omedi spei literr genului epi in versuri su in proz in re se
imbin tegori esteti omiului si drmtiului u un onflit puterni e delnsez situtii nesteptte, finlul fiind de regul feriit. omiul o tegorie esteti vnd efete rsul, delnst de ontrstul/nepotrivire dintre prent si esent, pretentii si relitte, steptri si rezultte. omedi de situtii (de intrig) Intmplri derulte intr-un ritm lert u rsturnri bruste de situtie si u rezolvri nesteptte. omiul de situtie Rsturnre spetulos de situtii, prin prezent inurturilor, onfuziilor. omedi de morvuri Prezint u sop morliztor, defete umne (morle) su morvuri soile. omiul de morvuri Evo modul de vit l unei epoi, tbieturile unor fmilii, snobismul, inultur, erele unor personje, re pretind prtenent l o ls superior soiettii. omedi de rtere u ent pe ltur psihologi personjelor, inftisnd dese rtere (vrul, orgoliosul, nivul, et.) omiul de rtere Shitez tipuri umne vrul, nli, fmilistul, re sunt vizibile prin ptim e-i stpneste. omiul de limbj
Se refer l modul de expunere l personjelor, demonstrnd inultur prin
folosire gresit unor termeni, tutologi, tiurle verble, truismele, onstrutiile prolixe. omiul de nume Frfuridi si Brnzovenesu, uplu rgiles l rui nume re sugestii ulinre. tiune este plst in tele 1 si 2, in ntimer lui Stefn Tiptesu, tul l treile in sl e mre Primriei, ir ultimul t in grdin lui Zhri Trhnhe. tul 1 (expozitiune) prezint personjele Stefn Tiptesu si Pristnd, re ites zirul lui Ne tvenu Rnetul rptilor si numr stegurile. Venire lui Trhnhe u veste detinerii srisorii de mor de tre dversrul politi delnsez onflitul drmti prinipl si onstituie intrig omediei. onvingere sotului inselt srisore este o plstogrfie si temere estui Zoe r pute fl de mhiverlul lui tvenu sunt de un omi svuros. Nivitte (prent su rel) lui Zhri Trhnhe, re tionez impulsiv si ontrditoriu pentru smulge srisore sntjistului. tul 2 prezint in prim sen o lt numrtore: voturilor, dr u o zi ininte legerilor. Se delnsez onflitul seundr reprezentt de grupul Frfuridi-Brnzovenesu, re se teme de trdre prefetului. D Tiptesu ii eruse lui Pristnd restre lui tvenu si perheziti louintei pentru gsi srisore, Zoe dimpotriv, ordon eliberre lui si uzez mojloe de onvingere feminine pentru -l determin pe Tiptesu s sustin ndidtur votului din opozitie, in shimbul srisorii. um prefetul nu ept ompromisul politi, Zoe ii promite sntjistului sprijinul su. tul 3 (puntul ulminnt) prezint tiune mutt in sl mre Primriei unde u lo disursurile ndidtilor Frfuridi si tvenu, in drul intrunirii eletorle. Intre timp, Trhnhe gseste o polit flsifit de tvenu pe re intentionez s-o foloses pentru ontr-sntj. poi nunt in sedinte numele ndidtului sustinut de omitet: gmit Dndnhe. Inerre lui tvenu de vorbi in publi despre srisore esuez din uz sndlului ist in sl. In inierre, tvenu pierde plri u srisore, gsit pentru dou or de ettenul turmentt, re o due destintrei.
tul 4 (deznodmntul) due rezolvre onflitului initil pentru
srisore junge ir l Zoe, ir tvenu se supune onditiilor ei. Intervine un lt personj, Dndnhe, re intree prosti si lips de onestitte ndidtilor loli. Propulsre lui politi este uzt de o poveste semntore; si el gsise o srisore ompromittore. Este les si totul se inheie u festivitte ondus de tvenu, unde dversrii se imp. Momentele subietului 1. Expozitiune in slonul lui Tiptesu, prefetul Ghit Pristnd, politistul orsului, disut rtiolul semnt de tvenu in Rnetul rptilor, poi despre spionre dversrilor politii din ser preedent. 2. Intrig sntjre de tre tvenu lsei politie flte l putere prin surprindere unui bilet ompromittor, re r dems dulterul dintre Zoe Trhnhe si Tiptesu. 3. Desfsurre tiunilor desrie pe de o prte eforturile lui Trhnhe de gsi o rm de ontrsntj, pe de lt prte inerrile lui Tiptesu si le Zoei de rept srisore pierdut. 4. Puntul ulminnt inierre din ser primriei, delnst de Pristnd din ordinul lui Tiptesu, in timpul rei tvenu pierde plri in rei ptusel se fl srisore. 5. Deznodmntul in litte de fost posts, ettenul turmentt ii returnez Zoei biletul gsit in plri rtit in inierre. onflitul element esentil in onstruti subietului drmti: onst in onfruntre dintre dou su mi multe personje re u interese su mentlitti diferite supr unei relitti. Se distring dou onflite in omedie. Prinipl intre ele dou prtide politie re isi disput postul de deputt, ei flti l putere sustinndu-l pe Frfuridi, ir opoziti pe tvenu. Seundr in snul prtidului flt l putere, se mnifest temerile de trdre le lui Frfuridi si Brnzovenesu. onflite intre diferite personje, nlizbile in diferite sene: tvenuu si Tiptesu in onfruntre din slonul prefetului, in re tvenu refuz tote funtiile propuse in loul elei de deputt.
omiul de situtie in re modlittile de relizre sunt inurtur,
oinident, ehivoul, evoluti invers si onfuzi. re lo pierdere srisorii in momentele-heie. tvenu si Dndnhe jung nditti prin elesi mijloe. Situtiile in re pre ettenul trmennt pot fi interprette in mi multe feluri. Se refer in speil l personjele Zoe si tvenu, ir Frfuridi si Brnzovenesu tre in tbr ellt, ettenul turmentt due srisore de l unii l ltii, Dndnhe ii onfund pe Tiptesu si Trhnhe. omiul de intentie rt titudine sriitorului ft de evenimente si ft de personje stir vehement, tent morliztore, obietivitte. Totodt, dinolo de omi se sunde trgedi estei lumi. omiul de rter se desfsor stfel: demgogul fiind tvenu, Dndnhe si Frfuridi, femei ohet due l Zoe, primul morez fiind Tiptesu, inornortul (brbtul inselt) il re pe Trhnhe, funtionrul este Pristnd. omiul de nume rt semnifiti numelui fierui personj. Zhri Trhnhe sugerez zhrisel, rterul mlebil, trhnu fiind o o usor de modelt. gmit Dndnhe re un prenume infntil, un fel de diminutiv l fimosului nume gmemnon, ueritorul Troiei. Dndnhe este formt de l dndn (inurtur), ee e se potriveste u rolul su in pies. tvenu re un nume explibil in mi multe feluri: interjeti t, sugernd rterul su demgogi, fie substntivul t (rlig), re rt predispoziti de profit de orie pentru -si reliz mbitiile politie, su hir substntivul tvei (hin u dou fete). Frfuridi si Brnzovenesu u un nume re trimit l domeniul ulinr, dei fr vreo legtur u politi, ei fiind niste impostori, profitori. Pristnt re un nume relevnt pentru fptul slujeste dup interesul personj, pristndu fiind numele unui jo populr, re se dnsez nd s stng, nd l drept. omiul de limbj uprinde greseli de vobulr, inlre regulilor grmtile si tiurile verble, ir modlittile de relizre sunt pronuntrile gresite, etimologie populr (tribuire de sensuri inexistente unor uvinte neunosute), lips de propriette termenilor (folosire lor inoret), ontrditi in termeni, nonsensul, truismele si proxilitte. si exemple vem fmelie, renumertie, ndrisnt. Mnoper insemn luru flsifit.