CAPITOLUL I

Coninuturi tematice
1.1. Noiuni elementare de drept
1.2. Norma de drept
1.3. Raportul juridic
1.3.1. Trsturi caracteristice ale ale
raportului juridic
1.3.2. Elemente structurale ale raportului
juridic
1.3.3. Subiectele raportului juridic

Competene individuale
- Cunoate noiuni elementare de drept
- nelege conceptul de norm de drept
- Cunoate trsturile caracteristice ale
raportului juridic
- Identific relaiile dintre subiectele
raportului juridic
- Utilizeaz termeni specifici

1.1. NOIUNI ELEMENTARE DE DREPT

( Ubi societas ubi ius Acolo unde este societatea exist drept )

nsemne oficiale
Cuvntul drept se folosete cu mai multe accepiuni. El deriv de la latinescul directus,
cu sens metaforic drept orizontal sau vertical, linie dreapt. Cuvntul ce corespunde
substantivului drept n italian este jus (drept, dreptate, legi) .

Cuvntul are aceeiai semnificaie i la francezi (droit), italieni (diritto), spanioli

(derecho) .
Dreptul, ca un ansamblu de reguli, organizeaz viaa n comun, reprezentnd o tehnic de
convieuire uman, cu scopul de a disciplina i de a apra societatea de excese .
Aceast organizare a societii conduce la stabilirea unor norme ce urmeaz s fie impuse
tuturor : normele de drept. Ele sunt numeroase i variate, datorit complexitii relaiilor sociale .
Aceste norme impun obligaii, organizeaz funcionarea general a statului, asigur
posibilitatea valorificrii unor drepturi, recunoscnd capacitatea participrii persoanelor n diferite
relaii (de productor, cumprtor, vnztor, locatar, locator, mandatar etc ) .
Ansamblul normelor juridice n vigoare dintr-un stat poart denumirea de drept pozitiv.
Posibilitatea de a aciona n baza dreptului pozitiv constituie dreptul subiectiv al individului
care devine astfel subiect de drept .
Dreptul poate fi definit ca fiind un ansamblu de reguli asigurate i garantate de stat, care au
ca scop organizarea i disciplinarea comportamentului uman n principalele relaii din societate, de
aprare a drepturilor eseniale ale omului .
Dreptul este ns o art, o multitudine de mijloace de care se folosesc organele care l
creeaz sau care pun n aplicare normele de drept. Legiuitorul trebuie s tie s selecteze norma ce
rspunde unor nevoi reale, s aplice legea n conformitate cu litera i spiritul acesteia sau potrivit
condiiilor de timp, spaiu, persoane, aspecte de via .
Aadar, dreptul nu poate exista n afara relaiilor sale normative .
1.2. NORMA DE DREPT
Cuvntul norm este echivalent cu cel de regul .
Norma de drept este regula de conduit general, impersonal i obligatorie, intituit sau
sancionat de autoritatea public, al crui scop este acela de a asigura ordinea social, regul ce
poate fi aplicat prin contiina juridic a oamenilor, iar n caz de nevoie prin constrngere1 .
Norma juridic are un caracter general, impersonal i obligatoriu .
Din punctul de vedere al structurii sale logice, norma juridic este alctuit din urmtoarele
elemente : ipoteza, dispoziia i sanciunea .
Ipoteza normei de drept descrie mprejurrile n care intr n aciune dispoziia sau
sanciunea normei. n ipotez este definit calitatea subiectului (productor, vnztor, mandatar sau
simplu cetean) sau este caracterizat subiectul de drept n mod generic (persoan fizic, persoan
juridic etc). Tot n ipotez sunt precizate mprejurrile n care intr n aciune norma i care pot fi
determinate sau relativ determinate2 .
Dispoziia alctuiete miezul normei juridice. Aici sunt prezentate drepturile i obligaiile
subiectelor participante la raporturile sociale i conduita acestora, formnd de altfel conintul
acesteia. Dispoziia normei juridice ordon o anumit conduit a subiectului de drept, oblig la
abinerea svririi unei fapte sau oblig la a face .
Dispoziia mai poate cuprinde de asemenea anumite permisiuni.
Sanciunea, cel de-al treilea element al structurii normei juridice, conine urmrile ce survin
prin nerespectarea dispoziiei sau ipotezei i msurile de stimulare de cointeresare a subiectului n
vederea promovrii conduitei dorite. Ea are rolul de a descuraja comportamentul nelegal al
subiecilor de drept .
Normele juridice sunt edictate n vederea aplicrii lor . Pentru aceasta, este foarte important
s se precizeze unde se aplic norma (aplicarea normei n spaiu), cnd se aplic norma
(aplicarea legii n timp) i cui i se aplic norma (cror subiecte de drept).
Norma juridic este teritorial i personal, n sensul c ea acioneaz asupra teritoriului
statului i aupra cetenilor si. n acest sens, unele legi (Codul Penal) stabilesc principiul
teritorialitii3 .
Art.3 Cod Penal precizeaz c : Legea penal se aplic infractorilor pe teritoriul Romniei

.
1

Norma juridic penal definete noiunea de teritoriu ca fiind : solul, subsolul, coloana de aer
cuprins ntre graniele rii, apele interioare, marea teritorial, suprafaa navelor i aeronavelor
romne (n care, dei nu fac parte din teritoriu se aplic norma naional). Ea are inciden i asupra
cetenilor strini aflai pe teritoriul Romniei sau asupra apatrizilor4 .
Teritorialitatea normei nu este absolut. n decursul istoriei, statele au dezvoltat un sistem de
relaii politico-diplomatice ce a determinat crearea unor insituii care s serveasc scopul meninerii
unor relaii de cunoatere, respect i conlucrare5 .
n asemenea condiii, a aprut excepia extra-teritorialitii .
Excepia extrateritorialitii privete sediul misiunilor diplomatice i personalul acesteia i
const n aceea c asupra acestora nu se aplic normele juridice naionale, acetia bucurndu-se de
imunitate diplomatic i legea pavilionului sub care navigheaz pentru echipajul unei nave sau
aeronave strine aflate pe teritoriul nostru .
Timpul normei juridice definete durata acesteia, rezistena sa. Cu o durat de aplicare mai
lung sau mai restrns n timp, norma juridic exercit un rol modelator i comsevator .
n privina aciunii n timp a normelor juridice, trei sunt momentele care intereseaz n mod
deosebit : intrarea n vigoare, aciunea normei i ieirea din vigoare a normei juridice .
Legea ncepe s acioneze din momentul intrrii ei n vigoare. Aceasta intr n vigoare, de
regul, n momentul publicrii sale sau la o dat ulterioar publicrii n Monitorul Oficial, dac
legea prevede aceasta .
Nu exist limit n aciunea legii n timp, totui o lege poate fi abrogat expres sau tacit .
Legea acioneaz pentru viitor. Norma juridic nu retroactiveaz, dar nici nu ultraactiveaz
(nu-i extinde efectele dup ieirea din vigoare) .
Potrivit art. 1 Cod Civil ; Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiv6.
Potrivit principiului egalitii cetenilor prevzut de art. 16 din Constituie, normele juridice
se aplic tuturor cetenilor7 .
Cu toate acestea, nu toate normele juridice au acelai grad de generalitate. Unele norme se
adreseaz tuturor cetenilor rii fr nicio discriminare, alte norme de drept se adreseaz numai
anumitor categorii de persoane, fr ca aceasta s nsemne vreo discriminare (comerciani, militari
etc) .
1.3. RAPORTUL JURIDIC

Raportul juridic se definete ca fiind o relaie social, individualizat, reglementat de

norma
de drept
.
Raportul
juridic
ca relaie social, face parte dintr-un sistem de legturi, de contacte sociale,
care prezint individul ca o fiin social. Apare ca o relaie format n baza unei norme de drept, n
care participanii apar ca titulari de drepturi i obligaii reciproce, a cror realizare este garantat la
1 prof dr.Nicolae Popa Teoria general a dreptului, Bucureti. 1995 , pagina 27-57-932 Dan Constantin Apostol Drept
i legislaie, Bucureti, 2000, Ed.Didactic i Psihologic, pag.4
3
Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal, partea general, Ed.ansa, 2002
4
Cod Penal, Editura C.H.Beck, actualizat 15.07.2006
5
prof.dr.Nicolae Popa, Teoria general a dreptului, Editura Europa Nova, Lugoj, 1995
6
7

art.1 Cod Civil, Editura All, 2001, Bucureti, pag.1

art.15 alin.2, art. 16, Constituia Romniei

nevoie prin constrngere .

Trsturi caracteristice ale raportului juridic
A. Raportul juridic este un raport social .
Raportul juridic se stabilete ntotdeauna ntre oameni, fie ntre parteneri persoane fizice, fie
organizai n colective n condiiile legii. Ca raport social, raportul juridic coexist cu raporturile
social-economice, politice etc .
Societatea nsi este rezultatul interaciunii oamenilor, un sistem de relaii n continua
transformare i dezvoltare .
B. Raportul juridic este un raport voliional .
Deoarece acest raport juridic se stabilete ntre oameni, suntem n prezena unui raport de
voin. Oamenii intr n raporturi sociale pentru a-i satisface anumite trebuine .
Acest caracter trebuie neles astfel : o relaie social devine raport de drept pentru c acest
lucru s-a voit de ctre legiuitor, atunci cnd a fost adoptat norma juridic .
Caracterul fundamental al normei juridice este acela de a fi voin de Stat. Acest aspect al
caracterului voliional este comun tuturor raporturilor juridice8 .
Egalitatea juridic a prilor este caracterul specific tuturor raporturilor juridice de drept .
Coninutul acestui caracter const n nesubordonarea unei pri fa de cealalt .
Elemente structurale ale raportului juridic
Elementele constitutive ale raportului juridic sunt : prile, coninutul, obiectul .
Prile sau subiectele raportului juridic sunt persoanele fizice i persoanele juridice care sunt
titulare de drepturi i obligaii .
Coninutul raportului juridic este format din totalitatea drepturilor subiective i a obligaiilor
pe care le au prile .
Obiectul raportului juridic civil const n aciunile sau inaciunile la care sunt ndrituite
prile ori pe care acestea trebuie s le respecte .
Obiectul raportului const n conduita pe care trebuie s o aib prile .
Fiind eseniale, aceste trei elemente trebuie s fie ntrunite cumulativ pentru a ne afla n
prezena unui raport juridic .
2

Subiectele raportului juridic

Din caracterul social al raportului juridic rezult c este imposibil izolarea faptelor juridice
de cele sociale .
nelegerea exact a raportului juridic se va putea face doar prin raportarea sa la viaa
social, la interaciunea oamenilor ntr-o situaie social dat . Omul este deci singurul n msur s
participe la un raport juridic n calitate de subiect .
Omul n sine nu este subiect de drept, ci numai dac, din punct de vedere al dreptului, se
recunoate i i se atribuie aceast calitate, dac dobndete capacitatea de a fi subiect de drept
(capacitate juridic) .
Capacitatea de subiect de drept a omului este condiionat de recunoaterea capacitii
sale juridice .
28 prof.universitar.dr. Gheorghe Erdeiu, Introducere n dreptul civil , 2000, Bucureti, Editura ansa9C.Statescu,
Drept civil, persoana fizic, persoana juridic, 1992, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic
10
5, 6 , 7 Decretul nr. 31/1954, art.5 alin. 2,3; art. 7, 9, 11

Aptitudinea recunoscut de lege omului, de a avea drepturi i obligaii juridice poart

denumirea de capacitate juridic .
n structura capacitii juridice intr dou elemente : capacitatea de folosin i capacitatea
de exerciiu .
Persoana fizic apare ca subiect distinct n raporturile de drept, caz n care capacitatea sa
juridic se mparte n capacitate de folosin i capacitate de exerciiu9.
Capacitatea de folosin este aptitudinea general i abstract a omului de a avea
drepturi i obligaii .
nceputul i sfritul acestei capaciti sunt stabilite de art.7 din Decretul nr.31/1954 astfel :
Capacitatea de folosin ncepe de la naterea persoanei i nceteaz odat cu moartea acesteia10
Drepturile copilului i sunt recunoscute de la concepie, ns numai dac s-a nscut viu .
Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice este aptitudinea omului de a-i exercita
drepturile i de a-i exercita drepturile i de a-i ndeplini obligaiile prin ncheierea de acte
juridice civile .
Potrivit art. 11 Decret nr 31/1954 : Nu au capacitate de exerciiu :
a) minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ;
b) persoana pus sub interdicie .
Pentru cei care nu au capacitatea de exerciiu, actele juridice sunt efectuate de reprezentani
legali .
n art.9 al aceluiai Decret : Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitate
de exerciiu restrns. Actele juridice ale minorului cu capacitate restrns se ncheie de
ctre acesta, cu ncuviinarea prealabil a prinilor sau tutorelui .
Potrivit art.9 din acelai Decret nr.31/1954, Capacitatea deplin de exerciiu ncepe
de la data cnd persoana devine major. Persoana devine major la mplinirea vrstei de 18
ani .
Prin cstorie, minorul dobndete capacitate deplin de exerciiu. Individualizarea
persoanelor fizice n raporturile juridice se realizeaz prin anumite atribude identificare :
nume, prenume, stare civil, cod numeric personal, domiciliu (locul unde persoana fizic i
are locuina sa principal liber aleas).
Persoana juridic subiect de drept
Capacitatea de folosin a persoanei juridice este aptitudinea unui colectiv de
oameni, contituit n condiiile legii, de a avea drepturi i obligaii .
Potrivit art.33 din Decret nr31./1954, aceast capacitate se dobndete de la data
nregistrrii sale ca persoan juridic de sine stttoare.
Persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi ce corepund scopului ei, stabilit
prin lege, act de nfiinare sau statut.
Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice este aptitudinea de a-i exercita
drepturi i de a-i ndeplini obligaii, prin ncheierea de acte juridice de ctre organele sale
de conducere .
Actele juridice efectuate de organele persoanei juridice n limitele conferite sunt
actele persoanei nsi.
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt :
- organizare de sine stttoare, de natur s asigure persoanelor juridice funcionarea ca un
tot unitar, cu precizarea structurii interne, a organelor de conducere i a trebuinelor

competenelor acestora, modului de dizolvare .

- independen patrimonial : patrimoniul propriu afectat realizrii unui scop bine
determinat i licit .
Persoanele juridice sunt subiecte distincte n raporturile juridice de drept civil sau
cele de drept comercial. Persoana jridic reprezint un subiect de drept cu o larg arie de
rspundere n circuitul jridic .
Societile comerciale, ntreprinderile, regiile autonome, companiile sunt participante
n calitate de persoane juridice n raporturile de drept privat .
nfiinarea persoanei juridice poatea avea loc prin emiterea unui act de nfiinare al
autoritii publice competente, ncheierea unui act de nfiinare al constituenilor aprobat
ulterior de autoritatea public competent (pentru societi comerciale, asociaii, fundaii).
Desfiinarea persoanelor juridice se poate realiza prin :
- reorganizare, ce mbrac forma unei comasri, absorbii, fuziuni sau divizri . n ac3este
cazuri, activitatea persoanei juridice desfiinate este continuat de o alt persoan juridic,
rezultat din aceast reorganizare .
- dizolvarea (ca mod de desfiinare a persoanelor juridice) poate voluntar (ca urmare a
realizrii scopului, imposibilitii realizrii lui, expirarea termenului propus) sau silit (n
cazul societilor comerciale declarate n stare de faliment). n ambele cazuri nceteaz
activitatea persoanei juridice i patrimoniul se lichideaz .
TEST 1
VERIFICAI-V CUNOTINELE
I.1. Norma juridic se caracterizeaz prin :
a. Particularitate, impersonalitate, obligativitate
b. Particularitate, impersonalitate, neobligativitate
c. Generalitate, impersonalitate, obligativitate
d. Generalitate, impersonalitate, neobligativitate
e. Particularitate, impersonalitate, neobligavitate.
2. Principiul ce conine regula general privind timpul n care se produc efectele legii este
principiul :
a. Teritorialitii
b. Universalitii
c. Obligativitii
d. Neretroactivitii
e. Retroactivitii.
3. Legile sunt de trei categorii :
a. Constituionale, organice, ordinare
b. Neconstituionale, organice, ordinare
c. Constituionale, anorganice, ordinare
d. Neconstituionale, anorganice, ordinare
e. Constituionale, organice, neordinare
4. Orice raport juridic cuprinde n structura sa trei elemente :
3 12Dan Constantin Apostol, Drept i legislaie, Bucureti, 2000, Editura didactic i pedagogic,
pag. 16

a.
b.
c.
d.

Subiectele, actele, obiectul

Faptele, raportul, obiectul
Subiectele, raportul, obiectul
Actele, faptele, subiectele

5. n raporturile juridice, capacitatea juridic prezint dou laturi :

a. Capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu
b. Capacitatea de folosin i capacitatea de exprimare
c. Capacitatea de exprimare i capacitatea de exerciiu
d. Capacitatea de gndire i capacitatea de exerciiu
e. Capacitatea de folosin i capacitatea de exprimare
6. Elementele constituitive ale persoanei juridice sunt :
a. Organizare, aparen, scop
b. Neorganizare, independen, scop
c. Organizare, independen, scop
d. Dizolvare, independen, scop
e. Reorganizare, apartenen, scop
7. Persoana juridic are dou atribute ocrotite de lege i stabilite prin acte de nfiinare :
a. Marca i sediul
b. Denumirea i sediul
c. Sigla i sediul
d. Marca i sigla
e. Marca i naionalitatea
8. Desfiinarea persoanelor juridice poate avea loc prin :
a. Infiinare i dizolvare
b. Organizare i dizolvare
c. nfiinare i organizare
d. Neorganizare i dizolvare
e. Reorganizare i dizolvare
LUCRRI APLICATIVE
II. n spe doi marinari de pe un cargou romnesc, n timpul unei escale din portul SINGAPORE,
au sustras de la bordul navei, care transporta metale feroase din UCRAINA, un numr de 10 bare
din cupru pe care le-a vndut unor localnici.
Probleme de soluiuonat :
Care este legea de sub incidena creia cade fapta celor doi marinari ?

CAPITOLUL II
SURSE DE INFORMARE PRIVIND DESFURAREA ACTIVITILOR
ECONOMICE
Coninuturi tematice
2.1 Monitorul Oficial
2.2 Camera de Comer i Industrie
2.3 Registrul Comerului
2.4 Izvoarele de drept civil i drept
comercial

Competene individuale
- Identific i utilizeaz surse de informare
privind desfurarea activitilor economice
- Aplic despoziii legale n materie de
practici comerciale
- Utilizeaz informaii din surse diferite

2.1 MONITORUL OFICIAL

Monitorul Oficial al Romniei este publicaia oficial a Statului romn. Primul numr al
acestei publicaii a aprut n 8/20 decembrie 1832 i se numea Buletinul gazeta administrativ,
iar din 22 decembrie 1832 publicaia se intituleaz Buletin gazet oficial. Aceast publicaie se
situeaz printre primele de acest gen aprute n Europa.
Caracterul oficial este determinat de autoritatea de stat de la care eman i de forma pe care
o mbrac i amune aceea de lege, ce trebuie cunoscut i aplicat ntocmai de autoriti ct i de
ctre ceteni.
n decursul timpului, publicaia oficial i-a schimbat numele, forma grafic, formatul,
apariia ns a fost nentrerupt, pstrndu-si spiritul caracterul avute de la prima apariie.
Aceast publicaie oficial a statului este reglementat de Legea 202/1998 (privind
organizarea Monitorului Oficial al Romniei).
Editorul Monitorului Oficial al Romniei este Camera deputailor, este un serviciu public
asigurat de Regia Anutonom Monitorul Oficial.
2.2 CAMERA DE COMER I INDUSTRIE A ROMNIEI
Camera de Comer i Industrie a Romniei este o organizaie neguvernamental cu caracter
autonom, care promoveaz i sprijin interesele comunitii de afaceri i n special a membrilor si
(persoane fizice i juridice) n dialog cu instituiile statului i organisme internaionale.
Camera de Comer i Industrie a Romniei este cea mai puternic asociaie a mediului de
afaceri, reunind n rndurile sale toate cele 42 de Camere de Comer i Industrie.
Aceasta acioneaz pentru crearea unui mediu de afaceri stabil i propice dezvoltrii sectorului
privat i a unei economii de pia durabile, deschis spre exterior. A fost nfiinat prin Decretul
Lege nr. 139/1990.
Camera de Comer i Industrie a Romniei este alturi de mediul afaceri i prin oferta sa de
servicii care include misiuni economice, programe de perfecionare profesional, organizarea de
seminar i dezbateri.

Camera de Comer i Industrie Bucureti

n contextul procesului integrrii Romniei n structurile europene, Camera de Comer i
Industrie a Romniei a susinut continuu o companie de pregtire a mediului de afaceri n vederea
adoptrii normelor comunitare de ctre agenii economici.

Camera de Comer i Industrie a Jud. Timi

Camerele de Comer i Industrie teritoriale, ct i Camera de Comer i Industrie a Romniei
sunt autorizate s elibereze certificate de origine a mrfurilor certificate de atestare a unor cauze de
for major necesare pentru exonerarea de rspundere contractual a comercianilor. Ele in de
asemenea registrul de comer, evidena mrcilor de fabric, de comer i de servicii a indicaiilor de
provenien i a semnelor comerciale.
Camerele de Comer i Industrie teritoriale pot organiza arbitraje ad-hoc. Pe lng Camera
de Comer i Industrie Romniei este benefic pentru toate
companiile romneti i strine pentru dezvoltarea afacerii, att
pe plan naional ct i pe piaa extern.
2.3 REGISTRUL COMERULUI
Primele nscrieri cu evidena a comercianilor dateaz nc din
Evul Mediu, cnd breslele ineau evidena meseriailor
comercianilor. Dup unirea Principatelor, odat cu punerea
bazelor Statului Romn modern, prin legile emise se urmrete
inerea unor evidena ct mai precise ale firmelor.
n anul 1864 a fost votat i promulgat prima lege de organizare Camerelor de Comer i
Industrie.
n 1931 este organizat pe lng Camera de Comer i Industria Registrul Comerului. Acesta
i nceteaz activitatea n 1950. Dup ntreruperea de mai bine de 40 de ani, n 15 noiembrie 1990,
Registrul Comerului este renfiinat pe lng Camerele de Comer i Industria din Romnia.
Registrul Comerului este un instrument juridic prin intermediul crui oricine este interesat se poate
informa despre un comerciant i despre activitatea acestuia, el aprnd ca un adevrat cazier
judiciar. De aceea tot comercianii (persoane fizice, societi comerciale, regii autonome) sunt
obligai ca naintea nceperii activitii lor comerciale s se nmatriculeze n Registrul Comerului,
iar pe parcursul desfurrii activitii, precum i la ncetarea acesteia s cear nregistrarea tuturor
modificrilor intervenit (modificare de capital, schimbare de sediu, schimbare de administrator etc).

CAMERA DE COMER I INDUSTRIE

(Surse de informare)
nregistrrile la REGISTRUL COMERULUI se fac n
baza unei cheieri judectorului delegat sau a unei
hotrri
judectoreti
definitive.
Completarea
registrului cu datele din ncheiere sau hotrre se face
de ctre agenii Registrului Comerului. Potrivit art. 8
din Legea 26/19900 corectitudinea i legalitatea
operaiunilor nscrise sunt controlate de Judectorul
delegat.
Nenmatricularea sau nenregistrarea n Registrul
Comerului a meniunilor prevzute de lege atrage dup
sine neopozitatea actelor i faptelor fa de alte
persoane, aplicarea de amenzi, iar declaraiile inexacte
sunt cinsiderate infraciuni atrgnd pedeapsa cu nchisoarea.
Registrul Comerului este inut de Oficiul registrului comerului care funcioneaz pe lng
fiecare Camer de Comer i Industrie teritorial i pe lng Camera de Comer i Industrie a
Romniei.

2.4 IZVOARELE DREPTULUI CIVIL I A DREPTULUI

COMERCIAL
Genul proxim pentru noiunea izvor de drept comercial l reprezint cea de izvor de
drept.
Din analiza izvoarelor dreptului s-au evideniat dou accepiuni ale acestei noiuni: izvoare
de drept n sens material i izvoare de drept n sens formal.
Principalul izvor formal de drept este actul normativ, adic acel act emis de autoritile publice
competente, cuprinznd norme juridice.
Prin actele normative n vigoare, autoritatea public fie a preluat o cutum, fie a constituit o
reglementare nou.
Ca i n alte ramuri de drept n dreptul comercial normele mbrac forma de acte normative ce
eman de la o autoritate public.
Palatul Parlamentului
Legea este actul normativ emis de puterea legislativ (Parlamentul Romniei).
Exist deosebire ntre legea fundamental, care este Constituia Romniei, i celelalte legi n
care se includ i Codurile.

Potrivit art. 72 din Constitua Romniei: Parlamntul adopt legi constituionle, legi organice,
legi ordinare.
Legile constituionale formuleaz i proclam drepturile, libertile i ndatoririle
fundamentale ale cetenilor. Constituia are o procedur special de adoptare, prin referendum, iar
revizuirea ei este limitat ca obiect i ca iniiativ.
Legile organice reglementeaz organizarea i atribuiile unor autoriti publice, sistemul
electoral, raporturile comerciale, reaporturile de munc, organizarea administrativ teritorial etc.
Legile organice se adopt cu majoritatea absolut a membrilor celor dou Camere ale
Parlamentului.
Legile ordinare se adopt n baza Constituiei i reglementeaz variate relaii sociale. Sunt
adoptate cu majoritatea absolut a membrilor celor dou Camere ale Parlamentului.
Dup adoptarea lor, toate legile sunt promulgate de Preedintele Romniei i apoi publicate n
Monitorul Oficial, moment din care devin aplicabile.
Legi care reglementeaz raporturile de drept comercial sunt: Constituia Romniei; Legea 31
din 16.11.1990 cu ultima modificare prin Legea 441/27.11.2006 (Legea privind societile
comerciale); Legea 26/1990 cu ultimele modificri prin Legea 441/27.11.2006 (Legea privind
Registrul Comerului).
Ordonanele sunt acte normative emise de autoritatea executiv (Guvernul), n baza unei
delegri legislative temporare din partea Parlamentului. Ordonanele se emit doar n domeniul
rezervat legilor ordinare (de exemplu: Ordonana de Guvern nr. 26 privind nfiinarea asociaiilor i
fundaiilor).
n anumite cazuri, Guvernul poate adopta ordonane de urgen (Oedonana de urgen pentru
completarea Ordonanei Guvernului nr.21/1992 privind protecia consumatorilor).

Guvernul Romniei
Decretul este un act emis de Preedintele Romniei n exercitarea atribuiilor sale, avnd
caracter de act normativ, numai n anumite situaii.
Actele administrative cu caracter normativ sunt emise de Guvern i de autoritile
administrative centrale sau locale n exercitarea atribuiilor lor (Statut, Regulament, Contract cadru,
Ordine etc).
Tratatele internaionale sunt acorduri ntre state, coninnd reguli cu caracter general,

purtnd denumirea de Acorduri, Convenii, Protocoale etc.

Cutuma sau obiceiul, ca izvor de drept, implic o practic social ndelungat. Devine izvor de
drept doar dac legea face trimitere la ea.
Cutuma se ntemeiaz pe cazuri concrete, la care se face apoi referire.
Recapitulare
Surse de informare pentru o bun desfurare a activitii economice
1. MONITOR OFICIAL
- publicaie oficial a statului romn
- este editat de Camera Deputailor
2. CAMERA DE COMER I INDUSTRIE
- este o organizaie neguvernamental cu caracter autonom care sprijin i promoveaz
interesele comunitii de afaceri
- o puternic asociaie a mediului de afaceri
3. REGISTRUL COMERULUI
- un instrument juridic prin intermediul cruia oricine este interesat se poate informa
despre un comerciant i despre activitatea acestuia
- Rgistrul Comerului este inut de Oficiul Registrului Comerului care funcioneaz pe
lng fiecare Camer de Comer i Industrie
IZVOARE DE DREPT
1.
2.
3.
4.

Legea
Legi constituionale
Legi organice
Legi ordinare
Ordonane Acte normative emise de autoritate executiv (GUVERNUL)
Ordonane Acte normative emise de Preedintele Romniei
Acte administrative acte normative emise de GUVERN i de autoritile administrative
centrale sau locale
5. Tratatele acorduri ntre state, coninnd reguli cu caracter general
- acorduri
- convenii
- protocoale
TEST 2
VERIFIAI-V CUNOTINELE
I.Alegei varianta corect (4p):
1.Monitorul Oficial este o publicaie a statului:
a) neoficial
b) oficial
c) cutural
d) educativ
2. Camera de Comer i Industrie este o:
a) asociaie
b) o fundaie
c) societate comercial
d) regie autonom

3. Registrul Comerului activeaz pe lng:

a) Ministerul Justiiei
b) Camera de Comer i Industrie
c) Monitorul Oficial
d) Ministerul Finanelor
4. Orice comerciant este obligat naintea nceperii activitii comerciale s se nmatriculeze la:
a) Camera de comer i Industrie
b) Monitorul Oficial
c) Registrul Comerului
d) Administraia Financiar
II. ntrebri (3p)
1.Ce este Monitorul Oficial?
2.Ce sunt i ce rol au Camerele de Comer i Industrie?
3.Ce este i ce rol are Registrul Comerului?
III.Completai spaiile libere cu expresii sau cuvinte corespunztoare (3p)
Camera de Comer i Industrie a Romniei este cea mai puternic .................. a mediului de
..........reunind n rndurile sale toate cele ............. Camere de Comer i Industrie Teritoriale.

CAPITOLUL III
CONCURENA COMERCIAL
Coninuturi tematice
- Concurena licit
- Concurena neloial

Competene individuale
- Acioneaz n spiritul concurenei licite
- Acioneaz n sensul limitrii actelor
restrictive de concuren
- Gestioneaz conflictele

Activitatea comercial presupune o activitate consacrat comerului generatoare de un tip special

de relaii sociale constnd n producerea, vnzarea sau revnzarea de bunuri i servicii destinate
consumatorilor.
Comerul este o ndeletnicire care prin specificul i practic ndelungat a dobndit
caracteristicile unei profesii.
Comerul este o etap de mijloc a ciclului economic ntre producie i consum, asigurnd
circulaia bunurilor cu scopul de a le pune la ndemna consumatorilor.
Procesul economic de producie, circulaie i consum se desfoar ntr-un cadru legal, prin
intermediul operaiunilor juridice: vnzare, mandat, comision, transport, depozit, mprumut, etc.
n vederea promovrii intereselor consumatorilor, legislaia n vigoare are ca scop protecia,
meninerea i stimularea concurenei stabilite ntre multitudinea de ofertani care se adreseaz unei
mulimi de consumatori.

Apare astfel concurena ntre cei ce ofer ( comercianii ) i cei ce accept sau nu ceea ce li
se ofer ( consumatorii ).

Prin concuren nelegem competiia dintre agenii economici cu activiti similar

sau asemntoare, pentru ctigarea i conservarea clientelei, n scopul rentabilizrii
propriei activiti.

Exercitarea concurenei comerciale se bucur n principiu de libertate. Competiia onest

dintre cei care produc mrfuri, presteaz serviciile, execut lucrri sau asigur circulaia bunurilor i
distribuirea lor ctre consumatori este ocrotit de lege.
Abuzul este sancionat, fie c se manifest sub forma practicilor monopoliste, fie c se
manifest n acte de concuren neloial.
Comercianii au posibilitatea deplin de a se confrunta pe pia, dar numai cu bun credin,
respectnd regulile impuse de legislaia n vigoare.

FORMELE CONCURENEI

Concurena este reglementat de Legea nr. 21/1996 actualizat n 03.12.2004 i Legea nr.
11/1991 privind combaterea concurenei neloiale.
nclcarea prevederilor acestor legi atrage rspunderea civil, contravenional ori penal a
fptuitorului.
Dup atitudinea competiional a agenilor economici, concurena poate mbrca
urmtoarele forme:

CONCURENA
LICIT

Exercitarea liberei concurene cu bun

credin, cu respectarea deontologiei
profesiuniunii de comerciant.

CONCURENA
INTERZIS

S-ar desfura n domenii interzise prin lege.

Apare atunci cnd comportamentul

concurenial ntrunete trsturile unui delict,
contravenii sau infraciuni.
Este asimilat de Legea nr. 11/1991
CONCURENA
concurenei neleal, ambele fiind supuse
ILEGAL
Adminsitrarea
acestor legi i punerea lor n aplicare
aceluiai sunt
regimncredin
juridic. ate Consiliului
CONCURENA
NELOIAL

Concurenei, ca autoritate administrativ, autonom, cu personalitate juridic, investit n acest scop

i care acioneaz prin inspectorii de concuren. Sediul Consiliului Concurenei este n Bucureti.
Acesta i desfoar activitatea, delibereaz i ia decizii cu majoritatea voturilor.
n concordan cu realitile economice, sfera n care opereaz concuren a n prezent
include, pe lng preuri i calitatea mrfii. Calitatea superioar a mrfurilor, deopotriv cu pre ul
convenabil sunt de natur s atrag clientela. La fel de important este i prezentarea mrfii,
difuzarea reclamei, organizarea reelelor de distribuie, etc.
Preul produselor, tarifele serviciilor i lucrrilor se determin n mod
liber prin concuren pe baza cererii i ofertei.
! REINE
Concurena este aceea care impune preul just al mrfurilor i stabilete
raporturi corecte ntre ele.
Sunt interzise orice nelegere expres sau tacit ntre agenii economici
care au ca obiect sau ca efect restrngerea, mpiedicarea ori denaturarea concurenei pe pia a
romneasc sau pe o parte a acesteia.
Sunt interzise de asemenea practicile monopoliste sau restrictive de concuren care
urmresc acapararea pieii sau a unui segment determinat al acesteia de ctre agen ii economici mai
puternici ntr-un anumit domeniu al produciei de mrfuri sau al prestrilor de servicii, aceste
practici putnd determina grave perturbri ale mecanismelor pieii libere.
Sunt interzise orice acorduri ntre societile comerciale dac poate afecta comer ul,
mpiedicnd, restrnge sau denatura funciile concurenei.
Prohibiia legal are ca obiect urmtoarele categorii de acorduri:
cele care fixeaz sau impun, direct sau indirect, preuri de monopol de dumping ori
alte condiii contractuale neloiale
cele prin care contractanii i mpart pieele sau sursele de aprovizionare
cele care aplic fa de partenerii comerciali condiii inegale la prestri echivalente,
producndu-le astfel dezavantaje n raporturile concurenei.
cele care subordoneaz ncheierea contractelor de acceptarea de ctre parteneri a unor
prestaii suplimentare, fr legtur cu aceste contracte.
Sunt permise unele acorduri monopoliste dac acestea contribuie la ameliorarea produciei
i distribuiei produselor, la promovarea progresului tehnic, ridic gradul de competitivitate al

Constituie concuren neloial orice act sau fapt contra uzanelor cinstite n
activitatea comercial sau industrial.
produselor, lucrrilor i serviciilor romneti pe piaa extern.
Se consider ca fiind contrar uzanelor comerciale cinstite utilizarea n mod neloial a secretelor
comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutrii unilaterale a contractului sau
utilizarea unor proceduri neloiale, abuzul de ncredere, incitarea la delicte i achiziionarea de
secrete comerciale.
Reprezint secret comercial informaia care nu este cunoscut n general sau nu este
accesibil persoanelor din mediul care se ocup n mod obinuit cu acest gen de informaie i care
prezint valoare comercial prin faptul c este secret.
Sunt interzise practicile concertate care constau n comportarea similar
i coordonat a unor ageni economici, realizat cu bun tiin, dar fr a se
baza pe un acord urmrind mpiedicarea, restrngerea sau denaturarea funciilor
concurenei pe o anumit pia sau pe un segment al acesteia.
Este interzis de asemenea abuzul de poziii dominante deinute de unul
sau mai muli comerciani. Un agent economic deine o poziie dominant dac se bucur de o
situaie preponderent n raport cu concurenii si. Poziia preponderent se aprecieaz n funcie de

urmtoarele criterii:
- independen de comportament pe pia sau pe un sector al acesteia
- puterea economic de a aciona pe pia fr a ine cont de iniiativele i msurile luate de
comerciani n ceea ce privete preurile, producia i distribuia.
Abuzul const n folosirea poziiei sale dominante n scopul obinerii de profituri irealizabile
n alte condiii.
Comerciantul gsit vinovat pentru oricare din faptele unei concurene neloiale atrage
rspundere civil, contravenional ori penal. Acesta va fi obligat s nceteze sau s nlture actul
i dup caz s plteasc despgubiri pentru daunele pricinuite.
Angajamentele, conveniile sau clauzele contractuale ce constituie practici anticoncureniale
interzise de lege sunt nule de drept. Unele din aceste fapte sunt considerate contravenii, iar cele
mai grave infraciuni.

RECAPITULARE

- persoane fizice
- persoane juridice

Necomerciani care particip la actul de comer

1. COMERCIANI

2. AUXILIARI AI COMERULUI

- comerciant persoan fizic

- comerciant persoan juridic
- societile comerciale
- societate cu rspundere limitat
- societate pe aciuni
- societate pe comandit pe aciuni
- reprezentani ai comercianilor
- societate n nume colectiv
- mijlocitori
- societate n comandit simpl
- ageni de comer
- comis voiajori

TEST 3
VERIFICAI-V CUNOTINELE:

I.

Completai spaiile libere cu rspunsurile corecte ( 2p ):

Prin concuren nelegem................................ dintre .......................... cu activiti similare sau

asemntoare pentru ctigarea i conservarea ....................................... , n
scopul ............................ propriei activiti.
II.
Alegei variantele pe care le considerai corecte (3p):
1. Preul produselor i tarifele serviciilor i lucrrilor se determin n mod liber prin concuren
pe baza cererii i ofertei.
2. Constituie concuren neloial orice act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea
comercial sau industrial.
3. n concurena comercial este admis abuzul de poziii dominante.
III.

Realizai un eseu prin care s prezentai ce se nelge n accepiunea legii

concurenei (Legea 21/1996), prin practici anticoncureniale.

Capitolul IV
NFIINTAREA DE SOCIETI COMERCIALE

Coninuturi tematice
Contractul de asociere

Competene individuale
- Cunoaterea fluxul operaiunii i documentelor
necesare desfurrii unei activiti economice
- Cunoate acte legislative cu privire la nceperea,
modificarea sau ncetarea unei activiti economice
- Explic coerent relaii folosind termeni specifici

Contractul de asociere
Pentru a afectua acte de comer, persoanele fizice i juridice se pot asocia i constitui
soceti comerciale1.
Activitatea comercial specific economiei de pia se realizeaz prin ntreprinderi
comerciale care acioneaz ca persoane juridice, avnd calitatea de comerciant.
Forma de organizare juridic a societilor comerciale este rezultatul anumitui tip de
contract i anume contractul de societate comercial.
Contractul de societate are ca efect principal constituirea de persoane juridice cu propriul
su patrimoniu, cu o situaie juridic deosebit de a asociaiilor.
Potrivit art. 1491 Cod Civil, Societatea este un contract prin dou sau mai multe persoane se
nvoiesc s pun ceva n comun cu scopul de a mpri foloasele ce ar putea rezulta.
Contractul de societate poate fi civil sau comercial.
1. n cazul contractului de societate civil, asociaii convin s aib ceva n comun pentru
mprirea foloaselor.
2. n cazul contractului de societate comercial, asociaii hotrte s contribuie la capitalul
social, n vederea participrii la beneficii i pierderi.
Societatea creat n sens de persoan juridic, de entitate colectiv, de sibiect de drept, are
att capacitate juridic de folosin ct i de exerciiu.
Ceea ce determin caracterul comercial al unei societi in drept romnesc este obiectul de
activitate. O societate va fi comercial in msura n care obiectul su, stabilit prin actul constitutiv,
va fi comerul, Dobndirea caracterului comercial de ctre o societate va avea importante consecine
practice:
- Societatea va dobndi calitatea de comerciant i ca o consecin actele sale vor fi acte
subiective de comer. Obligaiilor sociale va fi aplicat legea comercial
- Societatea va avea obligaiile ce revin comercianilor
- Societatea va fi supus procedurii e reorganizare judiciar i falimentului

Trsturile juridice specifice acestui contract sunt: consensual, plurilateral, reprezentnd o

uniune de interese, cu titlu oneros, de executare succesiva, comutativ.
Potrivit Legi 31/1990, societile comerciale se vor constitui n una din urmtoarele forme
a) Societate n nume colectiv
b) Societate n comandit simpl
c) Societate pe aciuni
d) Societate n comandit pe aciuni
e) Societate cu rspundere limitat
1) Societile n nume colectiv sau n comandit simpl se constituie prin contract de societate,
iar societile pe aciuni sau cu rspundere limitat se constituie prin contract de societate si
statut.
2) Societile cu rspundere limitat, dac sunt constituite ca urmare a actului de voin a unei
singure persoane se ntocmesc doar cu statutul.
3) Contractul de societate i statutul se pot ncheia sub forma unui nscris unic, denumit act
constitutiv.
n cuprinsul Legii 31/1990, actul constitutiv desemneaz att nscrisul unic ct i contractul
de societate i statutul societii.
Actul constitutiv al societilor n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere
limitat trebuie s cuprind urmtoarele:

1) Date de identificare a asociaiilor, la societile n comandit simpl trebuie precizai i

asociaii comanditai.
2) Forma, denumirea i sediul social.
3) Obiectul de activitate, domeniul de activitate, activitile principale.
4) Capitalul social, cu meniunea aportului fiecrui asociat. La societile cu rspundere
limitat se precizeaz numrul i valoarea nominal a prilor sociale i deasemenea
numrul prilor sociale atribuite fiecrui
asociat pentru aportul adus.
5) Datele de identificare ale administratorilor. n
cazul societilor cu rspundere limitat se
precizeaz datele de identificare ale cenzorilor
sau auditorului financiar, dac au fost
desemnai.
6) Participarea fiecrui adociat la beneficii i
pierderi.
7) Sediile
secundare,
sucursale,
agentii,
reprezentani sau alte uniti fr personalitate
juridic.
8) Durata societii.
9) Modul de dizolvare i de lichidare a societii.
n cazul societilor pe aciuni sau n comandit pe aciuni, actul constitutiv va trebui sa
cuprind:
1) Datele de identificare a fondatorilor, pentru socitile n comandit pe aciuni trebuiesc
menionai i acociaii comanditai.
2) Forma, denumirea i sediul social.
3) Obiectul de activitate al societii, domeniul de activitate activitatea principal.
4) Capitalul social subscris i cel vrsat i cuantumul acestuia.
5) Natura i valoarea bunurilor constituite ca aport n natur, numrul persoanei care le-a adus
ca aport.
6) Numrul i valoarea nominal a aciunilor.
7) Drepturile conferite fiecrei categorii de aciuni.
8) Restriciile cu privire la transferul de aciuni.
9) Datele de identificare a primilor membri ai consiliului din administraie.
10) Puterile conferite administratorilor sau directorilor
11) Date de identificare a primilor cenzori sau auditorului financiar.
12) Clauze privind conducerea administrarea, functionarea si controlul gestiunii societii de
ctre organele statutare.
13) Durata societii.
14) Modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor.
15) Sediile secundare, sucursale, agenii, reprezentani sau alte uniti fr personalitare juridic.
16) Modul de dizolvare i lichidare a societii.
Capitalul social societilor pe aciuni sau al societilor n comandit pe ac iuni nu
poate fi mai mic de 90.000 lei. innd seama de rata de schimb, capitalul social trebuie s
reprezinte echivalentul n lei a sumei de 25.000 euro.
Numrul de acionari la societile pe aciuni nu poate fi mai mic de 2.
Capitalul social pentru societile cu rspundere limitat nu poate fi mai mic de 200 lei i se
divide n pri sociale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
n cadrul societilor cu rspundere limitat, numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50.
Cnd prile sociale aparin unic, avnd drepturile i obigaiile ce revin adunrii generale a
asociaiilor.
Aporturile n numerar sunt obligatorii pentru constituirea tuturor formelor de societate.

Fondatorii, primii administratori ori un mputernicit al acestora, n termen de

15 zile de la ncheierea actului constitutiv trebuie s cear nmatricularea societ ii la
Registrul Comerului din raza teritorial unde i are sediul societatea.
Cererea este nsoit de actul constitutiv, dovada efecturii vrsmintelor, dovada sediului i
a disponibilitii firmei. Judectorul delegat la Registrul Comerului va efectua controlul legalit ii
actelor i faptelor, potrivit legii.
Dac actul constitutiv poate fi modificat prin adunarea general, organul de conducere al
societii comerciale sau prin hotrre judectoreasc. Orice modificare a actului constitutiv va fi
depus de administratori sau directori la Registrul Comerului n termen de 15 zile, actul
modificator i textul complet al actului constitutiv, actualizat cu noile modificri, i care vor fi
nregistrate n baza unei hotrri a judectorului delegat. Oficiul Registrul Comerului va trimite
actul modificator i notificarea asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv ctre
Monitorul Oficial spre ar fi publicate.

Test 4
Verificai-v cunotinele
I Completai spaiile libere cu expresii sau cuvinte corespunztoare (2p)
1. Contituirea
societilor
comerciale
se
materializeaz
prin
ntocmirea
unui ................................................................................ n form autentic cuprinznd
contractul de societate n cazul Societii n nume colectiv i al Societ ii n comandit
simpl i nsoit de un .................................................................. n cazul celorlalte forme de
societate.
2. Comerciant poate fi orice persoan fizic sau juridic ce ndeplinete dou condiii
a) Sa acioneze ................................................................
b) S efectueze acte de comer .............................................................................
II Precizai dac urmtoarele enunuri sunt adevrate sau false (3p)

1. Comerciantul este supus unei anumite discipline financiar contabile, unor proceduri speciale
de executare silit, unui anumit control al jurisdiciei i a altor autoriti publice
a) ADEVRAT
b) FALS
2. n societate cu rspundere limitat, numrul asociailor poate fi mai mare de 50
a) ADEVRAT
b) Fals
3. Subieci ai relaiilor comerciale pot fi doar oamenii ca indivizi sau n colectivitate constituie
n condiiile legi
a) ADEVRAT
b) FALS
III Stabilii corespondena dintre atributele de identificare din coloana A i
corespondentele acestora din coloana B prin trasarea unei linii (3p)
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Nume, prenume
Adresa
Naionalitatea
Ocupaia
Vrsta
Religia

a.
b.
c.
d.
e.

Sediul
Naionalitatea
Denumirea
Emblema
Obiectul de activitate

1.
a.
b.
c.
d.
2.
a.
b.
c.

IV Alegei varianta corect (2p)

Numrul minim de acionari pentru societile pe aciuni este
1
3
5
2
Organul suprem de conducere al societii comerciale este
Directorul executiv
Adunarea general directorul general
Comisia de cenzori

LUCRRI APLICATIVE
V. Redactai un act constitutiv al unei societi comerciale cu rspundere limitat folosind
urmtoarele informaii
- alegei-v numere asociaiilor
- ntreprinderea presteaz servicii de comer cu amnuntul al fructelor i legumelor proaspete
- Cod CAEN 5221
- Alegei p adres unde s-i desfoare activitatea
- Denumirea societii comerciale s reflecte obiectul de activitate
- Capitalul social s fie de cinci ori mai mare dect capitalul minim fixat prin lege.
- Administratorii s fie alei dintre asociaii care dein majoritatea capitalului.

CAPITOLUL V
TIPURI DE CONTRACTE ECONOMICE
5.1 Identificarea caracteristicilor contractelor folosite n activitatea
comercial
Pentru efectuarea de operaiuni comerciale se folosesc instrumente juridce numite contracte.
nsi societatea comercial , asa cum s-a mai artat , se constituie ca urmare a ncheierii unui
contract de societate plurilateral , reprezentnd o uniune de interese,consensual , cu titlul oneros,de
executare succesiv,comutativ.
Contractele comerciale sunt acorduri de voin ale prilor n vederea efecturii unui act obiectiv de
comer,generator de obligaii comerciale.
Condiiile de valabilitate i trsturile juridice sunt n principiu aceleai ca i la contractele civile.
Cele mai des ntlnite contracte n activitile comerciale sunt:
Contractul de vnzare cumprare ,contractul de nchiriere a spaiului comercial,contractul de
mprumut ,contractul de mandat cu sau fr reprezentare ,contractul de comision,contractul de
gaj,contractul de transport,contracte de finanare a operaiunilor comerciale(contractul de leasing,de
franchising de Iohn,etc).
n ceea ce privete nulitatea,efectele i modurile de ncetare a acestor contracte sunt capabile
reglementri de drept civil.
n cazul contractelor comerciale ,plata este garantat prin scrisoarea de garanie
bancar:cambie,bilet de rdin,ipotec sau gaj,potrivit dreptului comun.
Efectele contractului pot nceta din cauze obiective (cauze de for major)sau cauze subiective
(neexecutate din culpa obligaiilor contractuale),prin raiune sau reziliere.
n caz de neexecutare culpabil de ctre debitor a obligaiilor sale de plat,se poate ajunge la
rezoluiunea contractului.Rezoluiunea poate fi judiciar,cnd este pronunat de instan la cererea
creditorului sau convenional,cnd porile au prevzut acest mod de desfiinare ca urmare a
neexecutrii obligaiei.Prin rezoluiunea contractului,prile sunt reduse n situaia anterioar
ncheierii contractului.
Rezilierea contractelor determin ncetarea pentru viitor a efectelor acestuia.Prestaiile anterioare nu
se restituie n concluzie nu are efect retroactiv.
Revocarea un alt mod de ncetare a contractelor ,este actul unilateral prin care se retracteaz de
ctre o parte sau de prile contractante a unui act juridic valid.Ea desfiineaz contractul pentru
viitor ,neavnd efect retroactiv ,toate efectele produse anterior fiind meninute.
5.2 Principalele contracte comerciale
n cele ce urmeaz vom prezenta cteva din cele mai reprezentative contracte utilizate n activiti
comerciale.
1Contractul de vnzare-cumprare
Cea mai frecvent activitate comercial o constituie vnzarea i cumprarea de bunuri mobile i
imobile.Acest contract este prezentat de art.1294-1404 Cod Civil,iar Codul Comercial l consacr
art.3pct.2,60-73,482-487,726,760,761,782,803-811,818.
Contractul de vanzare-cumparare este acordul de vointa dintre o parte numita vanzator,care se
obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta parte numita cumparator ,in
schimbul unei sume de bani numita pret.
Contractul de vnzare cumprare este un contract care preuint urmtoarele caracteristici juridice:
a)bilateral adic d natere la obligaiile reciproce ntre prile contractante.
b)consensual,fiind valabil prin simplul acord de voin al prilor
c)comutativ ntreinerea obligaiilor reciproce este cunoscut de pri din momentul ncheierii
contractului
d)solemn nd este vorba de vnzarea de terenuri agricole se prevede forma autentic a contractului.

e)translativ de proprietate prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra bunului de la

vnztor la cumprtor
Consinmntul prilor se materializeaz prin ofert i acceptare , contractul socotindu-se ncheiat
n momentul cnd prile i-au exprimat liber consinmntul de a vinde i d a cumpra.
Capacitatea prilor presupune c pot cumpra i vinde toi cei crora nu le este oprit prin lege.
Obiectul acestui contract l constituie lucrul vndut pentru vnztor i preul pentru cumprtor .Pot
fi vndute toate bunurile ce sunt n comer,adic n circuitul civil.(figura.5.1)
RETINE!
Lucrul vandut trebuie :
-s existe n momentul ncheierii contractului sau s poat exista n viitor
-s fie determinat sau determinabil
-s fie n circuit civil
Preul trebuie :
-s fie exprimat n bani
-s fie determinat sau determinabil
-s fie sincer
Fiind un contract bilateral ,din aceasta izvorsc obligaiile att pentru vnztor cat i pentru
cumprtor.
OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
-sa plateasca pretul in ziua si la locul prevazut in contract
-sa ridice bunurile cumparate
-sa suporte cheltuielile vanzarii
OBLIGATIILE VANZATORULUI
-sa transfere cumparatorului proprietatea asupra bunului vandut
-sa predea bunul cumparatorului
-sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii si viciilor.
Vnztorul care nu a primit preul poate s cear desfiinarea contractului de vnzare cumprare
printr-o aciune n rezoluiune ,aciune ce are efect retroactiv.
Orice contract de vnzare cumprare se negociaz ,iar problemele ce trebuie clarificate sunt :
-descrierea bunurilor ce urmeaz a fi vndute
-cantitatea i calitatea acestor bunuri
-modul de stabilire a calitii
-cnd i unde se vor livra bunurile
-preul;ct i n ce condiii se va plti
-alte prevederi pe care prile le consider necesare
2Contractul de locaiune
Locatiunea este acordul de vointa prin care o persoana numita locator,care obliga sa asigure unei
alte persoane,numita locatar(chirias) folosinta temporara ,totala sau partiala a unui bun in schimbul
altei sume de bani numite chirie.
n vederea ncheierii unor spaii comerciale se impune o atenie sporit pentru ambele pri
contractante.Contractul de locaiune trebuie s identifice corect prile ,durata ncheierii ,
chiria,termenul pentru plata acesteia ,spaiul s fie clar descris.
Acest contract prezint urmtoarele trsturi:
a)bilateral ,adic d natere la obligaii reciproce
b)cu titlu oneros,ambele pri urmrind un interes propriu.
c)consensual,fiind valabil prin acord de voin a prilor
d)comutativ ;ntinderea obligaiilor reciproce sunt cunoscute de la nceput de prile contractante
e)cu executare succesiv i temporar
Obiectivul acestui contract nu poate consta dect n bunuri individual determinate deoarece
locatorul va trebui s le restituie la ncetarea contractului.
Preul (chiria) obiect al contractului de locaie trebuie s fie serios i determinat sau cel puin

determinabil.
Fiind vorba de un contract bilateral ,aceasta d natere la obligaii att pentru locator dar i pentru
locatar.
Contractul de locaiune se deosebete de contractul de vnzare prin faptul c acesta transmite numai
dreptul de folosin temporar asupra bunurilor nchiriate i nu pe cel de proprietate.
OBLIGATIILE LOCATORULUI
-de predare a bunului in stare de folosinta
-efectuarea reparatiilor necesare intretinerii lucrului in buna stare
-garantarea impotriva tulburarilor unei terte persoane
OBLIGATIILE LOCATARULUI
-sa foloseasca bunul potrivit destinatiei precizate in contract
-sa plateasca chiria la termenul stabilit
-sa pastreze bunul in stare buna,pe toata durata contractului
-sa restituie bunul la expirarea termenului locatiunii
Contractul de locaiune nceteaz prin expirarea termenului prevzut prin pierirea fortuit a bunului
sau prin rezilierea pentru neexecutarea obligaiilor.
3Contractul de mandat
Tinand cont de specificul activitatilor comerciale ,acestea se realizeaza foarte mult prinintermedieri.
Comerciantul are nevoie sa gaseasca posibilitatea de a incredinta unei alte persoane indeplinirea
unor acte juridice care sa produca aceleasi efecte ca si cand ar fi indeplinite de el.Aceasta se poate
realiza prin contractul de mandat cu sau fara reprezentare,reglementat de Codul Comercial in
art.374-401 iar de Codul Civil in art.1532-1559.(fig.nr.5.2)
Contractul de mandat este acel contract de vointa de catre o persoana numita mandatar,se obliga
catre o alta persoana numita mandant,de la care a primit insarcinarea sa efectueze ,cu sau fara
plata,numite acte juridice in numele si pe seama sa.
Contractul de mandat prezinta urmatoarele trasaturi juridice:
-bilateral ,sinalagmatic(da nastere la obligatiile reciproce)
-consensual(fiind valabil prin acordul de vointa al partilor)
-cu titlu gratuiti (cand nu se precizeaza o retributie pentru mandatar) sau cu titlu oneros(in caz
contrar)
-cu executare sccesiva si temporara.
Partile consemneaza acordul de vointa intr-un inscris numit Procura.Dupa cum si-au exprimat
partile consintamantul,mandatul poate fi expres sau tacit.
Obiecul contractului in constituie numai incheierea de acte juridice.
RETINE!
Mandatul lucreaza ca un reprezentant in contul si in numele mandatului.
Mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului.
Fata de terte persoane,manadatul este obligat sa execute indatoririle contractate de mandatar in
numele sau,in limitele imputernicirii pe care i-a dat-o.
Contractul de mandat poate inceta prin:
a)revocarea manadatului de catre mandant
b)renuntarea mandatarului la mandat
c)moartea,interdictia,nesolvabilitate sau falimentul mandantului sau mandatarului.
OBLIGATIILE MANDATARULUI
-sa execute mandatul cu care a fost imputernicit de mandant
-sa-si indeplineasca obligatiile ,respectand clauzele contractuale
-sa il instiinteze pe mandant de executarea mandatului.
OBLIGATIILE MANDANTULUI
-sa puna la dispozitie mijloacele de executare a mandatului
-sa plateasca mandatarului remuneratia datorata

-sa restituie mandatarului cheltuielile pentru executarea mandatului

4Contractul de franciza
Contractul de franciza reprezinta acordul pe care comerciantul producator ,numit franchiser ,
dreptului de a beneficia de sistemul de relatii ce contine marca,renumele know-how-ul si asistenta
unui comerciant ,persoana fizica sau juridica ,numita franchisee,in schimbul unui pret constand intro suma si o redeventa periodica numita franchise fee.
In sistemul american ,franciza este o conventie ce ofera unei parti dreptul de a distribui ,de a
vinde,de a furniza bunuri si servicii sau facilitati intr-o zona determinata.
Reteaua de franciza cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre furnizori si mai multi
beneficiari,in scopul promovarii unei tehnologii,unui produs sau serviciu,precum si pentru
dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.
Know-how-ul este ansamblul formulelor,definiilor tehnice ,documentelor ,retetelor,procedeelor
care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.
Incheierea contractului de franciza prezinta o etrapa precontractuala,in care partile contractante
confera hotararea de a colabora.
Obligatiile partilor contractuale:
Francizorul se obliga sa furnizeze informatii despre experienta dobandita si transferabila ,sa asigure
beneficiarilor sai o pregatire initiala si asistenta comerciala si tehnica permanenta pe toata perioada
existentei drepturilor contractuale.
Francizorul se obliga sa notifice in scris beneficiarul pentru orice incalcare a obligatiilor
contractuale.
Beneficiarul se obliga se obliga sa dezolte reteaua de franciza si sa mentina reputatia acesteia.
Beneficiarul se obliga sa ofere francizorului informatii privind perfomantele si situatia financiara.
Beneficiarul se obliga sa nu divulge unor terte persoane know-hok-ul furnizat de catre francizor,atat
pe perioada contractului dar si dupa.
Beneficiarul trebuie sa respecte obligaiile ferme de protejare a caracterului confidential al afacerii.
Acest tip de contract s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru atragerea in circuit a unor
potentiale forte economice.
Contractul de franciza poate inceta prin reziliere.
5Contractul de leasing
Contractul de leasing reprezinta acele operatiune
,denumita locqtor-finantator,transmite
pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este,alte parti
denumite utilizator ,la solicitarea acestuia,contra unei parti periodice,denumita rata de leasing.
Trasaturile juridice ale contractului de leasing sunt:
1)este un contract bilateral-sinalagmatc
2)este un contrat cu titlu oneros
3)este un contract cu executare succesiva
4)este un contract consensual.
Simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru a se realiza acest contract in mod valabil:
-finantatorul
-utilizatorul
Finantatorul poate fi orice societate de lesing ,persoana jurdica romana sau straina.
Utilizatorul poate fi atat o persoana fizica,cat si o persoana juridica romana sau straina.
Obligatiile finantatorului:
-sa respecte de optiune al utilizatorului
Sa incheie contractul de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia toate drepturile din contract
cu exceptia celui de dispozitie.
-sa incheie contracte de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator in conditiile
formulate de acesta.
-sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitatilor sale
-sa garanteze utilizatorului linistita folosinta a bunului.

-sa asigure,printr-o societate de asigurari,a bunurilor oferite in leasing.

Obligatiile beneficiarlui:
-sa receptioneze si sa primeasca bunul la termenul prevazut in contractul de leasing
-sa foloseasca bunul potrivit instructiunilor elaborate de catre furnizor
-sa respecte termenele de plata si cuantumul ratelor de leasing
-sa-si asume in totalitate obigatiile ce decurg din folosinta bunului
-sa permita finantatorului sa verifice starea si modul de exploatare a bunului.
-sa instiinteze finantatorului pentru orice tulburare de folosinta venita a bunului.
-sa restituie bunul la expirarea termenului contractului
Obiect al contractului de leasing il constituie o clasa larga si variata de bunuri.
Prin rata de leasing intelegem,in cazul leasingului financiar ,cota parte din valoarea de intrare a
bunului si a dobanzii de leasing.
Dobanda de leasing este reprezentata de rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.
La sfarsitul perioadei de leasing ,finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al
utilizatorului de a cumpara bunul,de a prelungi contractul de leasing ori de a incheia raportul
contractual.
Contractul de lasing este in acest moment atat pe plan intern dar national unul din cele mai
raspandite mijloace de finantare.
Leasingul este un contract propriu de finantare,fiind rezultatl unei tehnici juridice.
In cazul neindeplinirii obligatiilor de catre vreuna din parti,actul de leasing poate inceta prin
reziliere.
Clauzele de reziliere pot fi:
-refuzul de finantare
-neplata ratelor de leasing
-livrare neconforma al bunului
Aceste clauze stipulate in contract pot f atat in interesul autorului cat si a utilizatorului.
PRINCIPALELE FORME ALE CONTRACTULUI DE LEASING
Dupa obiectul sau
MOBILIAR
Cel mai des intalint in relatiile comerciale internationale deoarece ofera garantii pe periada mai
mare de un an si deasemenea din motive financiare.
IMOBILIAR
Intalnit in relatiile comerciale interne
In raport cu implicarea partilor contractuante
DIRECT
Leasingul este direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si cient
INDIRECT
Leasingul este definit a fiind indirect cand este realizat prin intermediul unei societati specializate
Dupa continutul ratelor
FINANCIAR
Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin faptul ca in perioada de baza a incheierii este recuperat
pretul de export ,costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu.
OPERATIONAL
Leasing-ul operational se caracterizeaza prin faptul ca in perioada de baza se obtine numai o parte
din pretul de export.
Dupa procedurile de calcul al ratelor
NET
Leasingul este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare a bunului si beneficiul relizat din
utilizarea acestuia.
BRUT
Leasing-ul brut este acela in care ratele includ;pretul net de vanzare a bunurilor

inchiriate,cheltuielile cu intretinerea si reparatii si beneficii realizate pe parcursul utilizarii lor.

Contractul de Lohn
Contractul de Lohn este acordul de voin ntre productor (executant) i beneficiar
(ordonator), productorul obligndu-se s execute un produs la comand beneficiarului n schimbul
unei remuneraii ori pe baza unei documentaii tehnice pus la dispoziie de ordonator.
Sistemul de producie n lohn se practic frecvent n rile unde fora de munc este ieftin.
Beneficiarul pune la dispoziia productorului materialele i materiile prime, documentaia
de execuie (modele, proiecte, desene) dup care va fi realizat produsul finit, stabilete parametrii
tehnici i indicatorii de calitate ai produsului finit.
Productorul se angaajeaz la rndul su s realizeze produsul finit n conformitate cu
normele tehnice stabilite de beneficiar pn la o dat prevzut n contractual de lohn.
Contractul de lohn prezint urmtoarele caractere juridice:
a) bilateral sinalagmatic, adic creeaz obligaii reciproce ntre prile contractante
b) consensual este valabil prin acordul de voin al prilor
c) cu titlul oneros ambele pri urmresc obinerea unui anumit interes, o anumit
contravaloare economic.
d) cu executare succesiv
Obiectul acestui cotract l constitue produsul finit pentru productor i procentul din profit
pentru beneficiar.
OBLIGAIILE
BENEFICIARUL
UI
s pun la dispoziia productorului
materiale, materii prime, documentaia
de execuie
stabilete parametrii tehnici i
indicatorii de calitate ai produsului
finit
s plteasc productorului un
procent din profit

OBLIGAIILE
PRODUCTORULUI
s respecte data prevzut n cintractul de lohn
s realizeze produsul n
conformitate cu normele tehnice
stabilite de beneficiar

Pentru ca s se poat ndeplini condiiile unui contract de lohn trebiue asigurate i

echipamentele tehnologice i know-how-ul necesare.
Productorul are avantajul c de cele mai multe ori de toate acestea se ocup nsui
beneficiarul care realizeaz retehnologizarea fabricii.
Productorului i revine doar un mic procent din profit, care nu i permite o dezvoltare a
afacerii care i aduc comenzi. Cu ct volumul acestora este mai ridicat i veniturile productorului
cresc direct proporional.
Domeniul predilect pentru utilizarea contractului de prelucrare n lohn este industria
confeciilor, deoarece aici nivelul salarizrii este sczut.
Un alt sector este cel al tehnologiei informaiei.
6. Contractul de munc
Economia de pia (inclusiv piaa muncii), bazat pe cerere i ofert, pe principiul liberei
concurene, pentru a fi viabil, presupune o legislaie a muncii adecvat, corespunztoare
exigenelor actuale.
Legislaia actual a muncii trebuie s se armonizeze cerinelor normelor Uniunii Europene,
cu conveniile i recomandrile Organizaiei Internaionale a Muncii i normele Dreptului
Internaional al Muncii.
Ca subdiviziune a dreptului privat, dreptul muncii, desprins relativ recent din dreptul civil,
cuprinde ansamblul reglementrilor ce au ca temei efectele ncheierii unui tip special de locaiune
de serviciu, i anume contractele de munc.
Obiectul raportului juridic de munc este format din relaiile stabilite ntre cei ce folosesc
munca salariat i salariai.
Raporturile juridice de munciau natere doar prin ncheierea unui contract de munc. Ele
sunt raporturi de subordonare, n sensul c persoana fizic salariat acioneaz numai potrivit
dispoziiilor celeilalte pri, angajatorul.
Legislaia muncii reglementeaz dou categorii de contracte: contractul colectiv i contractul
individual de munc.
Potrivit art. 236 Codul Muncii: ,, Contractul colectiv de munc este convenia ncheiat n
form scris nter angajator sau organizaia patronal, pe de-o parte, i salariai reprezentai prin
sindicate ori n alt mod prevzut de lege, de cealalt parte, prin care se stabbilesc clauze privind
condiiile de munc, salarizare, precum i alte drepturi i obligaii ce decurg din raporturile de
munc.
Prevederile contractului colectiv de munc au efecte pentru toi salariaii, indiferent de data
angajrii sau de afilierea lor la o organizaie sindical.
Contractele colective de munc se ncheie:
- la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate i la nivel naional.
De asemenea, contractele colective de munc se ncheie i la nivel de grupuri de angajatori.
Durata contractelor colective de munc este determinat, dar nu poate fi mai mic de 12 luni
sau pe durata unei lucrri determinate.
Potrivit art.245 Codul Muncii, contractul colectiv de munc nceteaz:
a) la expirarea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a fost ncheiat, dac prile
nu au convenit prelungirea acestuia.
b) La data dizolvrii sau lichidrii judiciare a angajatorului
c) Prin acordul prilor contractante
7. Contractul individual de munc

Potrivit art. 10 Codul Muncii ,, Contractul individual de munc este acordul de voin prin
care o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munc pentru i sub autoritatea
unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii, denumit salariu.
Contractul individual de munc se ncheie de regul pe o durat nedeterminat, dar se pot
ncheia i pe perioade determinate. Acest contract se ncheie n baza consimmntului prilor, n
form scris, n limba romn.
Munca prestat n urma ncheierii contractului individual de munc confer salariatului
vechime n munc.
Trsturi juridice:
Contractul individual de munc, fiind o manifestare de voin a dou persoane, n scopul
stabilirii de drepturi i obligaii, determin caracterul sinalagmatic al acestuia. Contractul individual
de munc este consensual, deoarece se ncheie prin simplul acord de voin al prilor. El este cu
titlu oneross i comutativ, deoarece prile realizeaz reciproc o contraprestaie.
Este un contract cu executare succesiv, ceea ce nseamn c se realizeaz n timp. n cazul
neexecutrii sau al executrii necorespunztoarede ctre o parte, sanciunea va fi realizarea, care
desfiineaz contractul cu efect pe viitor.
Subiecte ale contractului individual de munc sunt:
Contractul individual de munc nu poate avea dect dou pri (subiecte) i anume:
salariatul i patronul, spre deosebire de contractele comerciale, care pot avea o pluralitate de
subiecte.
Salariatul este ntodeauna o persoan fizic, ce trebuie s aib capacitatea de a ncheia
asemenea contracte.
Persoana fizic dobndete capacitatea de munc la ndeplinirea vrstei de 16 ani.
Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat i la mplinirea vrstei de
15 ani, dar cu acordul prinilor sau al reprezentanilor legali.
n afar de capacitatea de exerciiu, salariatul, indiferent de vrst, trebuie s ndeplineasc i
condiii de sntate fizic i psihic corespunztoare muncii ce urmeaz s o presteze.
Potrivit art. 35 Codul Muncii ,, Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcii, n
baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salarii corespunztoare pentru fiecare
dintre acestea.
Exist ns anumite incompatibiliti pentru cumulul de funcii pentru demnitari, magistrai,
etc. Salariaii care cumuleaz i pot alege ei loculde munc considerat de baz.
Potrivit art. 14 Codul Muncii, ,,Angajatorul poate fi orice persoan fizic sau juridic ce
poate, potrivit legii, s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc pe baz
de contract individual de munc.
O persoan juridic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate de angajator
din momentul dobndirii personalitii juridice.
O persoan fizic dobndete capacitatea de a ncheia contracte individuale de munc, n
calitate de angajator din momentul dobndirii capacitii depline de exerciiu.
REINE! Este interzis ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii de munci
sau activiti ilicite sau imorale.
Drepturile i obligaiile rezultate din relaiile de munc dintre angajator i salariai se stabilesc prin
negociere ntre acetia, respectnd legislaia n vigoare. Salariaii nu pot renuna la drepturile ce le
sunt conferite prin lege.
Salariatul, ca subiect al raportului de munc, are urmtoarele drepturi:
s fie remunerat pentru munca depus
s beneficieze de repaus zilnic i sptmnal
drept la concediu de odihn anual
drept la demnitate n mnc

drept la acces n formarea profesional

drept la negociere colectiv, etc
Salariatul i revin i anumite obligaii, dintre care amintim:
- obligaia de a-i realiza norma de munc sau atribuiile ce i revin, potrivit fiei postului
- obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii
- obligaia de a respecta secretul de serviciu
- obligaia de a respecta prevederile regulamentului de ordine intern, a contractul colectiv de
munc, a contractului individual de munc, etc.
Angajatorul are urmtoarele drepturi:
- s stabileasc organizarea i funcionarea unitii
- s stabileasc atribuii pentru fiecare salariat, potrivit legii
- s controleze modul de ndeplinire a sarcinilor de serviciu de ctre salariai
- s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunea corespunztoare n
conformitate cu legea, potrivit prevederilor contractului colectiv de munc i regulamentului
intern.
Angajatorul i revin urmtoarele obligaii:
- s l remunereze pe salariat pentru munca prestat i s acorde salariailor toate drepturile ce
decurg din lege, din contractul colectiv i contractul individual de munc
- s asigure condiii tehnice i organizatorice astfel nct salariatul s-i poat realiza sarcinile
ce i revin potrivit contractului de munc.
- s informeze salariatul privind condiiile de munc.
- s plteasc toate contribuiile i impozitele ce i revin n sarcina sa, s rein i s vireze
contribuiile i impozitele datorate de salariai
- s elibereze la cerere toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului
Obiectul contractului de munc condtn munca prestat de salariat i remuneraia pltit de
angajator, numit salariu.
Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual
de munc. Fiecare salariat, pentru munca depus are dreptul la un salariu exprimat n bani, stabilit
prin negocieri individuale sau colective.
REINE!
Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile i alte adaosuri.
Salariul se pltete n bani cel puin o dat pe lun, la o dat prevzut n contractul individual de
munc, contractul colectiv de munc sau n regulamentul intern.
Plata salariului se dovedete prin semnarea tatelor de plat dar i prin alte documente
justificative.

Modificarea contractului individual de munc

Este posibil numai prin acordul prilor. Modificri ale contractului individual de munc
pot privi: durata contractului, locul de munc, felul muncii, condiiile de munc, salariul, timpul de
munc i cel de odihn.
Locul de munc poate fi modificat de ctre angajator prin Delegare sau Detaarea
salariatului ntr-un alt loc de munc dect cel prevzut n contractul individual de munc.
Detaarea reprezint exercitarea temporar (pe o perioad de cel mult 60 de zile i cu
posibilitatea de prelungire, cu acordul salariatului cu cel mult nc 60 de zile) din dispoziia
angajatorului, de ctre salariat, a unor lucrri sau sarcini n afara locului de munc.
Detaarea este actul prin care se dispune schimbarea temporar (pe o periioad de cel mult
un an) a locului de munc, din dispoziia angajatorului, la un alt angajator.
REINE!
Salariatul poate refuza detaarea dispus de angajator numai n mod excepional i pentru
motive personale temeinice.

Executarea contarctului individual de munc

Executarea trebuie s prevad, printre altele, i aspecte privind refacerea forei de munc n
conformitate cu prevederile ,, Declaraiei universale a drepturilor omului (ONU-1948).
Timpul de munc reprezint perioada de timp, pe zi sau pe sptmn, n care salariatul
presteaz munc, se afl la dispoziia angajatorului, ndeplinete sarcinile i atribuiile ce i revin
potrivit contractului individual de munc, contarctului colectiv de munc i legislaiei n vigoare.
REINE!
Pentru salariaii angajai cu o norm ntreag, durata timpului de munc este de 8 ore pe zi
i 40 de ore pe sptmn. Pentru salariaii n vrst de pn la 18 ani, durata timpului de munc
este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptmn.
Munca prestat n afara duartei normale a timpului de munc sptmnal se consider
munc suplimentar. Aceasta nu poate fi efectuat fr acordul salariatului care este compenssat
prin ore libere pltite n urmtoarele 30 de zile dup efectuarea acetseia. Tinerii n vrst de pn la
18 ani nu pot presta munc suplimentar i nici munc de noapte.
Pentru refacerea forei de munc, salariatul are nevoie de timp de odihn, care se poate
compune din: intervalul de timp dintre dou zile de lucru succesive, repausul sptmnal, concediul
de odihn i alte concedii (concedii pentru formare profesional, concedii pltite din fondurile
asigurrilor sociale medicale, de maternitate, paternale, pentru ngrijirea coppilului bolnav
concedii pentru evenimente familiale deosebite cstorie, deces, naterea unui copil).
ncetarea contractului individual de munc
Potrivit legislaiei n vigoare, ncetarea contractului individual de munc poate nceta:
1. de drept
2. ca urmare a conveniei prilor, la data convenit de acestea
3. ca urmare a voinei unilaterale a uneia dintre pri, n condiiile legii
Contractul individual de munc nceteaz de drept:
- la data comunicrii deciziei de pensionare
- ca urmare a condamnrii salariatului la executarea unei pedepse privative de libertate
- la data decesului salariatului
- la data expirrii contractului individual de munc ncheiat pe o perioad determinat
n toate aceste situaii, anagjatorul trebuie s emit o dispoziie scris n care s se precizeze
motivele i temeiul legal al desfacerii contractului.
ncetarea contractului individual de munc ca urmare a voinei unilaterale a uneia din pri
se realizeaz prin concediere sau demisie.
Prin concediere nceteaz contractul individual de munc din iniiativa angajatorului pe
motive ce in sau nu de persoana salariatului.
Concedierea poate fi individual sau coleciv.
REINE!
Este interzis concediereasalariailor pe criterii de vrst, etnie, sex, religie, opiune
politic, origine social, handicap, culoare, activitate sindical.
Demisia reprezint actul unilateral de voin a salariatului, care printr-o notificare scris,
comunic angajatorului ncetarea contractului individual de munc, dup mplinirea unui termen de
preaviz.
Termenul de preaviz este convenit de subiectele raportului de munc n contractul individual

de munc.
REINE!
Salariatul poate demisiona i fr preaviz dac angajatorul nu i-a ndeplinit obligaiile
prevzute n contractul individual de munc.
Conflictele de munc

Prin conflict de munc se nelege orice dezacord intrvenit ntre subiecii raportului juridic
de munc.
Aceste conflicte pot aprea ca urmare a nenelegerilor aprute privind interesele cu caracter
profesional, social sau economic ale salariailor, denumite conflicte de interes.
Conflictele au ca obiect exercitatea unor drepturi sau ndeplinirea unor oblgaii rezultate din
legislaie sau alte acte normative.
Conflictele care rezult ca urmare a nerespectrii clauzelor prevzute de contractele
individuale sau colective de munc, referitoare la drepturile salariailor poart numele de conflicte
de drepturi.
Reine !

Pentru a-i apra interesele profesionale, economice i

sociale, salariaii au dreptul la grev.
Greva reprezint ncetarea colectiv a lucrului prin voina salariailor.
Oganizarea unei greve precum i paticiparea la aceasta se va realiza respectnd legislaia n vigoare.
Legilaia muncii soluioneaz conflictele de munc referitoare la ncheierea, executarea,
modificarea, suspendarea sau ncetarea contractelor individuale sau colective de munc.
Prile ale conflictelor de munc pot fi: salariaii, angajatorii, sindicatele i patronatele.
Cererea pentru soluionarea unui conflict de munc se formuleaz n 30 de zile
calendaristice de la data cnd angajatorul a luat decizia unilateral de ncheiere,
executare, modificare, suspendare sau ncetare a contractului individual de munc.

Rspunderea juridic
Fiecare angajator este obligat s aduc la cunotin salariailor si regulamentul intern care
i produce efectele fa de salariai din momentul ncunotinrii acestora.
Acest regulament de ordine interioar este ntocmit de angajator cu consulatrea prealabil a
sindicatului sau a reprezentanilor salariailor.
Reine !

Sindicatele sunt persoane juridice independente, fr scop

patrimonial, constituie pentru aprarea i promovarea drepturilor
colective i individuale, precum i a intereselor profesionale, economice,
sociale, culturale i sportive ale membrilor lor.
Regulamentul intern poate cuprinde dispoziii referitoare la:
- protecia, igiena i securitatea n munc specific fiecrei uniti
- drepturile i obligaiile angajatorului i ale salariailor
- reguli concrete privind disciplina muncii n unitate
- abateri disciplinare i sancinile acestora
- reguli privind procedura disciplinar
Rspunderea juridic prevzut de Codul Muncii poate la rspunderea disciplinar,
rspunderea patrimonial, rspunderea contravenional, rspundere penal.
Rspunderea disciplinar se aplic de ctre angajator salariatului ori de cte ori se constant

svrirea unei abateri disciplinare.

Abaterea disciplinar este fapta care const ntr-o aciune sau inaciune svrit cu
vinovie de ctre salariar prin care acesta ncalc normele legale din regulamentul intern, contractul
individual sau colectiv de munc.
Salariaii rspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vin i n
legtur cu munca lor.
Angajatorul rspunde patrimonial fa de salariat n situaia cnd acesta a suferit un
prejudiciu material din culpa angajatorului n timpul exercitrii obligaiilor de serviciu.
Angajatorul rspunde contravenional pentru urmtoarele fapte:
nerespectarea dispo-ziiilor privind garantarea n plat a salariului minim brut pe ar.
Prevederea n contractul individual de munc aunor clauze contrare dispoziiilor
legale.Primirea de munc a unor persoane fr ncheierea unui contract individual de munc.
Nerespectarea dispoziiilor privind munca suplimentar, munca de noapte, acordarea repausului
sptmnal.
Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre sectorii de munc.
Angajatorul poate rspunde penal pentru neexecutarea anumitor judectoreti i,
deasemenea, pentru nedepunerea n termen de salarile n conturile stabile a sumelor ncasate de la
salariai pentru ncasri sociale, ctre bugetul asigurrilor de omaj ori ctre bugetul ncasrilor
sociale de sntate.
ncadrarea n munc a minorilor cu nerespecatrea condiiilor de munc sau folosirea acestora
pentru prestarea unor activiti cu ncicarea prevederilor legale privind regimul de munc,
constituie infraciune i atrage ponderea penal.
Reinei !
NCETAREACONTRACTELOR ECONOMICE
actele pot

Obiective (cauze de for major)

Subiective (neexecutarea obligaiilor contractuale)

din cauz

Rezilierea (contracte cu
executare instantanee)

Rezoluie (contracte cu
executare succesiv)

Contractele mai pot fi nceta prin convenie ntre pri.

Schema recapitulativ
Contractul de
vnzare
cumprare
Contractul de
locaiune (de
nchidere)

VNZTOR
-bilateral-sinalagmatic
CUMPRTOR
-consensual
-cu titlul oneros
-comutativ
-bilateral-sinalagmatic
-consensual
-cu titlul oneros
-cu executare succesiv i temporar
LOCATOR (PROPRIETAR)

nceta din cauze

LOCATAR (CHIRIA)
-bilateralContractul de
sinalagmatic
mandat
MANDATAR
-consensual
-cu titlul oneros
-strict
personal (intuitu persoane)
-bilateral-sinalagmatic
MANDAT
-consensual
Contrctul de
FRANC
FRANCHISEE
franchising-cu titlul oneros
HISER
-cu executare succesiv
Contractul-bilateral-sinalagmatic
de
-consensual
PRODUCTOR (EXECUTANAT)
Lohn
-cu titlul oneros
BENEFICIAR (ORDONATOR)
-cu executare succesiv
ANGAJATOR
-bilateral-sinalagmatic
Contractul
-consensual
individual de munc
SALARIAT
-cu titlul oneros
-cu executare succesiv

Testul 5
VERIFICAI-V CUNOTINELE
1. Cea mai frecvent activitate comercial o constituie:
a. activitatea de schimb
b. activitatea de vnzare-cumprare
c. activitatea de nchiriere
d. activitatea de mandat
2. Contractul de vnzare-cumprare este un contract:
a. consesual, comutativ, bilateral, translativ de proprietate
b. consesual, unilateral, translativ de proprietate
c. cu titlul gratuit,comutativ, bilateral, consesual
d. bilateral, cu titlul gratuit, consesual, comutativ
3. Lucrul vndut trebuie:
a. s existe, s nu fie determinabil, s fie n circuitul civil
b. s nu existe, s fie determinat, s fie n circuitul civil
c. s existe, s fie determinat sau determinabil, s fie n circuitul civil
d. s existe, s fie determinabil, s nu fie n circuitul civil

4.Preul trebuia s fie:

a. exprimat ntr-un alt bun, s fie determinabil
b. exprimat ntr-un alt serviciu, s fie sincer
c. exprimat n bani, s fie determinabil, sw nu fie sincer
d. exprimat n bani, s fie determinat, s fie sincer
5. Vnztorul este obligat :
a. s transfere, s conserve, s predea, s garanteze pentru bun
b. s pstreze, s distrug, s predea, s garanteze
c. s transfere, s conserve, s pastreze, s garanteze
d. s transfere, s conserve, s predea, s nu garanteze pentru bun
6. Cumprtorul este obligat s:
a. s nu ia n privire, s nu pltesc preul, s suporte cheltuielile cu vnzarea
b. s nu ia n primire, s garanteze preul, s suporte cheltuielile vnzrii
c. s transfere bunul, s garanteze, s pltesc preul vnzrii
d. s ia n primire, s nu pltesc, s pltesc preul vnzrii
7. Consimmntul prilor trebuie s fie :
a. liber
b. viciat
c. obinut prin eroare
d. obinut prin violen
8. Pot fi vndute :
a. toate bunurile care sunt n circuitul civil
b. toate bunurile din domeniul public
c. toate bunurile din domeniul public i privat
d. toate bunurile coindivizarilor fr accord
9. Prile contractante ale unui contract de vnzare-cumprare se numesc:
a. mandat i mandatar
b. locator-locatar
c. vnztor-cumprtor
d. vnztor i locatar

Lucrri aplicative
II. elaborai un contract de vnzare-cumprare ntre S.C.ROMANO S.A. din Bile Herculane,
str. Trandafirilor nr.11 i S.C. SAMIRA S.A. din Bucureti. B-dul Mihai Bravu, nr.95
La negociere i ntocmirea contractului ai prticipat domnul director al S.C. ROMANO S.A. ,
TOMOIOAG GHEORGHE i domnul director al S.C. SAMIRA S.A.- POPESCU IOAN , S.C.
SAMIRA S.A.- cumpr 60.000 l ap mineral.
Preul este cel existent pe pia la momentul ncheierii contractului de 1leu/l-

TEST 6
VERIFICAI-V CUNOTINELE

I.Realizai o conrelaie ntre trsturile juridice din coloana A i cele din coloana B: (5p)
1. contracte bilaterale
a. accesorii
2. contracte cu titlu oneros
b. cu executare succesiv
3. contracte principale
c. unilaterale
4. contracte cu executare instantanee
d. cu titlul gratuin
5. contracte comutative
II. Completai spaiile libere cu afirmaii corespunztoare : (2p)
1. Contractul de mandat este contractul n virtutea caruia una din pri, numit............... se oblig
ctre cealalt parte, numit................ de anumite acte juridice n ....................
2. Locaiunea se realizeaz n baza unei nelegeri.................. prin care o parte se
oblig s asigure celelalte pri .. folosirea integral sau parial a uni bun sau
prestarea uni seviciu, p o perioad limitat de timp, n schimbul unei sume de bani numite

III. Precizai obligaiile finanatorului la ncheierea unui contract de leasing. (3p)

IV. Realizai urmtorul rebus privind contractul de locaiune.
1. Are obligaie de predare....
2. Are obligaia de a ntrebuina lucrul ca bun proprietar i potrivit destinaiei....
3. Se ncheie prin acordul fie i tacit al prilor fr vrea formalitate....
4. Existena ntinderea obligaiilor sunt cunoscute de pri din momentul ncheierii contractului
5. Face parte din obiectul contractului
6. Ambele pri contractante urmresc un interes propriu patrimonial.
7. Locaiunea este un contract cu executare.... n timp.
8. D natere la obligaii reciproce ntre pri.
9. Transmiterea folosinei se face pentru un timp...

CAPITOLUL VI
MASURI ASIGURATORII
Continuturi tematice :
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.

Sechestrul judiciar
Sechestrul asugurator
Poprirea asiguratorie
Executare silita
Daunele cominatorii

Competente individuale :
-

Cunoaste masurile ce pot fi aplicate in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale

Gestioneaza asteptarile factorilor interesati
Analizeaza si interpreteaza anumite masuri asiguratorii

Codul de Procedura Civila reprezinta trei masuri asiguratorii :

- sechestrul judiciar
- sechestrul asigurator
- proprirea asiguratorie

Masurile asiguratorii constau in posibilitatea pe care legea o ofera reclamantului de a cere instantei
de judecata sa ordone masuri de indisponibilizare , conservare cu scopul de a-l impiedica pe parat
ca pe timpul procesului sa distruga sau sa instraineze bunul litigios ori sa-si diminueze patrimoniul.
6.1. Sechestrul judiciar
Potrivit art. 508-601 Cod Procedura Civila, sechestrul judiciar consta in numirea de catre instanta a
unei persoane careia sa i se incredinteze pe timpul procesului bunul aflat in litigiu pentru pastrare si
administrare.
RETINE !
Sechestrul judiciar consta in indisponibilitatea bunului ce formeaza obiectul litigiului, acesta
fiind incredintat spre pastrare si administrare pe durata unui proces unei terte persoane.
Pentru a lua aceasta masura este necesara existenta pericolului de a se deteriora sau instraina
bunul litigios.
Conditia de aplicare a sechestrului este existenta unui proces de derulare cu privire la
propietatea sau posesia bunului sau asupra folosintei unui bun proprietate comuna.
RETINE !
Sechestrul pus asupra unui imobil se va inscrie in cartea funciara.
Daca s-a admis cererea, bunul sechestrat va fi incredintat persoanei desemnate de parti, iar
daca partile in litigiu nu se inteleg, aceasta va fi incredintat unei persoane desemnate de instanta.
Executorul judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului, va preda, pe baza de proces
verbal, administratorului-sechestru.
Persoana desemnata este un depozitar care raspunde potrivit regulilor contractului de
depozit.
Aceasta masura asiguratorie inceteaza odata cu sfarsitul procesului, prin demisia
depozitarului in timpul procesului, prin inlocuirea acestuia cu o alta persoana ori prin desfiintarea
masurii in timpul judecatii.
6.2. Sechestrul asigurator
Sechestrul asigurator este reglementat de art. 591-595 Cod Procedura Civila il reprezinta
masura ce se aplica in cazul in care cererea de chemare in judecata are ca obiect plata unei sume de
bani. Reclamantul creditor are interesul de a preveni actele de insrainare de bunuri mobile sau
imobile ale debitorului de rea credinta, prin care s-ar ingreutatii executarea silita a viitoarei hotarari.
Pentru aceasta, reclamantul va putea cere infiintarea unui sechestru asigurator care consta in
indisponibilizarea bunurilor mobile, imobile ale debitorului, urmarindu-se valorificarea lor printr-o
vanzare silita in baza viitoarei hotarari.
Sechestrul asigurator reprezinta menita sa indisponibilizeze bunurile mobile si imobile ale
paratului pana la terminarea procesului, cu scopul de a garanta reclamantului posibilitatea realizarii
efective a creatiei ce se va constata prin hotararea judecatoreasca.
RETINE !
Pentru a se aplica sechestrul asiguratir, creanta trebuie sa fie constatata printr-un inscris si sa
fie exigibila.

Aceasta masura se poate cere si daca creanta nu a ajuns inca la scadenta, in cazurile in care
debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date sau nu a dat asigurarile promise ori daca exista
pericolul ca debitorul sa fuga, sa-si ascunda sau sa-si risipeasca averea. In asemenea situatie este
obligatorie plata unei cautiuni a carei cautum este fixat de instanta.
RETINE !
Masura sechestrului asigurator este temporara si accesorie fata de actiunea temporara.
Bunurile supuse sechestrului asigurator sunt lasate fie in custodia debitorului, fie in custodia
unei terte persoane, daca debitorul nu reprezinta incredere. Legea permine ca secestrul sa se faca si
cu ridicarea bunurilor sau cu aplicarea unor sigiliii.
Sechestrul asupra unui imobil se va inscrie in cartea funciara.
Masura se va mentine numai pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti bunurile
fiind indisponibilizate pe toata durata procesului.
Instanta va putea ridica mai devreme sechestrul daca debitorul care depune o garantie
indestulatoare.
Daca se anuleaza, se respinge sau se renunta la actiunea principala, debitorul poate cere
ridicarea sechestrului asigurator.
Valorificarea bunurilor sechestrate se va putea face doar dupa ce creditorul a obtinut titlul
executoriu, conform regulilor de executare silita.
Deosebirea dintre sechestrul judiciar si cel asigurator consta in faptul ca primul asigura
conservarea bunului litiginos determinat, iar cel de-al doilea indisponibilizeaza in patrimoniul
debitorului bunuri care nu formeaza obiectul litigiului dar care ar putea fi valorificate in viitor in
baza hotararii judecatoresti.
6.3. Poprirea asiguratorie
Poprirea asiguratorie consta in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor
bunuri mobile incorporale urmaribile, pe care debitorul le are de primit de la un tert datornic, puse
la dispozitia instantei de judecata, pentru ca ulterior sa se poata achita creanta reclamatului.
Poprirea se cere de creditor impotriva debitorului asupra sumelor detinute de tertul poprit.
Prin acceptarea popririi asiguratorii se opereaza un transfer de creanta de la debitor catre
creditor. Aceasta masura asiguratorie presupune existenta unui titlu executoriu in beneficiul
reclamantului creditor.
Daca titlul consta intr-un inscris privat iar creanta este exigibila instanta poate obliga la o
cautiune.
Poprirea asiguratorie se poate transforma in poprire executorie dupa ce creditorul a obtinut
un titlu executor, adica dupa solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii principale.
6.4. Executarea silita
Orice raport juridic obtional, indiferent de izvorul sau, da dreptul creditorului de a pretinde
debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
In principui, aceasta prestatie se executa de debitor de bunavoie. Daca debitorul refuza
executarea obligatie de bunavoie, creditorul va putea recurge la obligarea debitorului pentru
executarea ei.
Art. 1073 Cod Civil. Dispune: ,, Creditorul are dreptul de a obtine indeplinirea exacta a
obligatiei.
Daca obligatia nu se executa total sau se executa partial ori necorespunzator, creditorul are
dreptul la despagubiri.
Acelasi text de lege ca dreptul creditorului de a pretinde despagubiri de la debitor, in cazul
cand acesta nu-si executa obligatia asumata.
Executarea obligatiei se face de catre debitor, ca regula generala, de bunavoie, prin plata.

Plata se defineste ca fiind executarea voluntara a obligatiei catre debitor, indiferent de

obiectul ei.
RETINE !
Daca in limbajul curent prin plata intelegem numai remiterea unei sume de bani, in limbaj
juridic plata semnifica executarea oricarei obligatii.
Exemplu:
vanzatorul care transfera dreptul de proprietate asupra lucrului vandut cumparatorului face o
plata, cumparotorul platind suma de bani reprezentand pretul lucrului vandut face tot o plata.
Codul civil considera plata ca un mijloc de stingere a obligatiilor.
Execuarea de buna voie a ablogatiei prin efectuarea platii este rezultatul firesc al regulilor de
convietuire normala a membrilor sociatatii.
Totusi daca debitorul nu executa de bunavoie obligatia, deci nu efectuaza plata, creditorul,
potrivit dreptului sau subiectiv patrimonial pe care il are impotriva debitorului, poate recurge la
mijloace pe care legea i le asigura pentru a-l sili la executare, acesta putand cere executarea silita.
In principiu, executarea silita se face tot in natura, prin obligarea debitorului la executarea
efectiva si reala a obiectului datoriei, deoarece doar asa creditoru primeste exact prestatia ce duce la
satisfacerea dreptului sau de creanta.
RETINE !
Executarea silita este o plata silita.
Numai cand executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila se trece la executarea ei
prin echivalent, adica prin acordarea de despagubiri creditorului prentru prejudiciul suficient.
6.5. Daunele cominatorii
Practica judecatoreasca a creat ca mijloc de constrangere a debitorului, la executarea in natura a
obligatiileor, daunele cominatorii.
Daunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca
pentru fiecare zi de intarziere sau pentru o alta unitate de timp: saptamana, luna, pana la executarea
obligatiei.
Cuantumul sumei si unitatea de timp pentru care se acorda daune cominatorii se stabilesc prin
hotarare judecatoreasca. Daca debitorul continua sa nu-si execute obligatia, instanta poate mari
cuantului lor.
Daunele cominatorii apar ca un mijloc de constrangere, prin amenintarea pe care o prezinta
pentru debitor, spre a-l determina sa-si execute obligatiile asumate. Sunt deasemenea un mijloc
indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor.
Cand debitorul si-a executat obligatia, nu se mai pot acorda daune cominatorii.
Nu se aplica obligatiilor care nu au obiect o suna de bani, deoarece acestea atrag dobanzi in cazul
intarzierii la executare si nici in cazul in care se pot executa in natura.
Daunele cominatorii se aplica doar cand este vorba de asigurarea executarii obligatiilor de a
face sau de a nu face.
In cazul cand debitorul nu executa cu intarziere si necorespunzator obligatia asumata,
instanta nu va acorda daune cominatorii, ci despagubiri pentru neajunsul cauzat creditorului.
Rezulta caracterulu provizoriu a daunelor cominatorii, decis de practica judecatoreasca.

Test 7
Verificati-va cunostintele
Alegeti variant corecta (5p) :
1. Masurile asiguratorii constau in:
a. Disponibilitatea si conservarea bunului litiginos
b. Indisponibilizarea si conservarea bunului litiginos
c. Indisponibilizarea si instrainarea bunului litiginos
d. Disponibilizarea si instrainarea bunului litiginos
2. Secrestul asigurator se aplica in cazul in care cererea de chemare in judecata are ca
obiect:
a. Plata unei sume de bani
b. Dreptul de proprietate
c. Executarea unei obligatii
d. O mostenire
3. Masurarea sechestrului asigurator este:
a. Temporara si principal
b. Permanenta si accesorie
c. Temporara si accesorie
d. Permanenta si principal
4. Pentru a se aplica masura sechestrului judiciar este necesara existenta:
a. Posibiliatii de conservare sau instrainare
b. Pericolul de intrainare si indisponibilizare
c. Posibilitatii disponibilizarii sau conservarii
d. Pericolul de instrainare sau deteriorare
5. Poprirea asiguratorie se poate cere de creditor impotriva:
a. Unei terte personae
b. Debitorului
c. Executorului
d. Unei personae desemnate de instant
I.
Complectati spatiile libere cu cuvintele sau expresiile corecte (2p):
1. In limbajul current, prin plata intelegem numai remiterea unei.., in
limbaj juridic plata seminifica
2. Daunele cominatorii apar ca un .. prin amenintarea care o
prezinta pentru debitor spre a-l determina sa-si execute . Asumate.
II.
Alegeti variantele care le considerate corecte (3p):
1. Sechestrul juridiciar consta in numirea de catre instant a unei personae careia sa i se
incredinteze pe timpul procesului bunul aflat in litigiu pentru pastrare si
administrare.
2. Potrivit Art. 1073 Cod Civil, creditorul de a obtine indeplinirea partial a obligatiei.
3. Prin acceptarea propririiasiguratorie opereaza un transfer de creanta de la debitor
catre creditor.
Mic dictionar
Abroga = a anula
Absorbtie= incorporare
Apatrizi= cei care nu au drepturi cetatenesti in nici o tara
Bilateral= care are doua parti
Clauza= dispozitie, articol special al unei conventii, al unui contract

Comasare= a aduna laolalta

Comutativ= schimbator
Conduita= comportare, atitudine (in viata, in societate)
Consensual= care se realizeaza cu acordul tuturor partilor
Consumptibile= bunuri care isi pierd valoarea economica la prima lor utilizare
Contraventie= violare a legii penale pedepsita cu amenda si inchisoare pe termen scurt, o calcare a
unei legi, a unei dispozitii oficiale etc. care se sanctioneaza cu o pedeapsa usoara (amenda sau
recluziune de foarte scurta durata)
Creanta= drept pe care il are creditorul asupra unei sume de ban ice I se datoreaza
Creditor= persoana, institutie etc. care a dat bani cu imprumut sau care are de primit o datorie
Debitor= (jur) persoana (fizica sau juridica) obligate, in temeiul unui raport juridic, sad ea, a faca
sau sa nu faca ceva.
Dumping= vanzare pe piata externa a unor marfuri la preturi mult inferioare preturilor de pe piata
interna
Edicta= a proclama, a emite
Evictiune= deposedarea de un bun
Exigibil= care se poate cere, asupra caruia se pot ridica pretentii (jur.) despre obligatii care trebuie
indeplinite in orice caz.
Exonera= a se elibera, a achita o obligatie
Extrateritorialitate= regim special aplicat in relatiile reciproace dintre state
Fungibil= bunuri care pot fi inlocuite unele prin altele aceeasi calitate si in aceeasi cantitate
Fuziune= contopirea
Neopozibilitate= care nu se opune
Oneros= costisitor
Patrimonial= bunurile,veniturile care apartin unei personae
Promulga= a publica la Monitorul Oficial o lege, un decret, cu intrare in vigoare din acel moment.
Retroactivare= care se aplica si pentru fapte din trecut
Secrestru= incredintare (prin hotarare judecatoreasca), unei a treia personae, a unui bun asupra
caruia exista un litigiu o masura de asigurare ordonata de justitie sau luata de fisc, constand in
aplicare de sigiliu sau dare in pastrare unei terte personae a bunurilor unui debitor.
Succesiv= care se succeda neintrerupt
Sinalagmatic= care impune obligatii reciproce pentru partile contractante
Teritorialitate= conditia de a face parte din teritoriul unui stat
Viciu= defectiune
Vigoare= valabil intr-n anumit timp
Volitional= determinat de vointa

Pe baza cunostintelor accumulate in urma parcurgerii acestui manual

complictati urmatoarele documente.

ACT CONSTITUTIV
al Societatii Comerciale..
Societate cu raspundere limitata
Subsemnatul
a. (numele si prenumele) cetatea
, nascut la data de.. in (localitatea si judetul/sectorul)
.., domicilat in (localitatea).., scara, etaj.,
ap, judetul/sectorul, de sex(casatorit/necasatorit), posesorul
buletinului/pasaportului/ carte de identitate seria.. nr. ., eliberat de ., la data
de., cod numeric personal
Sau

b. (denumirea societatii) .. cu sediul social in (localitatea si judetul/sectorul sau

tara) str. .. nr. , inmatriculata in registrul comertului
din sub nr. /. Cod fiscal nr. /., in
calitate de asociat(a) unic(a) findator (fondatoare), am hotarat sa constitui, in conformitate
cu prevederile art. 5 alin. (2). din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
(modificata si republicata), o societate comerciala cu capital integral.
(romanesc/strain/nationalitate), dupa cum urmeaza:
Capitolul I
FORMA, DEMUNIREA, SEDIUL SI EMBLEMA SOCIETATII
Art. 1. Societatea se va constitui in forma juridica de societate cu raspundere
limitata.
Art. 2. Denumirea societatii va fi S.C. S.R.L., persoana juridical
romana, de-semnata in cuprinsul prezentului act constitutive si cu termenul de ,, societate .
Art. 3. (1) /Sediul social principal al societatii va fi in (localitatea) . Str.
. Nr. ., bloc., scara., ap. ., judetul/sectorul
, codul postal. .
(2) Prin hotarare a asociatului unic:
a) sediul social principal al societatii va putea fi schimbat in orice alta localitate din
Romania, conditiile si cu indeplinirea formalitatilor prevazute de lege;
b) societatea isi poate deschide sedii secundare si poate sa-si infiinteze filial, sucursale,
agentii sau reprezentante in localitatea in care isi are sediul principal ori in alte localitati din
tara ori din strainatate, potrivit legii romane sau straine aplicabila in speta, in urmatoarele
conditii:..
Art. 4. (1) Emblema societatii reprezinta: (descrierea elementelor component ale
desenului) ........ si este redata in anexa la prezentul act
constitutive.
(2) In orice act, scrisoare sau publicatie care emana de la societate se vor
mentiona: denumirea acesteia urmata de forma juridical, sediul, numarul de inmatriculare in
registrul comertului, codul fiscal si capitalul social.

Capitolul II

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Art. 5. Societatea va avea in obiectul sau urmatoarele activitati:

.
Art. 6. Domeniul si activitatea principala a societatii este:

Capitolul III

CAPITALUL SOCIAL
Art. 7. (1) Societatea se constituie cu un capital social subscris in valoare de

. lei .
(2) Capitalul social este constituit
a) integral din numerar
sau
b) lei in numerar si . lei in natura evaluat astfel:

..
(3) Aportul in numerar la capitalul social a fost varsat integral la data
constituirii societatii.
(3) Aportul in numerar la capitalul social a fost varsat integral la data
constituirii societatii, iar drepturile corespunzatoare asupra bunurilor care constituie aportul
in natura se transfera in patrimoniul acesteia in stare de utilizare incepand cu aceeasi data.
(4) Aportul asociatului unic la capitalul social al societatii nu este purtator
de dobanzi
Art. 8. Capitalul social se divide in. parti sociale, in valoare de .
lei care si apartin asociatului unic in totalitatea lor.
Art. 9. (1) Majorarea capitalului social se hotaraste de asociatul unic si se face din:
a) Aporturile de capital ale eventualilor asociati noi;
b) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului social;
c) Rezervele legale;
d) Beneficii;
e) Alte surse prevazute de lege.
(2) Cheltuielile aparente majorarii capitalului social prin cooptarea de noi asociati
(personae fizice sau personae juridice) se suporta, integral de acestia.
Art. 10. Reducerea capitalului social se hotaraste de asociatul unic in limitele
prevazute de lege.
Art. 11. (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic
raspunzand numai pana la concurenta capitalului social subscris.
(2) Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de creante sau de alte obligatii
personale ale asociatilor.

Capitolul IV
CONDUCEREA I ADMINISTRAREA SOCIETII
Art. 12. - (1) Administratorul societii, avnd calitatea de preedinte - director general :
a) este asociatul unic, (se trec datele de identificare)................................................. cruia i revin i obligaiile
prevzute de lege pentru aceast calitate
sau
b) va fi numit prin hotrre, de asociatul unic pe termen de ............................. i va fi renunerat.
(2) Administratorul societii:
a) va avea puteri depline i le va exercita n mod exclusiv
sau
b) i exercit puterile n urmtoarele limite: .................................
Art. 13. - Administratorul ntocmete, anual, bugetul de venituri i cheltuieli al societi i l supune
aprobrii asociatului unic / aprob (dup caz).
Art. 14. - Societatea i va deschide conturi n lei i n devize convertibile la sucursala (filiala) unei
bnci autotizate din localitatea din care i are sediul i are drept de dispoziie asupra lor prin
persoanele desemnate de asociatul unic, acestea urmnd a depune specimene de semnturi la banc
(bncile) cu care lucreaz societatea i a semna documentele bancare.
Art. 15. - Evidena contabil, bilanul contabil i contul de profit i pierderi se ine i, respectiv, se
ntocmete normelor legale.

Art. 16. -Gestiunea societii va fi controlata de asociatul unic sau de cenzori (experi contabili)
desemnai de acesta.

Capitolul V
REPARTIZAREA BENEFICIILOR I PIERDERILOR
Art. 17. - Asociatului unic i revin toate beneficiile societii i suport pierderile acesteia.
Art. 18. - Stabilirea profitului net se va face n conformitate cu dispoziiile legale, iar repartizarea i
plata dividendelor se va face n cursul anului sau la ncheierea exerciiului economico - financiar,
potrivit hotrrii asociatului unic.

Capitolul VI
DURATA, DIZOLVAREA I LICHIDAREA SOCIETII
Art. 19. - Durata societii este nelimitat / de ......... ani de la data nmatriculrii n registrul
comerului, dup care se dizolv de drept.
Art. 20. - Durata societii poate fi prelungit prin act adiional la actul constitutiv al acesteia,
semnat de asociatul unic sau de motenitorii si, dup caz, autentificat de notarul public, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei i nscris n registru comerului.
Art. 21. - Dizolvarea i lichidarea societii se face n situaiile i n condiiile stabilite de lege,
precum i cu procedura prevzut de aceasta.

Capitolul VII
DISPOZIII FINALE
Art. 22. - Prevederile prezentului act constitutiv se ntregesc, de drept, cu dispoziiile legale
privitoare la societile comerciale.
Art. 23. - Cheltuielile efectuate de asociatul unic pentru constituirea societii vor fi nregistrate n
evidena contabil i se vor reflecta n bilanul contabil aferent primului an de activitate.
Art. 24. - Eventualele modificri ale prezentului act constitutiv, se vor efectua prin acte adiionale,
cu respectarea dispoziiilor legale.
Subsemnatul, asociat - unic fondator am adoptat i semnat prezentul act constitutiv, redactat i
dactilografiat de .................................................., astzi, data autentificrii, ntr-un numr
de ............................ exemplare din care (destinaia fiecrui exemplar) ............................
Asociat unic fondator
Note:
1. Sistematizat n ordinea indicata la art. 7 din Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale
(modificat i republicat).
2. n cazul cnd se deschid / nfiineaz o dat cu societatea, se indic localitatea i
sediul din ar sau din strintate sau condiiile avute n vedere pentru
nfiinarea ulterioar a lor, dac se are n vedere o atare eventualitate.
Dac este cazu. Dispoziia de la art. 7 lit. c din Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale
(modificat i republicat) este facultativ.
Legea nr. 31/1990, art. 74 alin. (1) i (2).
n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1907 (publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997), este obligatorie utilizarea
clasificrii activitilor din economia naional (CAEN) n toate documentele oficiale n care se
menioneaz activitatea desfurat. Ca urmare, n actul constitutiv, obiectul de activitate va fi
menionat n ordinea prevzut de structura seciunilor, subseciunilor, diviziunilor, grupelor i
claselor, folosindu-se denumirile prevzute n CAEN.
Se stabilete pe baza unei expertize de specialitate (legea nr. 31/1990 art. 13 alin. (3).
Dac societatea are filiale, sucursale, agenii sau reprezentana (sau alte asemenea uniti fr
personalitate juridic), prevederea respectiv din actul constitutiv se adapteaz n mod
corespunztor.
Numai dac durata societii va fi limitat n timp.

n cazul adoptrii celei de a doua alternative de la art. 19.

CONTRACTE DE VNZARE CUMPRARE COMERCIALE

ncheiat azi
la..

I.

PRILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,cu sediul social n (localitatea)

, str. . Nr.
, bloc ......, scara, etaj, apartament.., jude/sector
.., nregistrat la Oficiul Registrului Comerului , sub nr.
din .., cod fiscal nr. . din ., avnd
codul nr. ,deschis la , existnd i funcionnd potrivit
legislaiei statutului , reprezentat de ., cu funcia de
.., cetean .., posesor act de
identitate/paaport, n calitate de vnztor, i
1.2. S.C. S.N.C./S.C.S/S.A./S.R.L., cu sediul social n (localitatea)
, str. . Nr.
, bloc ......, scara, etaj, apartament.., jude/sector
.., nregistrat la Oficiul Registrului Comerului , sub nr.
din .., cod fiscal nr. . din ., avnd
codul nr. ,deschis la , existnd i funcionnd potrivit
legislaiei statutului , reprezentat de ., cu funcia de
.., cetean .., posesor act de
identitate/paaport, n calitate de cumprtor, au venit s ncheie prezentul contract
de vnzare cumprare, n urmtoarele condiii:

II.

OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul prezentului contract l constituie trecerea din proprietatea vnztorului n proprietatea
cumprtorului, dup ce acesta din urm va plti preul cuvenit, a . tone/metri cubi/metri
liniari/buci perechi etc. de . n condiiile INCOTERMS1990.
2.2. Locul de determinare al cantitii ntregii mrfi este ., iar modul n care se va
efectua aceast determinare va fi . fcut integral/parial. Documentul de atestare a
cantitii va fi ., n care obligatoriu se va meniona cantitatea (exprimat n uniti de
msur specifice mrfii), toleranele de cantitate admise (plus/minus) pe trane de livrare, i pentru
ntreaga cantitate, precum i obligaia cumprtorului de a plti vnztorului cantitatea livrat n
limitele toleranelor.
2.3. Parametrii tehnici i de calitate,pentru marf se face obiectul prezentului contract, sunt cei
menionai n anexa nr. 1 la prezentul contract.
2.4. Determinarea calitii mrfii se va realiza prin metoda.., de ctre o comisie de

specialitate, din (ara de origine a mrfii) , format din membrii. Aparatura

necesar, folosit de ctre comisie, analizele de laborator (dac este cazul), metodele de colectare a
probelor martori, precum i criteriile de respingere sau admitere a mrfii sunt cele specificate n
anexa nr. 2 la prezentul contract.
2.5. Comisia va emite un certificat de calitate pentru marfa contractat, care va cuprinde descrierea
complet a mrfii, specificaia calitativ, data la care marfa a fost fabricat.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1.Pemtru contract se ncheie pe o durat de .. ani, ncepnd cu data de .. pn la
data de.. .
3.2. Prile contractate pot conveni prelungirea prezentului contract prin ncheierea, n scris, a unui
act adiional, semnat de ambele pri.

IV.

TERMENE DE LIVRARE

4.1. Vnztorul se oblig s expedieze marfa, la adresa indicat de cumprtor, la data de

.., n conformitate cu instruciunile acestuia.
sau
4.1. Vnztorul se oblig s expedieze primul lot de marf, la data de .., n conformitate cu
instruciunile cumprtorului.
sau
4.1. Termenul de livrare a mrfii va fi cuprins ntre data de i data de .., dar nu
mai trziu de data de ., termen n care sunt incluse condiiile: terminarea i reuita
probelor de analiz sau de ncercare, deschiderea acreditivului, obinerea licenei de export/import
etc.
4.2. Termenul de livrare a mrfii va putea fi decalat n cazul n care intervin evenimente
neprevzute.
4.3. Cu acordul scris al ambelor pri contractate n condiiile prezentului contract, se vor putea
efectua i livrri cu anticipaie.

V. PREIL CONTRACTULUI
5.1. Valoarea total a mrfii vndute este de .. USD/lei. Preul, defalcat pe sortimente de
produse, este cel menionat n anexa nr. 3 la prezentul contract.
5.2. Preul include cheltuielile de transport pn la . .

VI. MODALITII DE PLAT I CONDIII

6.1. Plata preului va fi efectuat de ctre cumprtor vnztorului, pe baza de , prin
. .
Cumprtorul se oblig s ntreprind tot ce este necesar i legal pentru a se efectua plata mrfii n
conformitate cu prevederile prezentului contract.
6.2. Plata se va efectua la data de , n .
6.3. Documentele prin care se vor efectua plile sunt: . .

VII. AMBALAJUL I MARCAREA

7.1. Vnztorul se oblig a asigura un ambalaj corespunztor, care s protejeze marfa pe tot
parcursul transportului, de la expediie pn la destinaie.
Ambalajul nu va ncrca costul transportului i va fi adaptat specificului mijloacelor de transport.
7.2. Pentru mrfurile, care prin natura lor se livreaz fr ambalaj, vnztorului i revine obligaia s
le transporte n mijloace adecvate, pentru a nu le afecta calitatea i cantitatea. Modul de protejare
pentru asemenea expediii este cel descris n anexa nr.2 la prezentul contract.
7.3. Pentru produsele care necesit ambalaj interior, vnztorul are obligaia, n cadrul procesului de
condiionare, s asigure un ambalaj uor, estetic i rezistent, utilizabil n procesul de desfacere, prin
reeaua de distribuire.
7.4. Vnztorul se oblig s transporte marfa n containere.
7.5. Vnztorul are obligaia s marcheze ambalajul, n scopul nlesnirii manipulrii mrfii i
publicitii comerciale.

7.6. Ambalajele vor fi nsoite de foi de ambalaj, introduse n coninutul lor, din care s rezulte
denumirea i felul produselor.
7.7. Marcajul va fi scris n limba i va cuprinde:
a) denumirea mrfii;
b) data fabricaiei;
c) greutatea bruto neto;
d) locul fabricaiei;
e) alte elemente convenite de pri, funcie de specificul mrfii;

VIII. CONDIII DE LIVRARE

8.1. Marfa va fi livrat conform condiiei INCOTERMS 1990 (denumire reguli INCOTERMS)
.. .
8.2. Vnztorul va comunica cumprtorului termenul prealabil al sosirii mrfii la grani, precum
i:
greutatea net total a mrfii;
destinatarul
numele i adresa expeditorului.
8.3. Cumprtorul, n termen de 24 de ore de la sosirea mrfii, va asigura descrcarea acesteia i tot
ce implic prezentul contract.

IX. GARANII
9.1. Vnztorul are obligaia de a elibera un certificat de calitate sau un buletin de analiz pentru
marf. Abaterile de la prevederile acestor documente l oblig pe vnztor s fac nlocuirea sau
remediere ce se impun sau s acorde reduceri de pre ori s aib dreptul la majorri de pre pentru o
calitate superioar celei stipulate n contract.
9.2. Pentru produsele ce vor fi utilizate imediat dup livrare, vnztorul stabilete un singur termen
de garanie. Termenul de garanie ncepe s curg de la data de .. pn la data de
.. . Garania poate fi prelungit n urmtoarele condiii: .. i nceteaz:
.
9.3. Pentru produsele ce nu vor fi utilizate dup livrare, se convin dou termene de garanie: unul de
fabricaie al produsului, ncepnd cu data de ., iar altul cu nceperea de la data de
., data livrrii termen impus pentru evitarea degradrii produsului printr-o depozitare
ndelungat.
9.4. Pentru produsele ce impun termen de garanie, vnztorul va indica :
a) nceperea termenului de garanie i durata lui;
b) cazurile de ncetare sau prelungire a termenului de garanie;
c) data nceperii i terminrii livrrilor;
d) documente de atestare a calitii mrfii.
9.5. nuntrul termenului de garanie vnztorul se oblig s acorde asisten tehnic pentru marfa
livrat i furnizarea de piese de nlocuire, este operaiuni indicndu-se gratuit.
9.6. Vnztorul este rspunztor de viciile ascunse i de viciile aparente, privind calitatea mrfii pe
care acesta o livreaz cumprtorului.
X.Controlul si receptia marfii
10.1 Vanzatorul este obligat sa predea marfa la locul stipulate in contract sis a transfere
cumparatorului proprietatea asupra produselor dupa incasarea pretuluui stabilit.
10.2 Cumparatorul se oblige sa preia marfa dup ace a fost efectuata receptia ei cantitativa si
calitativa.La finalul receptiei se va incheia un process verbal de receptive.
10.3 In cazul in care cumparatorul hotaraste sa refuse marfan acesta trebuie sa actioneze in timp util
si decis prin notificarea vanzatorului sis a ceara instructiuni pentru ca vanzatorul sapoata
luamasurile necesare pentru limitarea pierderilor.
10.4 Respingerea marfii nu echivaleaza cu rezilierea sau cu rezolutionarea contractului.
10.5 Riscurile decurg din respingerea marfii de catre comparator revin vanzatorului.

XI.Modul de efectuare al transportului :

11.1 Transportul se va efectua:..................
11.2 Transoprtul se va efectua combinat astfel:..............
XII.Reclamatii
12.1 Cumaparatorul are dreptul sa reclame abaterile cantitative sau calitative si defectiuni ale
produselor determinate de vicii ascunse sau alte cauze generate din neglijenta vanzatorului.
12.2 Reclamatiile vor fi facute in termen de...luni/ani de la preluarea marfii de catre cumparatori de
la vanzator si vor cuprinde urmatoarele:
-obiectul reclamatiei
-dovezile abatrilor reclamate
-cauzele care au detrminat defectele reclamate
-modul de stingere a reclamatiilor
12.3 Defectiunile constatate in urma transportului defectuos se vor regasi in recalamatii facute de
cumaparator carausului cu instiintarea vanzatorului.
XIII.INVALIDAREA PARTIALA
13.1 Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are niciun effect asupra obligatiilor
dj scadente intre parti
13.2 Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care din vina
sa a determinat incetarea contractului
XIV.CESIUNEA CONTRACTULUI
14.1 Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul
contract unei terte persoane fara acordul expres dat in scris de cedent.
14.2 Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar in termen de...zile de la
data cand cerdentul ia cerut acest accord
XV.FORTA MAJORA
15.1 Niciuna din partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen a oricarei obligatii care
ii revine in baza prezentului contract asa cum este definite de lege.
15.2 Partea care invoca forta majora este obligate sa notifice celelalte partii in termen de...
producerea evenimentlui sis a ia toate masurile in vederea limitarii consecintelor lui.
XVI .CLAUZA FINALA
In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obliagatiile contractual e sau si le indeplineste
in mod necorespunzator se oblige sa plateasca celelilate parti penalitati ,daune,interese in valoare
de.....
XVII.NOTIFICARI
In acceptinuea partilor contractante orice notificare adresata de una dintre acestea celeilate este
valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa in partea introductive a prezentului contract.
In cazul in care notificarea se face pe cale postal ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal
primitor pe aceasta confirmare.
XIX.INCETAREA CONTRACTULUI
Prezentul contract inceteaza de plin drept fara a mai fi necesara interventia unei instante
judecatoresti in cazul in care una dintre parti:
-cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilate parti
-este declarata in stare de inacapacitate de palti sau a fost declansata procedura de lichidare
XX.CLAUZE FINALE
Modificarea prezentului contract se face numai prin act additional incheiat intre partiel
contractante
In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor nexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc .
CONTRACT DE LOCATIUNE
I.Obliagtiile partilor

1.Obliagtiile locatarului sunt urmatoarele:

-sa predea bunul in locatiune la termenul convenit de parti si la locul unde se gasea in mmetul
contractarii
-sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii
-sa raspunda pentru evictiune si viile ascunse ale bunului care ii impiedica intrebuintarea
2.Obligatiile locatarului sunt urmatoarele :
-sa foloseasca in perioada locatiunii bunurile care constituie obiectul prezentului contract ca un
posesor de buna credinta
-sa acorde asistenta tehnica pentru exploatrea normal
Durata contractului
-durata locatiunii este de.......incepand cu data de....pana la data de........
Pretul contractului
-partile au convenit ca locatarul sa plateasca o chirie de zi/luna/an astfel:.............
Cesiunea contractului :
-cesiunea contractului trebuie sa fie notificata in conditii in care sa contravina conditiilor din
contractual de locatiune.
Incetarea contractului
Contractul de locatiune inceteaza prin:
-acordul de vointa al partilor
-denuntare unilaterala
Expirarea termenului
-desfiintarea titlului locatorului
Forta Majora
Partea care invoca forta majora este obligate sa notifice celelalte parti in termen de.....zile/ore
producerea evenimentului si sa ia toate masurile in vederea limitarii consecintelor lui
Notificari
In cazul in ncare notificarea se face pe cale postala ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire si se cinsidera primita de destinatar .
Clauze finale
Modificarea prezentului contract se face numai prin act additional incheiat intre partile
contractante.
Prezentul contract impreuna cu anexele sale care facparte integranta din cuprinsul sau reprezinta
vointa partilor si inaltura orice alta intelegere verbala dintre acestea anterioara sau ulterioara
incheierii lui.
ANGAJAMENT
Prezentul angajamentb pentru pastrarea cofidentialitatii datelor informatiilor si documentelor a fost
incheiat intre ..................................si ................. se este conex contractului icheiat intre acestea .
1.Obiect
-informatiile pe care le obtine .............ca effect al executarii contractului susnmentionat sunt strict
confidential
-de asemenea sunt confidential si urmatoarele documente care sau pus sau se vor pune la
dispozitia ......
2.Sfera ciculatiei informatiilor
-persoanle implicate in execuatarea contractului nu vor putea dezvalui informatiile cofidentiale cu
exceptia cazului in care........................aproba in scris aceasta posibilitate
3.Durata angajamentului
-durata prezentului angajament este.......in afara de cazul in care una dintre parti notifica in scris
celeilate incetarea lui din termen.
4.Sanctiuni pentru nerespecatrea angajamentului
-partea care incalca prevederile prezentului angajament se oblige la plata unor despagubiri
-dezvaluirea informatiei sa fcaut dup ace sa primit acordul scris pentru aceasta

4.Incetarea angajamentului
-incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui
-la data incetarii lui informatiile prevazute la pct.2 3 nu mai au character confidential cu toate
consecintele ce decurg din acestea.
CONTRACTUL DE FRANCIZA
Obiectulm cotractului
-francizorul se angajeaza prin prezentul contract sa puna la dispozitie beneficiarului marca de
fabrica pentri distribuirea sau fabricarea produselor
-beneficiarul se oblige sa distribuie sau sa fabric produsele .....prevazute in anexa nr.....la prezentul
contract sub nume si in conformitate cu practica de afaceri a francizorului
Durata contractului
-contractul se incheie pe o durata de......ani incepand cu data .......pana la data de......
-partile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract si incheirea in scris a unui act
additional semnat de ambele parti
Obligatiile partilor:
Francizorul se oblige :
-sam puna la dispozitia beneficiarului gratuity designul necesare vla mobilier pentru spatiile de
mdesfacere spatiun pe care in nprealabil la avizat
-sa puna la dispozitia beneficiarului marca de fabrica de comert sau serviciu
Incetarea contractului
Prezentul contract inceteaza de plin drept fara a mai fi necesara interventia unui tribunal in cazul in
care una dintre parti:
-este declarata in stare de inacapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare inainte
de inceperea executarii prezentului contract
-partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celelate
parti cu cel putin.....inainte de data la care incetarea urmeaza sasi produca efectele
-prevederile prezentului capitol nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat
incetarea contractului
Clauze finale
-modificarea prezentului contract se face numai prin act additional incheiat intre partile contractante
-prezentul contract impreuuna cu anexele sale care fac parte integranta di n cuprinsul sau reprezinta
vointa partilor si inaltura orice alta intelegere verbal dintre acestea anterioara sau ulterioara
incheierii lui.
VI. CLAUZA PENALA
6.1. In cazul in care una din parti nu isi indeplineste obligatiile sau si le
indelineste in mod necoresunzator,se oblige sa plateasca celeilalte parti
penalitati daune-interese in valoare de astfel:..
VII. CLAUZE DE VALIDITATE
7.1 Rezilierea totala sau artiala a clauzelor contractului nu are nici un effect
asupra obligatiilor dj scadente intre parti.Prevederile alineatului precedent
nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care din vina sa , a determinat
incetarea contractului.
7.2 In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi
declarate ,in continuare,efectele cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele
anulate reprezinta o obligatie esentiala.In conditiile prevazute in alineatul
precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii.
7.3.Faptul ca una din parti nu insista pentru indeplinirea stricta a
clauzelor sal nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul nu
inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca.
7.4. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute

de prezentul contract unei terte persoane far acordul expres.

Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar in
termen de. Zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord.
VIII. INCETAREA CONTRACTULUI
8.1 Prezentul contract inceteaza de plin drept, far a mai fi necesara
interventia unui/unei tribunal arbistral/instante judecatoresti.,in cazul in care
una dintre parti:
-nu isi executa obligatiile esentiale enumerate la pct..din prezentul contract
-este declarata in stare de incapacitate de plata inainte de inceperea executarii
prezentului contract
-cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract far
acordul celeilalte parti
-isi incalca vreuna din obligatiile sale,dupa ce a fost avertizata ,rintr-o notificare
scrisa,de catre cealalta parte ,ca o noua nerespectare a acestora va duce la
rezoilutionarea contractului
-in termen de zile de la data primirii notificarii prin care i s-a dus la
cunostinta ca nu si-a executat oricare din obligatiile ce ii revin
Sal
8.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor contractului o va
notifica celeilalte parti,cu cel putin. Zile inainte de data la care incetarea
urmaza sa-si produca efectele
8.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor
deja scadente intre partile contractante.
8.4. Prevederile prezentului.. nu inlatura rasunderea partii care in mod
culpabil a cauzat incetarea contractului.
IX. FORTA MAJORA
9.1. Nici una din partile contractante nu raspunde la neexecutarea la termen de
executarea in mod necorespunzator a obligatiei
9.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilate parti,in
termen de .producerea evenimentului si sa ia toate masurile
posibile in vederea limitarii consecintelor lui.
9.3. Daca in termen de de la producere,evenimetul respectiv nu
inceteaza,partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului
contract far ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interzise.
X. CLAUZE DE CONFIDENTIUALITATE
10.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitate datelor,informatiilor si
documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor rezentului
contract,potrivit revederilor angajamentului,anexa nr..
X.I. NOTIFICARI
11.1.Inacceptiunea partilor contractante ,orice notificare adresata de una dintre
acestea celeilalte este valabil indeplinita Daca va fi transmisa la adresa /sediul
prevazut.
11.2 In cazul in care notificarea se face pe cale postala,ea va fi transmisa prin
scrisoare
11.3 Daca notificarea se trimite prin fax sal telefax,ea se considera primita in
prima zi lucratoare dupa ceai n care a fost expediata.
11.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una din parti,Daca nu
sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la
alineatele precedente
XII. LITIGII

12.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale

amiabila,ele vor fi supuse spre solutionarea tribunalului arbitral.
XIII. CLAUZE FINALE
13.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional intre
partile contractate.
13.2. Prezentul contract,impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din
cuprinsul sal, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala
dintre acestea .
13.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor,neexercitarea din partea
care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sal prin
echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest
drept al sau.
13.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de .exemplare,din
care astazi , data semnarii lui.
MANDAT
MANDATAR
Anexa
ANGAJAMENT
Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si
documentelor a fost incheiat intre . Si . Si
este conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr. , din
.. .
I.Obiect
1.Informatiile pe care le obtin ca efect al
executarii contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale
2. Sunt confidential urmatoarele informatii:
a. situatia financiara
b. proiectele de afaceri
c. produsele nelivrate pietei
d. procesele de fabricatie
e.licentele sal brevetele de inventii
f. alte informatii
1. De asemenea,sunt confidentiale si urmatoarele documente
II. Sfera circulatiei informatiilor
Numele /denumirea .. poate dezvalui informatii sal
poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct 2 sal 3 numai
persoanele implicate in executarea clauzelor contractului.
3.Persoanele implicate in executarea contractului,respectiv managerii,
contabilii , consilierii juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea
dezvaluii informatiile, cu exeptia cazului in care
.. aroba in scris aceasta posibilitate.
4.numele/ denumirea va folosi informatiile numai in scopul
luarii unor decizii cu privire la executarea contractului.
III. Durata angajamentului
5.Durata prezentului angajament este.. in afar de cazul in
care una dintre arti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen.
6. Notificarea revazuta in pct 7 trebuie sa fie facuta cu zile inainte de
a deveni efectiva hotararea.
IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului
7. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga la plata
unor despagubiri astfel: ..

8. Exonereaza de raspunderea urmatoarelor situatii:

a. Daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi obtinute ..
b. informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala;
c. dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris pentru
acesta
d. informatia este de circulatie publica la data dezvaluirii ei
e. . A fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia.
V. Incetarea angajamentului
SEMNATURA PARTILOR
CONTRACTUL DE FRANCIZA( FRANCISING)
Nr. Data. .
I.PARTILE CONTRACTATE
1.1. S.C.
S.N.C./S.C.S./S.R.L., cu sediul social in (localitatea), str.
.. nr. .., bloc
. , scara . , etaj .., apartament ..,
judet/sector .., inregistrata la Oficiul Comertului
.., sub nr. deschis la
.. existand si functionand potrivit legislatiei
statului.. reprezentata de . ,
posesor act de indentitate/pasaport .., in calitate de francizor si
1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in
(localitatea). Strr. . Nr. , bloc. ..,
scara. etaj. apartament. , judet/sector
, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ,
sub nr.. din .. avand contul nr..
, existand si functionand potrivit legislatiei statului
.. reprezentata de cu functia de
.. cetatean . Posesor act de
identitate/pasaport . In calitate de beneficiar, au convenit sa
incheie prezentul contract de francising, in urmatoarele conditii:
II.OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Francizorul se angajeaza sa puna la dispozitie beneficiarului marca de
fabrica pentru distribuirea sal fabricarea produselor sal serviciilor prevazute in
anexa nr la prezentul contract, sub numele sal, controland in permanenta
aceasta activitate.
2.2. Beneficiarul se obliga sa distribuie si/sa fabrice produsele sal
serviciile. Prevazute in anexa nr la prezentul contract sub numele si
in conformitate cu practica de afaceri a francizorului.
III.DURATA CONTRACTULUI
3.1. Contractul se incheie in data de . Ani, incepand cu data
pana la data de .
3.2. Partile contractate pot conveni prelungirea prezentului contract
IV.PRETUL CONTRACTULUI
4.1.Preturile de distributie pentru produse sunt cele inscrise in anexa nr
.. la prezentul contract,preturi care
includ
4.2.Preturile pot fi modificate numai cu acordul scris al ambelor parti
contractante.Oricare parte care solicita modificarea pretului se obliga sa
notifice cealalta parte cu acordarea unui preaviz de .. zile.
V. MODALITATILE DE PLATA.REDEVENTA

5.1. Beneficiarul se obliga sa achite francizorului pretul produselor astfel:

a. datele efectuarii platii
b.locul efectuarii platii .
c. modalitatea de plata ..
5.2. Beneficiarul va plati. Francizorului pana la data de
a fiecarei am/luni un procent de .% din valoarea produselor
receptionate , aceasta reprezentand redeventa cuvenita francizorului.
VI. OBLIGATIILE PARTILOR
6.1.Francizorul se obliga:
a.sa puna la dispozitia beneficiarului , gratuit , design-ul,instructiuni necesare
privitoare la mobilier si decorare pentru spatiile de desfacere.
b. sa acorde gratuit assistenta tehnica in domeniul conducerii si instruire
profesionala pe toata dirata contractului
c. sa puna la dispozitia beneficiarului marca de fabrica,de comert sal de
serviciu,al carei titular este
d.sa puna la dispozitia beneficiarului licenta
e. sa transmita pana la data de beneficiarului dreptul de folosire
executiva
f. sa nu foloseasca nici o alta marca sal nume penrtu produsele respective
g. sa livreze produsele comandate de beneficiar,in cantitatile,calitatile si
termenele pe care acesta le-a solicitat
h. sa verifice punctele de desfacere de fabricatie deschide de beneficiar
i. sa nu numeasca ,pe durata derularii contractului,un alt beneficiar sal
distribuitor pentru produsele ce fac obiectul prezentului contract.
j. sa garanteze produsele conform termenelor inscrise,in anexa nr la
prezentul contract
k. sa inceteze furnizarea anumitor produse beneficiarului,Daca acest lucru se
justifica prin conditiile economice.
l. in decursul fiecarui na, sa instruiasca un numar de maximum .salariati
ai beneficiarului,in tehnici si metode de distribuire a produselor,la sediul sal ,
pe o perioada nu mai lunga de .. zile.
6.2. Beneficiarul se obliga:
a. sa vada produsele sau sa presteze serviciile,cu respectarea stricta a
conditiilor contractuale
b. sa Vanda produsele numai in zona teritoriala determinata prin contract
c.sa efectueze investitii,dupa caz,pentru a putea pune in aplicare formula de
productie a francizorului.
d.sa accepte dreptul de control a francizorului
e.sa desfasoare intreaga activitate sub numele comercial/marca francizorului
f. sa faca cunoscut tertilor si consumatorilor faptul ca este beneficiarul
francizorului
g.sa informeze permanent pe francizor asupra modificarilor
h. sa-si asigure un stoc de produse care sa permita o activitate continua
i. sa achite francizorului contravaloarea produselor,sa plateasca redeventa
j.sa nu divulge la terte persoane snow-snow-ul furnizat de catre furnizori,atat
pe durata contractului,cat si pe viitor,
k. orice atingere ori contestare din partea unor terte persoane , in limitele
teritorilui ,la adresa marcilor cesionate,va fi adusa imediat la cunoastinta
francizorului
l. va lua orice masura de natura a preveni eventualele incalcari sal de a apara
marcile.

VII. GARANTII
7.1. Francizorul garanteaza produsele conform termenelor de garantie stipulate
in anexa nr .la prezentul contract.
7.2. Francizorul se obliga sa asigure, pe cheltuiala sa, service-ul pentru
produsele necorespunzatoare.
7.3. Francizorul se obliga sa puna la dispozitia beneficiarului intreaga
documentatie privind service-ul in termen de .. zile, de la deschiderea
primului magazin.
VIII.ALTE CLAUZE
8.1. Beneficiarul nu va promova distribuirea produselor in afar teritoriului si
nici nu va vinde produse similare cu cele care fac obiectul prezentului
contract,dar va putea sa onoreze comenzi pentru livrarea de produse in far
teritoriului emise de :
a. consumatori
b. alti beneficiari ai francizorului.
IX. INVALIDAREA PARTIALA
9.1. Rezilierea totala sal partiala a clauzelor nu are nici un efect asupra
obligatiilor deja scadente intre parti.
9.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature
raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea contractului.
X. DIVIZAREA CONTRACTULUI
10.1. In cazul in care una sau mai multe clauze vor fi declarate nule , clauza
valida isi va produce in continuare cu exceptia cauzelor anulate reprezinta o
obligatie esentiala.
10.2. In conditiile prevazute la alineatul precedent sunt considerate esentiale
urmatoarele obligatii.
X.I. RENUNTAREA LA DREPTURI
11.1. Faptul ca . Nu nsita pentru indeplinirea stricta a
clauzelor la drepturile prezentului contract sal nu-si exrcita vreuna dintre
optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca
renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul
prevederilor sale.
X.II.CESIUNEA CONTRACTULUI
12.1. Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile prevazute unei terte
far acordul dat in scris de cedent.
12.2. Acordul prevazut la alineatul precendent trebuie comunicat de cesionar in
termen de .. zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord.
X.III. FORTA MAJORA
13.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la
termen in mod necorespunzator a aoricarei obligatii
13.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti,in
termen de . Producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in
vederea limitarii consecintelor lui.
13.3. Daca in termen de .. de la producere,evenimentul respectiv
nu inceteaza partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a
prezentului contract.
XIV. CONSECINTE ALE INCETARII EFECTELOR CONTRACTULUI
14.1.In cazul incetarii efectelor prezentului contract,beneficiarul este obligat :
a. sa restituie pe cheltuiala sa, francizorului toate produsele aflate in stoc,care
nu au fost integral platite
b. sa plateasca toate sumele datorate francizorului,chiar Daca asemenea sume

au o scadenta ulterioare datei incetarii contractului.

XV. CLAUZA PENALA
15.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile sal si le
indeplineste in mod necorespunzator,se obliga sa platesca celeilalte parti
penalitati daune-interesse in valoare de .. astfel .
XVI. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE
16.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor,informatiilor si
documentelor pe care le vor detine ca urmare a executarii clauzelor
prezentului contract,potrivit prevederilor angajamentului anexa nr..
XVII. NOTIFICARI
17.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una
dintre acestea celuilalte este valabil indeplinita Daca va fi transmisa la sediul
prevazut in partea introductiva a prezentului contract.
17.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin
scrisoare recomandata, cu confirmare de primire si se considera primita de
destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor de aceasta confirmare.
17.3. Daca notificarea se trimite prin telex sal telefax , ea se considera primita
in prima zi lucratoare dupa ceai n care a fost expediata.
17.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti,Daca
nu sunt confirmate ,prin intermediul uneia din modalitatile prevazute la
alineatele precendente.
XVIII.SOLUTIONAREA LITIGIILOR
18.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale
amiabila,ele vor fi supuse spre solutionarea Curtiii de Arbitraj Comercial
International de langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei,conform
regulamentului sau.
XIX. INCETAREA CONTRACTULUI
19.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept,far a mai fi necesara
inetrventia unui tribunal, in cazul in care una dintre parti:
- nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la
pct. Din prezentul contract
-este declarata in stare de incapacitate de plati sal a fost declansata procedura
de lichidare inainte de inceperea executarii prezentului contract.
- cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract far
acordul celeilalte parti
- isi incalca vreuna dintre obligatiile sale,dupa ce a fost avertizata ,printr-o
notifcare scrisa,de catre cealalta parte.
Sau
- in termen de zile de la data primirii notificarii prin care i s0a
adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator
oricare dintre obligatiile ce ii revin.
19.2. Partea care invoca o cazua de incetare a prevederilor prezentului contract
o va notifica celeilalte parti, cu cel putin zile inainte de data la care
incetarea urmeaza sai si produca efectele.
19.3.Rezilierea prezentului contract nu va avea ncii un efect asupra obligatiilor
deja scadente intre partile contractante.
19.4. Prevederile prezentului capitol nu inlatura raspunderea partii care in mod
culpabil a cauzat incetarea contractului.
XX. CLAUZE FINALE
20.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional inchiat

intre partile contractante.

20.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele szale care fac parte integranta
din cuprinsul sau, reprezinta vionta partilor si inlatura orice alta intelegere
verbala dintre acestea,anterioara sal ulterioara incheierii lui.
sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a
obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
20.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de exemplare, din care astazi
., data semnarii lui.
FRANCIZOR,

REPREZENTANTI LEGALI,

BENEFICIAR,

REPREZENTANTI LEGALI,
.
*) Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele, obligatia cumparatorului de a plati pretul.

Anexa
ANGAJAMENT
Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor, informatiilor si documentelor
a fost incheiat intre. si . si este conex contractului incheiat
intre acestea si inregistrat sub nr. .. , din . .
I. Obiect
1. Informatiile pe care le obtine (numele persoanei fizice sau, dupa caz, juridice)
ca efect al executarii contractului susmentionat suntstrict confidential.
2. Sunt confidential urmatoarele informatii:
a) situatia financiara;
b) proiectele de afaceri;
c) produsele nelivrate pietei;
d) procesele de fabricatie;
e) licentele sau brevetele de inventii;
f) alte informatii care reprezinta pozitia pe piata a ( numele/denumirea ) .. .
1. De asemenea, sunt confidential si urmatoarele documente care s-au pus sau se vor pune la
dispozitia ( numele/denumirea ) .
II. Sfera circulatiei informatiilor
2. ( numele/denumirea ) poate dezvalui informatii sau
poate pune la dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor
implicate in executarea clauzelor contractului sus-mentionat.
3. Persoanele implicate in executarea contractului, respective managerii, contabilii, consilierii
juridici si alte categorii de persoane, nu vor putea dezvalui informatiile confidential, cu exceptia
cazului in care ( numele/denumirea )
aproba in scris aceasta posibilitate.
4. ( numele/denumirea ) va folosi
informatiile numai in scopul luarii unor decizii cu privire la executarea contractului sus-mentionat,
fiind tinute sa nuu le utilizeze in nici un alt scop.

III. Durata angajamentului

5. Durata prezentului angajament este .. in afara de cazul in care una
dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui inainte de termen.
6. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu . zile inainte de a devein efectiva
hotararea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament.
IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului
7. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se oblige la plata unor despagubiri astfel:
. .
8. Exonereaza de raspundere urmatoarele situatii:
a) daca informatiile erau cunoscute inainte de a fi fost cunoscute de .. ;
b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala;
c) dezvaluirea informatiei s-a facut dup ace s-a primit acordul scris pentru aceasta;
d) informatia era de circulatie publica la data dezvaluirii ei;
e) a fost obligate in mod legal sa dezvaluie informatia.
V. Incetarea angajamentului
1. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui.
2. L a data incetinirii lui, informatiile prevazute la pct. 2 si 3 nu mai au character confidential cu
toate consecintele ce decurg din aceasta.
Prezentul angajament s-a incheiat in . exemplare, din care astazi . .
SEMNATURILE PARTILOR

CONTRACT DE LEASING
Incheiat astazi .
la
I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C.
S.N.C./ S.C.S./ S.A./ S.R.L. , cu sediul social in (localitatea) .. , str
.. nr. , bloc .., scara.., etaj ,
apartament ., judet/sector . Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
.., sub nr. , din , cod fiscal nr.
din ., avandcontul nr. ., deschis la .,
existand si functionand potrivit legislatiei statului .., reprezentata de ..,
cu functia de ., cetatean , posesor act de
identitate/pasaport ., in calitate de locator/finantator, pe de o parte si
1.2. S.C. .
S.N.C./S,C,S,/S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ., str.
, nr. .., bloc , scara .., etaj ., apartament .,
judet/sector ., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
.., sub nr. ., din ., cod fiscal nr. ., din
.., avand contul nr. ., deschis la ..,
existand si functionand potrivit legislatiei statului , reprezentata de ,
cu functia de , cetatean ., posesor act de identitate/pasaport
., in calitate de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia .., cu
sediul in (localitatea) ., str. ., nr.
.., boc , scara., etaj .., apartament ., sector/judet .,
inregistrata in registrul persoanelor juridice prin Sentinta civila nr. , din

. a Tribunalului ., codul fiscal nr. .. din

.., avand contul nr. .. deschis la ,
reprezentata de .., cu functia de .., in calitate de
utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Intreprinderea/Asociatia.. cu sediul in
(localitatea) .., str. , nr. .., bloc
., scara ., etaj , apartament .., sector/judet ., posesoarea
autorizatiei nr. .., din ., eliberata de Primaria , codul fiscal
nr. ., din , avand contul nr. ..., deschis la
.., reprezentata de ., cu functia de
., in calitate de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. D , domiciliat in , str.
, nr. ., bloc , scara ., etaj ., apartament ,
sector/judet .., nascut la data de (ziua lua anul) , in
localitatea ., sector/judet .., fiul lui .. si al
, posesorul buletinului (cartii) de identitate seria .. nr. .., liberat de
., cod numeric personal , in calitate de utilizator, pe
de alta parte,
au convertit sa incheie prezentul contract de leasing, cu respectarea urmatoarelor clause:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Locatorul/Finantatorul, la solicitarea utilizatorului, se oblige sa predea bunurile mobile/imobile
prevazute in anexa, care face parte integranta din prezentul contract sis a transmita utilizatorului
folosinta lor.
2.2 Predarea primirea bunurilor se va face pe baza de proces verbal, pana la data de .., in
caz contrar locatorul fiind obligat la plata unei penalizari de % pe zi de intarziere din valoarea
redeventei.
2.3. Cheltuielile legate de predarea primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract vor fi
suportate de .. .
2.4. Locatorul are dreptul sa verifice, la interval de , starea bunurilor si modul de exploatare a
lor, iar daca utilizatorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, poate sa rezilieze, inainte de
termen, contractul.
III. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Contractul se incheie pe o durata de , incepand de la data de si
pana la data de .
IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Utilizatorul va plati locatorului, incepand cu data transmiterii folosintei bunurilor care fac
obiectul prezentului contract, o redeventa in valoare de . lei in rate lunare astfel:
. .
4.2. Evolutia ratei inflatiei care se inregistreaza ulterior incheierii prezentului contract, determina
indexarea redeventei.
4.3. Neplata redeventei la termenele si in conditiile prevazute la pct. 4.1 si 4.2 atrage penalizari de
. % pe zi de intarziere calculate la valoarea revedentei restante.
4.4. In cazul in care, la expirarea prezentului contract, utilizatorul isi exprima intentia de a cumpara
bunul, locatorul trebuie sa ia in calcul varsamintele effectuate anterior cu titlul de redeventa, precum
si valoarea reziduala a bunului.
4.5. Dreptul de optiune constand din cumpararea bunului se poate exercita pana expirarea
prezentului contract, cu acceptul locatorului, numai daca utilizatorul va formula o oferta de
cumparare ferma si irevocabila.
V. GARANTII

5.1. Locatorul garanteaza pe utilizator pentru evictiune din partea oricarei persoane fizice sau
juridice care ar pretinde un drept de proprietate sau un alt drept asupra bunurilor care fac obiectul
prezentului contract.
5.2. Locatorul va acorda asistenta tehnica utilizatorului pe toata durata pentru care s-a incheiat
prezentul contract.
VI. OBLIGATIILE PARTILOR
6.1. Locatorul/Finantatorul se oblige:
a) sa respecte dreptul utilizatorului de a allege furnizorul, potrivit necesitatilor;
b) sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, in conditiile
expres formulate de catre acesta;
c) sa transmita utilizatorului, in temeiul prezentului contract, toate drepturile care deriva din
contractual de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;
d) sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru
prelungirea contractului sau pentru achizitionarea sau restituirea bunului;
e) sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a
respectat toate clauzele contractual;
f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing.
6.2. Utilizatorul se oblige:
a) sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul prevazut in prezentul contract;
b) sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor sis a asigure instruirea
personalului desemnat sa-l exploateze;
c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul prezentului contract fara acordul
locatorului;
d) sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing, in cuantumul valoric stability si la termenele
prevazute in prezentul contract;
e) sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractual de leasing;
f) sa-si assume pentru intreaga perioada a contractului, totalitatea obligatiilor care decurg din
folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusive riscul pierderii, distrugerii sau avarierii
bunului utilizat din cause fortuite si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing, pana la
achitarea integral a pretului prezentului contract;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii si a modului exploatare a bunului care
face obiectul contractului de leasing;
h) s ail informeze pe locator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate,
venita din partea unui tert;
i) sa nu aduca modificari bunului fara acordul locatorului;
j) sa restituie bunul in conformitate cu prevederile prezentului contract.
VII. RASPUNDERI
7.1. In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulate in prezentul
contract sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul are dreptul de al rezilia, unilateral, cu daune-interese.
7.2. Daca utilizatorul nu-si exercita obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni
consecutive, locatorul are dreptul de a rezilia prezentul contract, iar utilizatorul este obligat sa
restituie bunul sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese.
7.3. In situatia in care locatorul dreptul de optiune al utilizatorului, el datoreaza daune-interese, in
cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie calculate la data
expirarii contractului.
7.4. In cazul in care in timpul executarii prezentului contract, locatorul vinde bunul care face
obiectul contractului unui alt locator/finantator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii
contractual ca si vanzatorul, care ramane garant al indeplinirii obligatiilor fata de utilizator.
7.5. Din momentul incheierii prezentului contract si pana la incetarea lui si reintrarea in posesia
bunului, locatorul/finantatorul este exonerate de oriceraspundere fata de terti pentru prejudiciile

provocate prin folosinta bunului de catre utilizator.

VIII. FORTA MAJORA
8.1. Nici una dintre partile contractuale nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea
in mod necorespunzator total sau partial a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului
contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata
de forta majora, asa cum este definite de lege.
8.2. Partea care invoca forta majora este obligate sa notifice celeilalte parti, in termen de ..
(zile, ore), producerea evenimentului sis a ia toate masurile posibile in vederea limitarii
consecintelor lui.
8.3. Daca in termen de .. (zile, ore) de la producer, evenimentul respective nu inceteaza, partile
au dreptul sa isi notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa
pretinda daune-interese.
XI. NOTIFICARI
9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilate
este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductive a
prezentului contract.
9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postal, ea va fi transmisa, prin scrisoare
recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare
dupa cea in care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate,
prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. LITIGII
10.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate
din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii
lor.
10.2. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse
spre solutionarea tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului
commercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
XI. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act additional incheiat intre partile
contractante.
11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau,
reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbal dintre acestea, anterioara sau
ulterioara incheierii lui.
11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun
prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei
respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de .. exemplare din care.. astazi
.. data semnarii lui.
LOCATOR/FINANTATOR
UTILIZATOR
INTA LUCIA
IMAPA IV
PAG 120-130

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

A.Partile contractului
Angajator-persjuridica/fizica _______________________ cu sediul/domiciliul in
_________________________, inregistrat la registrul comertului/autoritatile
administratiei publice din _______________ sub nr __________, cod fiscal
_________, telefon ____________reprezentata legal prin _________ ___________
in calitate de _____ ______________ si salariatul/a dl/d-na ____________________
domiciliat /a in localitatea ______________, str.____________________ posesor/a
al/a cartii de identitate/pasaportului seria ____ , nr __________,eliberat de
_________________, la data de _______________, CNP ______________________
permis de munca seria ____________ , nr _____________ din data de _________
amincheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra
carora am convenit :
B.Obiectul contractului
____________________________________________________________________
_________________________________________________________________ .
C.Durata contractului :
a)nedeterminata
salariatul/a _________________________________________ urmand sa inceapa
activitatea din data de ______________________________;
b)determinata, de ____________________ luni,pe oerioada cuprinsa intre data de
_______ _________ si data de ________________/pe perioada suspendarii
contractului individual de munca al titularului in post
D.Locul demunca
1.Activitatea se desfasoara la
_________________________________________________________________ .
2.In lipsa unui loc de munca fi8x, salariatul va desfasura activitatea astfel
:____________________________________________________ .
E.Felulmuncii
Functia/meseria _________________________________________ conform
Clasificarii ocupatiilor din Romania
F. Atributiile postului
Sunt prevazute in fisa postului,anexa la contractul individual de munca

G.Conditii de munca
Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr 31/1991
Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca,

potrivit legii nr 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale,cu modificarile si completarile ulterioare.
H.Durata muncii
1.O norma intreaga,durata timpului de lucru fiind de _________ore/zi sau _________
ore/saptamana
a.Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza
___________________ ore(ore zi/ore noapte/inegal)
b. Programul delucru se poate modifica in conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
2. O fractiune de norma de ______________________ ore/zi(cel putin 2 ore/zi)
_______________ore/saptamana
a. repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza__________________
(ore zi/ore noapte)
b. Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului
inter/contractului colectiv de munca aplicabil.
c. Nu se vor efectua ore suplimentare cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru
alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihna_________________ zile lucratoare in raport cu
durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
De asemenea beneficiaza de un concediu suplimentar de ___________
J. Salarizare
1. Salarul de baza lunar brut________________________ lei
2. 2.Alte elemente constitutive:
a.Sporuri ________________________
b.Indemnizatii __________________
c.Alte adaosuri ______________________
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele
in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legalese compenseaza cu ore
libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv
de munca aplicabil sau Legii nr.53/2003 Codul Muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt__________
K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a. echipament individual de protectie___________________
b. echipament individual de lucru_________________
c. materiale igienico-sanitare__________________
d. alimentatie de protectie_____________________
e. alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca____________
L. Alte clauze:
a.perioada de proba este de _____________________________
b. perioada de preaviz in cazul concedierii este de ___ zole lucratoare conform legii

nr 53/2003 Codul muncii sau contractul colectiv de munca

c. perioada de preaviz in cazul demisiei este de _________________ zile
calendaristice conform legii nr 53/2003 Codul muncii sau contractului colectiv de
munca
d. in cazul in care salariatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate,
informatiile orevazute la art 18 alin 1 din legea nr 53/2003 Codul muncii se vor regasi
si in contractul individual de munca
e. alte clauze
M. Drepturi si obligatii generale ale partilor
1.Salariatul are in principal urmatoarele drepturi :
a.dreptul la salarizare pentru munca depusa
b.dreptul la repaus zilnic si saptamanal
c.dreptul la concediu de odihna anual
d. dreptul la egalitate de sanse si tratament
e.dreptul la securitate si sanatate in munca
f.dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
2.Salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
a.obligatia de a realiza norma de munca sau dupa caz de a indeplini atributiile ce ii
revin conform fisei postului
b.obligatia de a respecta disciplina muncii
c.obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu
d.obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate
3.Angajatorul are in principal urmatoarle drepturi:
a.dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat,sub rezerva legalitatii lor
b. sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu
c.sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiuni corespunzatoare
potrivit legii contractului colectiv de munca aplicabil resulamentului intern
4.Angajatorului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
a.sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg dincontractele individuale demunca
din contractulo colectiv de munca aplicabil si din lege.
b.sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute ijn vedere la
elaborarea normelor de munca si conditiile coresp de munca
c.sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asura elementelor ce privesc
desfasurarea relatiilor demunca
d.sa elibereze la cerere toate documentele care atesta calitatea de salariat a
solicitantului.
e.sa asigure confidentilaitatea datelor cu caract personal ale salariatului

N.Dispozitii finale

Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile

legii nr 53/2003 Codul muncii si ale Contractului colectiv demunca aplicabil
incheiat lanivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national inregistr sub
nr _________________la Directia generala demunca si solidaritate sociala a
judetului/municipiului _____________________/Ministerul muncii si solidaritatii
sociale.
Orice modoficare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual demunca impune incheierea unui act aditional la contract conform
dispozitiilor legale
o.Conflictele in legatura cu incheierea,execurtarea,modificarea,suspendatea sau
incetarea prezentului contract individual de munc sunt solutionate de instanta
judecatoreasca competenta material si teritorial potrivit legii.

CONTRACT
COLECTIV DE MUNCA
Incheiat astazi ..............................
la ....................................
PREAMBUL
(1) Prezentul contract colectiv de munca se incheie in temeiul
prevederilor .......................................................... ..........................................................
................................................................................................................... .
(2) Obiectul sau il contituie stabilirea drepturilor si obligatiilor cluburilor
de ................................................. si ale jucatorilor de ............................................ cu
privire la organizarea si prestarea muncii specifice activitatii lor
(3) Prin incheirea prezentului contract colectiv demunca partile semnatare isi
manifesta si disponibilitatea pentru :
a.promovarea unor relatii demunca echitabile de natura sa asigure un climat favorabil
dezvoltarii sportului ................................. profesionist.
b.stabilirea unui cadru functional, actualizat, al realizarii drepturilor si obligatiilor
intre parti;
c.strangerea legaturilor de cominiune dintre cluburi si jucatorii de ............................
profesionisti in vederea intelegerii reciprice si problemelor economico-sociale cu care
se confrunta
d. apararea constanta a regulilor fair-playului a spiritului de sport si a normelor etice
si morale de orice influenta
2

1. in cuprinsul prezentului contract colectiv de munca, prin termenii de mai jos se

intelege:
a) .....................................jucatorul de .................................... definit ca atare de
regulamentele elaborate de ............................ si care are incheiat un contract
individual de munca pe durata determinata/nedeterminata cu un club de ...............
b) cluburile ................................ sau club-Asociatie sportiva cu personalitate juridica
ce foloseste jucatori de ......................profesionisti.
c) angajator clubul de........................... care foloseste jucatori de ......................
profesionisti angajati cu contract individual de munca;
d) sindicat organizatie fara caracter politic constituita in scopul apararii si
promovarii intereselor profesionale economice, sociale, culturale si sportive ale
membrilor si ale drepturilor acestora prevazute in legislatia muncii si contractului
colectiv de munca;
e) reprezentant al ............................ profesionisti persoane alese in Adunare
Genereala la fiecare club;
f) salariat jucator profesionist de ........................ care a incheiat un contract
individual de munca
(1) Prezentul contract colectiv de munca are ca scop garantarea drepturilor si
obligatiilor judecatorilor de ........................................ profesionisti in conformitate cu
legislatia muncii cu privire la :
a.incheierea,executarea,modificarea,suspendarea si incetarea contractului colectiv de
munca
b.timpul de munca si timpul de odihna
c.salarizarea si drepturile sociale
d.protectia sociala
e.pregatirea si perfectionarea pregatirii jucatorilor de .............................. profesionisti
precum sicariera profesionala a lor
g.alte drepturi siobligatii ce decurg din normele legale si dinrelatiile de munca
PARTILE CONTRACTANTE
1.Clubul ..................... cu sediul in ......................................., str ..................................
nr ............... sector/judet ....................... infiintat prin sentinta civila nr ...........
din ........... a ................................................................. inregistrat in Registrul
persoanelor juridice de la .............................. prin incheierea acesteia
din ........................................ si ......................................................
2.Sindicatul ................................................. infiintat prin sentinta civila nr..................
din ..................................... inregistrat in Registrul persoanelor juridice de
la ........................ prin incheierea acesteia din .................................... . Partile
contractante recunoscand si acceptand pe deplin ca sunt egale si libere in negocierea
prezentului contract ,au convenit asupra textului de maijos si se obliga sa respecte
prevederile acestuia dupa cum urmeaza:

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE
Sectiunea 1
Aplicare, durata, modificare, suspendare si incetare
Art. 1
In aplicarea prezentului contract se vor aveain vedere urmatoarele principii
a.drepturile cuprinse in cadrul sau nu vor putea constitui un pretext pt reducerea altor
drepturi individuale sau colectine stabilite si recunoscute anterior decat daca legea
dispune altfel
b. in cazul in care s-au prevazut drepturi maimari pentru beneficiarii prezentului
contract se vor aplica prevederile si respectiv clauzele convenite de parti daca nu
contravin legii.
c.in situatiile in care in privinta drepturilor ce decurg dinprezentul contract intervin
reglementari mai favorabile ele se reitereaza de drept,in cadrul acestuia.
Art 2.
(1) Prezentul contract colectiv de munca cuprinde drepturile si obligatiile cluburilor si
ale jucatorilor de ............................... profesionisti cu privire la conditiile de munca.
(2)Drepturile si obligatiile concrete raportate la conditiile specifice de munca vor fi
stabilite de club conform prevederilor legii si ale prezentului contract colectiv de
munca si se vor face obiectul contractului individual de munca.
(3) La incheierea contractului individual de munca jucatorii de
........................profesionisti care nu au fost reprezentati la negocierea prezentului
contract colectiv de munca pot adera la aplicarea lui daca fac inacest senso declaratie
potrivit anexei nr 1 pe care o depun la Sindicatul ...................................
Art 3.
(1)Prezentul contract colectiv demunca se incheie pe o perioada de un an de la data
semnarii lui.
(2)Daca nici una din parti nu denunta contractul cu cel putin 30 zile inainte de
expirarea termenului pentru care a fost incheiat,valabilitatea acestuia se prelungeste
pana la incheierea unui nou contract de munca dar nu mai mult de 12 luni.
(3) Partile se obliga ca in perioada aplicarii prezentului contract colectiv demunca sa
nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar
conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din aplicarea acestuia.
Art 4.
(1) Toate modificarile care veentual vor fi aduse prezentului contract colectiv de
munca vor face obiectivul negocierilor prealabile intre parti.
(2) Cererile de modificare vor fi aduse la cunostinta celeilalte parti in scris cu cel
putin 30 de zile inainte de data propusa pentru inceperea modificarilor
(3) Ngocieri cu privire la eventualele modificari vor incepe in termen de 15 zile dar
nu mai devreme de 48 de ore de la data depunerii cererii de modificare.

(4) Partile convin ca in perioada de la data depunerii cererii de modificare si inca

10zile de lainceperea negocierilor.
(5) Modificarile aduse prezentului contract colectiv de munca convenite de partile
contractante produc efecte incepand cu data inregisrtarii lor sau de la o data ulterioara
convenita expres in parti
(6) Clubul la cererea sindicatului/reprezentantilor jucatorilor de ...............................
profesionisti va pune la dispozitie cu cel putin 5 zile de la negocierea contractului
colectiv demunca sau a eventualelor propuneri de modificare a acestuia.
Art 5.
Suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca are loc potrivit prevederilor
legii.
Art 6.
(1) Clubul se obliga sa asigure afisarea la sediul sau a prezentului contractcolectiv de
munca astfel incat toti jucatorii de .............................................. profesionisti sa aiba
posibilitatea sa ia cunostinta de prevederile sale.
(2) Neafisarea contractului colectiv de munca constituie abatere disciplinara si se
sanctioneaza potrivit prevederilor legii dar nu poate fi invocata de jucatori in apararea
lor incazul unor litigii de munca.
Art 7.
(1) In vederea rrezolvarii eventualelor probleme ce ar putea surveni in aplicarea
prevederilor prezentului contract de munca partile convin sa instituie o comisie
paritara imputernicita sa interpreteze si sa modifice prevederile sale.
(2) Componenta, competenta, organizarea si functionarea comisiei paritare sunt
stabilite prin regulamentul anexa nr 2.

CAPITOLUL II
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
Sectiunea I
Dispozitii generale

Art 8.
Partile recunosc drepturile si obligatiile lor astfel cum sunt prevazute in
ereglementarile organismelor de ramura interne si internationale si convin ca
prevederile prezentului contract colectiv demunca sa se aplice in masura in care

completeaza si nu reduc drepturile castigate in parti.

Sectiunea II
Drepturile si obligatiile sindicatului/reprezentantilor
jucatorilor de .........................,, profesionisti
Art 9.
Sa ii reprezinte laorice nivel pe membrii lor cu privire la situatiile ce vin din
raporturile demunca ale acestora prevazute in contractele colectiv de munca.
Sa verifice ca urmare a unei sesizari ori din oficiu modul cum sunt prezentate
prevederile din contractul colectiv de munca.
Sa faca propuneri in legatura cu imbunatatirea conditiilor de munca si alte prevederi
prezentului contract colectiv de munca.
Art 10
Principalele obligatii ale sindicatului/reprezentantilor jucatorilor de ...........................
profesionisti sunt urmatoarele :
*sa sprijine clubul pentru realizarea prevederilor prezentului contract colectiv de
munca;
*sa militeze pentru asigurarea unui climat favorabil in randul fotbalistilor pentru
desfasurarea in bune conditii a activitatii si disciplinei muncii;
* sa nu nitieze conflicte de munca ca urmare a masurilor de reorganizare,
disciplinare, materiale si alte le stabilite in limitele legii si in conditiile actului
colectiv de munca;
*sa nu revendice avantaje materiale pentru membrii lor in cazul in care nu isi
realizeaza atributiile din motive imputabile lor.
Sectiunea III
Drepturi si obligatii
Art 11.
Clubul in calitate de patron are urmatoarele drepturi principale :
*sa conceapa si sa stabileasca strategii si politici de dezvoltare a lor.
*sa stabileasca obiectivele sportive si sarcinile concrete ale judecatorilor.
*sa selecteze , sa angajeze si sa concedieze jucatori cu respectarea Codului muncii si
ale contractului colectiv de munca
Art 12.
Principalele obligatii ale clubului sunt urmatoarele:
*sa aplice prevederile contractului colectiv de munca si sa stabileasca masuri pentru
respectarea disciplinei de catre toti salariatii cu privire la drepturile jucatorilor.

Sectiunea IV
Alte drepturi si obligatii ale partilor
Art 13
Partile se recunosc reciproc ca parteneri de dialog social permanent si se obliga sa
isi respecte statutul inmod reciproc asumandu-si urmatoarele obligatii principale
a) sa asigure respectarea prevederior prezentului contract colectiv demunca de catre
club si alti jucatori
b) sa creeze cadrul organizatoric necesar incheierii contractelor individuale de munca
si sa concretizeze in cadrul acestoa prevederile prezentului contract colectiv de
munca.
c) sa controleze modul de aplicare a prevederilor prezentului contract si sa ia
masurile care sunt de competenta lor in cazul in care se constata nereguli
d) sa respecte la angajarea si salarizarea jucatorilor, criteriile privind aptitudinile
specifice profesiunii lor, performantele individuale, fidelitatea fata de club, forma
sportiva,atasamentul la principiile fair-play'ului, etc.
e) sa solutioneze cu promptitudine si competenta sesizarile legate de aplicarea
prevederilor prezentului contract colectiv demunca
f) sa asigure pregatirea si perfectionarea pregatirii teoretice,tehnice, tactice si
psihologice a jucatorilor la nivelulstandardelor interne si internationale in raport de
obiectivele de performanta ale clubului.
g) Sa respecte orice alte obligatii rezultate din excluderea prezentului contract
colectiv de munca.
Art 14
(1)Partile au convenit canu sunt permise :
a.imixtiunea sindicatului/reprezentantilor jucatorilor in probleme care tin in mod
exclusiv de activitatea de conducere a clubului
b. imixtiunea cluburilor in problemele jucatorilor ce tin in mod exclusiv de
competenta sindicatului/reprezentantilor jucatorilor.
(2)Nici una dintre parti nu se poate prevala de drepturile sale in scopul acoperirii unor
abuzuri ori fraudarii legii
Art 15
(1)Partile participa reciproc pe baza de invitatie la adunari, sedinte, sau alte intruniri
in care se discuta probleme privind relatiile de munca, drepturile si obligatiile
jucatorilor ori alte probleme privind contractul colectiv de munca.
(2)Fiecare parte isi vor comunica reciproc, nu mai tarziu de 5 zile de la luarea lor.

DISCIPLINA MUNCII
Art.69 Clubul are obligatia, ca la angajare sau pe parcursul activitatii, daca intervin modificari, sa
puna la dispozitia jucatorilor, sub luare de semnatura, pentru cunoastere si respectare, urmatoarele :
a) Controlul individual de munca, dupa inregistrarea lui la directia generala de munca si
protectie sociala competent si la federatia de ramura
b) Regulamentul de organizare si functionare a clubului
c) Regulamentul de ordine interioara
Art.70.- Jucatorii care isi indeplinesc la timp si in bune conditii sarcinile ce le revin vor putea fi
recompensati cu :
a) Multumiri verbale ;
b) Diploma, cupe, pachete, medale si titluri distinctive ;
c) Majorarea salariului de baza ;
d) Gratificatii si premii
Art 71. - ( 1 ) Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza corespunzator gravitatii ei,
incalcarea cu vinovatie a indatoririlor inscrise in contractele colectiv si individual de munca prin
care se lezeaza desfasurarea in bune conditii, a activitatii, daca fapta nu intruneste elementele unei
infractiuni.
(2) Partile au convenit ca urmatoarele fapte savarsite de jucatori sunt abateri disciplinare :
a) Refuzul nejustificat de a executa sarcinile ce li se incredinteaza, in limitele obligatiilor
prevazute in contractual individual de munca ;
b) Oraganizarea de intruniri, in cadrul clubului, in timp sau in afara orelor de program, fara
aprobarea conducerii clubului ;
c) Prezentarea la programul de pregatire si de antrenament, precum si la competitii sunb
influenta bauturilor alcoolice sau a substantelor interzise ;
d) Fumatul, cu exceptia locurilor unde este permis ;
e) Sustragerea sau degradarea , sub orice forma, a bunurilor si valorilor apartinand clubului ;
f) Folosirea in interes personal a bunurilor din patrimonial clubului, cu exceptia celor date in
folosinta proprie ;
g) Instrainarea sub orice forma , a bunurilor din patrimoniul clubului ;
h) Primirea de foloase necuvenite ;
i) Falsificarea documentelor, indifferent de natura lor ;
j) Absenta nemotivata de la program de cel mult 2 zile consecutive sau 4 zile alternative, intr-

un an calendaristic ;
k) Parasirea locului unde se desfasoara activitatea fara aprobarea celui in drept sa acorde
invoiri ;
l) Incalcarea normelor de securitate a muncii si regulile de prevenire si stingere a incendiilor ;
m) Nerespectarea regulilor confidentialitatii sau divulgarea informatiilor, datelor sau
documentelor care au acest character ;
n) Neexecutarea la timp si in conditiile cerute a indicatiilor primate de la conducerea tehnica si
administrativa a clubului ;
o) Omisiunea de a instiinta conducerea tehnica sau administrative a clubului asupra
deficientelor de natura sa stanjeneasca desfasurarea normala a activitatii ;
p) Refuzul de a se prezenta la controalele privind starea sanatatii sau a aptitudinilor, prestarea
de activitati sau tratamente contrare recomandarilor medicale sau neexecutarea tratamentelor
terapeutice prescrise ;
q) Incalcarea regulilor de comportare civica si etica in cadrul relatiilor de munca in incinta
cclubului, la locurile de pregatire, sau/ si la cele unde se disputa activitatii sportive
(injurii,insulte, calomnii, loviri, gesture obsecene s.a )
r) Folosirea mijloacelor material si financiare ale clubului pentru propaganda politica.
(3) Partile sunt de accord ca enumerarea faptelor de la alineatul precedent este limitative, orice alta
nerespectare a oligatiilor de serviciu prevazuta de lege de Regulamentul de ordine interioara sau de
prezentul contract colectiv de munca fiind considerate , de asemenea, abatere disciplinara.
Art. 72.- Partile sunt, de asemenea, de accord cu urmatoarele principia aplicabila in materie
disciplinara :
a) Unui jucator nu i se poate aplica decat o singura sanctiune pentru o abatere ;
b) In cazul unor abateri comise simultan se poate aplica sanctiune corespunzatoare abaterii
celei mai grave ;
c) Este interzisa aplicarea de sanctiuni colective ;
d) Pana la aplicarea sanctiunii, jucatorul se prezuma ca fiind nevinovat .
Art . 73 . - Sanctiunile disciplinare aplicabile jucatorilor de profesionisti sunt urmatoarele :
a) Avertismentul sanctiunea prin care se atrage atentia ca va fi sanctionat mai aspru la o
noua abatere ;
b) Mustrarea notificare scrisa facuta jucatorului care nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu
si caruia i se recomanda sa ia masuri de indreptare ;
c) Diminuarea salariului de baza : reducerea cuantumului acestuia pe o perioada de 1-3 luni
cu 5 % - 10 % ;
d) Excluderea din lot cu toate consecintele ce decurg din aceasta , pe o durata de 1-3 luni ;
e) Desfacerea contractului individual de munca .
Art. 74. (1) Sanctiunea disciplinara se aplica in functie de gravitatea abaterii, dupa indeplinirea
unei proceduri administrative, astfel :
a) Cercetarea imprejurarilor, cauzelor si consecintelor faptei de catre reprezentantii
imputerniciti ai clubului ;
b) Ascultarea jucatorilor ;
c) Verificarea sustinerilor jucatorului ;
(2) In functie de gravitatea faptei, sanctiunile se pot aplica fara respectarea succesiuni lor .
Art . 75 . (1) Partile sunt de accord ca reprezentantii sindicatului ( jucatorilor) sa asiste la
cercetarea administrative a abaterilor disciplinare in scopul prevenirii interpretarilor, abuzurilor sau
incalcarii drepturilor jucatorilor de .. profesionisti .
(2) In scopul prevazut la alin (1), sindicatul ( reprezentantii jucatorilor ) poate delega imputerniciti
sa acorde asistenta jucatorilor in faza de cercetare administrative.
SOLUTIONAREA PLANGERILOR PENTRU INCALCAREA PREVEDERILOR
CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA

Art. 76. (1) Orice jucator de .. profesionist poate depune, impotriva angajatorului, o plangere
scrisa privind incalcarea prevederilor contractului colectiv de munca, in cel mult 3 zile lucratoare de
la producerea incidentului .
(2) Plangerea, in intelesul prezentului contract, este determinate de o abatere,o incalcare, o
intepretare sau o aplicare gresita a oricarei prevederi a acestuia.
(3) Nu se iau in considerare anonimele .
Art.77 (1) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea plangerii, conducerea clubului ii va
convoca pe peten si persoanele implicate si va discuta cu acestia, in prezenta reprezentatului
sindicatului ( jucatorilor ) .
(2) Discutiile si concluziile se consemneaza intr-un process verbal .
(3) Reclamantul trebuie audiat personal ;
(4) Conducerea clubului trebuie sa ia o decizie sis a o comunice, in scris, petitionarului si
sindicatului
(5) In caz de nesolutionare, plangerea va fi prezentata comisiei paritare .
Art. 78. (1) In cazul in care reclamantul apreciaza ca decizia conducatorului clubului in
solutionarea plangerii nu este legala sau temeinica poate cere, in termen de 3 zile lucratoare de la
comunicarea in scris a deciziei, revizuirea acesteia prin comisia paritara.
(2) Cererea de revizuire se formuleaza in scris si va fi insotita de actele pe care se intemeiaza,
precum si de decizia a carei revizuire se cere .
(3) Comisia paritara va solution cererea in termen de 5 zile lucratoare de la inregistrarea ei,astfel:
a) Instiinteaza partile implicate, cel putin doua zile lucratoare inainte de ziua convocarii la
b) Ia o hotarare, motivate, care este definitiva si care se comunica partilor, in termen de 3 zile
lucratoare de la solutionarea cererii .
(4) In cazul in care reclamantul nu este de acord cu hotararea, se poate adresa instantelor de
judecata.
DISPOZITII FINALE
Art . 79.- Cluburile se oblige sa cunoasca sis a aplice prevederile prezentului contract colectiv de
munca indifferent daca implica modificari structural sau transformari.
Art. 80. (1) Partile contractante convin ca, in termen de 15 zile de la semnarea prezentului
contract colectiv de munca sa formeze o comisie paritara pentru aplicarea unitara a prevederilor sala
si pentru elaborarea atunci cand va fi cazul a precizarilor necesare in acest sens .
(2) Totodata, partile contractante se oblige ca, pe parcursul aplicarii prezentului contract colectiv de
munca sa nu emita, in mod unilateral hotarari sau reglementarii interne care sa contravina sau sa
limiteze prevederile acestuia.
Art. 81. Clubul se oblige ca, indata ce a fost semnat, sa afiseze, la locuri vizibile prezentul
contract colectiv de munca .
Art . 82. Prevederile prezentului contract colectiv de munca se intregesc cu dispozitii legislatiei
muncii .
Art. 83. Prezentul contract colectiv de munca intra in vigoare incepand cu data de

CONTRACT DE LOHN
1.PARTILE CONTRACTANTE

Art. 1
Societatea comercila ..cu sediul in inregistrata la avand cont numarul .deschis la
.cetatean .posesor act de identitate /pasaport .in calitate de PRODUCATOR LOHN
si Societatea comerciala ..cu sediul in ..inregistrata la .avand cont numarul.deschis
la reprezentata legal prin domnul/doamna cu functia..cetatean.posesor act de
identitate/pasaport ..in calitate de BENEFICIAR al produselor rezultate din prelucrarea in lohn
2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 2
Partile contractante convin la colaborarea si cooperarea in productie pe baza de lohn a
produsului/produselor finite .conform anexei nr.1 la prezentul contract .
3. OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE
Art .3
Producatorul are urmatoarele obligatii :
a) Sa asigure toate aprobarile privind importul materialelor puse la dispozitie de beneficiar si
exportul produselor finite catre beneficiar si un mandate sau contrafactura, certificat de
calitate si documente de transport, din care sa rezulte ca beneficiarul a achitat atat pretul
,costurile de productie, contravaloarea materialelor indigene folosite precum si beneficial
producatorului ;
b) Sa respecte programul de fabricatie convenit de catre partile contractante conform Anexei nr
2. care face parte integranta din prezentul contract ;
c) Sa asigure mijloacele de transport corespunzatoare efectuarii livrarii produselor finite, pe
costul si cheltuiala beneficiarului ( daca aceastea nu au fost incluse de la inceput in pretul
operatiunii de lohn )
d) Sa primeasca material prima si materialele la poarta fabricii ( EXW/CIP ..) conform regulii
INCOTERM 2000
e) Sa asigure garantii material care sa poata fi incasate de catre beneficiar
f) Sa nu reproduca pentru sine sau pentru vreun alt beneficiar produse dupa tiparele si
instructiunile tehnice ale beneficiarului, sa predea material prima si materialele ramase ;
g) Sa puna in productie numai material prima si materialele curate si in buna stare sau, in cazul
materialelor defecte, numai cu autorizarea expresa a beneficiarului ;
h) Sa pastreze sis a depoziteze materialele, produsele finite si documentatiile, orice deteriorare
din culpasa fiind imputabila producatorului ;
i) Sa inlesneasca intrarea si activitatea in fabrica a delegatiilor beneficiarului sis a dea curs
solicitarilor lot tehnice formulate motivat in scris ( minute, protocoale, note tehnice ) ;
j) Sa inlesneasca controlul ethnic la lansarea in productie , pe timpul productiei si la controlul
tehnic de calitate final, punand la dispozitie materialele si serviciile necesare si suportand
costurile rezultate, inclusive din analizele efectuate in scopul controlului calitativ al marfii ;
k) Sa returneze pe cheltuiala beneficiarului, dupa executarea programelor de lucru sau
contractului, toate materialele si documentatiile ramase ;
l) Sa eticheteze, sa marcheze, sa ambaleze si sa expedieze produsele conform clauzelor
stabilite in contract , in cazul in care beneficiarul modifica conditiile, iar aceasta modificare
influenteaza costul, se va da curs cererii beneficiarului numai dupa ce acesta accepta sa
achite diferentele prin semnarea unui act aditional la contract ;
m) Producatorul este in drept sa depuna produsele in depozit si pe baza chitantelor de deposit sa
solicite achitarea pretului in cazul in care beneficiarul se prezinta la efectuarea controlului
calitativ la fabrica, nu indica dresa de expediere, nu achita pretul, sau nu a trimis mijloacele
de transport conform clauzelor contractual ;
n) Sa asigure marfa intrata in deposit sau fabrica, pe spezele beneficiarului conform clauzelor
contractual

Art 4
Beneficiarul are urmatoarele obligatii :
a) Sa asigure materiilor prime, materialelor si a unui avans in valuta/ lei .pentru a
permite sa organizeze sis a efectueze operatiune de lohn ;
b) Sa asigure livrarilor de materii prime si materiale conform programului stabilit cu
producatorul ( anexa 2 ) in functie de necesitatile de productie si capacitatile de depozitatre
ale acestuia ;
c) Sa plateasca pretul stabilit in prezentul contract ;
d) Sa asigure , pe contul sau, documentele necesare pentru efectuarea importului, plata de taxe
etc, pentru tarife unde se livreaza marfa
e) Sa suporte plata asigurarii transportului, materiilor prime, materialelor si a produselor finite ;
f) Sa procedeze receptia cantitatva si calitativa a produsului prin delegatul sau ;
g) Sa asigure folosirea integral a capacitatilor de productie pe care producatorul s-a obligat sa
le puna la disopzizite sau sa anunte pe producator,cu..zile inaite de termenul de livrare
stabilitin contract si daca nu va preda material prima,sa achite contravaloare pierderilor
suferite de produvator pentru nefolosirea integral capacitatilor de productie din vina
beneficiarului;
h) Sa inlocuiasca in termen dezile de la primirea facuta de producator materiale prime
defecte sau lipsa ori sa imputerniceasca producatorul sa diminueze corespunzator cantitatea
de produse angajata prin contrac;
i) Sa autorizeze sau sa nu autorizeze pe producator sa procedeze la prelucrarea materialului
defect,in cazul in care tiparele si tabelele de dimensiuni nu corspund consumurilor stabile
sau materiei prime furnizate sau in cazul in care beneficiarul nu-si da avizula asupra celor
sesizate in termenul de mai sus,producatorul este liber sa procedeze la executarea
contractului conform normelor sale de lucru,
j) Sa achite producatorului contravaloarea pierderilor suferite in cazul in care cantitaile de
produse se diminueaza in cauzele mai sus prezentate.
4. CONDITII DE LIVRARE
Art.5
Conditia de livrare a materiilor primed de catre beneficiar este .
Transoprturile combinate ale marfurilor vor fi effectuate in conformitate cu dispozitiile
beneficiarului.Materiile prime,accesoriile si materialele de ambalat,expediate de beneficiar penteu
operatiuni de perfectioanare active raman in propietatea beneficiarului.
Art.6
Producatorul se obliga sa asigure marfa,propietatea beneficiarului,impotriva riscurilor de
incendiu,furt sau alte pagube,pentru toata perioada in care se afla spre prelucrare. Produsele finite
obtinute din acesta perfectionare vor fi expediate beneficiarului.Conditia de livrare a produselor
finite este..(se poate stabili pentru fiecare transport de marfa).Procedeurile vamale vor fi
efectuate de beneficiar relative la vama..si de producator relative la vama romana.
Art.7
Documentele cerute pentru reimportul in ..a produselor finite vor fi urmatoarele:
-factura in..(se speifica moneda )cu preturile relative la manopera si referinta asupra
materialelor incorporate furnizate de beneficiar ;
-packing list; -scrisoare de transport international; -certificat de origine; -altele
5. CALITATE
Art.8
Pordusele finite vor respecta criteriile cantitative definite de mostrele trimise de beneficiar,de
tiparele modelelor si de indicatiile de tehnica de executie furnizate de beneficiar.
Art.9
Producatorul recunoaste dreptul reprezentatilor beneficiarului de a intra in sectia/sectiile de

productie si magazii pentru a inentaria ,controla materialele, produsul/produsele semifabricate si

produsul/produsele finite.
Art.10
Pentru realizarea unor produse de calitate ,beneficiarul se va oblige sa asigure indentitatea
materiilor prime livrate cu materiile prime incluse in monstrele prezentate producatorului.
Art.11
Beneficiarul este in drept sad ea asistenta tehnica producatorului,prin reprezentanti sai,la lansarea
in productie ,la executarea tipareleor ,la taierea materiei prime pe banda de fabricatie si la controlul
final.
Art.12
Reprezentatul beneficiarului vor trebui sa posede procura sau imputernicirea scrisa prin care se
precizeaza intinderea si natura puterilor lor,inclusive de a modifica tiparele,documentatia tehnica
sau conditiile de contracte.Toate indrumarile vor fi date in scris.
Art.13
Beneficiarul va fi decord ca producatorul sa procedeze la remediera defectelor constant pe parcursul
efectuarii confectiilor sau al controlului final,cu conditia ca producatorul sa prezinte produselela
noul control nu mai tarziu de .. zile dupa termenul de livare si sa suporte toate cheltuielile
ocazionate.
Art.14
Producatorul va anunta pe beneficiar sau pe reprezentatii acestuia ca marfa este gata de control cu
..zile inaite de data termenului de livrare ,suportand toate cheltuielile legate de aceasta
operatiune.
Art.15
Producatorul va elibera producatorului un certificatde control final de calitate si nu va mai avea
dreptul la reclamatii de calitate si cantitate.
Art.16
Poducatorul ramane raspunzator de viciile ascunse.
Art.17
Producatorul nu va raspunde cu acordul beneficiarului,de lipsa calitatii comerciale a produselor,ca
urmare a executarii lor datorate defectelor semnalate la material prima.In masura in care material
prima nu asigura prelucrarea conform normelor prestabilite producatorul va fi in drept de a nu lasa
in produse materia prima necorespunzatoare calitativ.
Art.18
In cazul in care produsele rezultate au o calitate comerciala inferioara cauza defectelor de materie
prima,beneficiarul va plati pretul convenit nici un fel de reducere.
6. ASIGURAREA
Art.19
Materia prima si produsele finite raman propietatea permanenta beneficiarului si se asigura de
catre acestea pentru intregul process aprovizionare,expediere,depozitare ,prelucrare si livrare a
produselor finite fara a fi obligat sa faca producatorului dovada asigurarii.
Art.20
Beneficiarul nu este obligat sa prezinte dovada asigurarii si nici producatorul nu are obligatia de a
cere sa I se prezinte aceasta dovada.
7.
RECEPTIA
Art.21
Receptia cantitativa si calitativa se va efectua la si va avea viza
reprezentatului
8.

VICII SI DEFECTE

Art.22
Daca beneficiarul va constata defecte si\sau vicii ale produselor finite va putea ,in mod alternative:
-sa refuze livrarile sis a respinga produsele finite pana cand vor fi eliminate defectele intalnite;
-sa elmine,sa corecteze,sa comande executarea corectiilor defectelor constatate ,impunand
producatorului cheltuielile corespunzatoare si pagubele ulterioare suferite,
-sa accepte livrarile produselor finite,irmand ca producatorul sa aiba responsabilitatea pentru orice
paguba a beneficiarului provocata de defectele constatate.
Inainte de restituirea si\sau repararea produselor ,producatorul va putea sa constate defectele
semnalate de beneiciar,in depozitele acestuia sis a stabileasca modalitatile solutionare si timpul
necesar.
9.
PRETUL
Art.23
Contravaloarea operatiunii de productie este de .USD\unitate de produs finit
EXW,INCOTERMS 2000 (pretul trebuie sa cuprinda atat operatiunile de prelucrare cat si toate
cheltuielile,plus beneficial producatorului ,anexa la contract ,in care vor fi inserate elemente de
pret)si I se cuvine producatorului.
10.
CAUZA DE CONSOLIDARE A PRETULUI
Art.24
Pretul se intelege in ..(valuta)la urmatoarea paritate cu dolarul SUA:1 USD=
Daca la data platii paritatea USD s-a modificat la bursa din(sau la..burselor din
...)in favoarea dolarului SUA,preturile in.se modifica in mod corespunzator
,producatorul fiind in drept sa factureze separate diferenta si beneficiarul sa achite facture de
diferenta in cel mai multzile de la primirea sa fara nici o alta punere in intarziere.
11.
VALOAREA CONTRACTULUI
Art.25
Valoarea prezentului contract de Iohn este de .USD si ii revine producatorului.
12.
PLATA PRETULUI
Art.26
Beneficiarul obliga sa achite producatorului pretul contractului stabilit prin acordul prtilor astfel:
a) data platii .
b ) locul platii .
c) modalitatea de plata
13. PENALITATILE PENTRU NEEXECUTAREA CONTRACTULUI
Art. 27
In cazul nelivrarii materiilor prime, materialelor in termenul contractual ,beneficiarul va plati
producatorului penalitati de .. % pe zi intarziere din valoarea contractului , in primele ..zile, .%
pe zi intarziere din valoarea contractului.
Daca beneficiarul nu livreaza materiile prime, materialele in termenul contractual, dupa expirarea
termenului de 30 zile , inautru caruia se percep penalitati. Producatorul are dreptul sa denunte
contractual din culpa beneficiarului sis a solicite pe langa plata penalitatilor si daune pentru
perioada ce ia fost ocazionata/
Art 28 .
In cazul in care producatorul nu-si onoreaza obligatiile contractual, aceasta va plati beneficiarului
penalitati de % pe zi intarziere din valoarea contractului in primele 10 zile, iar in urmatoarele
zile, 10 % intarziere din valoarea contractului.
Daca producatorul, dupa expirarea termenului de 30 de zile inauntru caruia se percep penalitati ,
continua si nu ia masuri pentru indeplinirea contractului, beneficiarul are dreptul sa denunte
contractual si sa actioneze pentru incasarea garantiei bancare/ ipotecii.
14. DURATA CONTRACTULUI

Art.29
Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii de catre parti avand durata de ..
Contractul poate fi prelungit pe perioade successive prin acordul scris al partilor contractante cu cel
putin zile inainte de expirare/
15. ALTE CLAUZE ASUPRA CARORA PARTILE AU CONVENIT
Art. 30
Preturile si termenele de livrare vor fi renegociate de catre parti pentru fiecare lot de produse finite,
nu mai tarziu decat cu zile inainte de termenul lotului anterior. Pentru aceasta, partile vor incheia
de fiecare data un addendum la contract.
16 . CONFIDENTIALITATE
Art 31 .
Partile sunt de accord sa pastreze confidentialitatea tuturor conditiilor referitoare la aceasta
intelegere contractual sis a nu le dezvaluie vreun tert la asentimentul expres, scris al celeilalte parti.
Art 32.
Partile convin, de asemenea, sa nu impiedice si/sau sa nu intre in combinatii care ar putea intarsia
pe una din parti sa-si primeasca plata cuvenita conform conditiilor prevazute in contract .
Seciunea a II- a
Timpul de odihn

Art. 47. (1) Juctorii profesioniti au dreptul, n fiecare sptmn, la un repaus de 2 zile
consecutive.
(2) Clubul, de comun acord cu sindicatul (reprezentanii juctorilor), stabilete zilele din
sptmn ca zile de repaus, cu condiia ca o dat la dou luni, cel puin s se asigure
fiecrui juctor zilele de repaus n zilele de duminic i luni.
(3) n mod excepional, potrivit condiiilor specifice, repausul sptmnal poate fi acordat prin
cumul, ntr-o perioad mai lung, cu consimmntul juctorului respectiv.
Art. 48. (1) Cu excepia zilelelor de repaus sptmnal, sunt, de asemenea zile nelucrtoare
zilele de srbtori legale, precum i srbtorile religioase, dup cum urmeazp:
a) 1 i 2 Ianuarie;
b) A doua zi de Pati;
c) 1 Mai;
d) 1 Decembrie;
e) 25 i 26 Decembrie;
f) Alte zile stabilite de lege.
(2) n cazul n care acordarea zilelor libere nu este posibil ca urmare a competi iilor n care
sunt agajate echipele clubului, ele se pot compensa n perioadele n care activitatea
competiional este ntrerupt.
(3) Conducerea clubului i sindicatul (reprezentanii salariailor) pot stabili, de comun acord,
efectuarea unor puni calendaristice , cu recuperarea timpului liber astfel acordat, n
zilele lucrtoare, fr a afecta pregtirea de performan a juctorilor.

Art. 49. (1) Juctorii de .. profesionitii au dreptul la un concediu anual de odihn de cel
puin . zile lucrtoare, pltit de angajator.
(2) Programarea concediului de odihn se face anual, de conducerea clubului, cu acordul
angajatorului, se poate efectua numai n pauza competiional.
Art. 50. (1) La desfacerea contractului individual de munc, nainte de efectuarea
concediului de odihn, juctorul n cauz are dreptul la un concediu pltit, calculate
proporional cu perioada de timp prestat i pentru care nu a efectual concediul.
(2) La cererea juctorului, zilele cuvenite din concediul neefectuat pot fi acordate nainte de
preaviz.
Art. 51. (1) Concediul de odihn poate fi interrupt i reprogramat n urmtoarele situaii:
a) n cazul n care juctorul este n concediu medical;
b) Atuncii cnd juctorul este chemat s ndeplineasc ndatoriri publice sau obliga ii
militare altele dect serviciul militar;
c) Dac juctorul urmeaz sau trebuie s urmeze un curs de calificare, perfecionare sau
specializare n ar sau strintate;
d) n cazul cnd juctorul are recomandri medicale (recunoscute de mediucl clubului)
pentru a urma un tratament la o staiune balneoclimateric;
e) Dac, din motive ntemeiate, juctorul solicit, pentru interes personal, reprogramarea
plecrii n concediu la o alt dat, iar interesele activitii competiionale o permit;
f) n cazul n care juctoarea este n concediu de odihn nainte sau n continuarea
concediului de maternitate.
(2) n cazurile de ntrerupere a concediului de odihn prevzute la aliniatul precedent, juctorul
are dreptul s efectueze restul zileleor de concediu dup ce au ncetat situaiile respective
sau, dac acest lucru nu este posibil, la o dat stabilit printr-o nou programare, pn la
sfritul anului calendaristic n curs.
Art. 52. (1) ndemnizaia cuvenit pentru concediu de odihn repezint media pe 3 lnui a
tuturor veniturilor cu caracter permanent ale juctorului, anterioare pelcrii n concediu.
(2) ndemnizaia de concediu de odihn nu poate fi mai mic dect salariul de baz i sportul
de vechime (dac este cazul), cumulate, la data plecrii n concediu.
(3) La plecarea n concediu de odihn, juctorii vor putea primii, n afara ndemnizaiei de
concediu, i o prima de vacan al crei cuantum se stabilete de conducerea clubului, cu
consultarea sindicatului ( reprenzentailor juctorilor) n funcie de posibilit ile financiare
alea angajatorului.
(4) ndemnizaia de concediu i prima de vacan se pltesc nainde de plecarea n concediu.
(5) Concediul de odihn se programeaz i se efectueaz n cursul aceluiai an calendaristic iar
compensarea acestuia n bani se face n condiiile legii.
Art. 53. (1) Juctorii de ............... profesionitii au dreptul la zile libere pltite, n cazul unor
evenimente familiale deosebite, cu plata acestor zile la nivelul salariului de baz, astfel:
a) Decesul soului/soiei, copilului, prinilor, bunicilor, frailor, socrilor, ginerelui,

nurorii, nepoilor/ 3 zile;

Naterea unui copil/ 2 zile;
Cstoria copilului, fratelui, surorii/ 2 zile;
Cstoria civil/religioas a juctorului/ 5 zile;
Schimbarea locului unde se desfoar activitatea cu mutarea domiciliului n alt
localitate/ 5 zile.
(2) La nivelul clubului se pot stabili i alte situaii n care juctorii s beneficieze de zile libere
pltite.
b)
c)
d)
e)

(3) n vederea rezolvrii unor situaii personale deosebite cum sunt: strmutrii, calamit ii
naturale, refacerea capacitii de munc prin tratament, nsoirea unui membru al familiei
pentru tratament i studii, solicitarea unui numr mai mare de zile dect cele stabilite la
aliniatul (1) sau n alte cazuri motivate, juctorii au dreptul la un concediu ff plat de
maximum 30 zile, cumulate n cursul unui an.
Art. 54. (1) Concediile de odihn se programeaz n funcie de necesitile desfurrii
normale a acticitii cluburilor, cu consultarea sindicatului (reprezentaiilor juctorilor).
(2) Plecarea n concediu de odihn va fi comunicat n scriu fiecruia cu cel pu in 15 zile
naintea datei fixate.

Capitolul IV
Salarizarea
Art. 55. (1) n condiiile prevzute n contractul individual de munc, pentru munca prestat,
fotbalitii profesioniti au dreptul la un salariu lunar, negociat n bani.
(2) Prin negociera anual a drepturilor salariale individuale, salariul de baz al unui juctor
de ................. profesionist nu va fi mai mic dect salariul mediu pe economie.
(3) n raport de rata inflaiei se vor efectua indexri.
(4) Salariul de baz lunar negociat se acord juctorilo de ...................profesioniti indiferent
dac particip sau nu la jocurile oficiale sau amicale ale clubului, cu condiia s-i realizeze
programul de pregtire i antrenament stabilite de club.
(5) Salariul de baz lunar, negociat, nu poate fi diminuat dect n condiiile legii.
Art. 56. (1) Plata salariilor se face lunar, la datele stabilite de conducerea clubului.
(2) Toate drepturile bneti cuvenite juctorilor se pltesc naintea orcror alte obliga ii ale
clubului.

Art.57. (1) ndemnizaiile, sprurile i preimele care se pot plti juctorilor

de............................profesioniti sunt urmtoarele*:
a) Indemnizaia de ncadrare n funcie cuvenit oa angajare i la transferul n cadrul
clubului;
b) Indemnizaia de rennoire a contractului individual de munc;
c) Sporul de vechime n munc;
d) Sporul de fidelitate fa de club;
e) Prime de joc (ctigat sau ncheiat la egalitate);
f) Prim de punct (gol) nscris;
g) Alte indemnizaii, sporuri sau prime stabilite prin contractul colectiv de munc la nivel
de club.
(2) Sporurile de vechime n munc i de fidelitate se includ n salariul de baz.

Capitolul V
Msuri de protecie

Art. 58. (1) n situaia reorganizrii activitii, clubul are obligaia s comunice, n scris,
sindicatului ( reprezentanolor juctorilor) numrul de posturi ce se vor reduce i structura
lor, cu cel puin 30 de zile nainte de a ncepe s curg termenul de preaviz.
(2) n perioada prevzut de alin. (1) conducerea clubului are obliga ia s identifice i s
valorifice posibilitile de redistriuire a celor care urmeaz a fi disponibiliza i din cadrul
clubului.
(3) n cazurile n care, n urma analizei efectuate, conform prevederilor de la alin. (2), nu poate
fi evitat disponibilizarea, angajatorul are obligaia s comunice fiecrui juctor:
a) Dac i se ofer sau nu un alt loc de munc n cadrul clubului;
b) Preavizul, de precizare a termenului i a drepturilor ce i se cuvin.
Art. 59. Desfacerea contractelor individuale de munc ale celor care urmeaz a fi
disponibilizai, ca urmare a reorganizrii, se face solicitndu-se i avizul sindicatului
(reprezentanilor juctorilor).
Art. 60. (1) Prile convin ca, la desfacerea contractului individual de munc din iniiativa
angajatorului, s plteasc celor n cauz, n afara drepturilor de preaviz, o indemnizaie de
cel puin dou salarii de baz pentru fiecare an servit n cadrul clubului respectiv.
(2) Prevederile alin.(1) se aplic n cazurile n care desfacerea constractului individual de
munc a intervenit din urmtoarele motive:
a) Reducerea personalului prin desfiinarea unor posturi de natura celui ocupat de cel n
cauz, ca urmare a reorganizrii;
b) ncetarea activitii prin dizolvare;
c) Retrogradarea clubului ntr-o categorie inferioar;

d) Mutarea clubului n alt locaie.

Art. 61. Clubul are obligaia sa asigure juctorilor de .......................... profesioniti, care au
domiciliul n alte localiti, spaii de locuit pe baz de contract de nchiriere accesoriu la
contractul individual de munc sau sub alte forme (cazare la cmin, hotel, la persoane
fizice .a.).

Seciunea a II-a
Protecia sntii

Art. 62. Clubul are obligaia s creeze toate condiiile necesare prevenirii accidentelor de
munc sau mbolnvirilor profesionale, n care scop poart rspunderea pentru:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Evaluarea i combaterea riscurilor de surs;

Asigurarea examinrii medicale i testrii compatibilitii la angajare i periodic;
ntocmirea unor programe de recuperare i asisten medical specifice;
ncheierea de asigurri pentru risc profesional, accident de munc i via;
Refacerea i compensarea celor care au suferit accidente de munc i profesionale;
Aplicarea unor programe destinate profilaxiei bolilor transmisibile i cu epidemic;
Alte msuri specifice necesare.

Art. 63. Clubul are obligaia de a asigura alimentaia de protecie i fortificarea juctorului,
la indicaia medicului angajatorului (raia caloric i lichidelor necesar organismului,
calitatea mesei, cantitatea i calitatea susintoare de efort, .a.).
Art. 64. Clubul acord, n mod gratuit, juctorului echipamentul de preggire de antrenament
i de joc, precum i, dup posibiliti, echipament de prezentare.
Art. 65. (1) Clubul are obligaia de a organiza att la angajare, ct i, ulterior la intervale de
timp stabilite de organele de drept, examinarea medical juctorilor, n scopul de a costata
dac sunt api pentru desfurarea activitii precum i de a preveni mbolnvirile sau
accidetrile.
(2) Examinarea medical este obligatorie, iar enventualele cheltuieli ocazionate de aceasta se
suport, integral de ctre club.
(3) Neprezentarea la examenele medicale constituie abatere disciplinar i se sancioneaz ca
atare.
(4) Prile contractante i nsuesc i admit ca minimal normele stabilite de ............................
pentru constrolul medical periodic.

Art. 66. Prile contractante recunosc ca obligatorie aplicarea normelor metodologice privind
declararea, cercetarea i evidena accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale.
Art. 67.- Clubul va asigura, pe cheltuiala sa, instruirea juctorilor de ..................profesioniti
cu privire la cauzele accidentelor i modul de prevenire a lor la antrenament i n cursul
jocului.
Art. 68. (1) n vederea meninerii i mbuntirii condiiilor de desfurare a activitii,
clubul va mai lua urmtoarele msuri:
a) Amenajarea ergonimic a locurilor unde i desfoar activitatea juctorii;
b) Asigurarea condiiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibra ii, temperatur,
umiditate, aerisire);
c) Amenajarea corespunztoare a anexelor sociale (vestiare, bi, grupuri sanitare, sli de
mese i de odihn etc.).
(2) Salariaii sunt obligai s pstreze, n bune condiii amenajrile fcute de club, s nu le
deterioreze, descompun sau s sustrag componente ale acestora, n caz contrar avnd
obligaia de a suporta contravaloarea degradrilor, sustragerilor i distrugerilor eventuale.

21.CLAUZA DE DIVIZARE A CONTRACTULUI

Art40 n cazul n care o clauz sau o parte de prezentul va fi declarat nul, clauzele valabile, vor
continua s-i produc efectele, cu excepia cazurilor n care clauza/partea anulat va conine o
obligaie esenal.
Sunt considerate eseniale urmtoarele obligaii ........(se indic obligaiile respective)

22.FORA MAJOR
Art.41
Fora major exonereaz de rspundere prile, n cazul neexecutrii pariale sau totale a obligaiilor
asumate prin prezentul contract.Prin fora major se nelege un eveniment independent de voia
prilor, imprevizibil i insurmontabil, aprut dup ncheierea contractului i care mpiedic prile
s execute total sau parial oblogaiile asumate.
Partea care invoc fora major are obligaia s o aduc lacunotina celeilate pri n scris, n
maximum 5 (cinci) zile de la apariie, iar dovada forei majore, mpreun cu avertizarea asupra
efectelor n i ntinderii posibile a forei majore, se va cominica n maxim 15 (cincisprezece) zile de
la apriie.
Data de referin este dat tampilei potei de expediere.Dovada va fi certificat de Camera de
Comer i Industrie sau alt organism abilitat de lege statului ca o invoc.
Partea care invoc fora major are obligaia s aduc la cunotin celeilate pri ncetarea cauzei
acesteia n maxim 15(cinsprezece) zile de la ncetare.
Dac aceste mprejurri i consecinele lor dureaz mai mult de 6(ase) luni, fiecare partener poate
renuna la exeutarea contractului pe mai departe.n nici un caz, nici una din prti nu are dreptul de a
cere despgubiri de la celalt parte, dar ele au ndatorirea de a-i onora toate obligaiile pn la
aceast dat.

23.Litigii
Art.42
Litigiile care se vor nate din prezentul contract sau n legtur cu prezentul contract, inclusiv cele

referitoare la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiinarea lui vor fi soluionate pe cale
amiabil.
Art.43
Dac prile nu vor ajunge la o nelegere amiabil, atunci litigiile vor fi ntaintate spre soluionare
Curii de Arbitraj Comercial International de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei.
Art.44
Curtea de Arbitraj va soluiona ligiile n conformitate cu regulamentul i regulile sale de procedur,
pe baa prevederilor prezentului contract i a dreptulu material roman.
Art.45
Litigiile se vor soluiona n ...............
Art.46
Deciziile Curii de Arbitraj vor fi definitive i obligatorii.
24.DISPOZIII FINALE
Art.47
Prezentul contractare urmtoarele anexe:
- anexa 1 (cantitile de produse finite de prelucrat);
- anexa nr.2 (programul de fabricaie);
- alte anexe
Art.48
Contractul intr n vigoare la data semnrii de ctre pri
Art.49
Completrile i/sau modificrule aduse la prezentul contract nu sunt valabile i opozabile dect dac
rezult expres din acte semnate de ambele pri contractante.
Art.50
Prezentul contract a fost ncheiat n ....... n limba ........ n ............ exemplare cu aceai putere
valabil, cte un exemplar pentru fiecare parte contractant.

Data semnrii...............................
PRODUCTOR NLOHN,

BENEFICIAR

Rezolvare:
Test 1: 1c; 2d; 3a; 4d; 5a; 6c; 7b; 8e
Test 2: I. 1b; 2a; 3b; 4c; II. asociaie, afaceri, 42
Test 3: I. competiia, agenii economici, clentelei; II. 1A;2A;3F
Test 4: I. 1. Act constiutiv; statut; 2. n numele su; permanent; II, 1A; 2F; 3A; 1c; 2a; 3c; 4d; 5c;
6b; 7a; 8a; 9c; II 1.PRILE CONTRACTANTE; II
Obiectul contractului; III durata contractului; IV TERMENE DE LIVRARE; V PREUL
CONTRACTULUI; VI MODALITAI DE PLAT I CONDIII; VII AMBALAJUL I
MARCAREA; VIII CONDIII DE LIVRARE; IX GARANII; X CONTROLUL I
RECEPIA MRFII; XI MODURI DE EFECTUARE A TRANSPORTULUI; XII FORA
MAJOR; XIII CLAUZE PENALE; XIV NOTIFICRI; XV SOLUIONAREA LITIGIILOR;
XVI NCETAREA CONTRACTULUI; XVII CLAUZE FINALE; VNZATOR-

CUMPRTOR SEMNTURI DATA.

Test 6: I. 1c; 2d; 3a; 4b; II. Contract, locator, locatar, chirie, IV.
Test 7: I. 1b; 2a; 3c; 4d; 5b; II. 1. Sume de bani, executarea unei obligaii; 2. Mijloc de
constrngere, obligaii; III. 1A; 2F; 3A.
Legea nr. 141 din 27 noiembrie 2006, pentru modificarea i completare Legii nr. 31/1990 privind
societiile comerciale, repulicat i a Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerului, repplicat
publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 955, din 28 noiembrie 2006.
Constutuia Romnei, actualizat la 10 mai 2006, Ed. Hamangiu, 2006.
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului, republicat n Monitorul Oficial nr. 49 din 4
februarie 1998, modificat i completat.
Legea nr. 85/2006 din 5 aprilie 2006, publicat n Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplificarea formalitailor la nregistrarea n
Registrul Comerului a presoanelor fizice, asociaiilor familial i persoanelor juridice, nregistrarea
fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice.
Legea nr. 302 din 24 octombrie 2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind
societile comerciale.
Ordonana nr. 26 din 30 ianuarie 2000 publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie
2000 cu privire la asociaii i fundaii, modificat i completat.
Codul de Procedur Civil, Capitolul XIV, dispoziii privind soluionarea litigiilor n materie
comercial, Cartea a VII-a Dispoziii finale.
Legea nr 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitiilor economice de stat ca regii autonome
i societai comerciale.
Hotrrea guvernului nr. 1323 din 21 decembrie 1990 n legtur cu unele msuri pentru aplicarea
Legii privind societile comerciale.
Decretul lege nr. 122/1990 privind autorizarea i funcionarea n Romnia a reprezentanelor
societiilor comerciale i oraganizaiilor economice strine.
Codul Comercial, Titul II, Despre fapte de comer (art. 3 si 6),
Asociaia n participaie (art. 251-256).
Codul Civil Cartea III. Despre diferitele moduri prin care se dobndete proprietatea.Titlul
VIII.Despre contractul de societate.
Codul Munci cu ultimele modificri i completri pn la 31 ianuarie 2007.
St. D. Crpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea Legea societilor comerciale.Comentariu
pe articole, Ediia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006.
St. D. Crpeanu, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea - ,Societii comerciale. Reglementare, doctrin,
jurispruden, Ed. All Beck Bucureti, 2001 (ed. a II-a,2002).
S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica - ,Drept comercial, Universitar, Bucureti, 2005.
Cornelia Lefter - ,Societatea cu rspundere limitat n drept comparat, Ed Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1993.
Gheorghe Piperea - ,Societi comerciale, pia de capital,comunitar, Ed. All Beck, Bucureti, 2005.
C. Brsan, A. iclea, V. Dobrinoiu, M. Toma - ,Societi comerciale. Organizarea, funcionarea,
rspunderea i obligaii fiscale, casa de Editur i Pres ansa GRL, Bucureti, 1995.
Gh. Beleiu - , Drept civil romn.Introducerea n dreptul civil, Ed. ansa, Bucureti, 2005.
C. Sttescu - ,Drept civil. Persoana fizic, persoana juridic drepturi reale, Ed. All, Bucureti, 1990.
Daniel Ghi - ,Drept procesual civil, Ed Universitaria, Craiova, 2006.
Daniel andru - ,Societiile comerciale n Uniunea European, Ed. Universitar, Bucureti, 2006.
Dan Constantin Apostol - ,Drept i legislaie, Ed. Didactic i Pdagogic, Bucureti, 2000.
Octavian Cpn - ,Dreptul concurenei comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992.
Nicolae Popa - ,Teoria general a dreptului, Ed. Europa Nova, Lugoj, 1995.