aib aceast
calitate de so la data deschiderii succesiunii.
n cazul n care la data morii lui de cujus cstoria era desfcut prin
divor fostul so al defunctului nu mai are chemare succesoral ntruct la data
morii lui de cujus nu mai exista calitatea de so.
La fel, n cazul n care anterior deschiderii succesiunii, prin hotrre
judectoreasc se constatase nulitatea sau se declarase anularea cstoriei, nu
mai exista pentru persoanele n discuie vocaie succesoral pentru c fusese
desfcut retroactiv calitatea de so.
Aceeai soluie i n cazul cnd hotrrea judectoreasc de constatare a
nulitii sau de pronunare a anulrii a intervenit ulterior decesului unuia dintre
soi (ulterior deschiderii succesiunii).
Cstoria fiind desfcut cu efect retroactiv, dispare i calitatea de so pe
care la data deschiderii motenirii persoana o avea.

Excepional, dac soul supravieuitor a fost de bun-credin la ncheierea

cstoriei declarat nul sau anulat, el pstreaz pn la data rmnerii
definitive a hotrrii judectoreti, situaia unui so dintr-o cstorie valabil,
nepierznd calitatea de so n cadrul acestei cstorii putative; calitatea
respectiv exist la data deschiderii succesiunii, iar soul de bun-credin l va
moteni pe soul su decedat.
Soul supravieuitor are anumite drepturi succesorale asupra motenirii
lsate de soul defunct. ntruct regimul matrimonial consacrat de C.fam. este cel
al comunitii de bunuri, motenirea soului defunct se compune din partea din
bunurile comune cuvenite soului decedat i din bunurile proprii ale acestuia.
Potrivit Legii nr.319 din 1944 soul supravieuitor are:
1) un drept de motenire n concurs cu oricare dintre clasele de motenitori
(art.1 din lege);
2) un drept de motenire exclusiv asupra mobilelor i obiectelor aparinnd
gospodriei casnice i darurile de nunt ( art.5 din lege);
3) un drept vremelnic de abitaie (art.4 din lege).
1) Ctimea dreptului succesoral n concurs cu

diferite clase de motenitori.

Soul supravieuitor are dreptul la o parte din motenire a crei mrime
variaz n funcie de clasa de motenitori cu care vine n concurs:
n concurs cu descendenii defunctului, indiferent de numrul lor soul
supravieuitor va primi 1/4 din motenire;
n concurs cu acendenii privilegiai i colateralii privilegiai soul
supravieuitor are dreptul la 1/3 din motenire, iar n concurs numai cu
ascendenii privilegiai ori numai cu colateralii privilegiai 1/2 din
motenire;
n concurs cu ascendenii ordinari sau colateralii ordinari 3/4 din
motenire;
n lipsa oricror rude din cele 4 clase succesorale soul supravieuitor va
culege ntreaga motenire a soului defunct.
Stabilirea prii succesorale a soului supravieuitor n situaia concursului
dintre soul supravieuitor i celelalte clase de motenitori: se stabilete mai nti
partea cuvenit soului iar restul se mparte ntre ceilali motenitori. Rezult c
partea ce se cuvine soului supravieuitor duce la micorarea prilor
comotenitorilor (altfel spus: partea soului supravieuitor se imput asupra prilor
motenitorilor cu care soul vine n concurs).

Caracterele
supravieuitor:

juridice

ale

drepturilor

succesorale

ale

soului

soul supravieuitor vine la motenire numai n nume propriu nu i prin

reprezentare;
soul supravieuitor este motenitor rezervatar;

 soul supravieuitor este obligat n concurs cu descendenii s raporteze la

masa succesoral donaiile primite de la soul su mort, dup cum i
descendenii donatari au obligaia s raporteze liberalitile primite de la
de cujus cnd vin n concurs cu soul supravieuitor;
soul supravieuitor nu este motenitor sezinar el trebuie s cear
punerea sa n posesie;
soul supravieuitor este motenitor regulat.
Potrivit C.civ. exist 2 categorii de motenitori: regulai i neregulai.
Primii (motenitorii regulai) nu sunt dect motenitorii legali, cei al cror
drept la motenire are ca izvor legtura de rudenie cu defunctul consacrat de
lege. Ei sunt socotii continuatori ai personalitii defunctului i rspund pentru
datorii i pentru sarcini ale succesiunii cu propriile bunuri dac nu au acceptat
motenirea sub beneficiu de inventar.
Succesorii neregulai sunt alii dect rudele defunctului i dect soul
supravieuitor care a devenit (a fost asimilat) motenitorilor regulai, n viziunea
C.civ. fiind considerai numai simpli succesori la bunuri i rspund intra vires
bonorum (n limitele puterilor motenirii). n rndul motenitorilor neregulai, C.civ. l
trecea i pe soul supravieuitor, totui, prin dreptul conferit acestuia de Legea
nr.319 din 1944, dei nu exista o prevedere legal expres n acest sens, se
socotete c soul n via a fost asimilat celor mai apropiate rude ale defunctului
nsemnnd c a devenit motenitor regulat i, n aceast calitate, rspunde ultra
vires hereditatis n lipsa unei acceptri beneficiare. De asemenea, nu va mai fi
obligat cnd vine la motenire s ndeplineasc anumite prevederi ale C.civ.
specifice motenitorului neregulat (precum: punerea peceilor, facerea inventarului,
transformarea n numerar a bunurilor mictoare).
***Not: Este important s se cunoasc aceast clasificare a motenitorilor
fcut de C.civ. (n motenitori regulai i motenitori neregulai ) din cel puin 2
motive:
1) pentru c aceast clasificare are o valoare intrinsec prin vechime, prin
tradiie, iar la astfel de instituii i noiuni nu trebuie renunat cu uurin;
2) n cazul soului supravieuitor afirmaia c acesta a devenit motenitor
regulat are darul de a sintetiza printr-un singur cuvnt saltul n bine sau
mbuntirea situaiei succesorale a soului rmas n via.
Pe de alt parte, aceast clasificare este criticat n literatura juridic
pentru lipsa ei de preciziune n privina efectelor sau ale trsturilor specifice pe
care fiecare din cele 2 categorii de erezi le-ar avea. De ex.: rspunderea intra sau
ultra vires hereditatis este dat de felul acceptrii i nu de calitatea de
motenitor regulat sau neregulat. De asemenea, este dat de ntinderea vocaiei
succesorale a motenitorului (de ex.: un legatar universal motenitor neregulat
dac nu va accepta sub beneficiu de inventar va rspunde i el peste puterile motenirii.
Dimpotriv, un fiu al defunctului cel mai apropiat motenitor regulat va rspunde i el
ultra vires hereditatis dar i intra vires hereditatis, dup cum accept pur i simplu sau
sub beneficiu de inventar).

Dreptul special al soului supravieuitor asupra

mobilelor i obiectelor aparinnd gospodriei casnice i
asupra darurilor de nunt.
2)

Pe lng partea sa succesoral cuvenit potrivit art.1, soul supravieuitor

mai poate culege i aceast categorie de bunuri. Are acest drept special dac
soul supravieuitor nu vine n concurs cu descendenii defunctului ci cu una din
celelalte clase de motenitori legali i dac soul acum decedat nu a dispus de
aceste bunuri prin liberaliti.
Dac exist descendeni n concurs cu soul supravieuitor aceast
categorie de bunuri va intra n masa succesoral comun i se va mpri ntre
toi succesorii potrivit cotelor artate.
Dup cum s-a precizat n practica judiciar, sunt bunuri ce aparin
gospodriei casnice numai bunurile care prin natura i afectaiunea lor sunt
destinate a servi n gospodria casnic i au fost folosite n acest scop,
corespunztor nivelului de trai obinuit al soilor.
Reprezint asemenea bunuri: mobilierul, frigiderul, aragazul, etc.; nu sunt
asemenea bunuri: bunurile care potrivit naturii lor nu pot fi folosite n gospodria
casnic (de ex.: automobilul, pianul, etc.) i nici acelea care, dei dup natura lor ar
putea fi avute n vedere, nu li s-a acordat aceast destinaie fiind procurate cu un
alt scop (spre ex.: pentru a face investiii).
Practica judiciar a socotit c soul supravieuitor are acest drept special i
exclusiv asupra tuturor bunurilor gospodriei casnice chiar dac unele din ele
sunt de acelai fel (spre ex.: mai multe televizoare ) i dac soii au avut domicilii
separate.
Mobilele i obiectele aparinnd gospodriei casnice vor reveni soului
supravieuitor indiferent dac au fost proprii ale defunctului ori bunuri comune.
Dar, cu titlu de drept special de motenire, soul supravieuitor va culege numai
bunurile care au aparinut soului decedat ca bunuri proprii, precum i bunurile ce
reprezint partea defunctului din bunurile comune.
Celelalte bunuri aparinnd gospodriei casnice se cuvin soului
supravieuitor dar nu n calitate de motenitor, ci n calitate de proprietar
devlma cu privire la bunurile comune ( va lua cu acest titlu numai partea sa din
aceste bunuri) i ca proprietar exclusiv asupra bunurilor sale proprii.
Darurile de nunt. n litaratura juridic s-a artat c potrivit art.5 din Legea
nr.319 din 1944 sunt daruri de nunt numai cele fcute de teri ambilor soi la
celebrarea cstoriei. i aici se are n vedere partea cuvenit soului decedat,
deoarece partea cuvenit soul supravieuitor o culege n baza unui drept de
proprietate propriu. Nu intr n aceast categorie nici darurile fcute exclusiv
soului decedat, acestea intrnd n motenirea de mprit ntre toi succesorii i
nici cele fcute exclusiv soului supravieuitor asupra crora acesta are un drept
propriu.

Aceast soluie este criticat n doctrin, prof. Deak include n noiunea de

daruri de nunt i pe cele fcute soului defunct.
Natura juridic a dreptului special asupra mobilelor i obiectelor
aparinnd gospodriei casnice i a darurilor de nunt a fost
controversat: s-a spus c este un legat prezumat de lege nsemnnd c
legea prezum c soul defunct a voit s lase soului supravieuitor peste partea
sa succesoral aceste bunuri. Dac ar fi aa, ar nsemna c acest drept special s
fie crmuit de regulile devoluiunii testamentare.
ns a prevalat concepia potrivit creia este vorba de un drept de
motenire legal cu o destinaie special: mobilele i obiectele aparinnd
gospodriei casnice se cuvin soului supravieuitor peste partea sa succesoral la
care are drept potrivit art.1 din Legea nr.319 din 1944 numai n cazul n care soul
decedat nu a dispus de o parte din aceste bunuri prin acte ntre vii sau prin
testament (Instana Suprem !!!).
Aceast condiie conduce la urmtoarele consecine: dac soul decedat
nu a dispus de partea sa din aceste bunuri ( mobilele i obiectele aparinnd
gospodriei casnice), acestea se cuvin soului supravieuitor. n acest caz rezerva
prinilor cu care ar veni n concurs soul supravieuitor se va calcula numai n
raport de celelalte bunuri.
Dac soul defunct a dispus prin donaii sau prin testament de o parte din
bunurile n discuie, atunci aceste bunuri se vor socoti la calcularea rezervei
cuvenite prinilor i soului supravieuitor, putnd s ntregeasc aceste rezerve.
De menionat c n concepia anterioar a legatului prezumat bunurile
respective serveau la ntregirea rezervei prinilor chiar cnd erau singurele
bunuri lsate de soul decedat. n concepia motenirii legale speciale aceste
bunuri, dac nu s-au fcut liberaliti de ctre de cujus cu privire la ele, se cuvin
n totalitate i exclusiv soului supravieuitor neputnd folosi la ntregirea rezervei
prinilor.
***Not: pentru detalii privind deosebirile ce rezult din natura juridic diferit a
dreptului asupra acestor bunuri (legat prezumat sau drept de motenire special) a se
vedea Tratatul de drept succesoral, Deak.

Dreptul temporar de abitaie

supravieuitor (art.4 din Legea 319 din 1944).
3)

al

soului

Soul supravieuitor care nu are locuin proprie va avea pe lng

partea sa succesoral determinat conform art.1 i pe lng dreptul
asupra mobilelor i i obiectelor aparinnd gospodriei casnice i al
darurilor de nunt conform art.5 un drept de abitaie asupra casei n care
a locuit dac aceasta face parte din succesiune.
Condiiile de dobndire.

soul supravieuitor s nu aib locuin proprie;

casa de locuit s fac parte din succesiune.
Comotenitorii au dreptul de a cere restrngerea dreptului de
abitaie dac locuina depete nevoile reale de locuit ale soului
supravieuitor, cu obligaia pentru acetia de a-i procura locuin n alt
parte.
-

Acest drept este vremelnic, durata fiind, n principiu dac soul s-a
recstorit nainte de partajul succesoral, pn la recstorire oricum, n
T de 1 an de la data deschiderii succesiunii.
Dreptul de abitaie al soului supravieuitor este un drept propriu,
nscut n persoana acestuia la data deschiderii succesiunii.
Dreptul de abitaie prevzut de art.4 din Legea 319 din 1944 este un
drept real, un dezmembrmnt, o varietate a abitaiei de drept comun,
deosebit de acesta cci: soul supravieuitor nu are obligaia de a da
cauiunea prevzut de art.566 C.civ. pentru abitaia de drept comun;
soul supravieuitor nu poate ceda ori nchiria partea din cas pe care nu o
folosete, aa cum poate titularul dreptului real de abitaie comun;
comotenitorii pot cere restrngerea dreptului de abitaie la nevoile reale
de locuit ale soului supravieuitor.

Drepturile statului asupra motenirii

Statul poate fi motenitor legal pentru motenirea vacant, dar i

motenitor testamentar.
Potrivit art.680 C.civ., n lips de motenitori legali sau testamentari
bunurile lsate de defunct trec n proprietatea statului.
Natura juridic a drepturilor statului asupra motenirii vacante
este controversat.
Potrivit unei opinii statul culege motenirea n temeiul suveranitii sale
prin exercitarea dreptului de dezheren.
Opinia majoritar i actual este c statul culege bunurile motenirii
vacante n calitate de motenitor legal.
Pentru aceast ultim opinie exist argumente de text (de ex. art.680 C.civ.
din Cap.IV, Seciunea a II-a Despre succesiunea soului supravieuitor i despre a
statului care dispune c n lips de motenitori legali sau testamentari, bunurile lsate
de defunct trec n proprietatea statului; art.652 C.civ. din Cap.I Despre deschiderea
succesiunilor care dispune la pct.(1) c legea reguleaz ordinea succesiunilor ntre
motenitorii legitimi, iar la pct.(2): copiii naturali, n privina succesiunii mamei lor i a
colateralilor si, sunt asimilai copiilor legitimi i viceversa. n lips de motenitori legitimi
sau naturali, bunurile se motenesc de soul supravieuitor. n lips de so, statul devine
motenitor).

Calificarea ntr-un fel sau altul al acestor drepturi are relevan practic i
anume: posibilitatea statului de a culege bunurile motenirii vacante dincolo de
frontierele sale.
n privina caracterelor juridice ale drepturilor statului asupra
motenirii vacante:
Statul culegnd o universalitate, va fi inut s rspund pentru datorii i
pentru sarcinile motenirii numai n limita activului succesoral (intra vires
hereditatis).
Statul nu are drept de opiune cu privire la motenirea vacant i tocmai
pe acest considerent socotim c se poate explica limitarea rspunderii statului la
activul succesoral (nu poate renuna la motenire i nu poate accepta succesiunea sub
beneficiu de inventar).
Nefiind motenitor sezinar, statul va trebui s cear punerea n posesie
prin emiterea unui certificat de vacan succesoral.
Statul poate fi i motenitor testamentar. n acest caz, socotim c statul
are drept de opiune i nu vedem de ce, n msura n care ar accepta pur i
simplu, nu ar putea rspunde cu bunurile sale (ultra vires hereditatis).

Curs VIII

Testamentul mistic (secret).

Este testamentul semnat de testator, strans si sigilat si care este
prezentat Judecatoriei pentru indeplinirea unor formalitati conform art.864
Cod Civil.
Trebuie semnat de testator indifferent cine l-a scris.
Testamentul impatrurit sau in plic se va sigila iar daca sigilarea este
insuficienta sanctiunea este nulitatea absoluta. Operatiunile se fac in fata
judecatoruui sau a notarului ori de testator si se declara de catre el
respectate conditiile.
Judecatorul sau notarul este obligat sa intocmeasca pe testament
sau plic un act de suprascriere, proces- verbal ce constata prezentarea
testamentului, declaratia acestuia in sensul ca testamentul e al lui si
starea testamentului. El va fi datat si semnat de testator si de judecator
sau notar. Formalitatile se desfasoara fara intrerupere pentru a nu putea fi
inlocuit testamentul. Sanctiunea nerespectarii formalitatii este nulitatea
absoluta.
Dupa indeplinirea formalitatilor testamentul este restituit testatorului
sau pastrat la Judecatorie sau notariat.
Puterea doveditoare: testamentul este un inscris sub semnatura
private; actul de suprascriere e inscris authentic. Mentiunile din testament
fac dovada iuris tantum, iar cele din actul authentic pana la inscrierea in
folosinta.
Avantaj; pastreaza secretul vointei.

Testament privilegiate.
Testament autentice simplificate prevazute de Codul Civil pentru
cazuri exceptionale:

Testamentul militarilor;
Testament in caz de boala contagioasa;
Testament maritim.

Reguli comune.

Semnate de testator, agentul instrumentator sic el putin 1 din 2

martori. Se mentioneaza situatia in care testatorul sau un martor nu
pot semna;

Validitatea nu e definitive decat in cazul in care testatorul a decedat

in respective situatie, in caz contrar testamentul oricare ar fi el isi
pirede valabilitatea dupa 6 luni, iar in cazul celui maritime dupa 3
luni de la incetarea cauzei care l-a impiedicat pe testator sa testeze
conform dreptului comun.

Legatul.
Este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul
desemneaza una sau mai multe personae care, la decesul sau vor primii
intregul patrimoniu (legat universal), o fratiune din patrimoniu ( legat cu
titlu universal), sau un bun determinat ( legat cu titlu particular), rezulta
desemnarea persoanei gratificate se face prin testament si personal de
catre legatar.
Legatul secret, cel in care legatarul nu a desemnat prin testament ci
se precizeaza numai in testament ca persoana legatului a fost comunicata
verbal mostenitorului legal este nul. La fel si testamentul facut unei
personae nedeterminate sau insufficient determinate. Determinarea
legatarului la data executarii legatului.
Nul este si legatul cu facultatea de alegere, cel prin care testatorul a
dispus ca persoana legatarului sa fie aleasa de un tert. Nulitatea intervine
in aces caz pentru incalcarea caracterului personal al testamentului.
Desemnarea legatarului poate fi directa, desemnand expres peroana
legatarului sau indirect, prezentarea unor elemente prin care va fi
identificat legatarul.
Clasificare.
1.Dupa modalitatile care le afecteaza:
-

pure si simple;
cu termen;
sub conditie;
cu sarcini.

2.Dupa obiect:
-universale;
-cu titlu universal;
-cu titlu particular.

Conform art.888 Cod Civil legatul universal e dispozitia prin care

testatorul lasa dupa moartea sa
la una sau mai multe personae
universalitatea bunurilor sale.
Definitia trebuie inteleasa in sensul ca legatul universal e concretizat
nu de cantitatea bunurilor culese ci de vocatia la intreaga mostenire.
Exemplu, pentru 2 sau mai multi legatari universali fiecare cu vocative la
intreg iar unul renunta, intreaga mostenire revine celuilalt.Daca este
acceptant pentru ca vocatia e universal , este pentru intreaga mostenire.
Sunt legate universal , legatul tuturor bunurilor mobile si immobile,
legatul nudei proprietati asupra intregii mosteniri, legatul cotitatii
disponibile.
Legatul cu titlu universal confera vocative la o fractiune din
mostenire, care e de la inceput mentionata. Daca exista mai multi legatari
cu titlu universal, de renuntarea unuia nu profita ceilalti, ci profita
legatarul universal sau mostenitorii legali.
Legatele cu titlu universal sunt limitativ prevazute de art.894 Cod
Civil, legatul unei fractiuni din mostenire, legatul tuturor bunurilor
immobile, legatul tuturor bunurilor mobile, legatul unei fractiuni din
totatlitatea bunurilor immobile, legatul unei fractiuni din totatlitatea
bunurilor mobile.
Se adauga si legatul ce l-ar face un minor de 16 ani cu privire la
intreaga sa avere caci art.807 Cod Civil dispune: minorul de 16 ani nu
poate dispune prin testament decat de 1/2 din tot c ear fi putut dispune
daca era major.
Legatul cu titlu particular confera vocative numai asupra unor bunuri
singulare, nu asupra unei universalitati/ parti din patrimoniu astfel incat
legatarul cu titlu particular nu raspunde de pasivul succesiunii spre
deosebire de legatarul universal sau cu titlu universal.
Ineficacitatea legatelor.
Pot fi nule sau anulabile daca ele contravin normelor imperative sau
regulilor de morala. Ce caracterizeaza cauzele de nulitate sau anulare=
ele sunt anterioare sau concomitente cu intocmirea testamentului.
Ineficacitatea legatului poate avea si cause posterioare intocmirii
testamentului in situatia revocarii si in situatia caducitatii.
Revocarea si caducitatea se deosebesc intre ele prin aceea ca
revocarea se datoreaza vointei unilateral a testatorului ( revocare
voluntara) sau a unei fapte culpabile savarsita de legatar ( revocare

judecatoreasca), iar caducitatea se datoreaza unei imposibilitati de

executare straina de vointa testatorului sau culpa legatarului.
Cauze de nulitate sau anulare a legatului.
Sunt commune oricarui act juridic, de exemplu: nerespectarea
formei legale, incapacitatea testatorului, vicii de consimtamant.
Revocarea legatului.
Revocarea legatului poate fi facuta de catre:

testator;
instanta judecatoreasca.

Revocarea voluntara.
Legatul este esentialmente revocabil, pana in ultima clipa, testatorul
poate fara restrictii sa revoke legatul.
Poate fi expresa sau tacita. Cea expresa rezulta din declaratia
testatorului cuprinsa intr-un testament posterior sau inscris authentic,
nerespectarea formelor atrage nulitatea absoluta a revocarii.
Cea tacita rezulta neandoielnic din anumite acte sau fapte juridice
ale testatorului. 2 cazuri:

incompatibilitatea;
contrarietatea.

Revocarea judecatoreasca.
Este o sanctiune pentru legatarul culpabil fata de testatorul decedat
sau fata de memoria acestuia. Intervine dupa moartea testatorului la
cererea celor interesati si numai in cazurile expres prevazute de lege.
Cazuri.
In general cele prevazute de Codul Civil pentru revocarea donatiilor:

neexecutarea sarcinilor de catre legatarul beneficiar al unui legat cu

sarcina;
ingratitudinea legatarului, cand el se face vinovat de atentat la viata
testatorului, delicate, cruzimi sau injurii grave.

Refuzul de alimente nu e o cauza de revocare a legatului. Revocarea

pentru ingratitudine se cere in termenul de 1 an prevazut si pentru
revocarea donatiilor de art.833 Cod Civil.

Injuria grava la memoria mortului art.931 Cod civil e un caz specific

legatelor , inexistenta in cazul donatiilor, 1 an curge de la savarsirea
faptei.
Survenienta de copii nu e caz de revocare. Daca testatorul a cunoscut
ca I se naste un copil si a mentinut testamentul inseamna ca a dorit
gratificarea legatarului. Daca nu a cunoscut , legatul nu se va revoca ci
este caduc pentru disparitia cauzei impulsive si determinante, caci se
considera ca numai in necunostinta de cauza testatorul a gratificat pe
legatar.

Caducitatea legatelor.
Este imposibilitatea executarii unui legat nascut valabil si nerevocat,
datorita unor imprejurari straine de vointa testatorului sau de vreo culpa a
legatarului.
Cauze.

Predecesul legatarului;
Incapacitatea legatarului de a primi legatul;
Neandeplinirea conditiei suspensive;
Refuzul legatarului de a primii legatul;
Pieirea obiectului legatului in intregime;
Dreptul de acrescamant ( drept de adaugire). Este dreptul titularului
unui legat conjunctiv de a beneficia de partea de mostenire cuvenita
colegatarului/ colegatarilor care nu pot sau nu vor sa primeasca
legatul.

Legatul conjunctiv este cel al carui obiect este lasat mai multor legatari
fara ca testatorul sa arate partea fiecaruia, colegatarii avand chemare
eventual la tot obiectul.
Dreptul de acrescamant functioneaza si in cazul mostenirii legale daca
exista erezi renuntatori sau nedemni.

Exheredarea.
Este acea dispozitie de ultima vointa prin care testatorul inlatura de
la mostenire pe unu sau mai multi mostenitori legali. Mostenitorii
rezervatari pot fi exheredati numai in limita cotitatii disponibile.
Exheredarea poate fi directa sau indirect rezultand din faptul ca
testatorul face legate ce epuizeaza intreaga mostenire.

Exheredarea poate fi si sub forma unei sanctiuni , o dispozitie prin

care testatorul prevede ca vor fi inlaturati de la mostenire mostenitorii ce
vor cere nulitatea testamentului.
Aceasta dispozitie este nula numai daca se doreste apararea unor
dispozitii testamentare care incalca normele de ordine publica sau bune
moravuri.

Executiunea testamentara.
De obicei executiunea testamentara se face de mostenitorii legali si
legatarii universali, dar testatorul poate numii prin testament unul sau mai
multi executori testamentari. Functia executorilor testamentari este de a
veghea la executarea testamentului si de a asigura indeplinirea
dispozitiilor testamentare. Puterile si sfera de actiune a executorilor
testamentari difera dupa cum ei au sau nu sezina.
Decat s celui fara sezina caci el nu are calitatea de executor testamentary
si trebuie sa se limiteze la a veghea executarea testamentului.

Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile

succesiunii.
Oprirea pactelor asupra unei succesiuni viitoare.
Un asemenea pact este orice conventie nepermisa de lege prin
care una dintre parti dobandeste drepturi eventuale in acea mostenire
sau renunta la ele si actele juridice unilateral savarsite inainte de
deschiderea succesiunii sunt asemenea pacte, sanctiunea fiind nulitatea
absoluta.
Pentru a exista un asemenea pact trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:

Sa existe un pact, act juridic irevocabil, inclusive de acceptare sau

de renuntare la o mostenire nedeschisa;
Pactul sa aiba ca obiect o mostenire nedeschisa;
Dreptul care se dobandeste sau la care se renunta trebuie sa fie un
drept succesoral eventual, nu unul deja nascut, actual;
Pactul sa nu fie unul dintre cele admise in mod exceptional de lege
( partajul de ascendent).

Oprirea substitutiilor fideicomisare.

Substitutia fideicomisara este o dispozitie din testament prin care
dispunatorul oblige pe cel gratificat numit instituit sau grevat sa conserve
bunurile primite si la moartea sa, sa le transmita altei personae numita
substituit desemnata de catre testator.
Substiutia fideicomisara nu se confunda cu substitutia vulgara care
este admisa de lege. Este acea dispozitie din testament prin care
testatorul desemneaza in subsidiar un al doilea gratificat pentru cazul
cand primul legatar nu ar putea sau nu ar voi sa primeasca ce I s-a lasat.
Pentru a exista o substitutie fideicomisara oprita de lege sunt
necesare urmatoarele conditii:

Dispunatorul sa fi facut unor personae diferite doua sau mai multe

liberalitati care au acelasi obiect care se executa succesiv;
Instituitul sa fi fost obligat de catre dispunator sa conserve bunurile
primite si sa le transmita la moatrea sa substituitului ( se stabileste
astfel prin vointa dispunatorului inalienabilitatea si insesizabilitatea
bunurilor obiect al liberalitatii);
Dreptul substituitului sa se nasca la moartea instituitului astfel incat
dispunatorul stabileste ordinea succesorala a bunurilor nu numai
pentru propria sa moarte ci si pentru a altora pe care i-a gratificat.

Substitutia fideicomisara este nula absolute , nulitatea este integrala,

totala, lovind ambele liberalitati.
Rezerva succesorala.
Anumiti mostenitori sunt protejati prin lege de actele liberale ale
celui care lasa mostenirea. In prezenta lor dreptul lui decuius de a face
liberalitati este limitat la o parte a mostenirii numita cotitate disponibila,
cealalta este rezerva succesorala care este sustrasa legatelor si donatiilor
si care se cuvie unor anume succesori legali numiti rezervatari.
Cu privire la rezerva se pot face de catre dispunator acte cu titlu
oneros caci ele nu sunt..
In situatia in care exista mostenitori rezervatari,mostenirea se
imparte in rezerva si cotitate disponibila.
Rezerva este partea care se cuvine conform legii unor mostenitori
legali si de care decuius nu poate dispune pein acte cu titlu gratuity,
liberalitati.

Cotitatea este partea din mostenire de are decuius poate dispune

neangradit inclusive prin liberalitati.

Curs IX
Caracterele juridice ale rezervei succesorale.
1. Este o parte a mostenirii;
2. Este lovita de indisponibilitate.
Este o parte a mostenirii.
Cuvenita imperativ prin lege mostenitorilor rezervatari care sunt
protejati astfel de liberalitatile excessive pe care le-ar putea face cel care
lasa mostenirea.
Rezerva nu este o parte a mostenirii effective lasata de defunct ci o
parte din succesiunea pe care el ar fi lasat-o daca nu ar fi factu liberalitati.
Desi rezerva este o parte a mostenirii8 dreptul la rezerva este un
drept propriu nascut la data deschiderii succesiunii in persoana

mostenitorilor rezervatari si nu un drept dobandit prin mostenire de la

deciuis.
Din faptul ca rezerva este o parte a mosteniri rezulta ca au dreptul la
rezerva numai mostenitorii care au vocative si care vin efectiv la
mostenire. Renuntatorul nu poate cere partea sa din rezerva.
Nu pot fi facute de catre mostenitorii rezrevatari acte de acceptare
sau renuntare cu privire la rezerva atat timp cat nu a intervenit decesul
celui ce lasa mostenirea.
Asemenea acte de optiune ar fi nule absolute constituind pacte
asupra unei succesiuni nedeschise.
Rezerva este colectiva, globala, constituie o parte din lasamantul
succesoral cuvenita unui grup de mostenitori. De exemplu pentru trei sau
mai multi descendenti rezerva lor este de 3/4 din mostenire pentru toti
impreuna.
Prin execptie de la acesata trasatura
supravietuitor rezerva in mod individual.

legea

atribuie

sotului

Dreptul la rezerva se cuvine mostenitorilor rezervatari in natura, ei

sunt proprietari ai bunurilor ce alcatuiesc rezerva si nu simpli creditori ai
unor valori.
Este lovita de indisponibilitate.
Indisponibilitatea rezervei este relative si partial, relative pentru ca
dreptul lui decuius de a dispune este limitat numai daca la mostenire vin
mostenitori rezervatari.
Este partiala sub un dublu aspect;

De indisponibilitate este lovita nu intreaga mostenire ci numai o

parte a ei, rezerva.
Indisponibilitatea priveste apoi numai liberalitatile nu si actele cu
titlu oneros.

Din caracterul indisponibil al rezervei reiese imposibilitatea dezmostenirii

mostenitorilor rezervatari cat priveeste rezerva.
Sunt mostenitori rezervatari;
1. Descendentii in linie dreapta;
2. Ascendentii privilegiati;
3. Sotul supravietuitor.

1. Rezerva descendentilor variaza in functie de numarul acestora.

Rezerva este 1/2 din mostenire daca defunctul a lasat un singur
descendent, 2/3 daca sunt doi descendenti, 3/4 daca sunt trei sau
mai multi descendenti.
Art.841 Cod Civil regelementeaza rezerva descendentilor vorbind de
copii. Prin copii trebuie inteles descendentii de orice grad: copii, nepoti,
stranepoti,etc, indifferent ca vin la mostenire in nume propriu sau prin
reprezentare.
Nu doar copii din casatorie ci si cei din afara casatoriei sai cei din
adoptie. Pentru a se stabilii cuantumul rezervei descendentii sunt
considerate numai descendentii care vin vin efectiv la mostenire.
Nedemnii sau renuntatorii fiind starini de succesiune nu se socotesc in
calculul rezervei.
Exista deosebiri de calcul a rezervei daca la mostenire vin descendentii
de alt grad decat gradul I.
Trebuie distinse doua situatii:

Cand descendetii de gradul Ii sau III vin la mostenire prin

reprezentari, rezerva se va calcula dupa numarul tulpinilor, dupa
numarul descendentilor de grad I si nu pe capete, nu dupa
numarul descendentilor ce vin la mostenire;
Cand descendentii de grad II si III vin in nume propriu, s-ar parea
ca rezerva se va socoti dupa numarul acestor descendenti dar
daca ar fi asa descendentii de grad I ar fi tentati sa renunte la
mostenire spre a mari rezerva
descendentilor de grad
subsecvent daca numarul acestora ar fi mai mare decat cel al
descendentilor renuntatori. De aceea se socoteste ca si in acest
caz rezerva descendentilor trebuie calculate tot pe tulpini ca in
situatia mostenitorilor prin reprezentare.

Rezerva ascendentilor privilegiati. Din casatorie, din afara casatoriei

sau din adoptie. Conform Codului Civil rezerva parintilor este de 1/2 din
mostenire daca vin amandoi si de 1/4 daca vine un singur parinte.
2. Rezerva sotului supravietuitor. Este de 1/2 din parte ace I se cuvine
ca mostenitor legal. Pentru ca partea succesorala a sotului
supravietuitor variaza in functie dfe clasa de mostenitori cu care
vine in concurs rezulta ca si cuantumul rezervei va depinde de clasa
succesorala cu care sotul supravietuitor vine in concurs.

Rezerva sotului supravietuitor va fi:

1. 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii( partea succesorala e
de 1/4 deci 1/2
din 1/4 ). Este de 1/8 indiferent de numarul
descendentilor cu care vine in concurs;
2. 1/6 din mostenire in concurs atat cu ascendentii privilegiati cat si cu
colateralii privilegiati( partea succesorala este de 1/3 deci 1/3 din
1/2 );
3. 1/4 din mostenire in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau
numai cu colateralii privilegiati 9 partea succesorala este de 1/2
deci 1/2 din 1/2 );
4. 3/8 din mostenire daca vine in concurs cu ascendentii ordinari sau
colateralii ordinari ( partea succesorala 3/4 deci 1/2 din 3/4 );
5. 1/2 in lipsa oricaror mostenitori legali.
Trasaturile rezervei succesorale ale sotului supravietuitor fata de
rezerva celorlalti mostenitori rezervatari:
1. Rezerva sotului supravietuitor e o cota fixa 1/2 dintr-o cota
variabila( partea sa de succesiune)
2. Rezerva sotului supravietuitor nu e o fractiune calculate direct
asupra mostenirii ca la rezerva descendentilor sau a
ascendentilor privilegiati, ci o fractiune din partea sa succesorala
ca mostenitor legal conform art.1 din lg. 319/1944.
3. Rezerva este atribuita personal sotului supravietuitor nu mai este
colectiva ca in alte cazuri.
Sotul supravietuitor are dreptul la rezerva numai pentru partea din
mostenire la care are dreptul asa cum prevede ar.1 din lg.319/1994.
Dreptul la rezerva nu exista pentru bunurile ce apartin gospodariei
casnice si pentru darurile de nunta can dele fac obiectul dreptului special
reglementat de art.5 din lg.319/1944.
Sotul supravietuitor poate fi inlaturat de la aceste categorii de bunuri
prin liberalitatile facute de decuius cu conditia sa nu-I fie incalcata rezerva.
Daca exista liberalitati al caror obiect sunt bunuri ce
apartin
gospodariei si darurile de nunta ele vor intergii rezerva sotului
supravietuitor si daca e cazul rezerva parintilor lui decuius.
Un aspect controversat in legatura cu rezerva sotului
supravietuitor este acela daca rezerva in discutie cand sotul
supravietuitor vine in concurs cu alti mostenitori rezervatari se imputa
exculsiv asupra cotitatii disponibile sau asupra succesiunii in intregul
sau( si asupra rezervei celorlalti mostenitori rezervatari).

Daca prima solutie este mai agreata se socoteste totusi mai recent
ca rezerva sotului supravietuitor
va micsora nu numai cotitatea
disponibila ci si rezerva mostenitorilor
rezervatari cu care sotul
supravietuitor vine in concurs.
Aceasta ultima solutie propune prin urmare ca rezerva sotului sa fie
imputata asupra intregii mosteniri, sa fie satisfacuta din intreaga
succesiune si nu exculsiv din cotitatea disponibila.
S-a aratat ca datorita lipsei de corelare in cazul reglementarilor
privind rezerva din Codul Civil si din legea 319/1944 nici una dintre cele
doua solutii nu este la adapost de orice obiectie.
Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor in concurs
cu copii dintr-o casatorie anterioara a defunctului.
Art.939 Cod Civil prevede in esenta ca daca vine in concurs cu
descendentii din alta casatorie a defunctului sotul supravietuitor din
casatoria subsecventa nu va putea fi gratificat de decuius in limitele
cotitatii disponibile ordinare( obisnuite) ci in limitele unei cotitati speciale.
In limitele unei partie egale cu aceea a copilului care a luat mai
putin, fara ca aceasta parte sa poata depasi 1/4 din mostenire.
Scopul instituirii cotitatii disponibile special e acela de a-I ocroti pe
copii din prima casatorie dar sip e cei din afara casatoriei sau din adoptie
daca sotul supravietuitor nu e parintele lor. Pentru a afla cuantumul
cotitatii disponibile se procedeaza astfel:
La numarul copiilor defunctului care vin la mostenire efectiv se au in
vedere copii din casatoria anterioara, din casatoria prezenta, din afara
casatoriei sau din adoptie, se adauga o unitate care il reprezinta pe sotul
supravietuitor iar la numarul astfel obtinut se imparte succesiunea.
Se obtine cotitatea disponibila speciala dar cu doua limite:
1. Sa nu fie mai mare decat partea copilului care a luat cel mai putin;
2. Sa nu depaseasca 1/4 din mostenire.
De exemplu mostenirea este de 9 milioane lei si exista un copil din
casatoria prezenta, unul din casatoria anterioara si sotul supravietuitor din
a doua casatorie, cotitatea nu va fi de trei milioane asa cum rezulta din
calcului 9 milioane/ 2+1 caci desi este egala o parte de copil ea depaseste
1/4 din mostenire astfel incat cotitatea speciala va fi de din mostenire
deci 2,5 milioane lei.

Liberalitatile ce depasesc cotitatea speciala sunt supuse reductiunii. Partea

succesorala legala a sotului supravietuitor se imputa asupra cotitatii
ordinare. Aceasta inseamna ca sotul supravietuitor din a doua casatorie
are dreptul sa cumuleze partea sa succesorala legala cu liberalitatile ce I
s-au facut in limitele cotitatii special cu conditia ca ele impreuna sa nu fie
mai mari decat cotitatea ordinara.
Corelatia dispune cotitatea speciala sic ea ordinara, trebuie spus ca
cele doua cotitati nu se cumuleaza ci cotitatea speciala se imputa asupra
cotitatii ordinare.
Calculul rezervei si al cotitatii disponibile.
Cum se determina masa de calcul.
Masa succesorala din care se calculeaza rezerva si cotitatea disponibila.
Trebuie ca patrimonial defunctului sa fie reconstituit pe hartie astfel
incat sa se vada cum ar fi aratat acesta daca decuius nu ar fi facut
liberalitati.
Rezerva si cotitatea disponibila se calculeaza nu numai in raport cu
bunurile existente in patrimonial celui care lasa mostenirea la data mortii
sale ci luand in considerare si valoarea donatiilor consimtite de decuius.
Pentru stabilirea masei de calcul art.849 Cod Civil prevede trei
operatiuni ce trebuie executate succesiv:
1. Stabilirea valorii bunurilor existente in patrimonial defunctului la
data deschiderii succesiunii;
2. Scaderea pasivului succesoral din valoarea bunurilor existente;
3. Revenirea fictive pentru calcul a donatiilor facute de cel despre a
carui suc cesiune este vorba.
Stabilirea valorii bunurilor existente in patrimonial defunctului la data
deschiderii succesiunii.
In stabilirea valorii bunurilor existente in partimoniul defunctului la
deschiderea succesiuni se iau in calcul mobilele, imobilele, creantele,
inclusive bunurile ce fac obiectul unor legate ari donatii de bunuri viitoare.
Se ia in calcul astfel activul brut, exista si unele bunuri exceptate: drepturi
viagere, bunuri fara valoare patrimoniala.
Pentru ca rezerva este o parte din activul net nu din cel brut urmeaza
scaderea pasivului succesoral din valoarea bunurilor existente din activul
brut. Conform art.849 Cod Civil scaderea pasivului succesoral ar trebui
facuta dupa reunirea fictive a donatiilor.

Literature juridica a relevant pe drept cuvant ca ordinea fireasca este

scaderea pasivului si apoi adaugarea efectiva a donatiilor.

Ordinea prezinta interes in cazul in care mostenirea este insolvabila.

In principiu toate obligatiile existente la data deschiderii succesiunii. In
principiu toate obligatiile existente la data deschderii succesiunii se vor
scadea din activul brut.
La activul net se adauga valoarea bunurilor donate. Adaugarea
donatiilor este doar pe hartie( fictive) pentru calcul si nu presupune
aducerea donatiilor efectiv la masa succesorala.
Valoarea bunurilor transmise de defunct, acte cu titlu oneros nu este
supusa operatiunilor de reunire fictiva cu exceptia situatiei cand aceste
acte cu titlu oneros ascund liberalitati. Cand ar fi vorba de donatii
deghizate, simulatia fiind greu de dovedit legea protejeaza prezumptiv pe
mostenitorii rezervatari.
Art.845 prezuma ca actele prin care cel ce lasa mostenirea a
instrainat anumite bunuri unui substituit in linie dreapta in schimbul unei
rente viagere ( rezerva uzufructuarului) sunt donatii si ca atare ele trebuie
adaugate la actvul net.
Prezumptia de gratuitate este relativa si poate fin invocate numai de
mostenitorii rezervatari cu exceptia celor care au consimtit la instrainarea
facuta de decuius.
Evaluarea donatiilor avute in vedere in operatiunile de reunire fictive
se face dupa starea bunurilor din momentul donarii si valoarea lor din
momentul deschiderii succesiunii.
Prin efectuarea succesiva a celor trei operatiuni se obtine valoarea
unei mase succesorale adevarata mostenire sau masa de calcul asupra
acesteia.
Daca se aplica fractiunile prevazute de lege se obtine valoarea
rezervei si implicit o cotitate disponibila.
Imputarea liberalitatii si cumulul rezervei cu cotitatea disponibila.
1. Situatia in care gratificatul nu este mostenitor rezervatar. Daca el nu
este mostenitor rezervatar sau mostenitor ci un strain , liberalitatea
primita nu se poate imputa decat asupra cotitatii disponibile.
2. Cel gratificat este mostenitor rezervatar , imputarea liberalitatii se
face diferit dupa cum el renunta sau accepta mostenirea. Cand

renunta pierde calitatea de mostenitor si rezulta ca pierde

retroactive dreptul la mostenire inclusive la rezerva. Liberalitatea
primita se va imputa ca si in cazul celei facute unui tert asupra
cotitatii disponibile.
Liberalitatea va fi supusa reductiunii in masura in care ea depaseste
cotitatea disponibila si incalca rezerva mostenitorilor rezervatari
acceptanti. Cand accepta se distinge dupa cum liberalitatea este scutita
de raport sau supusa raportului.
Daca liberalitatea nu este supusa raportului ea se va imputa asupra
cotitatii disponibile. Daca depaseste cotitatea disponibila diferenta se
imputa asupra partii din rezerva ce se cuvine mostenitorului donator, el
va cumuli cotitatea disponibila cu partea sa sin rezreva.
Daca liberalitatea primita este supusa raportului imputarea se va face
asupra rezervei pentru ca se considera ca donatia a fost un simplu avans
asupra mostenirii care s-a facut din partea succesorala la care donatarul
avea dreptul si nu din cotitatea disponibila.
Numai daca valoarea donatiei este mai mare decat partea de rezerva
cuvenita mostenitorului gratificat diferenta se va imputa asupra cotitatii
disponibile.
Mostenitorul cumuleaza partea sa din rezerva cu cotitatea disponibila.

CURS X
Reductiunea liberalitatii excesive.
Este sanctiunea care afecteaza liberalitatile ce depasesc cotitatea
disponibila. Reductiunea poate fi ceruta conform art.848 Cod civil de
mostenitorii rezervatari, succesorii lor si cei care le infatiseaza dreptul.
Dreptul de a invoca reductiunea se naste la deschiderea succesiunii, odata
cu nasterea dreptului la rezerva, e un drept propriu si nu dobandit prin
mostenire. Dreptul de reductiune poate fi exercitat pe doua cai
procedurale:
1. Exceptia de reductiune;
2. Actiunea in reductiune.
Exceptia de reductiune poate fi invocate de mostenitorul rezervatar numai
in cazul in care bunul care face obiectul liberalitatii nu a fost predate
gratificatului.
Actiunea in reductiune poate fi folosita de mostenitorul rezervatar in cazul
in care obiectul liberalitatii s-a predate gratificatului cum se intampla la
donatii. Dovada depasirii cotitatii disponibiler trebuie facuta de
mostenitorul rezervatar care are la indemana orice mijloc de proba.
Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive.
Conform Codului Civil legatele se reduc inaintea donatiilor, art.850
pentru ca legatele isi pierd efectele la deschiderea succesiunii,rezuta ca
ele au incalcat rezerva nu donatiile si trebuie prin urmare reduse.

Conform art.852 Cod Civil legatele se reduc deodata si proportional.

Regula fiind dispozitiva, dispunatorul poate stabilii ordinea reducerii
legatelor.
Art.850 alin.2 Cod cIvil: donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa
a datei lor incepand cu cea mai recenta. Pentru ca donatiile mai vechi sunt
facute in mod necesar din cotitatea disponibila. Cele mai recente depasesc
cotitatea disponibila incalcand rezerva.
Daca exista mai multe donatii cu aceeasi data ele se reduc
proportional cu valoarea fiecareia, reductiunea va produce efecte diferite
dupa cum se refera la legate sau donatii.
La legat reductiunea are ca efect caducitatea in tot sau in partea
legatului. La donatie, reductiunea determina rezolutiunea donatiei.
Dreptul donatarului este desfiintat retroactive de la deschiderea
succesiunii. De la aceasta data titular al dreptului asupra obiectului
donatiei devine mostenitorul rezervatar care va putea cere predarea in
natura abunului. Donatarul este obligat sa restituie si fructele naturale
sau civile percepute, scadente dupa data deschiderii succesiunii. Fructele
ananterioare pot fi pastrate de donator.
Cu toata rezolutiunea donatiei se admite ca nu sunt afectate
actele prin care tertii au dobandit de la donator anterior deschiderii
succesiunii anumite drepturi reale cu privire la bunul donat.
In aceasta situatie integritatea rezervei se va face prin echivalent.
Valoarea bunului in functie de care se calculeaza echivalentul banesc este
cea din momentul deschiderii succesiunii.

Optiunea succesorala.
Desi faptul mortii este sufficient pentru a opera transmiterea
mostenirii aceasta nu inseamna ca succesibili sunt obligati sa aceepte
mostenirea.
Conform art.686 Cod Civil nimeni nu e obliagat a face acceptarea
unei mosteniri ce I se cuvine. Succesibilii pot opta intre aceeptere, situatie in
care isi conbsolideaza drepturile succesorale dobandite la moartea lui
decuius, renuntarea caz in care dreptul la mostenire le este desfiintat
retroactive.
Exista pentru succesibili un drept subiectiv de optiune succesorala
care este nascut in persoana mostenitorului ca decesul celui ce lasa

mostenitrea si care consta in posibilitatea de a allege : acceptare pura si

simpla sau sub beneficiu de inventor si renuntare.
Subiect al dreptului de optiune succesorala este orice persoana cu
chemare la succesiune indifferent de temeiul acestei chemari: lege,
testament, contract si indifferent ca are vocative universal, cu titlu universal
sau cu titlu particular.
La mostenirea legala subiect al dreptului de optiune succesorala este
orice mostenitor legal indifferent de clasa din care face parte dar in
aprecierea dreptului de optiune exercitat trebuie tinut cont de ordinea
claselor. Daca un successor in rang preferat accepta succesiunea el isi
consolideaza dreptul succesoral dobandit si in acelasi timp face ineficiente
drepturile de optiune succesorala ale mostenitorilor subsecventi.
Daca titularul dreptului subiectiv de optiune succesorala decedeaza
inainte de a-si exercita acest drept se transmite mostenitorilor sai.Daca a
lasat mai multi mostenitori si ei nu se inteleg cu privire la modul
de
exercitare a dreptului de optiune succesorala unii vor sa accepte altii sa
renunte, acceptarea mostenirii va fi sub beneficiu de inventar, conform
art.692-693 Cod Civil. Aceasta pentru ca dreptul de optiune succesorala se
transmite mostenitorilor nefractionat ceea ce presupune exercitarea lui intrun singur mod de toti succesorii.
Dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat si de creditorii
personali ai succesibilului prin actiune oblica, mai putin de creditorii
personali ai legatarului in conditiile in care exercitiul dreptului subiectiv de
optiune succesorala ar implica o apreciere morala.
Actul juridic de optiune succesorala.
Titular dreptului de optiune succesorala isi exercita optiunea prin
amnifestarea de vointa care este actul juridic de optiune succesorala care
poate fi:
1. Act de acceptare pura si simpla a mostenirii;
2. Act de acceptare sub beneficiu de inventar;
3. Act de renuntare.
Caractere ale actului juridic de optiune succesorala.
1. Unilateral;
2. In principiu indivizibil ( se accepta sau se renunta la intreaga
mostenire- nemo proparte heres). Se considera o exceptie aceea ca
mostenitorul legal instituit si legatar poate opta diferit in privinta
mostenirii legale si legatul facut lui prin testament.
3. E un act juridic ce nu poate fi afectat de modaliati- termen si conditie;

4. In principiu irevocabil- asupra renuntarii se poate reveni ea se numeste

retractarea renuntarii;
5. Declarative, efectele sale se produc retroactive pana la data
deschiderii succesiunii. Prin acceptare drepturile dobandite asupra
mostenirii se consolideaza de la data deschiderii succesiunii in caz de
renuntare, tot retroactive renuntatorul e considerat strain de
mostenire.
Capacitatea ceruta pentru exercitatea dreptului de optiune succesorala.
1. Succesibilul sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
2. Minorii si interzisii pot opta in conditiile in care ei isi pot exercita in
general drepturile patrimoniale ( art.687 Cod Civil)- prin reprezentantii
legali pentru interzisi si minorii sub 14 ani, pentru minorii de peste 14
ani optiunea se face de ei cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor
legali si a atuoritatii tutelare.
Ca masura de protective art.19 al Decretului nr.32/1954 acceptarea
mostenirii cuvenite unui minor indifferent de varsta sau a unei personae
puse sub interdictie va fi socotita in toate cazurile ca fiind facuta sub
beneficiu de inventar.
Viciile vointei.
Conform Codului Civil numai dolul este reglementat ca viciu al actului de
optiune succesorala. In literature juridical se admite in baza principiului
general de drept ca actul juridc de optiune succesorala este anulabil si in caz
de violent sau eroare can eroarea a fost cauza impulsive si determinant a
actului.
Prescriptia dretului de optiune succesorala.
Termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.
Art.700 Cod Civil modificat prin Decretul nr.73/1954 prevede in alin. 1:
dreptul de a acepta succesiunea se prescrie printru-un termen de 6 luni
socotit de la deschiderea succesiunii.
Alin.2 prevede: in cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi
de dretul sau din motive de forta majora, instant de judecata , la cererea
mostenitorului poate prelungi termenul cu maxim 6 luni de la data cand a
luat sfarsit impiedicarea.
Termenul incepe sa curga conform art.700 alin.1 de la data deschiderii
succesiunii si daca succesibilul a luat cunostinta mai tarziu de moartea lui
decuius. In conditiile legii el ar putea fi repus in termen. Termenul incepe sa
curga pentru mostenitorii care au cunoscut mai tarziu calitatea lor

demostenitori din ziua in care ei au conoscut temeiul chemarii lor la

mostenire ( de exemplu descoperirea ulterioara a unui testament).
Tot de la deschidera succesiunii curge termenul de optiune succesorala si
pentru mostenitorii care apartin unor clase diferite . succesibilii in rang
subsecvent trebuie sa opteze tot de la data mortii fara a astepta sa se
pronunte succesibilii in rang preferat, caci altfel dreptul lor s-ar putea stinge
inainte de a se naste. Optiunea mostenitorilor subsecventi e sub conditie si
va produce sau nu efecte dupa cum succesibilii in rang preferat vor renunta
sau vor accepta mostenirea.
Tot de la data deschiderii succesiunii curge termenul de prescriptive si in
cazul in care dreptul de optiune este exercitat de mostenitorii succesibilului
care a decedat fara sa-si fi manifested dreptul de optiune succesorala.
Mostenitorii pot exercita drepturi de optiune succesorala numai in restul
termenului pe care-l mai avea succesibilul la data mortii sale.
In cazul unui copil conceput inainte de deschiderea succesiunii dar
necunoscut la aceasta data termenul de optiune succesorala va gurga de la
nasterea copilului daca el se naste viu.
Daca e vorba de mostenirea unei personae declarate moarte prin hotarare
judecatoreasca, termenul de 6 luni curge din momentul ramanerii definitive
a hotararii declarative de moarte si nu de la data stabilita in hotarare ca
fiind data mortii.
O problema controoversata este daca alin. 2 al art.700 este sau nu in
vigoare. Opinia ce a prevalat este ca prin adoptarea Decretului nr.167/1958,
alin.2 al acestui articol a fost abrogate tacit, prevederile sale fiind inlocuite
cu cele ale art.13 si 19 din Decret, rezulta ca forta majora duce la
suspendarea de drept a termenului de prescriptive , orice alta impiedicare va
fi caz de repunere in termen daca impiedicarea este justificata.
Prin repunerea in termen mostenitorul a considerat acceptarea sau
renasterea dreptului sau de optiune succesorala cu ambele laturi: acceptarea
sau renuntare.
Desi ultima ipoteza pare maiaproape de structura si finalitatea optiunii
succesorale se considera mai ales in practica, ca primei solutii I se va da
curs.

Curs XI

Care este natura termenului de optiune succesorala?

Termen de decadere sau de prescriptie?