Societatea evului mediu

Societatea medieval era organizat dup un sistem social i politic cunoscut

sub denumirea de feudalism n
care aristocraia agrar i militar stpnea pmntul i ranii.
-nobilii si taranii erau principalele categorii sociale in oranduirea feudala.
Nobilii, posesorii de pmnturi,
deineau puterea economic i politic. ranii, lucrtori ai pmntului, i-au
pierdut, n numr tot mai mare,
libertatea, ajungnd n erbie. Alturi de aceste categorii, locuitorii oraelor
au nceput s joace un rol tot mai
important n viaa societii, pe msur ce s-au dezvoltat meteugurile i
comerul.
Feudalismul se ntlnete, n forme diferite, att n Asia ( China, Japonia,
Persia), ct i n Europa, n condiiile n
care statul, incapabil s plteasc cu bani serviciul militar al celor care-l
aprau, le distribuia pmnt..
LUMEA ORIENTALA-aici ,societatea rurala este impartita intre o majoritate de
tarani saraci si o minoritate de
mari proprietari. Taranii trebuiau sa plateasca impozit statului si alte obligatii
marilor proprietari funciari.
-ca si in Occident,pamantul ramanea sursa de hrana pentru popor.Desi
,sistemul de cultivare al pamantului era
rudimentar,au aparut diferite tehnici de irigare care s-au raspandit pana in
Spania sau lumea musulmana.
NOBILIMEA-seniorul feudal traia la tara,locuinta lui era o fortareata,adica un
castel asezat pe o inaltime si
inconjurat de ziduri groase.In interior se afla locuinta seniorului si tezaurul.
In Evul Mediu pamantul nu a fost un mijloc de existent ci un instrument de
stapanire.Domeniul feudal ii asigura
nobilului atat putere economica-prin recolte si taxe cat si putere politica.La
inceput feudele erau acordate numai
pe durata cat vasalul aducea servicii seniorului,dar mai apoi domeniile

puteau fi lasate mostenire urmasilor.

Proprietarul avea dreptul de a strange dari de la tarani,de a-I judeca si
aresta,unii bateau chiar si moneda.Trimisii
regelui nu puteau calca pe mosie fara acordul proprietarului.Principalele
ocupatii erau razboiul,serbarile militare,
vanatoarea si turnirurile.
TARANII-erau impartiti in doua categorii:
-liberi: drept de a parasi mosia pe care locuiau;puteau lasa mostenire averea
pe care o detineau;aveau obligatii
fata de Biserica si stat
-dependenti:erau legati de glie;nu se puteau casatori decat cu acordul
seniorului si doar cu cineva de pe mosia
acestuia;urmasiii lui aveau statutul de serbi;nu erau admisi ca martori in
procese.
In fata abuzurilor si violentelor,taranii nu aveau nici un mijloc de
aparare=>rascoalele: 1358-Franta ;1381-Anglia
etc.
Populaia oraului era dominat de patricieni, adic marii negustori i
fruntaii corporaiilor. Dintre acetia erau
alei consilierii, care administrau oraul conform intereselor lor. Poporul de
rnd
(mici meteugari i negustori, ucenici, calfe, lucratori) primea salarii mici
pentru munca depusa.
Meteugarii lucrau n ateliere mici, deschise spre strad. Acestea erau
conduse de ctre meter, stpnul
atelierului, care angaja lucrtori i ucenici. Meteugarii care practicau
aceeai meserie se grupau n
anumite cartiere. Meteugarii aparineau, de asemenea, unei bresle
(corporaii). Breasla acorda ajutor
membrilor n caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de
lucru, salariile, preutile i calitarea

mrfurilor.
Negustorii se grupau i ei n asociaii, numite hanse. Cea mai puternic
eraHansa germanic, format de
negustorii din regiunea Mrii Baltice, n secolul al XII-lea.
STATUTUL ROMANILOR DIN TRANSILVANIA
-Nobilimea romneasc din Ardeal, ncetul cu ncetul, s-a maghiarizat,
trecnd la catolicism, sau a cobort n
rndul ranilor, dar n secolul al XVI-lea ea exista nc sub denumirea dat
de maghiari de "nemei". Nobilii
romni, ca i cei maghiari, aveau dreptul de a-i judeca pe ranii supui i de
a merge clare la rzboi. ncepnd
cu secolul al XIV-lea, nobilimea romneasc din Ardeal a nceput s decad.
Cauza dispariiei ei a costat n
primul rnd n religia ortodox a romnilor. Regalitatea maghiar nu
recunotea titlul de nobil dect catolicilor,
iar ceilali erau redui la starea de iobagie.
-la inceputul stapanirii maghiare,nobilimea din Transilvania se bucura si ea de
oarecare privilegii,dar aceste
drepturi nu erau scrise pentru ca nu proveneau de la regii unguri ci erau legi
mai vechi decat stapanirea
maghiara=>drepturile taranilor au fost incalcate acestia devenind
serbi,iobagi sau jeleri.\
Prin dreptul romnilor, populaia romneasc avea privilegiul de a-i alege
conductorii - cnejii de sat sau
de vale i voievozii de sate[9]. Acetia i reprezentau n faa stpnirii.
Romnii aveau dreptul de a-i
alege judectorii i de a strnge birul printr-unul dintre ai lor. La nivel local,
instituiile
romneti autonome administrau, mpreau dreptatea, vegheau la plata
drilor, dar adresau plngerile lor ctre
voievod sau chiar ctre rege.

Romnii din Transilvania au fost sub mai multe administraii. Administraia

regalitii maghiare, de la nceptul
secolului al XII-lea. Pn n 1176, regalitatea magiar a ncercat s i impun
propriul sistem de guvernare n
Transilvania, principatul , dar nu a reuit. Ca atare, n 1176, la conducerea
Transilvaniei se instaleaz un voievod
(specific romnilor), voievodul Leustachiu (Leustachius).
Din 1544, Transilvania devine principat autonom n cadrul Imperiului
Otoman. Urmeaz o perioad n care
conducerea intern a Transilvaniei va avea fluctuaii mari, culminnd cu
Unirea din 1600, reuit de domnitorul
romn Mihai Viteazul. Aceast unire nu a rezistat ns numai un an.Iar
Dup ce de-al doilea asediu otoman al Vienei, respins de forele combinate
austriece-polone, Imperiul Otoman va
intra n perioada de decdere a sa, culminnd cu transformarea lui n
republic, dup Primul Rzboi Mondial.
Astfel, n Europa se accentua domnia unui nou imperiu, Imperiul Habsburgic.
Expansiunea acestuia a ajuns n
1699, la porile Transilvaniei. Drept rezultat, Transilvania i-a schimbat nc o
dat crmuitorii,
devenind principat n cadrul Imperiului Habsburgic