PROGRAMA ANALITICA PENTRU CURSUL DE PREGATIRE

IN VEDEREA AUTORIZARII FOCHISTILOR PENTRU CAZANE DE

APA CALDA CLASA C.
Notiuni de caldura
Caldura este o forma de energie care rezulta prin ardere din energia chimica continuta
in combustibili, este denumit uneori si energie termica sau energie calorica. Cu ajutorul
caldurii apa din cazan se transforma in abur sau in apa fierbinte iar apoi dupa necesitate in
alte forme de energie: mecanica, electrica, de incalzire, etc.
Temperatura este marimea fizica masurabila care caracterizeaza starea (nivelul) de
incalzire a unui corp. Starea de incalzire poate fi apreciata si cu ajutorul simturilor noastre,
aceasta flind insa o apreciere relativa, deoarece in timp ce o persoana spune despre un
calorifer ca este potrivit de fierbinte, asa meat nu putem avea o imagine clara asupra starii de
incalzire a caloriferului.
Caldura specifica (notata cu litera c) a unui corp este cantitatea de caldura necesara
pentru a mart (micsora) temperatura unui kilogram din acel corp cu un grad. Valoarea
caldurii specifice difera de la un corp la altui, prin faptui ca doua corpuri de natura diferita
au nevoie de cantitati de caldura diferite pentru asi mart temperatura cu acelasi numar de
grade sau dandu-le aceeasi cantitate de caldura, fiecare va ajunge la alt nivel de incalzire
(alta temperatura).
Relatia pentru determinarea cantitatii de caldura necesara C pentru incalzirea unui corp
sau cedata de un corp prin racire este urmatoarea:
Q = me (t2 -11), in care:
m = masa corpului, kg;
c = caldura specifica a corpului respectiv, kcal
kg*grad
t1 si t2 - temperatura initiala respectiv finala a corpului C
Unitatea de masura pentru cantitatea de caldura in sistemul international SI este JOULE
(j) sau multiplu acestuia kilojoule (Kj) 1Kj =1000j

Scara Celsius sau scara centigrada (100 grade) cu interval de temperatura delimitat
de starea zero corespunzatoare temperaturii de topire a ghetii la presiunea atmosferica
normal si starea 100 corespunzatoare fierberii apei pure la presiunea atmosferica normala,
impartind acest interval in o suta de parti egale, obtinem un grad Celsius denumit si grad
centigrad.
Scara Kelvin sau scara absoluta de temperatura avand originea la zero absolut careia ii
corespunde in scara Celsius o temperatura de minus 273C. Temperatura masurata in scara
Kelvin se numeste temperatura absoluta; un grad de pe scara Kelvin este egal cu un grad de
pe scara Celsius si poarta denumirea de grad Kelvin (K).
Caldura se transmite in masa unui corp sau de la un corp la altui prin trei moduri:
conductibilitate, convectie si radiatie.

Transmiterea caldurii prin conductibilitate daca incalzim printr-un mijioc oarecare o

bara de metal la unul din capetele sale observam ca, dupa un anumit timp, ea se incalzeste
in totalitate, caldura sa transmis propagat de la capatui Tncalzit in toata masa sa. Acest mod
de transmitere a caldurii se numeste prin conductibilitate. Transmiterea caldurii prin peretii
tevilor fierbatoare, tevile economizatorului sau ale supraincalzitorului intr-un cazan de abur
are loc prin conductibilitate.

Transmiterea prin convectie: orice fluid (gaz sau lichid) cand vine in contact cu un
perete mat cald se incalzeste sau daca nu este mat cald decat peretele se raceste. Aceasta
datorita faptului ca stratui de fluid in contact cu peretele cald se incalzeste si devenind mat
usor se ridica cedand locul stratului mat rece care este mat greu, fenomenul repetandu-se
pana ce toata masa de fluid se incalzeste, o astfel de transfbrmare a caldurii se numeste
transfbrmare prin convectie. Transmiterea de caldura prin convectie se caracterizeaza de
asemenea prin coeficientui de transmitere a (alfa) masurat in Kcal care este de natura
fluidului in contact cu peretele.
Transmiterea de caldura prin convectie joaca un rol fbarte important in schimbul de
caldura dintre gazele arse si suprafetele de incalzire ale cazanului.

Transmiterea prin radiatie : stand m jurul unei sobe incinse sau in fata unui camin cu
foc deschis ne incalzim , ceea ce inseamna ca soba, respectiv caminul, ne-au transmis
caldura. Aceasta se explica prin faptui ca orice corp incalzit transmite n jurul sau, in toate
directiile in linie dreapta raze de caldura care se propaga intocmai ca si lumina. 0 astfel de
transmitere a caldurii se numeste transmitere prin radiatie. in acest mod se transmite caldura
de la flacarile dezvoltate prin arderea combustibililor in focar sau de la stratui incandescent
de combustibil solid catre peretii metalici ai tevilor de cazan, care o absorb in cea mat mare
parte si o transmit apei. Prin teava unui cazan de abur sau de apa fierbinte caldura se
transmite apei din interior, prin toate cele trei moduri descrise mat sus.
Daca se incalzeste apa intr-un vas deschis, la presiune normala (atmosferica) aceasta
isi mareste treptat temperatura iar cand a ajuns la 100C, incepe sa fiarba, trecand din stare
lichida in stare de vapori care se imprastie in spatiul inconjurator. Trecerea aceasta a apei in
stare de vapori se numeste vaporizare, ea poate avea loc in toata masa sa - fierbere sau
numai la suprafata - evaporare.
Vaporizarea se produce in conformitate cu unele legi ale fizicii si anume:
- la o anumita presiune, fiecare lichid fierbe la o temperatura a sa proprie , numita
temperatura de fierbere sau de saturatie , aceasta temperatura ramane neschimbata pe tot
parcursul fierberii, cand si ultima picatura de apa se transforma in vapori, de exemplu la
presiunea atmosferica apa fierbe la 100C , alcoolul la 78C, mercurul la 375C, etc.
- pe tot timpul fierberii temperatura ramane constanta daca presiunea nu se schimba,
caldura primita de apa in tot timpul fierberi, serveste la transformarea integrala a acesteia in
abur. Cantitatea de caldura necesara unui kg de apa pentru a se transforma integral in
vapori, se numeste caldura de vaporizare (notata cu litera r)
- temperatura de fierbere sau de saturatie depinde de presiunea la care se afia lichidul,
ea creste pe masura ce creste presiunea. Aburul aflat la temperatura de saturatie se
numeste abur saturat. Daca aburul saturat contine particule foarte fine de apa se numeste
abur saturat umed, iar daca nu mai contine deloc particule de apa se numeste abur saturat
uscat.
Cantitatea de abur uscat exprimata in kg continuta intr-un kg de abur umed se
numeste titlul aburului. Cantitatea de apa exprimata in kg continuta intr-un kg de aur umed se
numeste umiditatea aburului, care este egala cu 1-X. deci aburul supra incalzit este aburul
rezultat in procesul de crestere a temperaturii aburului saturat uscat, peste temperatura sa de
saturatie, acest proces poarta denumirea de supraincalzirea aburului si are loc in instalatiile
speciale ale cazanului denumite supraincalzitoare.
Cantitatea de caldura continuta intr-un kg de apa sau abur se numeste etalpie sau
continut de caldura, etalpia se noteaza cu i si se masoara in Kcal/kg. Valorile etalpiei apei
sau aburului la diverse presiuni si temperaturi sunt date tabele speciale. Comparativ cu
aburul saturat, un kg abur supraincalzit contine o cantitate mai mare de caldura decat un kg
de abur saturat, la aceeasi presiune. Aceasta proprietate a aburului supra incalzit prezinta

avantajul ca prin aceeasi conducta se poate transporta la consumator o cantitate de caldura

mai mare, atunci cand aburul este supra incalzit. Pe de alta parte, aburul supra incalzit avand
o temperatura mai mare decat cea de saturatie, poate fi transportat la distante foarte mari
fara pericolul de a se condensa, fenomen la care are loc atunci cand temperatura aburului
scade sub cea de saturatie; aceste avantaje fac ca aburul supra incalzit sa fie utilizat pe
scara cat mai larga.
Aburul format intr-un spatiu inchis asa cum este de exemplu tamburul unui cazan,
neputand sa se raspandeasca in mediul inconjurator se aduna spatii deasupra apei din
tambur, exercitand o forta de apasare pe peretii acestuia. Aceasta forta de aparare care este
presiunea, creste continuu, pe masura ce tamburul este incalzit.
Presiunea este o marime fizica egala cu raportui dintre marimea unei forte (F), care
apasa perpendicular si uniform pe o suprafata si aria S a acestei suprafete adica :
P=FS
MATERIALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA CAZANELOR
Materialele folosite in constructia, montarea sau prepararea partilor sub presiune ale
cazanelor de aburi sau de apa fierbinte sunt, in general, otelurile, (carbon sau aliaje) fontele
si intr-o proportie foarte redusa aliajele cuprului, ca de ex bronzul.
Otelurile se folosesc sub forma laminata trasa, forjata, sau tumata in piese, fontele se
folosesc numai sub forma tumata in piese.
Bronzul se foloseste doar la executia unor robinete cu cep sau corpuri indicatoarelor de
nivel ale cazanelor cu presiuni reduse . Conditiile calitative pe care trebuie sa Ie
indeplineasca materiale folosite in conditia cazanelor sant reglementate prin prescriptii
tehnice Cl - Colectia I. S. C. I. R. pentru cazane si ele trebuie respectate de toti acei care
executa, monteaza sau repara cazane de abur sau de apa fierbinte.
Materialele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de producatori; orice
calitate de material trebuie sa fie omologata inainte de a fi folosita in executia cazanelor de
catre o comisie de specialist!, conform instructiilor producatorilor. Tablele de oteluri carbon
sau aliate trebuie sa corespunda in ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea
calitatii, marcarea, livrarea si documentele ce trebuie sa Ie insoteasca, prevederilor din STAS
2883A - 76 si STAS 2883/3 - 76.
In cazul folosirii unor table conform altor norme decat cele indicate aceasta trebuie sa
Ie indeplineasca un minim de conditii tehnice care sunt prevazute in prescriptiile tehnice Colectia I. S. C. I. R. amintite.
Tablele cu grosimea de 15 mm sau mat mare, folosite pentru executia corpului propriuzis al cazanului ( virole, funduri ), placilor tubulare, colectoarelor, etc., trebuie sa fie, in mod
obligatoriu, trebuie controlate cu ultra sunete pentru a se depista defectele interne de natura
stratificarilor, incluziunilor, fisurilor, etc., care produce avarii grave ale elementelor
respective in exploatare.
Tevile trase din otel, carbon sau aliat trebuie sa corespunda in ce priveste conditiile
tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea si documentele prevederilor
din STAS 2881 - 74, STAS 8184-77 si STAS 3478 - 79, cu unele completari prevazute in
prescriptiile tehnice - Colectia I. S. C. I. R. pentru cazane. Folosirea tevilor sudate
longitudinal este conditionata de indeplinirea unor conditii de calitate, cuprinse in aceleasi
conditii de calitate, cuprinse in aceleasi prescriptii amintite. Pentru piesele forjate sau tumate
din oteluri si fonte prescriptiile tehnice precizeaza standardele de conformitate cu care
acestea trebuie executate, de asemenea conditiile suplimentare de calitate sau de utilizare
care trebuie avute in vedere. in acest sens, trebuie amintit, spre exemplu, ca utilizarea fontei
nu este admisa decat pentru tumarea corpului supapelor de siguranta.

Tablele, tevile, etc., amintite mat sus sunt asa numitele materiale de baza: in executia
partilor sub presiune ale cazanelor se mai folosesc si materiale denumite de adaos cum sunt
electrozii si sarma pentru sudare. Aceste materiale de adaos trebuie sa fie astfel alese incat
sa corespunda calitatii materialelor de baza asigurand sudurii proprietati egale cu ale
acestora. Materialele de adaos trebuie sa corespunda conditiilor tehnice conform
prevederilor din STAS 1126 - 7 si STAS 1125/1 ... 16 - 76 si sa fie insotite de certificate de
calitate emise de producator.
Imbinarea elementelor sub presiune ale cazanelor de abur si de apa fierbinte se
realizeaza prin : sudare, mandrinare si nituire; nituirea nu se mai foloseste practic la executia
cazanelor not, ci numai la lucrarile de reparatii ale cazanelor existente in exploatare si care
au fost executate initial prin nituire.
Sudarea este modul de imbinare eel mai sigur si eel mai frecvent folosit in executia,
montarea sau repararea elementelor cazanelor ea poate fi executata prin orice procedeu, cu
arc electric sau cu gaze, manual sau automat. Procedeele de sudare utilizate trebuie sa fie
omologate in prealabil de catre I. S. C. I. R. conform unor reglementari speciale cuprinse in
prescriptiile tehnice CR - 7 Colectia I. S. C. I. R..
Sudorii folositi pentru executarea lucrarilor de sudare trebuie sa fie autorizati de I. S. C.
I. R., in conformitate cu prescriptiile tehnice CR - 9 - Colectia I. S. C. I. R., privind
autorizarea sudorilor.
Dupa ce au fost executate sudurile trebuie sa fie verificate din punct de vedere al
calitatii prin metode distructive si nedistructive. Verificarea prin metode distinctive consta in
executarea unor placi martor de sudura sau probe de sudura, sudata in acelasi timp si in
aceleasi conditii ca si sudurile elementelor respective; din aceste placi sau probe se executa
epruvete care se incearca (la intindere, incovoiere, rezilienta), rezultatele trebuind sa
corespunda cerintelor din prescriptiile tehnice Cl - Colectia I. S. C. I. R. pentru cazane.
Verificarea prin metode nedistructive a sudurilor se efectueaza cu ajutorul radiatiilor
penetrante X sau gamma, prin ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice, etc.,
fiecare
din aceste metode fiind reglementata ca procedura de verificare si conditii de admisibilitate,
prin prescriptii tehnice - Colectia I. S. C. I. R. specifice. Printre defectele periculoase
(neadmise) dintr-o sudura, depistate prin metodele nedistinctive sunt in principal: fisuri,
nepatrunderi, incluziuni de zgura s! altele.
Dupa sudare, pot sa apara deformari si tensiuni interne in materialele sudate,
consecinte inerente ale sudarii cauzate, in principal de: dilatarile inegale ale elementelor cere
se sudeaza, datorita dimensiunilor diferite, repartizarea neuniforma a caldurii in aceste
elemente; transformarile de ordin structural al materialului elementelor care se studiaza etc.
Pentru reducerea si eliminarea deformatiilor si in special a tensiunilor interne, se
procedeaza la tratamentui termic al elementelor sudate, cele mat frecvente metode fiind
nominalizarea si recoacerea completa, etc., felul tratamentului se stabileste prin tehnologia
de executie a sudurii, functie de calitatea materialelor, de procedeui de sudare, etc..
CAZANE DE INCALZIRE (cazane de abur de joasa presiune
si cazane de apa calda)
Cazanul cu abur poate fit definit ca instalatia care produce aburul la presiune mat mare
dec at presiunea atmosferica, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura
recuperata din gazele fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic, sau caldura produsa de
energia electrica.
Pentru a putea nelege principiile de funcionare a cazanelor de apa calda i cele de
abur de joas presiune se vor consulta anexele de la sfarsitul suporului de curs.

Pentru a putea indeplini conditiile functionale aratate cazanul este alcatuit

dint-o serie de elemente componente principale, care, in general, sunt urmatoarele:
- focarul, inclusiv instalatia de ardere, in care are loc arderea combustibilului, cu
degajare a unei mart cantitati de caldura. Focarul este de regula camera paralelipipedica
constituit la exterior captusit cu caramida rosie obisnuita, iar la interior captusit cu caramida
refractara rezistenta la temperatura ridicata. Camera focarului continua cu canalele de gaze,
de asemenea inzidite pentru a aprecia pierderile de caldura spre exterior si a asigura
etanseitatea. La cazanele de tip mat nou focarul este delimitat la peretii membrana care
formeaza suprafata fierbatoare a cazanului, in care caz, la exterior au o izolatie usoara din
satele de vata minerala, protejata printr-un invelis de tabla. La cazanele ignitubulare focarul
este asamblat central, in interior corpului ciclic sub presiune, sub forma uni tub ondulat.
- suprafata de ncalzire formata din elementele tubulare metalice scaldate la exterior de
gazele fierbinti, din focar iar la interior de apa care se transforma in abur; suprafata de
incalzire mat poarta denumirea si de sistemul fierbator, suprafata vaporizatoare sau
suprafata fierbatoare.
- canalele de gaze sunt in continuarea camerei focarului, prin ele circuland inainte de a
fi evacuate la cos, gazele de ardere; in canalele de gaze sunt in regula amplasate unele parti
auxiliare ale cazanului cum sunt: economizorul, supramcalzitorul de abur, si preincalzitorul
de aer.
- cosul prin care gazele arse rezultate din arderea combustibililor in focar, sunt evacuate
in mediu exterior dupa ce, in prealabil, au cedat caldura sistemul flerbator si, dupa caz,
supramcalzitorul de abur, economizatorului si preincalzitorul de aer.
Functionarea unui cazan de abur decurge astfel:
- apa de alimentare este impinsa cu presiune de catre pompa in economizorul unde are
loc preincalzirea sa; din economizor apa trece in tamburul cazanului si de aici este distribuita
in sistemul fierbator unde are loc fierberea si vaporizarea sa. Aburul format este colectat in
spatiul de abur din tambur, de unde trece in supramcalzitorul, iar de aici la consumator.
La cazanele cu debite de aburi mici lipsind economizorul si supramcalzitorul, apa de
alimentare, apa este pompata direct in tambur, iar aburul colectat in acesta este trimis direct
in consumatorului sub forma de abur saturat.
Combustibilul arde in focarul, dezvoltand flacari si gazele de ardere fierbinti care
transmit caldura suprafetelor de vaporizare; aerul necesar arderii este preincalzit in
preincalzitorul de aer, pentru ca arderea sa se desfasoare in conditii cat mat bune. Gazele de
ardere, dupa ce au spalat si cedat caldura lor suprafetele de schimb de caldura, sunt
evacuate in mediul exterior, prin cos.
Cazanele cu debit mici, specifice industriilor alimentare, textila etc., sunt bazate pe alt
principiu constructiv si functional, ele sunt construite, in general, dintr-un cilindru metalic,
prevazut in interior cu un tub focar - neted sau ondulat si cu tevi de fum prin care circula
gazele arse; la exterior, tubul focar si tevile de fum sunt scaldate de apa. De asemenea,
mentionate cazanele recuperatoare, unde suprafetele de schimb de caldura sunt amplasate
in spatii prin care circula gazele fierbinti provenite dint-un proces tehnologic.
Pentru buna functionare, cazanul trebuie echipat cu unele aparate de masura si control,
armaturi si dispozitive de siguranta, instalatii anexe, din care se mentioneaza:
- manometrul este aparatui care indica sub presiunea aburului din cazan; este montat
printr-un racord la spatiul de abur al tamburului;
- indicatorul de nivel al apei este aparatui care indica in orice moment nivelul apei din
tamburul cazanului; este montat pe tambur, doua racorduri, in legatura cu spatiile de apa si
respectiv abur;
- supapa de siguranta este dispozitivul care impiedica cresterea presiunii in cazan peste
valoarea normala, deschizandu-se automat, cand presiunea depaseste valoarea prescrisa si

eliminand in atmosfera surplus de aburi, astfel in cat presiunea sa revina la valoarea

normala de alimentare este dispozitivul prin care se face alimentarea cu apa a cazanului;
acesta inchide automat sub influenta presiunii din cazan, atunci cand alimentarea cu apa a
cazanului inceteaza, impiedicand astfel iesirea apei din cazan.
- robinetui principal de abur este armatura care inchide sau deschide conducta de abur
spre consumator; se monteaza direct pe cazan la cazanele fara incalzitor sau la iesirea din
supraincalzitor la cazanele prevazute cu astfel de instalatii.
- dispozitivele de alimentare cu apa sunt instalatii care servesc la alimentare cu apa a
cazanului; ele sunt de regula antrenate de motoare electrice si aspira apa din rezervoarele
de alimentare cu apa si o refuza in cazan.
Cazanul de apa fierbinte este instalatia care produce apa fierbinte la o presiune
superioara celei atmosferice, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura
recuperata din gazele fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic, sau caldura produsa de
energia electrica.
Caracteristica functionala principala a cazanelor de apa fierbinte este aceea ca
temperatura maxima a apei fierbinti la iesirea din cazan este de 150C, mult inferioara
temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii din cazan ceea ce impiedica fierberea si
vaporizarea apei.
Legat de acest aspect, o importanta deosebita o are asa zisa presiune minima a apei
fierbinti defmita ca presiune minima a apei din cazane de apa fierbinte, masurata dupa
robinetui principal si care corespunde unei temperaturi de saturatie mat mare cu eel putin
20C decat temperatura maxima a apei fierbinti amintim ca aceasta temperatura este de
150C asa cum am aratat mat sus, la care, daca adaugam 20C obtinem 170C, careia
corespunde o presiune minima admisa in functionarea de 8 bar. Functionarea cazanului sub
aceasta presiune este periculoasa, deoarece orice variatie de presiune poate atinge valoarea
cand apa incepe sa fiarba si se transforma in abur.
Cazanele mici de apa fierbinte sunt realizate dupa acelasi principiu, din sectiuni din
tevi asezate paralel si legate la colectoarele de intrare, respectiv iesirea apei; gazele de
ardere urmate in focar parcurg mat multe drumuri, dupa care sunt evacuate la cos. Cazanele
mari de apa fierbinte arzand combustibili gaze sau pacura au, in general, forma unui tub, cu
un singur drum de gaze, ai carui pereti sunt captusiti cu tevi care formeaza o parte din
suprafata de incalzire. Arzatoarele de combustibil, fiecare cu ventilatorul sau de aer, sunt
amplasate la partea inferioara a cazanului. Gazele de ardere formate in focar strabat tunul de
jos in sus, iar mainte de a parasi cazanul prin cosul care inchide tumul la partea inferioara,
spala doua pachete de serpentine de tevi asezate in canalul de gaze.
Suprafetele de incalzire care captusesc focarul sunt de regula formate din pereti
membrana, ceea ce face ca zidaria grea a cazanului sa lipseasca, ea fiind inlocuita cu o
izolatie din saltele de vata de sticia, protejata la exterior dintr-un invelis de tabla. Principiul
de functionare al cazanelor de apa fierbinte este mult mat simplu decat al cazanelor de abur,
apa de alimentare sau apa din retur, este impinsa de pompele de circulatie in suprafetele de
schimb de caldura prin radiatie si prin convectie, pe care Ie strabate direct, o singura data
unde se incalzeste de la gazele fierbinti din focar si iese la consumator.
Combustibilul arde in focar din mai multe arzatoare echipate fiecare cu ventilatorul
propriu pentru aer de ardere.
Cazanele de apa fierbinte care ard combustibilul solid pe gratar ca de exemplu
cazanele de 5 Gcal/h sau 10 Gcal/h, sau sub forma pulverizata ca de exemplu cazanele de
50 Gcal/h sau 100 Gcal/h, sunt construite cu doua drumuri de gaze; in primul drum sunt
amplasate suprafetele de schimb de caldura prin radiate si convectie, iar in cele de al doilea,
suprafetele de schimb de caldura prin convectie sau pachetele preincalzitorului de aer, asa
cum se arata in descrierea acestor cazane facuta la pet. 2.18, 2.19 si 2.20.

in ce priveste echiparea cu armatura cazanele de apa fierbinte, spre deosebire de

cazanele de aburi, nu au indicatoare de nivel, ele trebuie sa fie tot timpul pline cu apa,
situatie care se controleaza printr-un robinet de control.
Clasificarea cazanelor de abur se poate face dupa mai multe criterii si anume:
dupa felul circulatiei cazane cu circulatie naturala si cazane cu circulatie fortata.
Cazanele cu circulatie naturala sunt acelea in care circulatia amestecului apa abur se
realizeaza conform unui fenomen fizic natural, datorita diferentei de greutate specifica
dintre acest amestec si apa rece; amestecul apa abur fund mai usor, cauta sa se
ridice, cedand locul apei reci, care la randul sau incalzindu-se, se creeaza un curent
ascendent - circulatia.
Cazanele cu circulatie fortata sunt acelea m care circulatia amestecului apa abur
se realizeaza in mod fortat cu ajutorul pompei de circulatie.
dupa felul circulatiei focului si apei - ignitubulare la care flacarile si gazele arse
circula prin interiorul tevilor iar apa de exterior si acvatubulare la care apa circula prin
interiorul tevilor si focul la exterior.
dupa modul cum folosesc caldura: cu focarul propriu recuperator si electrice.
Cazanele cu focar propriu produc caldura necesara vaporizarii apei, prin arderea
combustibililor intr-un foe care face parte din cazan. Cazanele recuperatoare folosesc pentru
vaporizarea apoi caldura gazelor fierbinti, rezultate dintr-un proces tehnologic.
dupa cantitatea de apa acumulata sunt cazane cu volum mare de apa si cazane cu volum
mic de apa.
Cazanele cu volum mare de apa sunt construite, in general, din elemente cilindrice
mart, strabatute de tuburi de flacari si tevi de fum prin care circula focul si gazele de ardere si
scaldate la exterior de apa. Volumul mare de apa face ca vaporizarea sa fie mai grea, ceea
ce necesita un timp mai indelungat pentru punerea in functiune. Avand inertie mare, cazanele
fac fata fara pericol, la variatiile de sarcina, elementele tubulare de dimensiuni mari fac
posibila curatirea usoara a depunerilor, fapt pentru care cazanele nu sunt pretentioase in ce
priveste calitatea apei. Cantitatea mare de caldura inmagazinata in cazan datorita volumului
mare de apa, face ca aceste cazane sa fie insa deosebit de periculoase in cazuri de avarii.
Cazanele cu volum mic de apa sunt construite din tevi cu un diametru mic, in care apa
se vaporizeaza usor de aceea punerea lor in functiune dureaza un timp mai scurt si au o
productie specifica mare. Avariile acestor cazane care constau in general din spargeri de
tevi, nu sunt periculoase. Dintre cazanele cu volum mare de apa, se mentioneaza :
- cazanele cu unul, doua sau trei tuburi de flacari; aceste cazane nu se mai gasesc astazi
in exploatare, fiind complet depasite din punct de vedere tehnic.
- cazanele cu tub de flacara si tevi de foe de intoarcere; se gasesc in numar mare in
exploatare, in industriile care necesita debite mici de abur, fiind de tipul MANOTEHNICA
CTF-1 si in special Bloc - abur, in prezent, industria noastra constructoare de masini fabrica
numai cazanul Bloc - abur.
- cazanele cu cutie de foe si tevi de fum, care desi abandonate la un moment dat, au
inceput sa fie tot mai des refolosite, pretandu-se foarte bine la arderea carbunilor inferiori.
Dintre cazanele cu volum mic de apa mentionam:
- cazanele cu tevi de apa cu inclinare mica si camere sectionale de apa cum sunt
cazanele IPROMET de 6,5 tone/h, cazanele Bobcok-Wilcox, etc.
- cazanele de abur de constructie speciala cu circulatie fortata cum sunt cazanul VUIA,
cazanul LA MONT.
In prescriptiile tehnice Cl - Colectia I. S. C. I. R. pentru cazane sunt enumerati
parametrii principali ai cazanelor de aburi si apa frerbinte, de asemenea definirea acestor
parametrii, astfel:

- presiunea nominala - presiunea maxima continua a aburului la iesirea din robinetui

principal de abur, in conditiile debitului nominal de abur si temperaturii nominale.
- presiunea maxima - presiunea cea mat mare admisa in exploatarea cazanului si care
este descrisa pe placa de timbru a cazanului; la cazanele cu tambur aceasta presiune se
considera in tambur, iar cazanele fara tambur, la intrarea in cazan;
- presiunea de calcul - presiunea la care se face calcul de rezistenta al cazanului; ea se
stabileste pomind de la presiunea maxima si tinand seama de presiunea hidrostatica a apei
din elementele cazanului si de pierderile de presiune pe circuitele cazanului;
- presiunea de incercare - presiune la care se incearca cazanul cu apa pentru verificarea
rezistentei si etanseitatii; valoarea presiunii de incercare este stabilita in prescriptiile tehnice
Cl - Colectia I. S. C. I. R. pentru cazane;
- temperatura nominala - temperatura maxima continua a aburului la iesirea din
robinetui principal de abur, in conditiile debitului si presiunii nominale;
- temperatura apei de alimentare - temperatura la intrarea apei de alimentare in
economizoare, iar in lipsa acestuia, la intrarea in tamburul cazanului;
- debitui nominal - debitui maxim continuu de abur pe care trebuie sa asigure cazanul in
conditiile presiunii si temperaturii nominale ale aburului;
- debitui minim - debitui minim continuu de abur pe care trebuie sa-1 asigure cazanul la
presiunea si temperatura nominala ale aburului; de regula, debitui minim este de circa 30%
din debitui nominal al cazanului;
- debitui de varf- debitui maxim de abur, la care se admite sa functioneze cazanul in
interval limitat de timp; este, de regula, mat mare cu 10% de cat debitui nominal;
- temperatura minima a apei fierbinti - temperatura minima cu care apa fierbinte trebuie
sa intre in cazan;
- temperatura maxima a apei fierbinti - temperatura maxima admisa pentru apa,
masurata dupa robinetui principal de apa al cazanului;
- presiunea minima a apei fierbinti - presiunea minima a apei din cazanul de apa
fierbinte, masurata dupa robinetui principal si care corespunde unei temperaturi de saturatie
mat man cu eel putin 20C decat temperatura maxima a apei fierbinti.
PARTI COMPONENTE ALE CAZANELOR
Cazanele cu debit de abur sau apa fierbinte mat mart au impus arderea carbunilor sub
forma de praf, deoarece arderea carbunelui - bulgari pe gratar, ar conduce la dimensionarea
exagerata a acestuia; in plus, arderea carbunelui prafcreeaza posibilitatile:
- arderea sigura si economica a carbunelui de calitate inferioara;
- pomiri si opriri imediate a focului;
- automatizari complete ale cazanului;
Prepararea carbunelui praf din carbuncle bulgari cuprinde trei operatii principale:
sfarmarea, uscarea si macinarea.
Sfarmarea se realizeaza prin intermediul instalatiilor numite concasoare; acestea sunt
de 2 feluri: cu ciocane sau cu valturi. Concasoarele cu ciocane se compun in principal dintr-o
carcasa metalica in care se roteste un arbore pe care sunt fixate ciocanele din otel; cand
arborele se roteste ciocanele lovesc bucatile de carbune pe care Ie sfarma. Concasoarele cu
valturi sunt compuse din dot cilindrii, care se invartesc in sens contrar unul de celalalt,
prinzand intre ei bucatile de carbune pe care Ie sfarama.
Macinarea se realizeaza cu ajutorul morilor de diverse tipuri, care difera intre ele fie
prin solutia constructiva adoptata fie prin viteza de rotatie a partilor lor mobile; cele mat
raspandite tipuri de mori utilizate, sunt cele cu ciocane sau cele cu bile.

Morile cu ciocane fac parte din categoria morilor rapide si dupa particularitatile
constructive si functionale se pot grupa in mori cu ciocane oscilante, mori cu ciocane fixe si
mori ventilator.
Combustibilul lichid folosit pe scara industrial pentru arderea in instalatiile de cazane
este pacura; aceasta este adusa la centrala termica in vagoane cistema speciale, descarcata
in statia de descarcare si inmagazinata in rezervoarele depozit. Din statia de descarcare
depozitate pacura este trimisa in instalatia de alimentare care cuprinde: rezervorul de zi,
instalatia de pompare, filtrele, instalatia de preincalzire si injectoarele de pacura.
Pompele aspira pacura din rezervorul de zi, in care este preincalzita partial pana la
temperatura de 50C-60C si o refuleaza prin filtre in preincalzitor. Filtrele opresc
impuritatile din pacura pentru a nu patrunde la injectoare pe care poate sa Ie infunde; ele
sunt construite dintr-un cilindru metalic, in interiorul caruia se afia, invecinate, doua site
demontabile, prima mat rara, iar cea de a doua mat fma. Sitele trebuie demontate si curatate
periodic de catre personal de exploatare, deoarece infundarea lor poate conduce la stingerea
focului si aprinderea cazanelor; curatirea filtrelor consta in spalarea cu petrol sau motorina si
suflarea lor cu abur. Pentru a nu opri cazanul atunci cand filtrarea se infunda, este prevazuta
o conducta de ocolire a acestora.
Preincalzitorul foloseste la incalzirea pacurii cu ajutorul aburului pana la temperatura
de 80-145C asigurand astfel o buna pulverizare a acesteia. Preincalzitorul este un recipient
schimbator de caldura compus dintr-o manta cilindrica in care circula aburul de incalzire in
interiorul careia se afia un fascicul tubular compus din tevi prinse in doua placi tubulare tevi
prin care circula pacura. Din preincalzitor pacura se indreapta cu presiune spre injectoarele
ale cazanului care o pulverizeaza in focar surplusul flind retumat in rezervorul de zi.
Pentru alimentarea cu gaze naturale a arzatoarelor unui cazan dintr-o centrala
termica, acestea sunt preparate intr-o statie de alimentare. La intrarea n conducta de gaze in
instalatie se monteaza un robinet de inchidere. Gazele tree succesiv prin separatorul de apa
cu sicane care are rol de a elimina apa continuta in gaze, deoarece se stie ca hidrocarburile
in prezenta vaporilor depusi care se depun pe peretii conductelor, marind astfel pierderile de
presiune din aceasta sau obturand chiar conductele respective. Din separatorul de apa,
gazele tree in odorizator, cu ajutorul caruia se introduce in masa gazelor o substanta volatila,
cu miros specific. Dupa cum se stie gazele naturale nu au miros si nici culoare; datorita
acestor insusiri in cazul in care apar scapari de gaze in mediul exterior, ele nu pot fi
identificate in gaze dea lungul taseului. Din filtru sunt retinute impuritatile antrenate in gaze
dea lungul traseului. Din filtru gazele trec succesiv prin reductor de presiune , contorul de
masurarea debitului, clapeta automata i intra in arzatoarele cazanului. Reductorul are rol de
a regia automat presiunea debitului de gaz, astfel incat, indiferent de presiunea dinainte de
reductor sau de debitui de gaz solicitat de arzatoare, dupa reductor sa fie mentionata o
presiune constanta.
Clapeta automata are rolul sa inchida automat curgerea gazelor spre cazan in anumite
situatii predeterminate, evitandu-se astfel posibilitatile de producere a unor avarii grave in
cazan. Astfel, in cazul opririi din functiune a ventilatoarelor de aer, spre exemplu, gazele
combustibile nu trebuie sa mai patrunda in focar, deoarece nemaiavand aer pentru ardere
focul se stinge gazele se acumuleaza in focar si formeaza un amestec exploziv care in
contact cu o sursa de foe produc explozii periculoase. Clapeta automata mai poarta si
denumirea de clapeta de presiune minima, pentru ca ea include automat atunci cand
presiunea gazelor scade sub o anumita valoare prestabila. inchiderea automata a scurgerii
gazelor in conditiile scaderii presiunii sub o valoare minima este necesara deoarece:
scaderea presiunii gazelor sub o anumita valoare, conduce la stingerea flacarilor, gazele
continuand insa sa intre in focar unde se acumuleaza, creeaza amestecuri explozive cu
urmari periculoase.

n unele cazuri se realizeaza o instalatie bloc a statiei de gaze cu cazanul, fapt care
prezinta avantajul ca influentele pe care Ie are functionarea cazanului in cauza asupra
presiunii si debitului de gaze, nu influenteaza aceleasi parametrii ai gazelor si pentru
celelalte cazane din sala.
Prin gospodaria de combustibil a unei centrale termice se intelege totalitatea
mijioacelor necesare transportului si depozitari carbunilor sau pacurii. In cazul centralelor
echipate cu cazane care functioneaza cu astfel de combustibili. Nu se considera gospodarie
de combustibil spatiile de gaze naturale socotite drept instalatii de prelucrare si alimentare cu
combustibili. Carbunele se transporta de regula, cu ajutorul vagoanelor de cale ferata, se
depoziteaza asezandu-se in stive de forme geometrice, regulate, de dimensiuni care sa
asigure alimentarea cazanelor pe timp mai indelungat. Carbunii tinuti timp mai mult in
depozit se degradeaza pierzandu-si din puterea lor calorica, se faramiteaza si se pot autoaprinde.
Pentru reducerea degradarii dar mai ales pentru evitarea auto-aprinderii la depozitarea
carbunilor se iau unele masuri ca de exemplu:
- depozitarea in stive se face separat, dupa natura si sortui carbunilor.
- stivele se fac cat mai compacte, pentru a nu lasa goluri si pentru a impiedica
patrunderea aerului in mteriorul lor.
- carbunii de tending de auto-aprindere se depoziteaza in stive reduse si se consuma
cat mai repede.
In cazul cand este necesara depozitarea carbunilor pentru o perioada lunga de timp,
trebuie luate unele masuri mai costisitoare dar eficace, ca de exemplu acoperirea stivelor cu
un strat de bitum si scopul izolarii de aerul inconjurator.
Inceputurile de auto-aprindere se identifica prin urmarirea temperaturii in interiorul
stivei, periodic, la intervale de cate cinci zile, daca se constata o crestere a temperaturii cu 5
grade sau daca se ajunge la temperatura de 50 de grade, se recomanda efectuarea
controlului zilnic, temperatura maxima admisa este de 60grade. Un alt indiciu al autoaprinderii carbunelui sau degajarea aburului de culoare alba in locurile respective, mirosul
specific de ardere a carbunilor, pete de cenusa rezultate din ardere, topirea zapezii in timp de
iarna.
Daca se constata existenta unui cuib de foc, carbunii din zona respectiva se scot cu grija
din stiva, se depoziteaza pe o platforma intr-un strat subtire si se lasa sa se raceasca dupa
care se dau la consum fara a fi permisa reasezarea lor in stiva. Din depozit carbuncle se
transporta in sala cazanelor cu ajutorul vagonetelor de cale ferata de ecartament ingust, sau
cu ajutorul benzilor transportoare.
Pacura este adusa la central termica in vagoane, cisteme speciale, descarcata in statia
de descarcare si inmagazinata in rezervoare-depozit, amplasate la o oarecare distanta de
sala cazanelor. Statia de descarcare este prevazuta cu racorduri flexibile de abur care se
introduce in vagoanele-cistema in scopul fluidizarii pacurii si posibilitati de descarcare usoara
din aceasta. Pacura fluida se scurge printr-unjgheab comun intr-un rezervor de descarcare,
de unde este aspirata de pompe si trimis in rezervoarele depozit. Rezervoarele-depozit la
randul lor sunt prevazute cu serpentine de incalzire cu abur, pentru a putea fi adusa mat usor
in rezervorul de zi, iar de aici in statia de reincalzire si pompare catre rezervoarele cazanului.

Armturile cazanului

Armaturile cazanului sunt un ansamblu de dispozitive si aparate care se afla sub

presiunea apei sau aburului din cazan si care asigura functionarea normala si fara pericol a
acestuia; armaturile permit alimentarea cu apa cazanului, distribuirea aburului sau a apei
flerbinti la consumator, golirea, inclusiv purjarea cazanului, intreruperea sau stabilirea
legaturii de conductele cazanului, indicarea nivelului apei sau a presiunii din cazan,
descarcarea cazanului la depasirea presiunii normale.
In conformitate cu reglementarile de prescriptiile tehnice colectia I. S. C. I. R. pentru
cazane, orice cazan de abur sau, dupa caz, de apa fierbinte, trebuie prevazut obligatoriu
cu
urmatoarele armaturi:
- armaturi pentru controlul si supravegherea nivelului apei din cazan;
- armaturi pentru supravegherea si limitarea presiunii maxima admise din cazan;
- armaturi pentru alimentarea cu apa cazanului;
- armaturi pentru distribuirea aburului;
- armaturi pentru golirea, purjarea sau aerisirea cazanului.
Fiecare cazan cu abur trebuie sa fie prevazut cel putin cu doua indicatoare de nivel cu
actiune directa, montarea astfel incat sa poata fit supravegheata usor de la locul de munca al
fochistului la cazanele inalte, trebuie sa se monteze 2 indicatoare de nivel cu actiunea
indirecta, cu conditia ca pe tambur se existe eel putin un indicator de nivel cu actiune
directa; aceasta, spre a oferi posibilitatea compararii in orice moment, a indicatiilor celor
doua tipuri de indicatoare.
Armturi pentru controlul i supravegherea nivelului apei din cazan .
Placa indicatoarelor a nivelului minim, robinetele de control, dopurile fuzibile si
semnalizatoarele acustice si optice sunt armaturi pentru controlul si supravegherea nivelului
apei din cazan. Verificarea nivelului apei cu ajutorul robinetelor de control se face
deschizand pe rand robinetele si observand aspectuljetului de fluid care iese prin robinet. in
mod normal, cand nivelul apei se afla intre nivelul minim si maxim, prin robinetui superior
iese abur iar prin eel inferior apa. in cazul contrare, inseamna ca apa a depasit nivelul maxim
respectiv a scazut sub eel minim obligatoriu, ambele situatii nefiind admise in functionarea
fara pericol al cazanului.
Dopurile fuzibile se monteaza obligatoriu la cazanele de abur ignitubulare cu tub de
flacara sau cu foe in partea superioara cea mat inalta a tubului sau a cutiei astfel ca prin
pozitia lor,sa asigure stingerea focului la scurgerea aburului prin ele in cazul ramanerii
cazanului fara apa.
Armturi pentru controlul i supravegherea i limitarea presiunii maxim admise n
cazan
Placa de timbru este armatura obligatorie prin care intreprinderea constructoare
garanteaza parametrii de functionare ai cazanului, ea face parte din armatura pentru
supravegherea si limitarea presiunii din cazan. Forma si datele mscrise pe placa de timbru
trebuie sa respecte prevederile STAS - 3128-80. placa de timbru se fixeaza prin nituri pe o
placa suport, care la randul ei se fixeaza prin sudura de elementui cazanului, astfel meat sa
ramana vizibila si dupa zidirea sau izolarea elementului respectiv. Pe elementul pe care se
fixeaza placa de timbru, in imediata apropiere a acestuia, se vor marca prin poansonare
urmatoarele date:
- denumirea intreprinderii constructoare;
- numarul si anul fabricatiei cazanului.
Manometrele sunt aparate care servesc la masurarea presiunii care se dezvolta intr-un
cazan; ele fac parte din categoria armaturilor pe supravegherea si limitarea presiunii din

cazan. Cadranul manometrului trebuie sa fie suficient de mare, astfel meat cifrele care
marcheaza valoare presiunii sa fie bine vizibile de la locul de supraveghere al fochistului;
marimea cadranului este, de regula, cuprinsa ntre 100-250 mm diametru, functie de
inaltimea cazanului la care sunt montate manometrele.
Scara manometrului va fi astfel aleasa, incat valoarea care indica presiunea
Cazanului sa fie plasata in treimea mijiocia a acesteia. Acest lucru are in vedere faptui ca
manometrul trebuie sa poata masura si o presiune mat mare decat cea maxima in
functionare, ca de ex., presiunea de incercare hidraulica a cazanului efectuata periodic in
timpul exploatarii.
Valoarea presiunii maxima admisa in functionarea cazanului trebuie sa fie marcata vizibil,
cu o linie rosie, pe cadranul manometrului.
Supapele de siguranta sunt dispozitivele cu rolul de a proteja cazanul de abur contra
depasirii presiunii pentru care aceasta a fost dimensionata si garantata de constructorul
cazanului; ele sunt astfel construite, in cat deschide automat la atingerea valorii presiunii
prestabilite evacuand in atmosfera o cantitate de abur, astfel incat presiunea din cazan sa
ramana tot timpul in limite stabilite.
Armaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului sunt: capul de alimentare si regulatorul
automat de alimentare.
Capul de alimentare se compune dintr-un robinet de inchidere cu
ventil sau cu sertar si o clapeta de retinere ambele formand un corp comun. Robinetui cu
ventil sau cu sertar se instaleaza totdeauna spre cazan, pentru a se putea inchide la nevoie
legatura cu cazanul, in caz de defectare a clapetei de retinere sau a conductei de alimentare
cu apa; in timpul functionarii normale robinetui este in permanenta deschis. Robinetui cu
ventil trebuie astfel instalat incat presiunea apei refulata de pompa sa actioneze in sensul
ridicarii ventilului atunci cand tija acestuia sar rupe, pentru evitarea intreruperii alimentarii
cazanului cu apa. Clapeta de retinere se monteaza astfel incat sageata de pe corpul sau sa
fie in sensul de scurgere al apei de alimentare. Ea are un ventil care are rolul sa impiedice
golirea apei de cazan, atunci cand pompa de alimentare inceteaza sa mai functioneze;
presiunea apei din cazan actionand in spatele ventilului il inchide, fixandu-l bine pe scaunul
sau. Din potriva, cand pompa de alimentare cu apa functioneaza, presiunea apei, superioara
celei din cazan, actionand pe fata ventilului il impinge in sus si apa este introdusa in cazan.
Armaturile pentru distribuirea aburului sunt robinetele principale de inchidere, cu sertar
sau cu caracter denumirea robinetelor principale de abur care au rolul de inchidere sau de
deschidere a conductei principale de abur; robinetele principale de inchidere se monteaza pe
tamburul cazanului sau in imediata lui apropiere la cazanele fara supra incalzitor si la iesirea
din supraincalzitorul de aburi, la cazanele cu supraincalzitor.
Robinetele principale de abur se executa din otel tumat, pentru temperaturi ridicate ale
aburului, robinetele se executa, din otel aliat tumat.
Armaturile pentru purjarea cazanului sunt robinetele de purjare si anume: robinetele
cu cep si robinetele automate de purjare. De regula, robinetul cu cep pentru purjare are
montat maintea sa un robinet cu ventil obisnuit care sa permita inchiderea conductei de
purjare, in cazul in care robinetui cu cep s-a nepeni. In multe cazuri, robinetele cu cep sunt
inlocuite cu al doilea robinet cu ventil.
Pe langa intepenirea cepului sau tijei, robinetele cu cep si respectiv cu ventil pot fi
impiedicate sa functioneze normal din cauza bucatilor de piatra care se aseaza ntre scaun si
ventil, fapt care poate conduce la oprirea cazanului din functiune.
0 constructie de armatura care inlatura multe din neajunsurile aratate este robinetui
automat pentru purjarea ; functionarea acestuia, respectiv inchiderea sau deschiderea se
produce automat prin manevrarea, cu piciorul sau cu mana, a unei parghii, care actioneaza
ventilul, ridicand-ul, respectiv coborand-ul pe scaunul sau. Ventilul robinetului poate fi si

robinet pe scaunul sau prin intermediul unei roti de manevra, aceasta facandu-se numai in
scopul de a sfarama depunerii tari asezate pe scaun care impiedica inchiderea lui.
Dimensiunile robinetului de purjare, precum si a conductelor aferente, trebuie sa
permita evacuarea cantitatii de depuneri rezultate din purjarea cazanului sau din elementele
de cazan respective, cand purjarea se face prin mat multe puncte; diametrul conductiei si al
organelor de inchidere nu trebuie sa fie mat mic de 20 mm.
Armaturile pentru golirea cazanului sunt robinetele de golire; ele sunt robinete
obisnuite cu ventil, care se monteaza in partea cea mat dejos a elementelor cazanului si
servesc la golirea de apa a acestora cu ocazia opririi cazanului pentru reparatii, pentru
evitarea inghetarii apei cand cazanul nu functioneaza pe timp de iarna, sau pentru pastrarea
cazanului in conservare uscata, pe timp mat indelungat.
Armaturile pentru aerisirea cazanului sunt robinetele de aerisire; acestea sunt
asemenea de tipul robinetelor obisnuite cu ventil si se monteaza la partea cea mat de sus a
cazanului.
Robinetele de aerisire se deschid la pomirea cazanului in scopul eliminarii totale a
aerului din cazan si se inchid atunci cand prin robinet incepe sa iasa abur, de asemenea
serveste la evacuarea aerului cand cazanul se umple complet cu apa rece pentru efectuarea
periodica incarcarii de presiune a cazanului.
Conducte i armaturi din Centrala Termic .
Conductele sunt un ansamblu de elemente imbinate mtre ele prin sudura, flanse sau
prin piese de legatura si servesc la transportui apei, aburului, combustibilului, spre si dinspre
cazan.
Conductele dintr-o centrala termica sunt echipate cu armaturi normale care servesc la
inchiderea sau deschiderea circulatiei fluidelor respective in conducte si cu armaturi speciale
care modifica parametrii fluidelor, elimina umiditatea din abur, elimina condensatui format
in conducte, etc.
n salile de cazane se monteaza o serie de conducte prin care se transporta fluide
(lichide sau gaze): apa, abur, combustibil lichid sau gazos, purja cazanului, condensatul.
Unele conducte transporta fluide la temperatura mediului nconjurator, iar altele,
conductele termice, transporta fluide la temperaturi ridicate.
La conducte intalnim:
- reazeme sau suporti pentru sustinerea conductelor;
- compensatoare de dilatatie (sau simple coturi, la cele cu temperaturi nu prea
ridicate),pentru a prelua dilatarile si contractarile in timpul incalzirii si racirii.
In plus, conductele termice sunt izolate la exterior pentru a impiedica pierderile de
caldura.
In functie de fluidul transmis, conductele se confectioneaza din fonta, din otel carbon
sau otel aliat si se asambleaza prin filetare, flanse sau sudura.
Culorile conductelor - Pentru a marca vizibil ce fluide circula prin conductele
respective, la conductele din sala de cazane trebuie vopsite la exterior cu culori conform
STAS 8589/1970, fie pe toata lungimea, fie prin benzi circulare cu lungime de circa 150 mm,
la maximum 0,2 m de fiecare mbinare, pe de o parte si de alta a mbinarii si de fiecare parte
a robinetelor si aparatelor montate pe conducte.
Principalele culori conventionale sunt:
- apa: verde;
- abur: cenusiu-argintiu;
- combustibil lichid: maro;
- combustibil gazos: galben inchis;
- aer si gaz necombustibil: albastru deschis;

- amoniac: rosu, cu benzi negre traversate de linii albe, Tnclinate.

Date suplimentare, inclusiv sensul de circulatie, se inscriu pe conducta, pe o eticheta
sau placa fixata pe conducta.
Distribuitorul de abur sau apa fierbinte - este un rezervor cilindric sub presiune,
montat pe unul din peretii laterali ai centralei termice. La el sunt aduse conductele de abur
sau apa fierbinte de la fiecare cazan si de la el pleaca conductele de abur sau apa fierbinte
spre consumatori, fiecare conducta avand eticheta cu consumatorul pe care l deserveste si
sageata cu sensul de circulatie.
Distribuitorul de abur este echipat cu manometru., iar eel de apa calda, apa fierbinte
sau abur suprancalzit, cu manometm si termometru. Toate au in partea de jos un robinet de
surgere.
Atat distribuitorul cat si conductele termice trebuie sa fie bine izolate.
Robinete
Robinetele au rolul de a opri sau permite circulatia fluidelor (lichide sau gaze), prin
conductele pe care sunt montate.
Inchiderea robinetelor cu roata de manevra se face prin invartirea acestora n sensul
acelor de ceasornic.
Sunt mai multe tipuri: cu ac, cu cep, cu ventil, cu sertar, cu sfera.
Robinetele cu cep
RobinetuI cu cep se compune dintr-un corp de fonta sau de bronz, avand n partea de
jos un inel de presiune din alama. Garnitura tijei este un snur de azbest. Cepul are o
fereastra care opreste sau permite circulatia fluidelor n ambele sensuri, dupa pozitia sa. Se
construiesc cu diametre de 15-100 mm, pentru presiuni de maximum 10 bar. Se folosesc n
special la gaze, dar si la apa, abur, produse petroliere etc.
Robinete de inchidere cu ventil
Un robjnet de nchidere cu ventil se compune dintr-un corp din fonta sau otel, cu
flanse, o tija de actionare cu filet exterior, avand la capatui de jos un ventil cu scaun de
etansare plan, sub care se exercita presiunea fluidului. Tija este actionata de o roata de
manevra. Sensul de circulatie al fluidului (de care trebuie tinut cont la montare) este indicat
de o sageata marcata din turnare pe corpul robinetului.
Robinetele cu Dn > 150 mm sunt prevazute cu ventil de descarcare, iar presiunea de
lucru se exercita deasupra ventilului.
Cele de fonta se construiesc pentru presiune de maximum 66 bar, iar cele de otel pentru
presiune de maximum 64 bar Si diametrul de 15-200 mm.
Robinet de inchidere cu con de reglaj
Este similar cu precedentui, cu deosebirea ca suprafata de Tnchidere nu mai este
plana, ci un con care permite reglarea debitului de fluid.
Robinete de nchidere cu sertar sau vana
Se compun dintr-un corp cu flange din fonta sau otel, avand la mijioc o tija cu filet
interior deasupra careia se afla o roata de manevra. Organul de inchidere este un sertar
pana. Robinetele cu sertar din otel se construiesc pentru presiuni si diametre mari.
Robinete de inchidere cu sfera
Acestea sunt robinete la care obturatorul se roteste n jurul unei axe perpendiculare
pe sensul de curgere al fluidului si care, in pozitia deschis, sunt traversate de catre fluid. Se
construiesc pentru apa, abur, ulei etc., cu presiuni pana la 100 bar.
Au urmatoarele avantaje:
- timp de actionare redus;

- pot avea scaun din teflon, care asigura o etansare foarte buna.
Robinetele de inchidere cu sertar si cele cu sfera permit circulatia in ambele sensuri.
Robinete de izolare pentru manometre
Robinetele de izolare pentru manometre se folosesc pentru izolarea manometrelor,
in locul robinetelor cu trei cai.
Acestea permit:
- izolarea manometrului de cazan;
- legatura cazanului cu atmosfera;
- purjarea tubului sifon.
Robinete de retinere cu ventil (supape de sens unic)
Sunt compuse dintr-un corp cu flange, organul de Tnchidere flind un ventil cu scaun,
presiunea exercitandu-se sub ventil. Sensul de circulatie este marcat la exterior, din turnare,
printr-o sageata.
Ventilul este apasat pe scaun de greutatea lui si de un resort.
Robinete de retinere cu clapa (valva)
Permit circulatia fluidelor Tntr-un singur sens, indicat din turnare, de o sageata, pe
exteriorul corpului.
Robinete de retinere cu bila
Se folosesc in retelele de transport si distributie a apei. Lucreaza la Pn = 16 bar si tmax 80
sau 120C.
Robinetele de retinere, spre deosebire de robinetele de nchidere si izolare, nu au
roata de manevra, deschiderea acestora facandu-se de presiunea fluidului, iar nchiderea se
face automat greutatea ventilului si presiunea fluidului.
Capul de alimentare
Este un ansamblu format dintru-un robinet de nchidere si eel putin un robinet de
retinere cu ventil sau clapeta montate pe conducta de refulare, intre pompa de alimentare cu
apa si cazan, cat mai aproape de cazan. RobinetuI de nchidere trebuie sa se afle intre
robinetui de retinere cu ventil si cazan. Permite circulatia numai de la pompa la cazan, nu si
invers. Ventilul este apasat pe scaun de greutatea lui, de presiunea din cazan ce apasa
asupra lui, iar unele si de un resort.
La cazanele care se leaga la bara comuna, capul de atimentare se monteaza ntre
bara comuna si cazan, flind precedat de un robinet de mchidere-reglare.
La cazanele care au economizer se monteaza un cap de alimentare naintea acestuia.
La pornirea pompei, presiunea apei fiind mai mare decat presiunea din cazan, ridica
ventilul si apa intra n cazan. La oprire, presiunea din cazan apasa deasupra ventilului,
etansandu-l pe scaun.
Daca robinetui de retinere nu mai ,,tine" sau ,,pierde" (din cauza depunerilor de piatra
ntre ventil si scaun), apa sau aburul din cazan iesind spre pompa, atunci se nchide robinetui
de nchidere, se desfac cele patru prezoane ale capacului robinetului de retinere, se scoate
ventilul, se slefuieste pe scaun (sau strunjeste scaunul) pentru a se asigura etanseitatea sau
se inlocuieste resortui dupa care se monteaza si se deschide robinetui de nchidere cu ventil,
aceasta reparatie facandu-se dupa racirea cazanului. In rest, robinetui de nchidere ramane
permanent pe pozitia deschis si nu se manevreaza.
Conducta de alimentare cu apa are dispozitiv de aerisire in partea de sus si drenaj Tn
partea dejos.
Robinetui principal de nchidere de abur, apa calda sau fierbinte
Este un robinet cu ventil sau cu sertar, montat pe conducta de abur sau apa fierbinte,
imediat langa tambur, fiind destinat cuplarii sau decuplarii, dupa curn este necesar,
consumatorului de abur sau apa fierbinte. La cazanele cu debite si presiuni mari, se
monteaza robinete cu sertar avand in paralel un robinet (by-pass) cu ventil, mai mic, care se

deschide prirnul, pentru egalizarea presiunilor pe cele doua fete ale sertarului si pentru
preincalzirea conductei de abur, dupa care se deschide robinetui principal (in aceasta
situatie, cu un etaj mai mic, datorita egalizarii presiunii pe cele doua fete) si se nchide
robinetui cu ventil.
Sorb cu ventil de retinere
Se monteaza la capatui conductei de alimentare cu apa, pentru a mentine conducta
de aspiratie a pompei plina cu apa, n timpul opririi pompei. Se amplaseaza la circa 1 m sub
nivelul apei si la eel putin 0,7 m de la fundul rezervorului.
Robinetui de aerisire
Este un robinet cu ventil Dn 25., montat in partea de sus a cazanului, pentru
evacuarea aerului din cazan. Acest robinet trebuie deschis inaintea umplerii cu apa si in
perioada de pomire, pana incep sa iasa aburi. De asemenea, se deschide inaintea golirii de
apa a cazanului.
Robinet de aerisire-dezaerisire
Evacueaza automat aerul n timpul umplerii cu apa (sau alte lichide) a instalatiei,
aerisirea conductelor la operatiile de golire a instalatiilor, precum si eliminarea acumularilor
de aer in conducte in timpul functionarii. Se monteaza pe conducte cu trasee lungi sau pe
recipiente, in punctele cele mai nalte ale acestora.
Reductorul de presiune este in principiu, un robinet mat complex al carui
ventil este manevrat prin actionarea unui surub de reglaj; cu cat calea de trecere a abumlui
determinata de pozitia ventilului este mai mica, cu atat presiune redusa este mai mica si
invers. Pozitia reglata a ventilului este mentinuta tot timpul de un resort.
Oala de condensare este armatura speciala care permite evacuarea continua a
condensului dint-o conducta fara a lasa sa treaca si aburul. Calea de condensare are un
plutitor care se ridica sau coboara functie de nivelul condensatului care patrunde continuu,
impreuna cu aburul in oala.
Combustibili si arderea
Combustibili sunt substante in natura prin ardere dezvolta o mare cantitate de
caldura pentru ca o substanta sa fie folosita drept combustibil trebuie sa mdeplineasca
unele conditii prin care:
- sa combine oxigenul degajand o cantitate de caldura cat mai mare.
- sa contina in compozi^ia sa cantitati mari de elemente prin procesul de ardere produc
gaze cu actiune de degradare a elementelor metalice ale cazanului ca de exemplu sulful
- sa gaseasca cantitati mari usor de exploatat si transportat
- sa nu-si gaseasca o utilizare superioara a arderii in cazan cum este chimizarea
gazului metan
Combustibilii pot fi clasificatii:
- dupa provenienta naturali si artificiali
- dupa starea de agregare solizi, lichizi,gazosi

Combustibili

solizi

lichizi

gazosi

naturali

lemnul
turba
lignitui
Carbune brun
antracitui
brichetele
cocsul
Semicocsul

titeiul

Gaze naturale
Gaze de sonda

motorina
pacura
Combustibili speciali

Gaze de fumal
Gaze de cocserie
Gaze lichefiate

artificiale

Deseuri combustibile

REGIMUL CHIMIC: INSTALATII PENTRU REALIZAREA REGIMULUI CHIMIC

Consecintele unui regim chimic incorect de circuitui apa, abur condensat al
unei centrale termice sunt:
- aparitia si dezvoltarea depunerilor de suprafetele de schimb de caldura, cu implicatii
majore aspra sigurantei in functionarea instalatiilor;
-coroziunea metalelor dm circuit care determina scoaterea din uz a utilajelor pe
perioade de timp dependente de amploarea fenomenului;
- impurificarea aburului saturat care provoaca deranjamente in functionarea
supraincalzitorului si a consumatorului de abur.
Natura depunerilor depinde de cea a sarurilor din care provin. in functie de ponderea
componentelor, respectiv de compozitia chimica a depunerilor, se disting urmatoarele clase
de depuneri:
- depuneri carbonatice care contin o proportie mare de carbonati de calciu si de
magneziu, proveniti din duritatea apei;
- depuneri sulfatice care contin in principal sulfat de calciu;
- depuneri silicioase care contin silicati complecsi de fier, aluminiu si calciu;
- depuneri diverse rezultate ca urmare a patrunderii pe diverse cat, in circuitui apa-aburcondensat, a unor substante ca uleiuri, substante organice, cupru, etc.
Consecintele depunerilor sunt:
- cresterea temperaturii peretilor metalici prin care se produce transferul de caldura de la
gazele fierbinti la apa; datorita acestui fapt rezistenta mecanica a metalului scade si apare
pericolul de avarie.
- cresterea consumului de combustibil, deoarece depunerile au o conductivitate termica
redusa si in consecinta impiedica transferul termic.
Calitatea aburului furnizat de un cazan depinde in principal de factor! functional! si
constructivi.
a) factori constructivi:
diametrul tamburului superior (de separare a aburului de apa);
modul de introducere a emulsiei apa - abur in tambur ;
b) factori functionali:
-sarcina cazanului;
-pozitia nivelului apei in tambur;

-variatiile de sarcini;
-presiunea de functionare.
Aburul energetic este destinat alimentarii unei turbine de abur care este un agregat
complex , sensibil la abaterile la modul prescris de functionare . Aburul care este introdus in
turbina trebuie sa fie de puritate maintata, deoarece in caz contrar, eventualele saruri
antrenate de abur se depun pe paletii turbinei provocand dezechilibrari, ingustarea sectiunii
de trecere a abumlui (deci scade randamentui turbinei si puterea ei) etc.

Condiiile de calitate impuse abumlui tehnologic sunt mai putin severe , cu toate ca
puritatea acestuia influenteaza uneori direct procesul tehnologic .
Pentru aburul tehnologic ,continutul de saruri nu poate depasi urmatoarele valori:
25 mg. / kg. pentru cazanele care produc abur saturat;
5mg./kg.pentru cazanele cu supranclzitor , la intrarea n acesta
Duritatea apei reprezinta continutui total de saruri de calciu si magneziu din apa. in
functie de comportarea la mcalzire respectiv de natura sarii, duritatea apei se clasifica in :
duritatea permanenta care reprezinta totalitatea ionilor de calciu si magneziu legati
de ioni de sulfat si clorura ;
duritatea temporara , care reprezinta totalitatea bicarbonatilor de calciu si magneziu
Duritatea apei provoaca depuneri pe suprafetele de schimb de caldura.
Pentru determinarea duritati totale a apei (suma duritati temporare si permanente) se iau
o suta ml. de apa pentru proba, se adauga 5 cm solutie tampon (amestec de clorura de
amoniu si amoniac) si 0,2 gr. Indicata eriocrom . Daca solutia este albastra, apa nu contine
duritate ; daca se coloreaza in rosu - violet, inseamna ca sunt prezenti ionii dorogeni.
Pentru determinarea cantitatii de ioni de Ca2* si Mg2*, solutia rosu - violet se titreaza
cu solutie EDTA 0 , Oin;
Duritatea apei se elimina in instalati de dedurizare care sunt echipate cu rasini
schimbatoare de ioni, capabile sa retina si din apa ioni de Ca2* si Mg2*, reprezentand apei
cantitatea echivalenta de ioni de sodiu , Na*.
Reactia de schimb ionic este :
Ca2*(Mg2*) + 2Na-R(Ca)MgR2 + 2Na* ioni dorogeni rasina

Se observa ca rasina schimbatoare de ioni trece din forma sodiu (Na-R) in forma
calciu (magneziu) CaR2.
La epuizarea capacitati de schimb a rasinii, fapt semnalat sa fie regenerata.
Regenerarea rasinii se face cu solutii de clorura de sodiu (sare de bucatarie),8-10%.
Datorita neajunsurilor pe care Ie provoaca in exemplarea cazanelor de abur de
presiune medie (16 kg. Fcm), - continutui de bicarbonati din apa de presiune medie de
alimentare a cazanelor este limitat si anume , cu cat presiunea de functionare a generatorului
este mai mare , cu atat continutui de bicarbonat de sodiu trebuie sa fie mai mic.
Indepartarea bicarbonatilor din apa se face cu ajutorul instalatilor de dezalcanizare ,
care sunt alcatuite din filtre echipate cu rasini cationice capabile sa scindeze bicarbonati in
acid carbonic , usor de eliminat.
Rasinile cationice regenerate cu acizi minerali, deci forma lor este R-H,spre deosebire
de rasinile care echipeaza instalatiile de dezalcanizare care sunt in forma R-Na .
2R-H + Ca(HCo3)2-2H2C03 + R2CaC02 H20
Conditiile obligatori pentru un degazor eficient sunt:
presiunea in degazor sa fie 1,2 ata ;

temperatura in degazor 104 grade Celsius;

 temperatura apei in intrarea in degazor trebuie sa fie constant;

temperatura apei la intrarea in degazor , 80-85 grade Celsius evitarea variatilor
de debit ;
apa stocata in rezervorul degazorului sa fie mentinuta la temperatura de 104
grade Celsius prin barbotarea de aer .
lonii de fosfat, prezenti in apa din cazan, au rolul de a lega ionii de calciu si magneziu
care scapa accidental de la instalatia de tratarea apei sau care sunt introdusi in cazan cu un
condensat impurificat.
Fosfatii de calciu si magneziu rezultati nu dau depuneri aderente , ci se aglomereaza
sub forma de mmol care se nltur prin purjare
=8500.0,31+2570.0,485+3100.0,085=2625+1246,45+263,5=4134,95Kcal/Nm3
Regimul chimic al cazanelor
Consecintele unui regim chimic incorect pe circuitui apa-aburi condensat al unei
centrale termice sunt:
aparitia si dezvoltarea depunerea pe suprafata de schimb de caldura, cu implicatii
siguranei in funcionarea instalatiilor ;
coroziunea metalelor din circuit care determina scoaterea din uz a utilajelor pe
perioade de timp dependente de amploarea fenomenului
impurificarea abumlui saturat care provoaca deranjamente functionale
suprancalzitorului consumatorului de abur
Natura depunerilor depinde de cea a sarurilor care provin in functie de ponderea
componentelor, respectiv compozitia chimica a depunerilor , se disting urmatoarele clase de
depuneri :
a) depuneri carbonatice care contin o proportie mare de carbonatide calciu si de
magneziu , proveniti din duritatea apei
b) depuneri sulfatice care contin in principal sulfat de calciu ;
c) depuneri silicioase care contin silicati complecsi de tier, aluminiu calciu;
d) depuneri diverse rezultate ca urmari a patrunderii pe diverse cat, in circuitui apaabur-condensat, a unor substante organice, ca uleiul cupru etc.
consecintele depuneri sunt:
a) cresterea temperaturi peretilor metalici prin care se produce transferul de caldura de
la gazele fierbinti la apa; datorita accesului fapt rezistenta mecanica a metalului scade si
apare pericolul de avarie;
b) cresterea consumului de combustibil, deoarece depuneri au o conductivitate
termica redusa si in consecinta impiedica transferul termic ;
c) scaderea randamentului cazanului
Coroziunea este procesul de distrugere al metalelor sub actiunea chimica sau
electrochimica a factorilor extemi.
In functie de mecanismului reactiei de coroziune se disting doua clase de coroziuni:
a) coroziune chimica prin care metalele se distmg prin actiunea gazelor sau a
solutiilor ne-apoase
b) coroziunea electrochimica care are loc in solutii apoase in prezenta apei ca mediu
de reactie.
Coroziunea electrochimica este procesul de dizolvare al metalelor in solutii, adica de
trecere a metalelor in solutie de ioni:
MeMe*+e Procesul de coroziune este influentata de foarte multi factori si de acea o calificare a
formelor de coroziune care se intalnesc in exploatare cazanelor de abur este greu de facut:
Coroziunea uniforma provocata de bioxidul de carbon, care se caracterizeaza prin
caracterul uniform al atacului corosiv pe suprafetelor expuse mediului

Coroziunea prin cavitati (localizata), provocata de oxigenul dizolvat an apa si se

manifesta sub forma de ciupituri dispuse ne regulat pe suprafetele metalice afectate
Fragilitate caustica este rezultatui actiuni solutiilor alcaline asupra fierului si se
manifesta sub forma de fisuri inter-cristaline .
Caile de impurificare a aburului sunt:
a)
antrenarea apei din cazan datorita functionari cazanelor cu nivelul maxim al
apei in tambur precum si datorita variatilor de sarcina determinata de consumatorul de abur
(lovituri de apa);
b)
valorizarea unor substante din apa din cazan sub influenta presiuni si
temperaturi;
c)
antrenari datorita fierberi cu spuma, care se formeaza la concentrati mart de
saruri alcaline in apa din cazan (carbonat de sodiu hidrosit de sodiu)
Instalatii pentru tratarea apei
In functie de compozitia apei brute, de cerintele cazanului si de structura balantei apaabur- condensat, metodele de tratare a apei de adaos merg de la dedurizare pana la
demineralizarea totata a apei.
Pentru alegerea metodei optime de tratare a apei de adaos se stabilesc urmatoarele
criterii:
1. stabilirea indicilor chimici ai apei de alimentare conform prevederilor Prescriptiilor
tehnice C 2-2003 ale ISCIR;
2. compozitia apei brute;
3. balanta apa-abur-condensat.
Pentru o mai buna Tntelegere se prezinta urmatorul exemplu:
Se instaleaza un cazan de abur, tip ignitubular (tub de flacara si tevi de fum), cu
presiunea de 8 bar si un debit de 2 t abur/h. Apa bruta provine de la reteaua orasului si are o
duritate totala dr = 3 mval/1 (respectiv 8,4 grade de duritate) si o alcalinitate de 4 mval/1. Din
punct de vedere al prevederilor PT C2-2003 ISCIR, cazanul se Tncadreaza in categoria 1-a,
pentru care se cer urmatoarele valori pentru apa de alimentare: duritate max. 0,1 mval/l
(0,280d) si alcalinitate de max. 4 mval/l. Pentru apa din cazan se prevad: alcalinitate de
10..50 mval/l si un exces de 10 mg fosfat. Indicii apei din cazan trebuie mentinuti pe baza
unei purje de max. 7%. Furnizorul cazanului recomanda o alcalinitate p pentru apa din cazan
de max. 20 mval/l. In aceste conditii, alcalinitatea m a apei de alimentare devine:
mal= (PJ X pcaz) / (100+pJ) X k
in care:
mai == alcalinitatea m a apei de alimentare, mval/l
Pj = cuantumul de purje max. admis 7%
pcaz = alcalinitatea p a apei din cazan mval/l;
k = coeficient de transformare al alcalinitatii m m p = 0,7
mai = (7 x 20)/ (100 +7) x 0,7 = 1,9 mval/l
Pentru a reduce alcalinitatea apei de la 4 mval/l la 1,9 mval/l exista 3 posibilitati:
a) recuperarea de condens
Admitand ca se recupereaza condensat de buna calitate, cu alcanitate m de cca. 0,1
mval/l, procentui necesar de condensat care trebuie recuperat va fi:
100.mai=x.me(100-x)mad
in care:
me = alcalinitatea m a condensatului =0,1 mval/l
mad = alcalinitatea m a apei de adaos, care in cazul unei simple dedurizari ramane
aceeasi cu a apei brute, in cazul de fata = 4 mval/l

x = procentui de condensat necesar de

recuperat.
nlocuind: 100.1,9 = 0,1 + (100 - x) 4, rezulta x = 51 %
b) tratarea avansata a apei de adaos
daca se supune apa de adaos la o tratare combinata de dedurizare si dezalcalinizare se
obtine
o apa cu duritate practic zero, si alcalinitatea m de cca. 0,5 mval/l, deci o apa care
mdeplineste conditiile cerute de categoria de cazan.
c) efectuarea de incercari tennochimice
incercarile termochimice se efectueaza conform prevederilor prescriptiilor tehnice col. ISCIR.
Prin aceste incercari se cauta sa se gaseasca valorile maxim posibile ale alcalinitatii p
si salinitatii, pana la care aburul ramane curat. Se poate functiona cu valori mai mari ale
alcalinitatii apei din cazan, prin dozarea in apa de alimentare a unui agent antispumant
(antifoaming) care mentine calitatea aburului la valori mai mari ale indicilor apei din cazan.
Instalatiile pentru dedlumarea apei se bazeaza pe schimbul ionic, respectiv pe
inlocuirea calciului si magneziului din apa cu sodiu. Prin acest schimb, toate sarurile din apa
sunt transformate n saruri de sodiu, care sunt foarte solubile si nu mai se produc depuneri.
Procesul are loc prin trecerea apei brute peste o rasina sintetica, sub forma de granule, pe
care sunt fixate grupele active. Acestea preiau ionii de calciu si magneziu din apa si cedeaza
apei ionii de sodiu, astfel ca apa, dupa ce trecut peste stratui de rasina, este lipsita total de
duritate.
Rasina folosita este cunoscuta sub denumirea de rasina cationica, avand denumirea
comerciala de PUROLITE C 100, fabricata de societatea VIROLITE din OraSul Victoria, jud.
Brasov.
O instalatie de dedurizare a apei se compune din doua filtre, legate n paralel, un rezervor
pentru prepararea saramurii si un filtru de nisip, pentru filtrarea saramurii.
Fiecare filtru are cate o placa perforata, sus si jos, in care sunt nfiletate duze (crepine)
din material plastic, prevazute cu fante de 0,3 mm, pentru a nu permite rasinii sa iasa din
filtru.
Raina se prezinta sub forma de granule cu dimensiunea de la 0,3 pana la 1mm.
in functie de duritatea apei si de volumul de rasina din filtru, se poate deduriza un anumit
volum de apa bruta, dupa care, apa la iesire prezinta duritate. In acest moment, filtrul se
considera epuizat si necesita a fi regenerat.
Regenerarea se efectueaza cu saramura 10%, care se prepara din sare si apa, in
rezervorul de saramura, si apoi filtrata prin filtrul de nisip.
Datorita caracterului corosiv al saramurii, intregul echipament precum si conductele de
legatura este recomandabil sa fie protejate. Cea mai buna protectie se obtine prin
cauciucare.
Lipsa de protectie conduce la corodarea metalului si, drept urmare, in apa apar ioni de
fier.
Acestia sunt retinuti de rsina cationica si nu mai pot fi scosi de saramura, Tn acest fel
o parte din grupele active ale rasinii sunt blocate si capacitatea de schimb ionic a acesteia
este diminuata.
Dupa ce un filtru a fost epuizat se procedeaza la regenerarea lui. Regenerarea
cuprinde trei faze si anume:
1. Afanarea are drept scop detasarea stratului de rasina, care, n timpul functionarii sa comprimat si eventual s-au creat canale preferentiale de scurgere a apei fara a mai avea
contact cu rasina si deci exista posibilitatea aparitiei apei cu duritate, inainte ca rasina sa fie
epuizata.

Afanarea se executa introducand apa bruta pe la partea inferioara. afanarea dureaza

cca. 20 min. si se aplica un debit astfel ca sa se fi evite scoaterea rasinii din filtru, ceea ce se
realizeaza prin urmarirea nivelului rasinii prin vizorul superior. Daca este nevoie, durata
afanarii se poate prelungi pana la aparitia la iesire, a unei ape limpezi.
n cazul n care in timpul functionarii unui filtru, se observa o diferenta de presiune, citita pe
manometrul de intrare si eel de iesire, mai mare de 0,8 bar, se face o afanare chiar daca
filtru! nu este inca epuizat. In timpul cat se face afanarea, se trece pe filtrul de rezerva.
Afanarea se continua pana la iesirea unei ape limpezi.
2. Regenerarea propriu-zisa se efectueaza folosind o solutie de sare (clorura de
sodiu
NaCI), saramura de 10%, Tn scopul refacerii grupelor active ale rasinii cationice in forma
sodiu
si in acest fel, raina sa fie capabila pentru o noua productie de apa dedurizata.
Saramura se obtine prin introducerea de sare in rezervorul de saramura. Cantitatea de sare
este functie de volumul de rasina din filtru, respectiv 100 ...200 kg sare pentru un metru cub
de rasina.
Se introduce apa bruta, de cca. 10 or cantitatea de sare. Dupa dizolvarea completa a
sarii, saramura se filtreaza prin filtrul de nisip.
Introducerea saramurii filtrate, se face pe la partea superioara a filtrului, cu un debit
orar, care reprezinta de 4 ori volumul rasinii din filtru. Dupa trecerea ntregului volum de
saramura prin filtru, se trece la operatia urmatoare, respectiv spalare.
3. Spalarea se executa prin introducerea apei brute, pe la partea superioara a filtrului,
si se scoate pe la partea inferioara.
Spalarea are drept scop indepartarea saramurii ramase in filtru. Volumul necesar de apa de
spalare este de cca 5 ori volumul de rasina. Jumatate din aceasta cantitate se trece cu o
viteza mai mica, ca la regenerare, si cealalta jumatate cu viteza din timpul functionarii.
Spalarea se continua pana cand apa la iesirea din filtru nu mai prezinta duritate. Din
acest moment filtui este in rezerva-asteptare si stratui de rasina sub apa.
Pentru repunerea n functiune, se face analiza apei la iesirea si se lasa sa curga putin,
pana cand apa nu mai are duritate. In timpul atagnarii pot avea loc procese inverse, care
reintroduc in apa calciu si magneziu, astfel ca apa prezinta duritate la iesirea din filtru; in
acest caz se lasa sa curga apa la canal pana cand dispare duritatea.
Rasina de rezerva se va pastra in stare umeda si la temperaturi intre 5 Si 40C.
La fiecare trei ani se va verifica protectia anticorosiva ( cauciucarea), pentru a evita
deteriorarea echipamentului si blocarea rasinii cu fier, rezultat din procesul de coroziune.
In cazul unei exploatari corecte, pierderea de masa nu poate depasi 5% pe an.
0 exploatare coercta a instalatiei de dedurizare trebuie sa tina seama de urmatoarele:
- temperatura apei la intrare in filtru sa fie de minimum 10C;
- presiunea apei la intrare in filtru sa fie de maximum 2 bar;
- sa se mentina, pe cat posibit, un debit constant, in limitele indicate de furnizorul
instalatiei, in care scop se va prevedea un rezervor tampon. Este interzisa legarea filtrului
direct la degazor sau la pompa de alimentare a cazanului;
- sarea folosita la prepararea saramurii pentru regenerare, sa fie cat mai curata si
depozitata in locuri uscate si acoperita;
- manometrele, montate pe intrarea si iesirea din filtru, sa aiba scala cuprinsa intre
- 0...6 bar, marcate cu dunga rosie la 2 bar. Asa cum s-a mentionat, diferenta de
presiune ntre intrare si iesire sa nu depaseasca 0,8 bar.
In caz de depsire a acestei valori, nseamna ca filtrul este mbacsit si se va proceda la
o afanare:
- nivelul apei n filtru trebuie sa fie permanent deasupra stratului de rasina;
- sa se prevada, cel putin la iesirea din instalatie a apei un apometru. Se va nota volumul de
apa tratata ntr-un ciclu al unui filtru. Aeeasta ajuta ca analizele de verificare a calitatii apei

tratate sa se faca la inceputui ciclului mai rar si catre sfarsitui ciclului, conform indicatiei
apometrului, mai des.
Rasina, care a tost blocata de fier, poate fi reconditionata, prin adaos n saramura a
unui agent de curatire.
Instalatii de dedurizare automate.
In ultima vreme s-au dezvoltat instalatii de dedurizare la care cele patru faze ale unui
ciclu sunt efectuate automat. Sfarsitui ciclului activ este stabilit prin volumul de apa
dedurizata pe care instalatia l poate asigura. Acest volum este functie de duritatea apei brute
si de cantitatea de masa cationica aflata n filtru si de capacitatea utila de schimb a rasinii.
Pentru reducerea gabaritului instalatiei si implicit al costului investitiei s-a adoptat formula
unui ciclu scurt. Avand in vedere ca atat compozitia apei brute poate varia si, de asemenea
capacitatea rasinii se poate reduce datorita blocarii grupelor active cu fier, este necesara
verificarea periodica a volumului de apa care poate fi dedurizata. Datorita faptului ca rasina
este supusa unui numar mare de regenerari se impune nlocuirea anuala a rasinii
La cazanele alimentate cu ape cu continut mare de substance organice, provenite n
special ca aport al condensatelor, contaminate, acestea, prin pirogenere conduc la depuneri
cu aspect spongios, prezentand pericolul de calefactie. In acest sens un exemplu clasic l
prezinta cazanele din industria zaharului.
Toate aceste neajunsuri se pot evita prin tratarea interna a apei din cazan.
Cazul g, de importanta deosebita, este legat de impurificarea aburului datorita antrenarii de
picaturi de apa din cazan. In mod deosebit acest fenomen are urmari grave in cazul
cazanelor cu supraincalzitor. Fenomenul de antrenare este favorizat, pe de o parte de modul
de organizare a tamburului separator, iar pe de alta parte, foarte puternic, de indicii chimici ai
apei din cazan: alcalinitate, salinitate (conductivitate), suspensii, toate acestea actionand ca
agenti tensioactivi.
Trebuie mentionat n mod special fenomenul care se petrece la patrunderea, cu apa
de alimentare, a ionilor duritatii, acestia precipita, particulele n suspensie favorizeaza
fierberea cu spumegare si n consecinta antrenarea de picaturi. Un factor de influenta majora
n procesul de contaminare, prin antrenari mecanice a aburului, l constituie alcalinitate.

Exploatarea cazanelor de abur de ioasa presume si a cazanelor de apa

calda in functie de parametri si tipul constructiv
In fiecare sala de cazane trebuie sa existe un registru jurnal de supraveghere, cu
evidenta functionari cazanelor; registrul respectiv trebuie sa fie numerotat, snuruit si pastrat
m sala cazanelor curat si in bune conditii.
In registrul jurnal de supraveghere din sala cazanelor trebuie sa inscrie urmatoarele:
toate constatarile privind starea cazanelor, instalatiile anexe , armaturile , zidaria etc.,
la preluarea serviciului; fochistui care preda va mentiona daca constatarile sunt corecte;
ora cand a constatat ori s-au produs anumite defectiuni precum si ora cand sau remediate,
inclusiv modul in care s-a facut remedierea;
ora aprinderi si stingeri focului ;
operatiile principale pentru tratarea apei n cazul in care ii revin asemenea sarcini

Personalul de supraveghere are urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) sa cunoasca bine instalatia de cazan, instructiunile de functionare, revizie si Tntretinere,

precum si masurile ce trebuie luate in cazul producerii unor defectiuni;
b) sa se prezinte la serviciu cu eel putin 15 minute Tnainte de preluarea serviciului, odihnit,
sanatos si fara sa fi consumat bauturi alcoolice;
c) sa citeasca procesele verbale de predare - primire anterioare, Tntocmite de la ultima tura
de
seviciu, spre a lua cunostiinta de cele intamplate la centrala termica;
d) sa verifice focarul cazanului (daca nu are Tnrosiri, budusiri, curgeri);
e) sa verifice daca functioneaza sticlele de nivel, pompele de alimentare, de circulatie,
instalatia de ardere, precum si starea tuturor partilor cazanului.
Cazanele de apa calda ( cu temperatura de maxim 115C si debite de peste 0,1
Gcal/h) si de abur (cu presiunea de maxim 0,7 bar) se afla sub control ISCIR si reglementate
de PT C9-col. ISCIR.
Cazanele de apa calda si cele de abur de joasa presiune cu debite de maxim 100.000
Kcal/h sunt sub controlul si raspunderea beneficiarului.
Indiferent de regimul de supraveghere al cazanelor de apa calda stabilit de catre
proiectant (permanent sau nepermanent), acestea nu pot fi date Tn exploatarea de lunga
durata fara a avea asigurat personalul de deservire si supraveghere autorizat ISCIR, conform
prevederilor PT ISCIR. C9-03.
Responsabilul sali cazanelor si fochistui sef trebuie sa inscrie urmatoarele in registrul
jurnal de supraveghere din sala cazanelor :
data cand va fi pus in functiune sau oprit cazanul;
constatarile facute cu ocazia verificarea instalatilor si a activitatii personalului de deservire a
cazanului, inclusiv dispozitivele date;
orice alte dispozitii referitoare la exploatarea intretinerea munci in sala cazanelor
Fiecare sala de cazane trebuie sa aiba un registru de evidenta a reparatiilor efectuate
(inclusiv curatarile de piatra). Fiecare reparatie efectuata va fi scrisa in registml respectiv
notandu-se felul reparatiei, locul unde sa efectuat si data; consenmarea in registml va fi
facuta de responsabilul salt cazanelor sau de responsabilul cu reparatiile. Pentru tevile de
ecran, supraincalzitor , economizor, de cadere etc., care au fost inlocuite se va intocmi o
schita din care sa rezulte clar pozitia acestora; schita respectiva se va anexa la registml de
evidenta a reparatiilor.
Manevrele pe care trebuie sa Ie execute personalul de deservire pentru punerea in
functiune a cazanelor trebuie efectuate pe baza instructiunile interne intocmite de
responsabilulsali cazanelor si aprobate de conducerea intreprinderi. La elaborarea
instmctiumlor respective trebuie sa tina seama de prescriptiile intreprinderea constructoare a
cazanelor, de conditiile de exploatare specifice centralei ten-nice precum si prevederile
normelor republicate si deparmentate de protectia muncii; de asemenea trebuie respectate
prevederile prescriptiilor tehnice elaborate de I.S.C.I.R.
Inaintea oricaror operati pregatitoare pentru punerea in functionare a cazanelor,
personalul de deservire , in speta responsabilul salt cazanelor trebuie sa controleze existenta
autorizatilor de functionare ale cazanelor, eliberate de I.S.C.S.R. Este interzisa punerea m
functiune a unui cazan fara autorizatie de functionare sau cu scadenta de verificare tehnica
periodica depasita.
Pregatirea si punerea in functiune a cazanului se va face numai pe baza unui ordin
scris din partea responsabilului sali cazanelor, ordin care va fi scris in registml jumalul de
supraveghere. Fochistui sef este obligat sa semneze de luare la cunostinta si sa ia parte la
operatiile si manevrele necesre.
Inaintea inceperi operatiilor propriu- zise de pregatire m vederea puneri in functiune a
unui cazan, responsabilul salt cazanelor trebuie sa verifice cunostintele personalului de

deservire in ceea ce priveste functionarea de deplina siguranta; de asemenea trebuie sa o

ultima verificare a cailor de acces si sa inlature toate persoanele straine din sala cazanelor.
inaintea inceperi manevrelor pentru punerea in functiune este necesara o verificare
atenta a start tehnice a acestuia si a instalatilor auxiliare. Verificarea respectiva se va efectua
de catre fochistui sef, ajutat, de fochisti, sub directa indrumare a responsabilului salt
cazanelor ; verificarea instalatiei de automatizare se va face de catre personalul de
specialitate, instruit in acest scop.
Cele mat importante operatiuni de verificare a cazanului si instalatiile auxiliare, inainte
de inceperea manevrelor pentru punerea in functiune, in succesiunea lor normala sunt
urmatoarele:
a) - verificarea de incalzire (pereti, membrana, tub focar, ecrane, fascicole convective
etc.)care se va efectua atat pe partea fluidului apa abur cat si pe partea gazelor de ardere in
masura posibilitatilor; de asemenea se va face verificarea circuitelor de apa si de
combustibil.
Din punct de vedere al sigurantei in functionare o atentie deosebita se va acorda
imbinarilor sudate si mandrinarilor, precum si zonelor cu indoituri, racordari ale tevilor si
fundurilor, la curburi, zone in care eventualele defectiuni apar in mod preferential dat fund
faptui ca materialul a fost deformat local.
Din punct de vedere al functionari economice a cazanului o atentie deosebita se va
acorda :
a)-stari de curatenie a suprafetelor de incalzire a cazanului, cunoscut flind faptui ca
zgura, funinginea sau piatra mrautatesc foarte mult transmiterea calduri de la gazele fierbinti
la fluidul apa-abur avand ca urmare cresterea de combustibil;
b)- verificarea tamburelor la tipurile de cazane la care exista, se va face atat interior cat
si exterior, avand drept scop depistarea unele eventuale defecte cum sunt fisuri, deformati;
de asemenea se verifica starea tehnica a amenajarile interioare destinata separarii picaturilor
de apa din abur, distribuirii apei de alimentare, a dispozitivelor de linistire precum si daca nu
au fost uitate in tambur scule sau diferite corpuri straine
O atentie deosebita se va acorda verificari racordurilor destinate montari sticlelor de
nivel, manometrelor, supapelor de siguranta, capetelor de alimentare etc. Daca tamburul
este amplasat in drumul gazelor de ardere, se va verifica cu multa atentie starea izolatiei
acestuia pentru asigurarea liniei de foe in conformitate cu prevederile proiectului;
c)- camera focului, canalele de gaze arse si canalele de aer se vor verifica cu multa
atentie pentru a inlatura eventualele materiale sau corpuri straine uitate la terminarea lucrari
de montaj sau de reparatie . Se vor verifica amanuntit bolturile, ambrazurile arzatoarelor
rosturile de dilatare, vizoarele pentru observarea conduceri focului, clapele de explozie,
starea termica a intregi zidarii.
De asemenea, se va verifica asigurarea etanseitati corespunzatoare pentru inlaturarea
pericolului de a se absorb! aer fals si starea gamiturilor; o atentie deosebita se va acorda
suflatoarelor de fumigene,urmarindu-se montarea lor corecta astfel meat j etui de abur sau
aer sa nu uzeze suprafetele de incalzire;
d)- armtura fina si bruta se vor verifica amanuntit, urmarindu-se in principal
urmatoarele pe rand toate robinetele acestora :
starea robinetelor de aer si abur, a robinetelor de purjare , a armaturilolor pentru
prelevarea probelor de apa si abur din cazan ; tijele armaturilor trebuie sa fie iar suruburile
presgamiturilor sa aiba cateva spire rezerva pentru strangere.
racordurile sau tevile de legatura ale armaturilor; ele trebuie sa fie curate si sa nu
prezinte depuneri care sa micsoreze in mod periculos sectiunea de trecere
starea supapelor de siguranta, cu contragreutate sau resort; ele trebuie verificate sub
aspectui pozitiei corecte a contragreutatilor, conform datelor scrise de organul I.S.C.I.R. in
cartea cazanului - partea de exploatare cu ocazia ultimei verificari oficiale si respectiv al

gradului de strangere al resortului, evidential prin existenta sigilului de reglare

starea de ciapelor explozie, gurilor de vizitare etc.;
e)- instalatia de automatizare se va verifica, in primul punct de vedere al
corectitudini schemei, iar in al doilea rand, starea ce priveste starea tehnica a elementelor
componente; se vor verifica aparatele de masura, control si automatizare , comenzile si si
blocajele, atat pentru cazanul propriu zis cat si pentru instalatiile auxiliare, schemele
semnalari acustice si optice care in timpul exploatarii trebuie sa informeze personalul de
deservire asupra functionari corespunzatoare a cazanului in ansamblul sau;
f)- organele de manevrare la distanta trebuie sa fie verificate daca functioneaza
corespunzator din punct de vedere mecanic (articulatiile, balamalele, stifturile etc.) si daca
sunt inscriptionate corect in ceea ce private pozitia acestora.
g)- palniile de zgura si cenusa, in cazul cazanelor care functioneaza cu combustibil
solid, trebuie verificate sub aspectui functionarii usoare a dispozitivelor de inchidere; la
instalatiile de evacuare hidraulica a cenusi si zguri daca exista se vor verifica ajutajele de
spalare si buncarele colectoare.
h)- ventilatoarele de aer si gaze arse se verifica atat din punct de vedere mecanic
(starea tehnica a cuplajelor, ungerea, racirea etc.) cat i din punct de vedere electric.
i)- instalatia de alimentare cu combustibil trebuie verificata minutios sub aspectui unei
functionari corespunzatoare; verificarea va cuprinde pompele de alimentare, presiunea
gazelor combustibile, presiunea si temperatura pacurii, presiunea aburului de injectie,
benzile transportoare, morile instalatia de evacuare a cenusi si zgura. Se va verifica de
asemenea cu multa atentie daca este asigurata cantitatea de combustibil necesara pomiri
cazanului; o atentie deosebita se va acorda etansitati circuitelor de combustibil gazos si
respectiv lichid.
j)- scarile si platformele trebuie verificate cu atentie sub aspectui degajarii de orice
corpuri straine care ar putea incomoda circulatia personalului de deservire de asemenea se
va verifica asigurarea unui iluminat corespunzator (iluminatui principal si iluminatui de
siguranta).
Principalele operatiuni pentru umplerea cazanului in vederea umplerii cu apa sunt
urmatoarele:
a) se monteaza si se strang capacele tamburului colectoarelor, camerelor sectionate
b) se inchid etans ventilele de scurgere si de purjare ale cazanului, ventilul de
ocolire al acestuia
c) se deschid urmatoarele armaturi:
robinetui de purjare al supraincalzitorului care trebuie sa ramana in pozitia
,,deschis" pe toata durata incalziri daca nu exista posibilitatea raciri supraincalzitorului cu
abur preluat de la alt cazan din centrala sau cu apa recirculata; in cazul raciri cu abur o
atentie deosebita se va acorda parametrilor aburului - presiune si temperatura - care nu
trebuie sa fie mat mare decat cei pentru care au construit cazanul aflat in curs de pornire
Robinetul de purjare al racitorului de abur, daca acesta se afia se afia montat in
interiorul tamburului separator.
Robinetl pentru intrarea apei in supraincalzitor, daca racirea acestuia, cu ocazia
pomiri, se face cu apa recirculata.
Robinetui dintre tamburul separator si economizor, daca exista, mcalzindu-se insa
robinetele de pe conducta de alimentare directa a tamburului.
Robinetele de aerisire, inclusiv cele, amplasate pe economizor; daca asemenea
robinete lipsesc se ridica si se blocheaza in pozitia deschis una sau ambele supape de
siguranta care vor ramane in aceasta pozitie pe toata durata umpleri.
d) se manevreaza corespunzator capetele pentru ocolirea supraincalzitorului si a
economizorului de catre gazele de ardere, daca exista canale de ocolire; de asemenea, la

cazanele la cazanele care functioneaza cu combustibil solid, se vor ocoli electrofiltrele in

timpul functionari cu gaze sau pacura,
e) se pun in functionare sticlele de nivel; in acest scop se deschid robinetele de
legatura cu spatiul de apa si respectiv cu spatiul de abur al tamburului si se inchid robinetele
de purjare.
f) se manevreaza corespunzator robinetui cu trei cat prin intermediul caruia este
montat monometrul, asigurandu-se pozitia de functionare al acestuia din urma.
g) se aprinde lumina de serviciu, asigurandu-se un iluminat corespunzator al
armaturilor de siguranta si control precum si al tuturor locurilor de munca de unde se
executa comenzile si manevrele .
h) se demonteaza flansele oarbe care au asigurat starea de izolare a cazanului fata
de restui instalatiei
Umplerea cazanului se face cu apa fie condensata fie cu apa tratata chimic, in acest din
urma caz, metoda de tratare chimica, trebuie astfel stabilita meat sa fie asigurati indici
chimici ai apei conform prescriptiilor tehnice C18 elaborate din I.S.C.I.R.
Daca umplerea cazanului se face in conditiile in care tamburul si sistemul de tevi sunt
reci temperatura apei trebuie sa fie de 60- 80C. pentru a se preintampina aparitia
tensiunilor termice. Din aceleasi motiv prin instructiile interne, care la randul lor au la baza
indicatiile intreprinderi constructoare, trebuie sa stabileasca ti durata de umplere a cazanului.
In cazul in care alimentare cu apa a altor cazane existente in centrala, aflate in
functiune, se realizeaza ca aceeasi pompa cu care se face umplerea cu apa, se va urmari
cumula atentie nivelul apei din cazanele respective. Daca se constata o scadere a nivelului
aceasta inseamna ca debitui pompei este insuficient si in asemenea situati fie ca se pomeste
o a doua pompa fie ca operatia de umplere cu apa se opreste; hotararea tn asemenea situati
se face de catre fochistui sef.
Umplerea cazanului cu apa se face prin economizor . in timpul operatiei respective se
va verifica etanseitatea la gurile de vizitare, flanse, armaturi in general la toate imbinarile
demontabile si in cazul unei apartiiei unor scurgeri de apa elementele respective se vor
strange; daca scurgerile nu pot fi eliminate in acest mod,se vor demonta si se vor schimba
gamiturile golindu-se in acest scop, dupa caz, o anumita cantitate de apa
Pentru buna functionare a indicatoarelor de nivel se va executa purjarea acestora in
momentui imediat urmator in care apa s-ia facut aparitia in ele. Operatia de umplere a
cazanelor cu apa se considera incheiata in momentui in care apa in dreptui nivelului minim,
moment in care se opreste alimentarea cazanului cu apa.
Dupa terminarea operatiei de umplere a cazanului cu apa se executa urmatoarele
verificari:
a) Se executa controlul nivelului in care scop se purjeaza sticlele de nivel.
b) Se verifica toate ventilele de golire, verificandu-se daca nivelul apei in tambur
ramane constant.
c) Se face o supraveghere a nivelului apei timp de eel putin o jumatate de ora
existand urmatoarele posibilitati:
nivelul se mentine constant, ceea ce inseamna ca operatia de umplere cu apa
este reusita.
nivelul apei scade, situatie in care trebuie depistate cauzele si inlaturate dupa
care se va relua operatia de umplere cu apa
nivelul apei creste, ceea ce inseamna ca armatura de pe conducta de alimentare
este neetansa; in asemenea cazuri se elimina neetanseitatea si se aduce apa la nivelul
minim
Manevrele pentru aprinderea focului trebuie efectuate de catre personalul de deservire
pe baza dispozitiei responsabilului cazanelor, inscrisa in registrul jurnal de supraveghere;

Fochistui sef si fochisti ajutori trebuie sa fie informati din timp asupra acestei operatiuni
care este specifica atat fiecarui tip constructiv de cazan cat si fiecarui tip de combustibil
utilizat.
La derularea secventelor necesare pentru aprinderea focului trebuie sa tina seama de
urmatori factori principali:
tipul constructiv al focarului
modul in care se realizeaza circulatia fluidului apa-abur
modul in care se face racirea supraincalzitorului la cazanele la care exista posibilitatea
ocolirii economizorului si supraincalzitorului
clapele respective vor fi asezate intr-o pozitie care sa permita atat ventilarea canalelor in
care se afla economizorul si supraincalzitorului cat si cele de ocolire
inainte de a trece efectiv la aprinderea focului trebuie sa se asigure o ventilare
corespunzatoare a cazanului durata minima timp de 10-15 minute nerespectarea acestei
reguli poate conduce la avari deosebit de grave ca urmare a exploziilor de gaze la pomire
pentru asigurarea unei ventilatii corespunzator a cazanului inaintea de aprinderea
focului se pun in functiune ventilatoarele de aer si de gaze de ardere (exhaustoarele)
registrul (suberul) acestora fiind in pozitia deschis. La cazanele cu tiraj natural se deschid
complet registrele de aer si de gaze arse.
Dupa o intrerupere mai indelugata a functionarii cazanului este posibil ca tirajul sa se
actioneze datorita faptului ca drumurile de gaze arse (canalele de fum) si cosul sunt foarte
reci (la cazanele cu tiraj natural); in asemenea situati gazele provenite de Ie aprinderea
focului in loc sa fie evacuate la cos patrund in sala cazanelor. Pentru prevenirea unei
asemenea situatii se recomande incalzirea cosului inainte de aprinderea focului care se
poate realiza spre exemplu cu ajutorul unui rug de lemn aprins la baza cosului (in cazul
canalelor de fum inzidite)
Pomirea rapida a cazanului, este o peratie deosebit de pretentioasa trebuie efectuata
unor instructiuni speciale, in vederea pomiri rapide, pentru fiecare cazan trebuie intocmite
diagrame de incalzire, luandu-se tot o data masuri pentru activarea circulatiei apei in deosebi
in tambur, vederea asigurari unei raciri corespunzatoare a suprafetelor de incalzire. In tot
timpul operatiei respective trebuie luate masuri pentru determinarea temperaturi suprafetelor
metalice , prin termo-cuple montate in umarul necesar atat pe tambur cat si pe tevile
supraincalzitorului.
n cazul conduceri necorespunzatoare a operatic de pomire rapida in elementele
cazanelor pot apare solicitari suplimentare in principal in tambur, astfel:
jumatatea superioara a tamburului se incalzeste la o temperatura mai ridicata
datorita contactului cu aburul decat jumatatea care este in contact cu apa; ca urmare apar
solicitari suplimentare datorita dilatari diferita a celor doua parti ale tamburului;
fata interioara al tamburului, in contact cu aburul si cu apa fierbinte are
temperatura
mai ridicata in comparatie cu fata exterioara care este mai rece; ca urmare apar solicitari
suplimentare in sectiunea tamburului cu atat mai mart cu cat grosimea tablet din care este
executat este mai mare.
Solicitarile suplimentare mentionate se suprapun peste solicitarile determinate de
presiune din interior si sunt cu atat mai mart cu cat ritmul de incalzire a cazanului este mai
mare.
La inceputui incalziri cand presiunea nu a depasit 10 bar. (kgf/cm^si apa practic nu a
inceput sa circule, transmiterea calduri in partea superioara a tamburului, de la abur la
peretele metalic, este mult mai mare decat partea inferioara, de Ie apa la metal (circa 5 ori);
ca urmare, cu cat diferenta de temperatura dintre cele doua zone este solicitarile care iau
nastere putand conduce la neetanseitati ale mandrinarilor sau chiar deformati permanente.

In timpul functionari cazanului, temperatura gazelor de ardere trebuie sa fie masurata in

focar, dupa supraincalzitor si la cos. De o mare importanta este temperatura la cos iar ce
permite intr-o buna masura sa se traga concluzi asupra conditiilor de functionare a cazanului.
Cresterea temperaturi gazelor de ardere evacuate peste valoarea prescrisa de
constructorului cazanului mseamna eliminarea unei cantttatt insemnate de caldura in
atmosfera de scaderea randamentului cazanului.
Cauzele pot fi murdarirea cu funingine a suprafetelor de incalzire pe partea gazelor de
ardere sau depuneri de sarurt din apa pe partea fluidului apa-abur cea ce conduce la
formarea unor straturi izolatoare prin care caldura gazelor de ardere se transmite greu la apa
sau aburul din cazan; in aceste conditit gazele de ardere sunt evacuate la cos mat fierbin^i,
surplusul de caldura reprezentand efectiv o pierdere.
Scaderea temperaturi gazelor de ardere sub valoarea limt prescrisa de constructorul
cazanului prezinta pericolul condensari vaporilor de apa st formarea de acizi care distrug,
prin coroziune, ultimele suprafete de incalzire ale cazanului.
Continutui de carbon ne ars, in cazul combustibilului solid, inglobat in cenusa sau
zgura, trebuie urmarit periodic de catre laboratorul sau punctui chimic al centralei;
periodicitatea, valorile maxime admise si masurtle ce trebuie luate in cazul depasirt acestei
valori trebuie sa fie inscrise in tnstructtuntle interne.
O ardere economica trebuie sa fie caracterizata prin urmatori indict:
- bioxid de carbon - Co2%- ridicat, in focar si la cos;
- oxigen - 02%- lipsa in focar si cat mat scazut la cos;
- oxid de carbon - Co%- sau oxid de carbon si hidrogen (Co+H2)% - lipsa atat in focar
cat si la cos;
- temperatura gazelor la cos, la valoarea indicata de constructorul cazanului,
- continutui de carbon ne ars in cenusa si zgura cat mat mic;
- aspectui flacari in focar: galben - luminoasa, fara varfuri negre si fara coloratie rosie,
- aspectui fumului la cos: incolor
Principiali indici ai apei pentru rolul functionari economice a cazanului sunt urmatori:
-debtui de apa consumata intr-o pertoada de ttmp;
-presiunea apei care, la intrarea economizator trebute sa fie mat mare decat in
sistemul fierbator;
-temperatura apei, trebuie sa fie in Iimitele prescrise de constructorul cazanului,
atat la intrare cat si la iesirea din economizator;
-indici chimici ai apei, care trebuie sa corespunda valorilor indicate de catre
constructorul cazanului si prescriptiile tehnice I.S.C.I.R. (indicativ C18).
Conservarea cazanului ort de cate ort sunt oprtte pe durata mat lunga ca de exemplu
pentru efectuarea unor reparatii lipsa de consum de abur sau de apa fierbinte s.a. si se face
in conformitate cu prescrtptiile furnizorului cazanului. in toata perioada de nefunctionare,
cazanul trebuie protejat in potriva fenomenului de coroziune care conduce la deteriorarea
partilor metalice - tambur tevi, colectoare.
Conservarea cazanului se poate face in doua feluri st anume apa in interior conservare umeda sau fara apa - consevarea uscata.
Conservarea umeda a cazanului se face in cazul unei opriri de scurta durata.
Dupa ce suprafetele de incalzire au fost bine curatate, cazanul este umplut cu apa
pasivizata, preparata conform indicatiilor laboratorului chimic al centralei. in continuare se
asigura incalzirea apei pana la temperatura de fierbere pentru indepartarea completa a
aerului, in care scop se deschid, respectiv se ridica, robinetele de aerisire sau supapele de
siguranta. Se inchid etans toate robinetele supapele de siguranta etc. neadmitandu-se
scapari de apa.
Conservarea uscata a cazanului se foloseste in cazul unei opriri de durata mai mare sau
atunci cand exista pericol de inghet; prin conservarea uscata apa este eliminata complet din
cazan.

Dupa curatirea suprafetelor de piatra si namol trebuie eliminate toate urmele de apa din
locurile unde eventual poate sa stagneze prin suflarea cu aer comprimat; tevile
supraincalzitorului si ale economizatorului se sufla fiecare in parte. In cazul unei conservari
de mai lunga durata operatia de uscare se repeta eel putin o data la fiecare luna. in tot timpul
conservari registrele de gaze de ardere de aer si gurile de vizitare vor fi inchise cat mai etans
pentru evitarea ventilari cazanelor. La fiecare circa trei luni varul va fi in locuit cu altul
proaspat.
Principalele conditii pe care trebuie sa Ie indeplineasca un cazan in timpul
exploatari sunt urmatoarele:
-siguranta in functionare;
-continuitatea functionari la parametri nominali;
Nefunctionarea unui cazan la parametri nominali sau a intreruperilor in functionare
este deosebit de grava. Este cunoscut faptui ca aburul sau apa fierbinte furnizate de cazane
sunt folosite in diferite procese tehnologice, pentru incalzire s.a. orice intrerupere de
functionare a cazanelor si deci in furnizarea de abur sau apa fierbinte sau funizarea acestora
la parametri inferiori atrag dupa sine de cele mai multe ori perturbati sau chiar intreruperi in
functionarea consumatorilor cu grave implicatii economice.
Avarii si accidente; Masuri pentru evitarea si eliminarea avarilor
Prin avarie se intelege o stare anormala intervenita in functionare cazanului care
pericliteaza integritatea instalatiei si siguranta oamenilor.
Avaria se poate produce la partile mecanice sub presiune la scheletui metalic de
sustinere, la zidaria cazanului la canalele de gaze de ardere la instalatiile anexe. Urmarile
unei avari cazanului sunt scoaterea din functiune.
Prin deranjament sau defectiune la un cazan se intelege o functionare anormala a
cazanului care afecteaza continuitatea exploatari sau conduce la functionarea acestuia la
parametri inferiori fata de necesitatile procesele de productie fara insa a constitui pericol
pentru instalatiile sau pentru personalul de deservire. Deranjamentele trebuie depistate si
inlaturate operativ deoarece ne observate la timp pot duce instalatia in stare de avarie.
n cazul producerii unei avarii la un cazan, precum si in cazuri de accidente provocate
de acesta unitatile detinatoare sunt obligate sa anunte imediat telefonic sau telegrafic
unitatea teritoriala I.S.C.I.R. in raza in care se afla unitatea. Conducerea intreprinderi
detinatoare este obligata sa ia masuri ca situatia produsa de avarie sau in timpul accidentului
sa ramana nemodificata pana la sosirea organului de verificare I.S.C.I.R. care va cerceta
cauzele si va stabili masurile oblicatorii pentru ca instalatia sa poata fi repusa in functiune, se
excepteaza cazul in care nemodificarea situatiei respective ar constitui un pericol pentru viata
si sanatatea oamenilor sau ar deranja procesul de productie.
Principalele cauze ale avarilor si a deranjamentelor se pot datora:
a) defectelor de constructie ale cazanelor;
b) personalului de deservire, ca urmare a nerespectari instructiunilor de exploatare.
Principalele defecte de constructie ale cazanelor pot fi urmatoarele:
proiectare: solutii constructive necorespunzatoare, calcule eronate, alegerea
gresita a materialelor s.a.
executie necorespunzatoare.
montaj necorespunzator
Principalele abateri ale personalului de deservire care pot constitui cauze ale avarilor
si a deranjamentelor, ca urmare nerespectari instructiunilor de exploatare, sunt urmatoarele:

-functionarea cu aiti parametri fata de cei pentru care a fost construit cazanul si la
care a fost autorizat sa functioneze de catre organele I.S.C.I.R.
-nerespectarea instructiunilor interne privind pomirea functionarea si oprirea
cazanelor
-nerespectarea regimului chimic al apei de alimentare a apei di cazan si a aburului
-neefectuarea reparatilor planificate sau executarea unor lucrari de reparati, revizii
si intretinerea necorespunzatoare calitativ.
Principalele cauze carora se pot datora defectele de executie si de montaj la partile
sub presiune ale cazanului sunt urmatoarele :
- calitatea necorespunzatoare a materialelor respectiv folosirea unor oteluri care nu
corespund atat din punct de vedere al compozitie chimice cat si al proprietati mecanice,
standardelor si prescriptiilor tehnice elaborate de I.S.C.I.R.
-defectele de fabricatie ale otelurilor folosite nedepistate la verificarile efectuate in
uzina constructoare inainte de inceperea executiei cazanului: fisuri, incluziuni nemetalice,
stratificari de material s.a.
-defectele de executie ale elementelor cazanului si imbinarilor: ovalitate la tevi,
tambure colectoare, defecte ale imbinarilor sudate tratamente termice necorespunzatoare
s.a.
Defectele de executie si montaj la partile sub presiune ale cazanului se pot depista
prin masuratori dimensionale efectuarea unor analize chimice, examinari metalografice si
prin incercari distructive si nedistructive ale materialelor.
Coroziunea este un fenomen care se manifesta prin atacarea suprafetelor metalice
ale cazanului de catre o substanta chimica sau ca o urmare a unui proces electrochimic.
Cele mat frecvente cazuri de coroziune se prezinta sub forma de ciupituri sau cojiri ale
metalului producand subtierea peretilor daca gradul de coroziune este avansat grosimea
materialului se poate astfel reduce meat sa ajunga sub limita avuta in vedere prin calculul de
rezistenta; in aceste conditii pereti metalici se pot rupe sub actiunea presiuni din cazan,
producandu-se avari si accidente din cele mat grave.
Corodarea peretilor metalici ai cazanului pe partea fluidului apa - abur se datoreaza in
principal oxigenului si bioxidului de carbon din apa de alimentare unor saruri din apa de
alimentare sau unor acizi ce pot lua nastere in timpul reactiilor care au loc in apa din cazan.
De regula sunt afectate de coroziune tevile fierbatoare tamburul colectoarele
si supraincalzitorul.
Coroziunea pe partea gazelor de ardere se datoreaza in principal bioxidului de sulf din
gazele de ardere si oxigenului continut in excesul de aer fund afectate de regula tevile
fierbatoare supraincalzitorul economizatorul si preincalzitorul de aer.
Aparitia coroziuni atat pe partea fluidului apa - abur cat si pe partea gazelor de ardere
este favorizata de compozitia chimica necorespunzatoare a metalului de neomogenitatea
structuri acestuia prezenta unor fisuri sau zgarieturi pe suprafata metalului depuneri de
namol piatra si funingine, supraincalzirea metalului, tensiunile interne ramase inca de la
executia elementelor in uzina constructoare a unor operati necorespunzatoare de indoire
sudare si tratament termic s.a.
Factorii care indeplinesc fenomenul de coroziune si intensitatea acestuia sunt urmatorii:
natura materialului
indicii chimici ai apei, respectiv ai aburului
gradul de pasivizare a suprafetei metalice
viteza de circulate a aburului, respectiv ai apei fierbinti
presiunea si temperatura aburului, respectiv ai apei fierbinti
nivelul de tensiuni in pereti cazanului.

Principalele masuri care trebuie luate pentru preintampinarea fenomenului de coroziune

sunt urmatoarele:
-asigurarea unor indici chimici corespunzatori ai apei de alimentare printr-o tratare
corecta si un regim adecvat de purjare in vederea evitari depunerilor de namol si piatra
-evitarea antrenari apei in supraincalzitor prin pastrarea nivelului a apei in tambur in
limite admise si prevederea unor instalati corespunzatoare pentru separarea picaturilor de
apa din abur
-functionarea cu exces de aer
-evitarea depunerilor de funingine si zgura pe suprafetele de incalzire printr-un
regim corespunzator al arderi si curatirea regulata al suprafetelor respective
-functionarea cu temperaturi normale, prevazute in instructiunile mteme ele gazelor
de ardere la cos si ale apei aerului care intra in economizator respectiv in preincalzitorul de
aer in vederea preintampinari fenomenului de roua
-consevarea cazanului in conformitate cu prevederile instructiunilor interne .
supraincalzirea peretilor metalici ai unor elemente ale cazanului prezinta un pericol
deosebit deoarece odata cu cresterea temperaturi capacitatea metalului de a rezista
din punct de vedere mecanic scade astfel un otel care la temperatura de 20C se rupe
la o solicitare 3700 - 3800 Kgf/Cm2, la 500C el se rupe la o solicitare de circa
UOOKgf^ Cm2. n consecinta depasirea temperaturi admise prin calcul pentru
diferitele elemente ale cazanului poate conduce la ruperi ale peretilor metalici sub
actiunea presiunii din caza provocand avari si accidente din cele mai grave.
Ca urmare a supraincalziri peretilor metalici poate apare si un alt fenomen la fel de
periculos fluajul acest fenomen se manifesta prin deformarea plastica permanenta a
metalului in timp sub actiunea temperaturi si presiune. Fluajul se manifesta prin ruperea
elementelor ca urmarea subtler! prin deformare a peretilor si mrautatirii structurii interioare a
metalului.
Principalele cauze ale supraincalziri peretilor metalici ai unor elemente ale cazanului
sunt urmatoarele:
folosirea unor oteluri de calitate necorespunzatoare respectiv la temperaturi mai
mari decat cele pentru care otelurile respective sunt admise lasarea cazanului fara apa cea
ce duce la supramcalzire putemica a metalului care nu este racit cu apa
depuneri de piatra care formeaza un strat rau conducator de caldura si impiedica racirea de
catre apa sau abur a peretilor metalici incalziti de gazele de ardere circulatia
necorespunzatoare a apei in tevi cea ce face ca bulele de abur sa se opreasca in anumite
locuri care mai sunt racite corespunzator de apa sunt racite mult mai slab de catre aburul
care sa format, circulatia necorespunzatoare poate fi un defect de constructie poate fi
cauzata de catre o strangulare locala a unor tevi sau de functionarea cazanului la debite
mici, sub cel minim prescris de uzina constructoare, cand circulatia este mai putin intensa
circulatia nestabila uneori in sens invers formarea dopurilor de abur.
Flacara prea lunga a arzatorului care bate direct mtr-o suprafata de incalzire
Intrarea de aer fals in focar prin diferite neetanseitati
Functionarea cu un debit mai mare decat cel prescris de uzina constructoare cazanul fiind
suprasolicitat termic
nfundarea tevilor de corpuri straine sau depuneri de piatra care obtureaza ntreaga
sectiune
Alimentarea discontinua cu apa a cazanului si distributia concertata a apei in tambur.
Cele mai frevecvente avari si defectiuni care apar la tuburile de flacara, tambure si
camerele colectoare sunt urmatoarele:
-neetanseitati la imbinarile nituite sudate la mandrinari
-fisuri si crapaturi deformarea tuburilor de flacara

-coroziuni.
Cele mai frecvente avari ale tevilor fierbatoare sunt spargerile aceste avari pot fi
depistate de catre personalul de deservire manifestandu-se:
-scaderea nivelului apei in tambur
-zgomot produs de iesirea aburului in focar sau in canalele de gaze de ardere
-iesirea aburului si gazelor de ardere prin gurile de observare
-umezirea cenusii si zgurii in palniile de evacuare
-diferente intre indicatiile contoarelor de apa si abur
Avariile intalnite frecvent la arzatoarele de combustibil lichid, in timpul functionari
cazanului sunt urmatoarele:
supraincalzirea arzatorului si in final arderea acestuia datorita constructiei
necorespunzatoare sau fortari cazanului
infundarea arzatorului datorita impuritatilor din pacura sau cocsificarea pacurii pe duzele
arzatorului
n asemenea situatii se sufla arzatorul cu abur sau se inlocuieste
Cauzele rateurilor de ardere la aprindere in principal in cazul combustibilului gazos
sunt urmatoarele:
defectiuni pe circuitui gazelor combustibile
infundarea duzei arzatorului
infundarea ventilului electromagnetic din cauza impuritatilor
inrautatirea tirajului in timpul functionari cazanului se poate datora urmatoarelor cauze :
- depuneri de funingine si zgura pe tevi si pe canalele de gaze ajung ca urmare micsorarea
suprafetei de trecere a gazelor arse
- temperaturi prea mari ale gazelor arse la cos ca urmarea murdaririi suprafetelor de
incalzire in consecinta a unui schimb insuficient de caldura pe traseui focar cos
- uzura mare a paletelor exhaustorului din cauza erodari lor de catre cenusa
zburatoare din gazele de ardere
- defectiuni ale registrelor de gaze.
Scoaterea din factiune a ventilatorului de gaze de ardere in timpul functionarii cazanului
se poate datora urmatoarelor cauze:
ruperii rotorului
arderii motorului
ruperii unui numar mare de palete sau a cuplajelor
griparii lagarelor
n asemenea situatii in lipsa unui ventilator de rezerva se vor lua masuri pentru oprirea
cazanelor din functiune ventilarea seva asigura prin tiraj natural prin canalul de ocolire al
exhaustorului.
Scoaterea din functiune a ventilatorului de aer in timpul functionari cazanului se poate
datora urmatoarelor cauze
- ruperii rotorului
- arderii motorului mperi unui mare numar mare de palete
- gripari lagarelor
n situatia in care in timpul ventilari cazanului se scoate simultan ventilatorul de aer si
ventilatorul de gaze de ardere cazanul va fi oprit asigurandu-se o ventilatie minima cu
ajutorul tirajului natural.
Principalele defectiuni ale ventilatoarelor de aer si respectiv de gaze de ardere care pot
apare in timpul functionari cazanului sunt urmatoarele:
- vibrati si batai datorita dezchilibrari rotorului uzurii lagarelor uzuri neuniforme ale paletelor
- frecarea rotorului de carcasa
- incalzirea lagarelor peste temperatura normala
- defectiuni la motorul electric

Principalele cauze pentru care pompele centrifugice de alimentare cu apa nu aspira si

nu refuleaza, precum si masurile care trebuie luate de catre personalul de desrvire sunt
urmatoarele:
- pompa este dezamorsata din cauza inaltimii prea mici a degazomlui fata de pompa, in
raport cu temperatura apei formandu-se un dop de abur pompa trebuie reamorsata,
respectiv apa va fi mentinuta la temperatura prescrisa
- pompa este dezamorsata din cauza patrunderi de aer fals in conducta, se va umple
corpul pompei cu apa dupa inlaturarea neetansitati.
- rotorul pompei este rotorul este infundat cu corpuri straine, se va curata
- conducta de aspiratie este infundata se va curata conducta
- motorul pompei are sens rotor invers de rotire se vor inversa legaturile electrice
- uzura paletelor sau a inelelor de etansare, se vor inlocui.
Prin incidente se inteleg acele fenomene care intervin in timpul functionarii cazanului si
care inlaturate la timp pot evalua si conduce la deranjamente sau la avarierea cazanului
- lipsa de apa
- depasirea presiunii nominale
- supraincarcarea cazanului spumegarea apei in tambur
- supra alimentarea cu apa
- initierea unui incendiu in sala cazanelor
Supraalimentarea cazanului cu apa poate ave loc in conditiile unei exploatari neglijente
si se manifesta prin antrenarea apei in supraincalzitor avand ca urmare o serie de neajunsuri
cum sunt depuneri de saruri acest accident se poate observa prin:
- depasirea nivelului maxim al apei in indicatorul de nivel
- variatii bruste ale temperaturi aburului supraincalzit
- se opreste alimentarea cu apa a cazanului
- se reduce debitui cazanului
- se purjeaza tamburul pentru a aduce nivelul apei la nivelul normal
In cazul initierii unor incendii in sala cazanelor care nu prezinta pericol pentru
functionarea in conditii de siguranta a instalatilor personalul trebuie sa actioneze. Daca
incendiul evolueaza si ameninta siguranta personalului si utilajelor se vor hema
pompieri.
Reparatiie cazanului

Reparatiile cazanului sunt de doua feluri: reparatii accidentale (RA) si reparatii

periodice(PR).Reparatiile periodice sunt de trei feluri: revizii tehnice (RT), reparatii curente
(RC) si reparatii capitale (RK).
a) RT (revizia tehnica) consta in verificarea, curatarea, ungerea, inlocuirea unor piese uzate
si eliminarea unor defectiuni de mica amploare. Cu aceasta ocazie se stabilesc lucrarile ce
urmeaza a se face la urmatoarele reparatie curanta (RC), care este de amploare mai mare.
b) RC (reparatia curenta) cuprinde;
- spalarea si curatirea de funingine pana la metal curat, asa cum s-a aratat anterior;
- reparatii la instalatiile de ardere, inclusiv curatirea duzelor si a filtrelor de combustibil;
- reparatii la instalatiile de alimentare cu apa;
- verificarea instalatiilor de automatizare;
- reparatii la armaturi;
- remedierea neetanseitatilor circuitelor de apa, abur, combustibil;
- nlocuirea garniturilor neetanse;

- mandrinari de tevi;
- revizia motoarelor electrice, spalarea lagarelor si inlocuirea uleiului (la pompe,
vetilatoare, exhaustoare);
- verificarea si remedierea pierderilor de pe circuitui condesatorului, inclusiv verificarea
oalelor de condesat;
- nlaturarea altor defectiuni ivite la cazan.
Se va urmari ca:
la intervale de max. 3 luni sa se curete de funingine tevile de fum, tevile de apa, tubul
focaretc.;
- la intervale de max 6 luni sa se verifice si curata de piatra spatiul de apa.
c) RC (reparatia capitala) se efectueaza in scopul de a aduce cazanul cat mai aproape de
starea initiala.
Conform Normativului MEE (ICEMENERG - ed. 1984), durata de serviciu, ciclurile de
reparatii
(dupa numarul de fuctionare) si timpul de stationare sunt prezente Tn tabel urmator.
Tipul czanului

Durata
serv. ani
30

Nr.de
Ciclul de reparafii
schimburi (ore de functionare)
RT
RC
RK
3
3750 7500
30000

Timpul de stationare Tn
reparatie (zile)
RT
RC
RC
9
25
42

Cazan cu apa
calda, abur de
joasa presiune
Cazan de apa
fierbinte
Cazane
verticals
Cazane
ignitubulare
Cazane
acvatubulare
p<20 bar

35

2000

4000

8000

30

3750

7500

35

3000

30

3750

30

50

22000 3

29

6000

18000 6

14

30

7200

30000 6

18

32

In HG nr. 964/1998, publicata in Monitomi Oficial nr. 520/30.12.1998, privinol

clasificarea si duratatele normale de functionare a mijioacelor fie, cazanele de toate tipurile
sunt prevazute la subgrupa 2.16.1. Masinile generatoare, cu durata normala de functionare
de 28 de ani.
Conform art. 11, se admite depasirea sau micsorarea acestei perioade cu max. 20%
(33,6 ani, respectiv 22,4 ani), pe baza unei analize pertinente, cu aprobarea consilului de
administratie al unitatii detinatoare.
Conform art. 12 mentinerea Tn functiune peste durata normala majora cu 20% (33,6
ani), "se va putea face numai pe baza avizului organismelor nationale de atestare
competente".
Ca fapt divers, citam ca, in februarie 1999, la o fabrica textila din Bucuresti s-e retras
din
functionare, nu din cauza starii telmice, care era inca buna, ci din cauza inchiderii sectiei
respective, un cazan Tischbein (cazan suprapus, avand un cazan Cornwall cu tub de flacara
ondulat, iar deasupra un cazan ignitubular) cu ?== 8,5 bar, construit in 1898, care deci a
functional 101 ani.
Executarea RT, RC Si RK, in conformitate cu normativele, asigura functionrea
normala, in siguranta si economica a cazanului, prevenind aparitia avariilor si necesitatea
reparatiilor accidentale.

Cine executa lucrari de reparatii la cazane i la instalatiile din sala de cazane

Prescriptiile tehnice C9-03 col. ISCIR stabilesc reparatiile la cazane si instalatiile din
sala de cazane, care sunt sub control ISCIR, se pot face de beneficiar sau de unitati de
specialitate, cu exceptia urmatoarelor reparatii, ce se fac numai de unitati autorizate de
ISCIR;
a) nlocuirea de virole, funduri, placi tubulare, fascicol de tevi, pereti membrana,
economizoare, suprancalzitoare, distribuitoare, colectoare, camere sectionale, tub focar,
elemente de conducta sau alte elemente sub presiune care pot executa separat si asambia
n instalatie;
b) repararea prin ncarcare cu sudura a elementelor sub presiune care prezinta
coroziuni,
izolat sau grupat si placarea prin incarcare cu sudura cu material inoxidabil, a suprafetelor
elementelor recipientelor;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crapaturilor elementelor sub presiune;
d) executarea, la elementele sub presiune, a unorsuduri noi, refacerea sau
remedierea celor existente;
e) refacerea unor parti prelevate n vederea verificarii spalarii chimice a cazanelor;
f) nlocuirea prin mandrine a tevilor de fum, tevilor fierbatoare sau de ecran, tevilor de
suprancalzitor sau economizor, tevile schimbatoare de caldura si a niturilor de la cazane
si recipiente;
g) nlocuirea armaturilor de siguranta cu alte tipo-dimensiuni care difera de cele
prevazute n proiectui initial;
h) inlocuirea cu metal nou, sub forma de petice sub presiune din care s-au prelevat
probe de material in vederea verificarii calitatii acestuia sau a imbinarilor sudate;
i) executarea de lucrari ca urmare a modificarii proiectului initial de constructie a
instalatiei sau care due la modificarea parametrilor initiali maxim admisi pentru functionare
(debit, presiune maxima, temperatura minima, temperatura maxima, suprafata de ncalzire
etc.);
j) nocuirea prin sudare a tevilor de film, a tevilor de apa-abur din limitele cazanului si
pereti-membrana, a serpentinelor de caldura de la cazane si a fasciculelor de caldura de la
cazane;
k) inlocuirea instalatiilor de ardere, reglare, automatizare si de protectie, cu alte
instalatii,
diferite functional fata de cele prevazute m proiectui initial sau dotarea cazanelor cu
asemenea instalatii;
l) nlocuirea mantei exterioare a unui recipient cu perti dubli inainte de inceperea
lucrarilor, unitatea reparatoare, cu acordul unitatii detinatoare, va intocmi o documentatie de
reparatie, din care sa rezulte lucrarile ce urmeaza a se executa, precum si instalatile tehnice
de executie, verificare si incercare.

Aceasta documentatie tehnica se inainteaza la ISCIR n vederea acceptarii Tnceperii

lucrarilor de reparatie.
Se interzice inceperea lucrarilor de reparatie fara procesul verbal de acceptare al
ISCIR.
Verificarea tehnica a cazanului, dupa reparatie, se face de catre ISCIR, sau cu acordul scris
al
ISCIR, de catre responsabilul autorizat ISCIR al unitati detinatoare, care va Tntocmi si
procesul
verbal de autorizare de functionare.
Documentatia tehnica de reparatie se ataseaza ia cartea ISCIR a cazanului.
Exemplu: o unitate a solicitat organului ISCIR pentru a introduce in RK un cazan CR 9, dupa
ce functionase un ciclu de reparatie. Organul ISCIR a constatat insa ca starea eazanului este
buna si ca grosimea tevilor este normala, n care situatie 1-a acordat scadenta peste 4 ani,
cand s-a facut reparatia si nu la scadenta dupa numaul de ore de functionare).

Reparatii efectuate de fochist

Intre obiligatiile de serviciu ale fochistului se numara si reparatiile curente la cazan, si
anume:
- inlocuirea sticlelor de nivel, manometrelor, termometrelor defecte;
- reparatia robinetului de retinere cu ventil;
- nlaturarea neetanseitatilor de apa, abur si combustibil;
- inlocuirea garniturilor defecte;
- strangerea suruburilor, piulitelor si prezoanelor slabite;
- intretinerea lagarelor la electromotoare, pompe, ventilatoare, exhaustoare, completarea
sau inlocuirea uleiului la acestea;
- ungerea lagarelor, clapei de aer de la ventilator;
- curatirea in fiecare luna a filtrelor de combustibil;
- spalarea cazanului si curatirea de piatra si funingine;
- curatirea arzatorului, inclusiv a duzelor si electrozilor intre care se va pastra o distanta
de 3+5 mm;
- curatirea duzelor nu se va face uneltele mecanice, ci cu diluanti; benzina, motorina petrol
si aer comprimat, pana la ndepartarea completa a depunerilor, inclusiv din orificii.
La nevoie se vor folosi scule din plastic sau lemn.
- urmarirea si reglarea temperaturii si presiunii combustibilului, Tnainte de intrarea m
arzator, care trebuie sa aiba valorile din cartea arzatorului;
- urmarirea si reglarea temperaturii (care trebuie sa fie 102-105C) 5J_a_mye.Lulyi.apeLTn
degazor (care trebuie sa fie la 2/3 din inatime);
- reparatia izolatiilor defecte la cazan i conducte termice din sala de cazane;
- curatirea cazanelor si a salii de cazane;
- analiza calitativa a apei si regenerarea filtrelor (impreuna cu laborantui, daca exista);
- alte lucrari prevazute in instructiunile interne.

Pregatirea pentru controlul oficial ISCIR

Starea tehnica a cazanelor se verifica de catre inspectorii ISCIR astfel:

- dupa instalare, nainte de punerea in functiune, cand se face autorizarea de functionare
(AF) si apoi n luna si anul specificate n procesul verbal de inspectorii ISCIR cu ocazia
ultimului control, si consemnat in Cartea de exploatare a cazanului (eliberata de ISCIR) cand
se face controlul periodic (CP). Verificarea se face, de asemenea, dupa RK. Ziua in care va
avea loc verificarea periodica se face cunoscuta unitatii de catre ISCIR in scris, cu o luna de
zile inainte. In scopul verificarii de catre ISCIR, cazanul se opreste din timp din fuctionare, se
spala si se curata de piatra si funingine pana la metal curat.
La verificare trebuie sa asiste -in afara de fochist- responsabilul ISCIR al unitatii si
seful de cazane. Inspectorul ISCIR vesifica: spaiul de apa si gaze arse, daca sunt depuneri
de piatra si funingine, coroziuni, fisuri, crapaturi, deformari, curgeri. La cazanele ignitubulare,
inspectorul ISCIR poate cere scoaterea unui numar de tevi de fum.
Aceasta operatiune se numeste revizie interioara (Rl). Daca cazanul nu este curat,
dispune curatirea si poate da amenda. Daca prezinta defectiuni, dispune intrarea in
reparatie. Daca nu prezinta defectiuni, fixeaza data urmatoarei Rl (revizii interioare) la data la
care este scadent la IP (incercarea de presiune). La fiecare a doua revizie interioara se face
si IP (incercarea de presiune). La fiecare a doua revizie interioara se face si IP (incercarea
de presiune) care se fixeaza la un interval dublu fata de revizia interioara. Cand este scadent
si la incercarea de presiune hidraulica (IP este precedat totdeauna de Rl).
Exemplu. La revizia interioara (CP-RI) la un cazan ABA de 1 t/h, inspectorul ISCIR
atentioneaza telefonic, pe seful unitatii sa ia masuri de curatirea cazanului.
La sosirea, acesta il asigura ca personal a "controlat" si cazanul este foarte curat.

Introducand lampa de control pe gura de vizitare de sus inspectorul vede ca intradevar tevite sunt curate, fara depuneri de piatra.
Intrand insa in tambur, constata cu amaraciune ca fochistii "destepfi", lenesi si
inconstienti curatasera de piatra numai zona ce se putea vedea de sus (de unde a "controlat"
si seful unitatii).
Nici capacul camerei de fum din fata nu l-au demontat si deci tevile nu fusesera
curatate de funingine.
Graficul verificarilor oficiale (de catre ISCIR) a cazanelor (si recipientelor) este
urmatorul:
AF
CP
CP
CP
RI+IP
Rl
RI+IP
Rl
[\\j. casare

Legislatie tehnica
Regulile in vigoare au caracter de lege referitoare la cazanele de abur si de apa
fierbinte sunt cele cuprinse in prevederile Decretului 587/1973 privind functionarea in
conditii de siguranta a instalatiile sub presiune a aparatelor consumatoare de
combustibil.
In cea ce priveste cazanele de abur si apa fierbinte prevederile decretului 587/1973 se
refera in principal la fazele de proiectare realizarea ai omologarea prototipului fabricati
de serie montajul punerea in functiune exploatarea si scoaterea din functiune.
Prescriptiile tehnice individuale referitoare la cazane de abur si apa fierbinte sunt:
- executia
- instalarea
-montarea
- repararea
-exploatarea si verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte, Cl 2004 i
C9 - 2004; aceste prescriptii sunt obligatorii pentru toate ministerele, centrale industriale ,
interprinderii, alte, unitati de stat sau cooperativiste care coopereaza executa monteaza
repara instaleaza etc.
Inspectia pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat (ISCIR) este
organizatia unica Tn Romania, desemnata de Guvernul Romaniei sa efectueze verificarea
tehnica a instalafiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de
combustibil, din punct de vedere al siguranei n functionare a acestora.
Instalatiile care intra sub supraveghere ISCIR :
- instalafii sub presiune: cazane de abur, cazane de apa calda si apa fierbinte;
aparate consumatoare de combustibil, arzatoare pentru cazane.
Conform Prescriptiilor tehnice C1, C9 - 2003, calificarea si autorizarea ISCIR a
fochistilor se face prin absolvireaunui curs. Autorizarea fiecarui fochist se face pentru o clasa
si, dupa caz grupa de autorizare care cuprinde tipul de cazan pe care candidatui a efectuat
stagiul de practica.
Clasa A cuprinde fochistii folosii n exploatarea si conducerea cazanelor de abur,
cazanelor de apa fierbinte, reglementate de Prescripfiile Tehnice (PT) C9-03 colecfia ISCIR.
Clasa B cuprinde personalul de deservire si supraveghere operative a functionarii
cazanelor mici de abur, care sunt reglementate de PT C9-03 colectia ISCIR.

Clasa C procesul de deservire si supraveghere al cazanelor de Tncalzire,

reglementate prin PT C9-03 colectia ISCIR.
Pentru cazanele din clasel B si C stagiul minim de practica este de 30 zile lucratoare.
in funcfie de complexitatea cazanelor de apa cald sau abur de joasa presiune, acest stagiu
poate fi marit la 45 zile lucratoare.
Examenul consta ntr-o proba teoretica (scris si oral) si o proba practica, iar candidatui
trebuie sa obin calificativul "admis" la ambele probe. Daca la una sau la ambele probe
candidatui a fost respins poate repeat examinarea dupa eel pufin o luna, n care timp
ndeplineste functia de ajutor de fochist. Examenul poate fi repetat o singur data, n termen
de cel mult 2 ani de la terminarea cursului.
Dupa obtinerea "autorizatiei ISCIR" fochistii nu pot fi pusi imediat s deserveasc
cazanele pe propria raspundere, ci vor trebui s faca o practice timp de cateva zile - ca ajutor
de fochist pe langa un fochist cu experienta ce deserveste cazanul, pana cand noul fochist
declara ca si-a nsusit deprinderea si cunostintele necesare. Dup aceasta, fochistui va fi
examinat de o comisie interna din care fac parte - obligatoriu - responsabilul ISCIR si seful
salii de cazane.
Aceeasi comisie va examina si pe fochistii care urmeazS sa deserveasca alt tip de
cazan, din aceeasi grupa, precum si pe cei care au interrupt practicarea meseriei de fochist
mai mult de 1 an.
Fochistii trebuie examinati profesional anual, de catre o comisie interna din care fac
parte, obligatoriu, responsabilul salii cazanelor si responsabilul ISCIR, si medical, la 2
ani.
Rezultatele examinarilor se tree in Autorizatia de catre responsabilul ISCIR .
In timpul serviciutui, fochistui trebuie sa aiba asupra lui" Autorizatia ISCIR".
In cazul m care fochistui exploateaza cazanul Tn mod necorespunzator, astfel incat sa
pericliteze siguranta Tn functtionare a acestuia, sau este in stare de ebrietate Tn timpul
serviciului, unitatea la care este angajat ii poate retrage Autorizatia pentru o perioada de timp
limitata sau definitiv, cu acordul ISCIR.
Abaterile constatate de organele ISCIR se sanctioneaza conform celor mentionate pe
partile interioare ale copertilor Autorizatiei
Tehnica securitati munci
Masurile de protectia munti trebuie sa fie elaborate avand la baza reguli de exploatare
mentionate m cartea cazanelor - partea de constructie eliberata de deprinderea
constructoare m instructiunile interne elaborate de interprinderea detinatoare prin
responsabilul sali cazanelor si in prescriptiile tehnice elaborate de I.S.C.I.R.
Principalele reguli de protectia munci referitoare la exploatarea cazanelor sunt
urmatoarele preluarea serviciul de catre personalul de exploatare se face daca acesta nu
este in stare de oboseala.
Armaturile de siguranta si control trebuie sa fie in perfecta stare de functionare
observarea focului se face prin ochiurile de observare, in timpul observari focului este
interzisa manevrarea arzatoarelor etc.
Pentru manevrarea armaturilor calde personalul de exploatare sa poarte manusi de
protectie la cazanele care functioneaza cu combustibil solid este interzisa scormonirea
combustibilului pe gratar in timpul suprapresiunii in focar
Verificarea unui cazan se poate face numai dupa izolarea lui fata de celelalte instalati
din centrala termica.
Izolarea se face dupa inchiderea armaturilor si conductelor racordate la cazan.
Daca conductele si armaturile sunt sudate se vor inchide robinetele
Verificarea focarului si a canalelor de gaze de ardere se va face numai dupa
eliminarea caramizilor si a zgurii.

n timpul verificari unui cazan in- zidit in baterie cu alte cazane aflate in functiune
cazanele vor fi oprite
Verificarea cazanului va fi efectuata numai daca temperatura in sala este intre
10C - 35C
La verificarea cazanului se vor folosi pentru iluminat numi lampi cu baterie sau maxim
12 volt
Lampa de control trebuie sa fie asezata suspendat sau pe o scandura de lemn este
interzisa introducerea transformatoarelor in interiorul tambumlui.
Pentru evitarea incendiilor se vor lua urmatoarele masurii:
-evitarea scurgerilor de ulei, combustibil lichid sau gazos
-interzicerea pastrarii onor substante usor inflamabile
Principalele accidente grave care pot duce in timpul exploatari cazanelor :
arsuri
rani cu pierderi de sange
intoxicatii cu gaze
electrocutare
Arsurile se pot produce in urma atingerii unor suprafete fierbinti si a unor rateuri sau
explozii:
arsurii usoare de gradul 1
arsurii mijiocii de gradul 2
arsuri grele de gradul 3
arsuri ale fetei sau ochilor
Ranile cu pierderi de sange se produc in cazul exploziilor de gaze ale elementelor sub
presiune.
Intoxicatiile cu gaze fa face prin inhalarea oxidului de carbon
Electrocutarea se poate produce la atingerea conductelor electrice la exploatarea
utilajelor fara legare la pamant.
Accidentarea prin patrunderea corpurilor straine in ochi se produce in cazul spargeri
sticlelor exploziilor de gaze .
Trusa de prim ajutor trebuie sa contina:
pachete antiseptice de vata si tifon
solutie de acid boric
solutie de amoniac
vaselina boraxanta
soda
apa oxigenata
alcool medicinal
pahar de apa
garou
atele
sapun
prosoape curate

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3 diverse tipuri de cazane

CAZAN DE ABUR CU 3
DRUMURI DE FUM SI
FLACARA INTOARSA
FUND DE SAC

CAZAN DE ABUR CU
FLACARA INTOARSA

IDEM