Sunteți pe pagina 1din 3

Orgnisme modificte genetic

Omul s- reocut dintotdeun de meliorre si


selectionre celor secii, vegetle su nimle, e cre le-
socotit rsunde cel mi bine nevoilor sle de subzistent. Dr
numi in ultimele dou decenii, odt cu formdbilul vnt l
geneticii, el reusit s obtin, rin mniulri secifice, mi inti in
lbortor, oi si e terenurile de cultur, orgnisme cu lte
crcteristici dect cele nturle. ceste sunt denumite OGM,
dic orgnisme genetic modificte.
In teorie, retet obtinerii unui OGM este ct se ote de
siml. Se i o lnt, un niml su un microb, crei i se
grefez un su mi multe gene rtinnd ltei lnte, cre ins
osed cele crcteristici su functii e cre vrem s i le
trnsmitem cobiului. Lucrul este osibil deorece, de l microbi,
trecnd rin vegetle, si n l nimle, tote fiintele vii utilizez
celsi limbj genetic.
In rctic ins, un orgnism trnsgenic nu se obtine
chir t de usor. entru un eene, de ild, sunt necesre cel
utin sse luni de munc. Ir entru o vc su orice lt mmifer, in
functie de ritmul de reroducere nimlului, rocesul ote dur
de l unu l ctiv ni. e de lt rte, tunci cnd se introduce o
gen nou intr-un orgnism, cest se ote rinde oriunde, chir
si l nivelul unei gene cre codific roducere unei roteine vitle
entru resectivul orgnism, cee ce insemn, rctic, rtre
tenttivei. In medie, entru o cr, de ild, e nevoie de
mniulre 500-1000 de embrioni, entru ute ser c se
obtine o singur cr vibil, fr nomlii si totodt urttore
crcterului dorit.
entru multi dintre sustintorii mniulrilor genetice,
medicin de mine v fi cu sigurnt trnsgenic. Fructe-vccin,
bcterii-donte, lte-medicment, tote ceste sunt osibile si
chir e cle s se relizeze. numite roteine umne, recum
insulin (folosit l trtre dibetului) su EO (cre stimulez
roducere de globule rosii), sunt fbricte de e cum de microbi.
Ne utem sdr inchiui c, nu este mult vreme, vor re
chir ferme secilizte in crestere celor nimle modificte
genetic, cre, rin ltele lor, vor oferi in celsi tim si un
medicment (nume sintetizt de resectivul niml).

De mi bine de 15 ni, o echi de cercettori ustrlieni


se inctnez s obtin, rin mniulri genetice, rimul
trndfir lbstru. Ei u reusit s obtin gen resonsbil de
culore lbstr etuniilor, e cre nu veu dect s o
introduc in codul genetic l trndfirului entru obtine rim
flore lbstr. In ciud eforturilor deuse, cercettorii nu u reusit
s culeg trndfirul lbstru si st nu din vin etuniei. st
deorece ei u reusit s grefeze ceesi gen bleu l grofe, ir
vriettile trnsgenice stfel obtinute, un mov si un indigo, u
rimit numele de Moondust (ulbere Lunii) si Moonshdow
(umbr Lunii). Motivul refuzului trndfirului de deveni lbstru
ve s fie gsit l nivelul celulelor etlelor, in interiorul vcuolei.
Secretul culorii oricrei lnte cu flori se fl in miezul
celulei, colo unde se gsesc ntocienii (igmenti resonsbili de
coloritul etlelor). Dintre cei 250 de igmenti recenzti in ntur, l
flori u fost reerti mi les trei: elrgonidin (entru rosu-ornj),
cinidin (entru roz-mgent) si delfinidin (entru bleu-violet).
Combinti in fel si chi, dr si cu lte substnte orgnice din celule,
cesti ntocieni confer etlelor tentele lor roz, ornj, rosu, bleu,
su violet.
Neutnd sintetiz delfinidin, trndfirii, l fel c
grofele su crizntemele, nu sunt niciodt bleu in ntur. De ici
si imosibilitte de obtine, rin incrucisre intre diverse vrietti
su rin mniulre genetic, exemlre de culore lbstr. rin
grefre genei de etunie, secilistii seru s-I confere
trndfirului tocmi cele instrumente moleculre bsolut necesre
sintezei igmentului. De cee u recurs l etunie, cre disune
de enzimele dorite entru roducere delfinidinei si cinidinei, din
combinre lor rezultnd culori cre merg sre violet, trecnd rin
mgent, dr nu si ornj, cci cest lnt nu ote sintetiz
elrgonidin.
In 1987, cercettorii germni u gsit soluti: rin
grefre unei gene de orumb, cre rogrmez enzim necesr
roducerii elrgonidinei, ei u obtinut o etunie rosu-crmizie,
rim lnt cu flore trnsgenic. Se re c de cum ininte
totul v merge de l sine. Nu veu ltcev de fcut dect s
rocedeze l fel si cu trndfirul. Din cte, tenttiv lor s- soldt
cu un esec. Cci lucrul e cre nu-l cunosteu n tunci
delfinidinele sunt forte sensibile l mediul din cre fc rte. Dc
cest e bzic, ele rmn lbstre. Dc ins e re cid, culore

virez sre rosu. Ori, se re c vcuolele trndfirilor (deci chir


locurile de stocre igmentilor ) sunt tt de cide, inct
delfinidinele se inrosesc instntneu.
Cu tote ceste, cercettorii ustrlieni nu se du btuti.
Ei ser c, intr-o bun zi, imosibil flore lbstr v deveni o
relitte, sre delectre iubitorilor de flori din intreg lume.