Cancerul gastric

Cancerul gastric este o neoplazie larg rspndit pe tot Globul, si constituie a

doua cauz de mortalitate prin cancere n ntreaga lume, cu toate c incidena
global este n scdere.rile dezvoltate prezint, n general, o inciden mai redus
a bolii, datorat statusului socio-economic ridicat al populatiei, a unei alimentatii mai
corecte i a unui stil de via mai sntos.
(Clujul Medical 2012 Vol. 85 - nr. 2)

Aproape un milion de noi cazuri de cancer gastric au fost depistate in 2012 (952.000
cazuri, 6,8 % din totalul neoplaziilor). Mai mult de 70% din cazurile de cancer gastric
se intalnesc in tarile slab dezvoltate, astfel incidenta cea mai mare a cancerului se
intalneste in Asia de Est (in special Japonia si China), America Latina, Caribbean, iar
cea mai mica incidenta o intalnim in America de Nord(SUA in special) si Africa.
(http://globocan.iarc.fr/old/FactSheets/cancers/stomach-new.asp)
Declinul incidenei a fost dramatic n SUA, unde a devenit a 14-a cauz de
deces prin cancer, fiind estimate 5 cazuri/100.000 locuitori/an. Japonia prezint cea
mai nalt inciden a acestei afeciuni (de 8 ori mai mare dect n SUA), fapt care a
condus la dezvoltarea unor programe performante de depistare precoce a
cancerului. n Japonia, incidena cancerului gastric este de 100 cazuri/100.000
locuitori/an, urmand China cu o incidenta de 35 cazuri/100.000 locuitori/an.
(Jurnalul de Chirurgie, Iai, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 9341] )
In Romania, cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora
maligna a tractului digestiv, cel mai frecvent fiind intalnit in Banat. In fiecare an, in
Romania sunt depistate in jur de 3.000 de cazuri noi de cancer gastric, cele mai
multe in stadii avansate.
Importanta este si varsta in ceea ce priveste incidenta cancerului gastric, astfel
incidenta maxima este dupa varsta de 60 de ani, sub 45 de ani aparitia sa fiind destul
de rara.Sexul: afectiunea survine mai frecvent la barbati decat la femei, raportul fiind
de 2:1. Rasa neagr pare a fi mai frecvent afectat de cancer gastric, ultimele

statistici sugernd un raport de 60/36 n favoarea populaiei de culoare.

(www.romaniancancerleague.org)

Factori de risc
Etiopatogenic, n dezvoltarea cancerului sunt implicai numeroi factori de
risc cum ar fi: gastrita cronic cu Helicobacter pylori, pacieni cu gastrectomie
parial, factori genetici i factori alimentari (consum crescut de carbohidrate,
consum crescut de alimente conservate prin afumare, srare, sau cu nitrii i consum
sczut de vegetale i fructe ).
(Teleman S, Butcovan D. Patologia tractului gastro-intestinal. In: Morfopatologie
general i special. Editura UNIVERSITAS XXI Iai, 2005, pag 296)
Cel mai important factor de risc n dezvoltarea cancerului gastric este
infectia cu H pylori, acesta fiind recunoscut drept cancerigen de clasa I de ctre
Organizaia Mondial a Sntii. Cu toate c mai mult de 50% din popula ia globului
este infectat cu H pylori, doar 1% -2% dintre persoanele infectate vor dezvolta
cancer gastric n timpul vieii lor. Mai multe studii clinice au evaluat utilitatea eradicrii
H pylori pentru prevenirea cancerului gastric . Studii randomizate la popula iile cu risc
ridicat au sugerat ca eradicarea H pylori este cel mai eficient n subgrupuri de
pacieni n cazul n care leziunile premaligne nu au fost nc dezvoltate.
(Tan P., Yeoh KG. Genetics and Molecular Pathogenesis of Gastric
Adenocarcinoma. Gastroenterology, 2015, Volume 149 (5), Pages 1153-1162)
Fumatul a fost asociat cu un risc de 1,5-2,5 ori mai mare de a dezvolta
cancer gastric, iar acest risc crete cu frecvena i durata fumatului . De asemenea
fumatul a fost identificat ca factor de risc semnificativ pentru alte tipuri de evaluri ale
recidivei i supravieuirii, inclusiv supravieuirea timp de cinci ani fr recidiva (1,46;
P=0,007) i cea general (1,48; P=0,003). Un studiu norvegian prospectiv de
cohorta, cu 69 962 de participani, a artat c riscul absolut de a dezvolta cancer
gastric pe durata vieii a fost 0,776%, la marii fumtori (peste 20 de igri pe zi),
1,511% la persoanele care fumeaz de mult timp (de peste 30 de ani) i de 0,658%
la cele care nu au fumat niciodat.
(Diagnosticul si managementul cancerului gastric. BMJ 2014
http://www.bmj.ro/articles/2014/05/05/diagnosticul-si-managementul-canceruluigastric. [Accesat pe 15.04.2016])
Un alt factor de risc l repezinta consumul de sare i alimente conservate. O
metaanaliza a studiilor de cohort efectuate sub egida World Cancer Research Fund
a artat c fiecare gram de sare consumat zilnic crete riscul relativ de cancer gastric
cu un factor de 1,08 (1,001,17). Un studiu de cohort japonez, cu 2 467 de
participani, a observat o asociere independena ntre aportul de sare i incidena
bolii n spe. Fa de subiecii care au consumat 10 g de sare pe zi, cei care au
folosit peste 16 g de sare zilnic au avut un risc relativ de 2,98 (1,535,82) de a
dezvolta cancer gastric. Corelaia a fost mai strns n prezena infeciei cu H. pylori
sau a gastritei atrofice, sugernd c alterarea mucoasei ca urmare a consumului de
sare accentueaz riscul de infecie persistent cu respectiva bacterie.
(Diagnosticul si managementul cancerului gastric. BMJ 2014
http://www.bmj.ro/articles/2014/05/05/diagnosticul-si-managementul-canceruluigastric.
[Accesat pe 15.04.2016])

n afar de ageni de mediu, patogeneza cancerul gastric implica i factori

genetici. Unul dintre factorii genetici implicai n cancerul gastric este reprezentat de
polimorfisme ale genei proinflamatorii interleukina 1- (IL-1 ). Un studiu recent a
raportat c combinaiile de polimorfisme unice de nucleotide (SNP) n gene legate de
imunitate (IL-1 , IL-1RN, TNF i IL-10) a conferit un risc crescut de a dezvolta GC,
dar numai la pacienii infectai cu H pylori.
(Tan P., Yeoh KG. Genetics and Molecular Pathogenesis of Gastric
Adenocarcinoma. Gastroenterology, 2015, Volume 149 (5), Pages 1153-1162)
Cancerul gastric difuz ereditar este un sindrom generat de mutaia genei
CDH1, care codific E-caderina, o protein de adeziune celular dependent de
calciu, implicat n interaciunea dintre celule i n polaritatea celular. Afeciunea
este caracterizat prin debutul precoce (sub 40 de ani) al adenomului gastric difuz,
printr-un mod de transmitere autozomal dominant i o cretere a riscului de cancer
mamar lobular i a celui de cancer de colon n inel cu pecete. Analiza prospectiv a
unei baze de date genetice a artat c mutaia este asociat cu un risc relativ de
67% de cancer gastric, la brbai, i de 83%, la femei.
(Diagnosticul si managementul cancerului gastric. BMJ 2014
http://www.bmj.ro/articles/2014/05/05/diagnosticul-si-managementul-canceruluigastric.
[Accesat pe 15.04.2016])

Metode de preventie
Screeningul pentru depistarea precoce a cancerului gastric se realizeaza
asupra grupului ce prezinta un nivel ridicat al riscului absolut :barbati si femei de 4060 ani, fumatori, cu antecedente de infectie cu H. pylori sau de alte premalignitati,
precum esofagul Barrett.
(http://www.bmj.ro/articles/2014/05/05/diagnosticul-si-managementul-canceruluigastric)
Prima masura este eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori in randul
persoanelor
infectate. Pentru detectarea bacteriei se vor recolta probe de
sange,urina si materii fecale. Dupa care se va testa rezistenta la antibiotic a bacteriei
pentru a impune tratamentul cel mai eficient.
(http://www.iarc.fr/en/research-groups/PRI/current-topics.php)
A doua etapa este endoscopia. In cazul in care se gasesc anumite leziuni la
nivelul mucoasei gastrice, se va realiza biopsia, urmata de un examen histologic al
tesutului prelevat. Pacientilor care sufera de gastrita cronica atrofica,li se recomanda
a face enodoscopia la o perioada de 1-2 ani dupa diagnosticare,chiar daca au fost
tratati pentru infectia cu Helicobacter pylori. Deasemenea, i ntervalul de timp care
este recomandat pentru efectuarea screeningului la persoanele de varsta medie,
astfel incat acesta sa fie descoperit in stadiu incipient, este de 2-3 ani.
Un alt test pentru detectia gastritei cornice atrofice este testul pe pepsinogen
realizat pe o proba de sange. Un nivel sczut de pepsinogen va indica o functionare
scazuta a stomacului, deci o atrofiere a acestuia. Acest examen se va realiza prin
tehnica ELISA, o metoda imunologica.
(https://www.iarc.fr/en/publications/pdfsonline/wrk/wrk8/Helicobacter_pylori_Eradicati
on.pdf)

In cazul in care examenul histologic este pozitiv se va recurge la rezectia

chirurgicala a leziunii, si disectia nodulilor limfatici adiacenti. Totoada, interventia
chirurgicala se va insoti de tratament neoadjuvant (inainte de interventie) sau
adjuvant(dupa interventie) cu chimioterapice.
Dupa tratament, se vor examina pacientii din patru in patru luni in primii trei
ani, apoi anual, fie imagistic, fie endoscopic, in functie de indicatia clinica. Cei cu
recidiva pot beneficia de tratament chirurgical, daca este posibila rezectia completa,
desi cei mai multi pacienti sunt supusi chimioterapiei, dat fiind faptul ca starea lor o
permite.
(http://www.bmj.ro/articles/2014/05/05/diagnosticul-si-managementul-canceruluigastric)

Tratament
Planificarea tratamentului implica o echipa interdisciplinara de profesioniti din
domeniul medical.De obicei acest lucru presupune reuniunea a diferii
specialiti(medic oncolog, specialist in chirurgie oncologica, un specialist in
radioterapie, gastroenterolog), numita comisie oncologica de analiza. In aceasta
ntlnire va fi discutat planul de tratament.
(Waddell T., Verheij M., Allum W., Cunningham D., Cervantes A., Arnold D., Gastric
cancer: ESMOESSOESTRO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment
and follow-up. Annals of Oncology, 2013, Volume 24 (6), Pages 57-63)
Ca prim pas, ei vor stabili daca boala este operabila (rezecabila), ceea ce
nseamn ca este posibila eliminarea completa a tumorii printr-o intervenie
chirurgicala, sau inoperabila (nerezonabil) ceea ce nseamn ca eliminarea tumorii
nu este posibila. Nu exist nicio linie de demarcaie clara intre rezecabil si
nerezecabil in ceea ce privete stadiul TNM al cancerului, dar stadiile timpurii de
cancer au anse mari sa fie rezecabile.
(Waddell T., Verheij M., Allum W., Cunningham D., Cervantes A., Arnold D., Gastric
cancer: ESMOESSOESTRO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment
and follow-up. Annals of Oncology, 2013, Volume 24 (6), Pages 57-63)
Intervenia chirurgicala este singurul tratament care se efectueaz cu scopul
de a vindeca boala. Daca acest lucru nu este posibil, celelalte tratamente sunt
administrate cu scopul ameliorrii simptomelor si prelungirii duratei de viaa a
pacientului.
(Waddell T., Verheij M., Allum W., Cunningham D., Cervantes A., Arnold D., Gastric
cancer: ESMOESSOESTRO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment
and follow-up. Annals of Oncology, 2013, Volume 24 (6), Pages 57-63)
Sunt disponibile diferite tipuri de tratamente pentru pacien ii cu cancer gastric.
Unele tratamente sunt standard (intervenie chirurgicala, chimioterapia, terapie cu
radiaii, chimioradiatie si terapie intit), iar unele sunt testate in studiile clinice. Un
studiu clinic de tratament este un studiu de cercetare menit sa ajute la mbuntirea
tratamentelor actuale sau de a obine informa ii cu privire la noi tratamente pentru
pacieni cu cancer.
(Tratamentul cancerului gastric.
Available or: http://www.cancer.gov/types/stomach/patient/stomach-treatment-pdq
[Accesat pe 25.04.2016])
Intervenia chirurgical
In timpul unei intervenii chirurgicale, medicul chirurg va elimina tumora cu o
parte din stomac sau ntreg stomacul. Cantitatea de esut ce urmeaz a fi nlturat
depinde de stadiul cancerului. Este important sa se ndeprteze tumora mpreun cu

o margine de esut sntos de la nivelul stomacului si ganglionii limfatici din

apropiere de stomac.
(Waddell T., Verheij M., Allum W., Cunningham D., Cervantes A., Arnold D., Gastric
cancer: ESMOESSOESTRO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment
and follow-up. Annals of Oncology, 2013, Volume 24 (6), Pages 57-63)
Rezecia endoscopic poate fi folosita ca o alternativ in chirurgie pentru
tumorile in stadiu incipient, dac acestea sunt bine diferen iate ( 2 cm), limitate la
mucoas i neulcerate. Abordri minim invazive pentru rezec iile gastrice sunt
folosite din ce n ce des, dei este important s se asigure acela i rezultate
oncologice care pot fi atinse prin chirurgia clasica.
(Lordick F., Allum W., Carneiro F., Mitry E., Tabernero J., Tan P., Cutsem EV., Velde
C., Cervantes A., Unmet needs and challenges in gastric cancer: The way forward.
Cancer Treatment Reviews, 2014, Volume 40 (6), Pages 692-700).
Chimioterapia
Tratamentul standard pentru GC avansat este chimioterapia, deoarece acesta
ofer un beneficiu de supravieuire i o calitate mai bun a vie ii n compara ie cu
cele mai bune ngrijiri de susinere (BSC).In prezent in cancerul gastric sunt utilizate
cinci clase de ageni citotoxici (fluorpirimidine, platinums, taxani, inhibitori ai
topoizomerazei i antracicline), dei combina ia optim nu este bine definit. Cu
toate acestea, alegerea unui regim adecvat trebuie s ia n considerare comorbidit i,
starea de performan (PS) si funcia organica, scopul principal al tratamentului fiind
paleativ.
(Lordick F., Allum W., Carneiro F., Mitry E., Tabernero J., Tan P., Cutsem EV.,
Velde C., Cervantes A., Unmet needs and challenges in gastric cancer: The way
forward. Cancer Treatment Reviews, 2014, Volume 40 (6), Pages 692-700).
Terapie cu radiaii
Terapia de radiaie este un tratament pentru cancer care folosete raze X cu
energie mare sau alte tipuri de radiaii pentru a distruge celulele canceroase sau
pentru a mpiedica creterea lor. Exista doua tipuri de radioterapie: radioterapia
externa utilizeaz un aparat in afara corpului pentru a trimite radiaii ctre cancer si
radioterapia interna care utilizeaz substane radioactive sigilate in ace, catetere care
sunt plasate direct in sau in apropierea cancerului. Modul n care este administrata
radioterapia depinde de tipul i stadiul de cancerului care trebuie tratat.
(Tratamentul cancerului gastric.
Available or: http://www.cancer.gov/types/stomach/patient/stomach-treatment-pdq
[Accesat pe 25.04.2016])
Chemoradiatia
Chemoradiatia combina chimioterapia si radioterapia pentru a cre te efectele
ambelor. Chemoradiatia este un tratament adjuvant dat dup o interven ie
chirurgical, pentru a reduce riscul de recidiva.
(Tratamentul cancerului gastric.
Available or: http://www.cancer.gov/types/stomach/patient/stomach-treatment-pdq
[Accesat pe 25.04.2016])
Terapiile intite
Terapiile intite sunt medicamente cu aciune intit asupra celulelor
canceroase pentru a inhiba creterea acestora. Singura terapie intit pentru
cancerul de stomac este transtuzumab, un medicament care intete o proteina
numita HER2, prezenta in exces pe suprafaa celulelor canceroase din anumite tipuri
de cancer de stomac.

(Waddell T., Verheij M., Allum W., Cunningham D., Cervantes A., Arnold D., Gastric
cancer: ESMOESSOESTRO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment
and follow-up. Annals of Oncology, 2013, Volume 24 (6), Pages 57-63).