Sunteți pe pagina 1din 39

Hemofilia

Motto:
Vita de vie poarta trei struguri: primul aduce
placerea, al doilea betia iar al treilea crima

Adesea, bolile genetice afecteaza familiile


celor care sufera de ele; rareori se intampla
ca o afectiune genetica sa prezinte impact
asupra altor membri ai societatii. Cu toate
acestea, se considera ca o data in istorie
acest lucru s-a petrecut si anume, in Rusia,
cand mostenitorul tronului s-a nascut cu
hemofilie (boala regala).

inca din antichitate se povestea despre predispozitia


baietilor din anumite familii pentru episoade de
sangerare grave, uneori chiar fatale.
De pilda, in sec. II inainte de Hristos, invatatul
talmudic Rabbi Simon ben Gamaliel din Ierusalim a
acceptat scutirea de circumcizie a fiilor mamelor care
mai avusesera inainte doi baieti care decedasera din
motive de sangerare excesiva. De asemenea, in
sec.XII, medicul arab Albucasis a scris despre o familie
ai carei fii au murit din cauza sangerarii crescute desi
aveau doar rani minore.

Hemofilia se manifesta prin hemoragii


puternice la cele mai mici traumatisme
datorate absentei unui factor de
coagulare , ca urmare a mutatiei genice.
Este o afectiune X - linkata recesiva
Denumirea de "hemofilie" apare pentru
prima data in 1828 in scrierile lui Hopff,
de la Universitatea din Zurich. In 1893, in
laborator, se demonstreaza existenta
unor defecte de coagulare.

Abia in 1937, doctorii de la Harvard


Patek si Taylor au identificat factorul
VIII si l-au denumit factorul
antihemofilic. In 1950 au aparut si
determinarile biologice, desi relatia
dintre factorul VIII si factorul von
Willebrand inca nu era cunoscuta.

Factorul von Willebrand este o proteina din sange


importanta pentru functionarea normala a
trombocitelor, care circula atasat de factorul VIII si pe
care se presupune ca il stabilizeaza si il aduce la locul
sangerarii (fiind carausul factorului VIII).
In 1960 factorii de coagulare sunt identificati si
denumiti, iar in 1964 apare un articol in revista
"Nature" in care procesul coagularii este detaliat
descris. Interactiunile dintre factorii coagularii au dus
la aparitia denumirii generice a procesului drept
"cascada coagularii".

Astazi se stie ca hemofilia este o


boala genetica, o boala care
apare deoarece anumite gene, cu
rol specific nu functioneaza
adecvat.
. Exista peste 50 000 de gene
care determina complexitatea si
unitatea organismului uman
Genele se mostenesc de la ambii

Fiecare celula contine cate 46 de


cromozomi, aranjati in cate 23 de
perechi in Cromozomi
23 de cromozomi este mostenit de la
mama, iar celalalt conglomerat de 23 de
cromozomi de la tata. O pereche dintre
acesti cromozomi determina sexul.
Femeile au doi cromozomi X, in timp ce
barbatii au un cromozom X si unul Y.

uneori, la nivelul genelor exista o serie de


probleme sau disfunctionalitati care se
manifesta prin diferite boli. Bolile
genetice sunUt determinate de mutatii la
nivelul genelor, care pot aparea oricand
pe parcursul vietii. In cazul hemofiliei
mutatia este la nivelul unei singure gene,
care fie este alterata, fie nu exista.

bolile heterozomale sunt determinate de gene aflate pe


heterozomi. Aceste boli pot s se manifeste la un singur
sex sau la ambele, dar n grade diferite. De exemplu, dac
o boal este determinat de o gen aflat pe cromozomul
Y, aceast boal apare i este transmis doar la indivizii de
sex masculin, deoarece acetia sunt singuri care prezint
cromozomul Y; dar dac o boal este determinat de o
gen aflat pe cromozomul X, aceasta va fi transmis att
urmailor de sex masculin, ct i celor de sex feminin, dar
se va manifesta n mod diferit la cele dou sexe, deoarece
masculii au un singur cromozom X, n timp ce femelele au
doi cromozomi X.

Boala X-linkata - Genele


responsabile de producerea
factorilor de coagulare VIII si IX
se afla pe cromozomul X. De
aceea frecvent hemofilia se
defineste prin boala genetica Xlinkata

Hemofilia este o boala X-linkata si este mult mai


frecventa la barbati deoarece barbatii au doar un
singur cromozom X.
Hemofilia este rezultatul unei mutatii genetice pe
unul dintre cromozomii X. Mamele contribuie
intotdeauna cu un cromozom X la mostenirea
genetica a copiilor lor. Astfel, avand expresie genetica
pe unul dintre cromozomii X materni, hemofilia poate
trece la copii. Nu trebuie exclusa nici transmiterea
bolii de la tata sau manifestarea afectiunii la mama.

Ca sa vedem insa care este riscul


transmiterii hemofiliei la copii, sa
luam pe rand cele cinci combinatii
posibile care sa reflecte prezenta
bolii la nivel parental. Conventional,
notam cromozomul X pe care se afla
mutatia genetica corespunzatoare
hemofiliei cu Xh.

Boala se manifest direct la brbat care are


doar un singur cromozom X (al 2-lea
cromozom sexual fiind cromozomul Y).

1. mama neafectata XX
tatal cu hemofilie XhY

mama neafectata XX

tatal cu hemofilie XhY

__________________________________

XXh

|
XXh

Fiice purtatoare

|
XY

|
XY

Baietii neafectati

In acest caz, orice sarcina are probabilitatea de 50% de a


transmite afectiunea copiilor de sex feminin (fiicele vor fi
purtatoare) si o probabilitate de 50% de a avea copii de sex
masculin neafectati.

2. mama purtatoare XhX


tatal neafectat XY

mama purtatoare XhX

___________________________________________

XhX

tatal neafectat XY

|
XX

|
XhY

|
XY

Purtatoare Fiica neafectata Baiat cu hemofilie Baiat neafectat

Fiecare sarcina are 25% probabilitate de a avea un


copil de sex feminin afectat (purtatoare), 25%
probabilitate de a avea un copil de sex feminin
neafectat, 25% probabilitate de a avea un copil de

3. mama purtatoare XhX


tatal cu hemofilie XhY
mama purtatoare XhX

tatal cu hemofilie XhY

_______________________________________________

XhXh

XhX

XhY

|
XY

Fetita cu hemofilie Purtatoare Baiat cu hemofilie Baiat neafectat

Fiecare sarcina va avea 25% probabilitatea de a avea un


copil de sex feminin care sa dezvolte boala, 25%
probabilitate de aa vaea un copipl de sex feminin afectat
(purtatoare), 25% probabilitatea de a avea un copil de sex
masculin afectat si 25% probabilitatea de a avea un copil
de sex masculin neafectat.

4. mama cu hemofilie XhXh


tatal cu hemofilie XhY
mama cu hemofilie XhXh tatal cu hemofilie XhY
____________________________________

XhXh

|
XhXh

Fiice afectate

|
XhY

|
XhY

Baietii afectati

In cazul cel mai nefericit caz posibil, orice


sarcina va avea riscul de a transmite boala
copiilor si fiecare dintre acestia sa manifeste
boala.

5. mama cu hemofilie XhXh


tatal neafectat XY
mama cu hemofilie XhXh tatal neafectat XY
_________________________________

XhX

XhX

XhY

Fiice purtatoare

|
XhY

Baietii afectati

In acest caz, exista 50% probabilitatea de a avea


copii de sex feminin care sa transmita boala (fiice
purtatoare) si 50% de a avea copii de sex
masculin afectati.

Concluzii:
- aproape toti pacientii afectati sunt de sex masculin
- la barbati hemofilia poate sa reprezinte o mutatie mai
noua
- un barbat afectat nu transmite niciodata boala copiilor
sai de sex masculin
- toti copii de sex feminin ai unui tata cu hemofilie vor fi
purtatori, in cazul in care mama nu este purtatoare sau nu
manifesta hemofilia
- daca mama este purtatoare, afectiunea va fi transmisa
in 50% de cazuri fiilor einici o fiica ai unei mame purtatoare (cu
tatal neafectat) nu va manifesta afectiunea, dar probabilitatea
de a fi purtatoare este de 50%

Tipuri de hemofilie
Se diferentiaza hemofilia de tip A
( forma severa , cu deficit al
Factorului VIII al coagularii) si
hemofilia de tip B ( forma usoara,
cu deficit al Factorului IX al
coagularii).

Si grade de severitate care stabileste in


functie de cantitatea de factor al coagularii
produsa
- forma usoara: Cantitatea de factor VIII si IX este de 5%
din normal sau mai mult. Aceasta forma poate sa nu fie
diagnosticata decat dupa un traumatism sau o interventie
chirurgicala majora care determina o sangerare masiva
- forma moderata: Cantitatea de factor VIII sau IX este
intre 1-5% fata de normal. Sangerarea apare in urma unei
luxatii sau entorse
- forma severa: Cantitatea de factor VIII sau IX este mai
mica de 1% fata de normal. Sangerarea apare o data sau
de mai multe ori pe saptamana fara nici un motiv aparent
(spontan).

Procentul de factor de coagulare


ramane aproximativ la fel pe toata
durata vietii. Totii membrii aceleasi
familii cu hemofilie vor avea forme
similare.

Cauze
Hemofiliile A si B sunt cauzate de un defect mostenit
al unei perechi de cromozomi. Hemofilia este o boala
genetica transmisa X-linkat. Este numita astfel
pentru ca defectul este situat pe cromozomul X.
Tatii transmit gena defecta la fiice nu si la fii, iar
mamele sunt purtatoare.
Hemofilia apare aproape intotdeauna la baieti. Baietii
fac boala prin mostenirea genei defecte de la mama.
La fete, apare foarte rar, intrucat ele necesita
mostenirea genei defecte de la ambii parinti

Defectul genetic afecteaza cantitatea factorului coagularii


si functia acestuia. Cu cat exista o cantitate mai mare de
factor anormal al coagularii, cu atat este mai severa
hemofilia.
Desi hemofilia este o boala genetica, aproape o treime din
populatia cu hemofilie nu are istoric familial de boala. In
aceste cazuri, hemofilia apare spontan, in momentul in
care un cromozom normal dezvolta o anomalie (mutatie)
care afecteaza gena ce determina productia de factori ai
coagularii. Un copil nascut cu o astfel de mutatie poate
prezenta boala sau poate fi purtator sanatos. Doar femeile
sunt purtatoare.

Simptome
Simptomele bolii sunt observate in timpul copilariei.
Persoanele cu forme minore de boala, pot sa nu prezinte
simptome pana tarziu in timpul vietii. Desi exista mai
multe tipuri de hemofilie, simptomele sunt aceleasi.
Exista semne care pot fi observate la scurt timp dupa
nastere:
- sangerare intramusculara, rezultand un hematom
profund dupa administrarea vitaminei K de rutina
- sangerarea prelungita dupa circumcizie la baieti
- in cazuri rare, sangerare prelungita dupa taierea
cordonului ombilical.

Alte simptome ale hemofiliei includ:


- sangerare intraarticulara sau intramusculara
care cauzeaza dureri si edeme
- sangerare anormala dupa o accidentare sau
o interventie chirurgicala
- echimoze (invinetiri) usor aparute
- epistaxis (sangerare pe nas) frecvent
- hematurie (sange in urina)
- sangerare dupa o interventie stomatologica

Simptomele hemartrozei (sangerari


in interiorul articulatiilor) sunt
:
- caldura locala si prurit (mancarime) in articulatii la
debutul hemartrozei. Aceasta se numeste aura. Daca
sangerarea nu se trateaza, disconfortul minor poate sa
progreseze catre o durere majora
- edem si inflamatie a articulatiei, cauzate de episoade
frecvente de sangerare. Daca aceste episoade continua
pot duce la durere cronica si distructie articulara
- ezitarea miscarii bratului sau piciorului intr-o
articulatie afectata ce poate fi observata la primii pasi
ai sugarului

Simptomele cauzate de catre sangerarile


intramusculare sunt:
- echimoza
- edem
-rigiditate musculara
- sensibilitate
- durere, mai ales cand sunt afectate grupele musculare
mari
Uneori sangerarea intramusculara la nivelul anumitor
grupe musculare (la nivelul antebratului si coapsei sau
gambei) exercita o presiune suficient de mare pentru a
comprima artere si nervi, cauzand complicatii numite
sindrom de compartiment.

Simptomele sindromului de compartiment sunt:

- edem si parestezii
- durere severa la mers
- incapacitatea miscarii extremitatilor
(paralizie). Sindromul de compartiment este o
urgenta medicala care necesita un tratament
rapid, pentru a preveni distrugeri permanente
musculare, osoase sau ale altor tesuturi. slabiciunea si paloarea extremitatilor

Mecanism fiziopatogenetic
In hemofilie, sangele nu se
coaguleaza eficient. Odata ce
incepe sangerarea, aceasta se
opreste mult mai greu decat la o
persoana fara probleme de
coagulare. Un episod de
sangerare, de obicei, debuteaza
dupa un traumatism.

Coagularea sanguina este procesul prin care o sangerare


este oprita. Acest proces presupune participarea a mai
mult de 20 de proteine plasmatice diferite, printre care
si substantele numite factori ai coagularii. (Plasma este
portiunea lichida a sangelui, care contine nutrienti,
saruri dizolvate, proteine, hormoni, factori de coagulare,
gaze).
Sangerarea determina un efect biologic de tip domino, in care
procesul se desfasoara intr-o secventialitate bine stabilita.
Activarea secventiala a factorilor de coagulare se numeste
cascada coagularii. Sunt 13 factori ai coagularii, care se noteaza
cu litera F si care se numeroteaza in sistem roman (FI, FII, FIII
etc).

Factorii plasmatici ai coagularii, trombocitele, ionii de


calciu si alte substante eliberate in mod reactiv de
tesuturile afectate actioneza impreuna si formeaza
cheagul de fibrina. Acest cheag se poate asemana cu o
plasa cu rolul de a intari zona afectata. Odata ce
trombocitele se strang in ochiurile acestei plase,
cheagul devine stabil si sangerarea se opreste.
Cand insa anumiti factori ai coagularii sunt absenti sau
in cantitate redusa, coagularea este afectata si
perioada necesara formarii cheagului stabil creste,
crescand implicit si timpul necesar opririi sangerarii.

Stiati ca?
Cea mai faimoasa femeie care a transmis hemofilia
fiilor ei a fost Regina Victoria a Marii Britanii.Se
mentioneaza ca tatal ei, Edward, duce de Kent, nu
fusese hemofilic si nici mama ei nu a fost
purtatoare.
Intrucat la nasterea Reginei tatal ei avea 52 ani se
considera ca gena mutanta a Factorului VIII din
cromozomul X trebuie sa fi fost rezultatul unei
mutatii spontane. Tatii de varsta inaintata produc
spermatozoizi ce contin mutatii cu frecventa
crescuta.

Fiicele Reginei Victoria , Beatrice si Alice


au adus , prin mariaj, hemofilia in
familiile regale europene. Beatrice s-a
casatorit cu printul Henry de Hesse si a
dat nastere la doi fii hemofilici, un fiu
normal si o fiica purtatoare, Eugenie.
Fiica lor s-a casatorit cu regele Alfonso al
Spaniei, ,,exportand ,, boala in familia
regala spaniola.

Alice s-a casatorit cu Louis, duce


de Hesse si au avut impruna
sase copii: un fiu hemofilic, doua
fiice purtatoare si trei fiice
nepurtatoare. Fiica lor, Irene, s-a
casatorit cu printul Henry al
Prusiei si a adus boala astfel in
familia regala prusaca.

Alix, fiica lui Alice s-a casatorit cu Tarul


Nicolae al II - lea al Rusiei in anul 1894 si a
devenit Imparateasa Alexandra Feodorovna
care l-a nascut pe Alexei (1904).Cuplul a mai
avut patru fiice.
Intrucat Alexei a avut hemofilie, Alexandra a
apelat la preotul siberian : Grigori Efimovici
Rasputin.
Acesta a reusit sa-l trateze pe Alexei folosind
o combinatie de medicamente si hipnoza.

HEMOFILIA: o tulburare
sanguina grava, insa nu o
fatalitate

S-ar putea să vă placă și