Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PLAN DE AFACERI PRIVIND

INFIINAREA
S.C. VCUA
IN VEDEREA SELECIEI, CRETERII
I OBINERII DE PRODUCII DE
CARNE I LAPTE

PROFESOR:
Adrian Manea

STUDENT: MOISAC Alexandru

NEGULESCU Elena Raluca

CHELBA Ana-Maria
ANDREIANA Iuliana
GRUPA 745 ISB-IPA

2011
CUPRINS

INTRODUCERE
n alimentaia oamenilor, produsele de origine animal asigur energia i
substanele de baz necesare desfurrii proceselor metabolice, creterii si
dezvoltrii organismelor.
Alimentaia reprezint izvorul i regulatorul proceselor de schimb dintre
organism i mediul nconjurtor. Dezechilibrul dintre aport i necesitile n
alimentaie, determin profunde modificri metabolice. Insuficiena n alimentaie
a substanelor nutritive de baz, proteine, glucide, lipide, vitamine i sruri
minerale, exercit influene negative asupra sntii i activitii omului,
reducndu-i capacitatea de munc, rezistena la aciunea agenilor patogeni i a
factorilor stresani.
Alimentul este cel mai important factor care influeneaz organismul, iar
meninerea strii de sntate este indisolubil legat de sntatea alimentelor,
noiune ce include att calitatea biologic, ct i starea de solubilitate.
Pe de alt parte, consumatorii devin tot mai exigeni fa de calitatea
produselor

alimentare.

De

asemenea,

controlul,

cercetarea,

asigurarea

meninerea calitii este insistent reclamat n societatea contemporan. La nivel

naional, regional i internaional, calitatea produselor este evaluat tot mai mult
n strns legatur cu calitatea vieii.
n aceste condiii, raspunderea productorului privind asigurarea calitii
depaeste limitele propriei afaceri, pentru c se angajeaz fa de clieni s
realizeze un anumit nivel al calitii produsului alimentar n ansamblu.

4
Dei am artat importana produselor de origine animal n alimentaia
oamenilor, n lucrarea de fa ne-am concentrat asupra obinerii acestor produse
n form de materie prim, condiie esenial pentru a fi disponibile consumului
populaiei n cantiti suficiente i calitate corespunztoare.
Am ales aceast tem datorit importanei obinerii produselor de origine
animal care sunt necesare att pentru asigurarea necesarului de consum intern
al populaiei, ct i pentru crearea de disponibiliti pentru export.
n acelai timp studiul efectuat ne permite s avem o vedere de ansamblu
asupra evoluiei produciei animaliere n ultimii 4 ani, tendina acestora i se
arat faptul c consumatorii autohtoni prefer produsele obinute din producia
intern.
n lucrarea de fa am ncercat s subliniem evoluia producerii laptelui i
crnii n Romnia, din care se observ o tendin de cretere a cantitii i
calitii materiei prime, n detrimentul scderii efectivelor, n unele cazuri,
importana acoperirii necesarului de consum din producia intern.

CAP.1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Date generale:

1. Denumirea lucrrii: Plan managerial privind infinarea SC VACUA in
vederea seleciei, creterii i obinerii de producii de carne i lapte.
2. Construcie parter
3. Beneficiari: Tnasie Marius Mihai i Dragu Mihai
4. Amplasament: Satul Berind, comuna Snpaul, judeul Cluj.
5. Necesitatea i oportunitatea investiiei:

5
La solicitarea beneficiarilor Tnasie Marius Mihai i Dragu Mihai, s-a
intocmit documentaia necasar obinerii certificatului de urbanism i a
autorizaiei de construire pentru obiectivul construire ferm S.C. VCUA.
Date constructive:
Regim de inlime: parter
Inlime maxim: 4.45 m
Aflnd de oportunitile oferite de Uniunea Europeana, domnii Tnasie i
Dragu s-au decis s acceseze aceste fonduri europene, prin achiziia de 20 vaci
de lapte din rasa Balata Romneasc, 20 de vaci de carne din rasa Limousin i
20 bubaline/bivoli din rasa Murrah. La nceputul anului 2011, beneficiarii s-au
organizat ca i societate comercial n satul Berind, comuna Snpaul, judeul
Cluj.

1.2

Obiect de activitate

Derularea unei activiti de tip ferm mixta , prin creterea animalelor,

activitatea fermelor pentru obinerea laptelui i a crnii, precum i cultivarea
cerealelor, porumbului i a altor plante necesare.

1.3 Date de identificare

- denumire: Societate comerciala SC VCUA SRL
- adresa: Judeul Cluj, comuna Sanpaul, satul Berind
- cod unic de nregistrare: 13854471
- cod CAEN:0121 Creterea animalelor, activitatea fermelor pentru obinerea
laptelui i a crnii.

6
0111 Cultivarea cerealelor, porumbului i a altor plante necesare.
- nr. cont bancar FN123456
- banca (denumire, adresa, tel/fax/e-mail si cod swift) BRD, Str. 21 Decembrie
1989, Judet Cluj.

1.4. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar)

1 persoana, responsabila legal cu proiectul, Curs de crescator-ngrijitor
de animale domestice pentru producia de lapte i carne
1 persoana, responsabil tehnic, inginer zootehnist
Resurse umane implicate n proiect
An
Specialitate
ngrijitori
Muncitori
Inginer zootehnist
Tehnician veterinar

2011
10
8
1
1

Total personal

20

1.5. Resurse funciare:

(terenuri agricole/baze furajere, suprafee ocupate, utiliti)
animale (efective pe specii/rase i categorii)
mijloace de mecanizare (tractoare i masini agricole, utilaje i echipamente
agricole, instalaii de irigat, etc. - anii n care s-au achiziionat i starea
tehnica actual)

construcii n ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru maini,

utilaje, spaii administrative, etc.)

precizarea regimului proprietii (in proprietate i/sau arenda/concesiune)

Teren: 53 ha

22 ha proprietate
31 ha arenda, dintre care:

porumb boabe4 ha

porumb siloz

9 ha

gru de toamna

3 ha

lucerna

4 ha

fanee naturale

7 ha

pauni naturale

21 ha

sfecla furajer

2 ha

orzoaic

3 ha

Cldiri:
o

Grajd proprietate, an achiziie 2010.

Maini:

Tractor U 650 proprietate, an achiziie 2008, funcionabil

Plug proprietate, an achiziie 2007, funcionabil

Grapa cu discuri proprietate, an achiziie 2006, funcionabil

Cultivator proprietate, an achiziie 2010, funcionabil

Maina erbicidat- proprietate, an achiziie 2009, funcionabil

Maina mpratiat gunoi grajd proprietate, an achiziie 2010, funcionabil

Semanatoare plante prasitoare proprietate, an achiziie 2010, funcionabil

Remorc proprietate, an achiziie 2002, funcionabil

Peridoc proprietate, an achiziie 2009, funcionabil

o Tanc pentru racire lapte proprietate, an achiziie 2011, funcionabil

8
o Semanatoare cereale paioase proprietate, an achiziie 2010, funcionabil
1.6. Situaie financiar i fiscal (datorii fiscale i/sau mprumuturi
bancare n derulare - situaia privind respectarea graficului de rambursare, la
termen i/sau reealonare etc.)
Societatea Comercial SC Vacua S.R.L nu are datorii fiscale sau
mprumuturi bancare n derulare.
Regim juridic (baza legala) de funcionare i organizare:
Societatea comercial SC Vacua S.R.L, nfiintata n 2011, este persoan
juridic romn, organizat sub forma unei societi comerciale cu rspundere
limitat, constituit n condiiile Legii 31/1990. Societatea comercial i
desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu prevederile actului
constitutiv. Proiecte de investiii similare realizate -Nici unul.

Fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei propuse :

Implementarea
productorilor

proiectului

agricoli,

la

va

atragerea

contribui
tinerilor

la
n

mbunatirea
activitile

venitului

agricole

prin

mbuntirea condiiilor de via i de munc, precum i la asigurarea condiiilor

de igien i bunstare a animalelor.
Achiziia de vaci de lapte din rasa Balat Romneasc i a vacilor din rasa
Limousin, are ca scop mrirea potenialului genetic i zootehnic existent in zona
Sanpaul, nscriindu-se in normele de aderare la Uniunea European.
Se urmrete astfel satisfacerea:
a) componentei economice: ferme transmisibile economic din generaie in
generaie.

9
b) componentei sociale: o agricultur care s in cont de diverse
componente ce in de viaa social a unei societi ( calitatea alimentelor, calitatea
patrimoniului construit, accesibilitatea spaiului, etc.
Daca prin proiect se asigur diversificarea produciei existente la data
depunerii cererii de finanare (ca activiti i/sau produse), se precizeaz modul
de realizare, i se previzioneaz dac aceast diversificare va genera o cretere a
veniturilor cu mai mult de 30% fa de situaia existent.

CAP.2. OBIECTIVE URMRITE

SECTORUL LAPTELUI DE VAC N ROMNIA

2.1. Importan

Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor n

vrst, precum i a celor cu diferite afeciuni.

Creterea vacilor pentru lapte, ocupaie de baz n zona rural i

montan, asigur venituri ritmice i stabile cresctorilor de animale.

Susinerea valorificrii eficiente a laptelui materie prim va permite

realizarea unor investiii n retehnologizarea activitii necesare realizrii
unor produse lactate controlabile, cu calitate i termene de garanie
superioare.

Asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan.

Este surs sigur pentru schimburile comerciale.

Asigur valorificarea superioar a furajelor realizate pe suprafeele de

baz furajer n sistem natural (pauni naturale).

2.2. Obiective urmrite

10

Asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor

europene.

Realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafa n

vederea utilizrii potenialului de producie al bazei furajere.

Stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea de

la producia destinat autoconsumului la producia comercial.

Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor n

relaiile cu furnizorii de inputuri i beneficiarii produselor realizate.

Creterea produciei de lapte materie prim la nivelul potenialului naional

n vederea acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate cu Uniunea
European din momentul integrrii.

SECTORUL CRNII DE BOVINE I BUBALINE N ROMNIA

2.3. Importana

Creterea bovinelor este o activitate tradiional a populaiei din zona

rural i n special din zona montan.

Diversitatea produciilor pe care le realizeaz, consumul redus de energie i

natura furajelor pe care le valorific, confer creterii i exploatrii
bovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv.

Exist posibilitatea realizrii de producii pentru acoperirea necesarului

intern i de export de carne de bovine i bubaline, care s aduc venituri
mari productorilor.

Surs pentru schimburile comerciale.

Asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan.

2.4. Obiective urmrite

11

Creterea greutii de taiere va determina randament ridicat de carne n

carcas.

Integrarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine i bubaline la

normele i standardele UE.

Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine i bubaline n

direcia mririi i mbuntirii produciei de carne.

Susinerea financiar a organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea

reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de inputuri i beneficiari ai
produselor realizate.

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei de marf la

export.

Asigurarea condiiilor necesare exteriorizrii potenialului de producie al

animalului.

Stimularea creterii efectivelor n zonele montane care prezint oportuniti

n creterea bovinelor i bubalinelor.

CAP.3. ANALIZA OBIECTIV A PLANULUI MANAGERIAL I ANALIZA PIEEI

3.1. Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung in

sectorul de producere a laptelui
Relansarea sectorului de cretere a bovinelor, n vederea stimularii
productiei de lapte de vac.
Susinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creterea
cantitativ i calitativ a acestuia, n vederea alinierii la standardele
Comunitii Europene privind modul de acordare a cotelor.
Asigurarea securitii alimentare a populaiei cu lapte i produse
lactate.

12
Susinerea financiar a produciei de lapte, pentru echilibrarea
preului de valorificare la productor, pe aceleai criterii cu cele
realizate in UE

Sectorul laptelui i al produselor lactate este reglementat in UE prin

sistemul cotelor de producie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr.
1788/2003) i cel de intervenii pe piaa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999
modificat R CEE nr.1787/ 2003)

transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu

modificri i completari prin Legea nr.72/2006.

3.2. Situaia actual la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine

2.880.530 cap.

- vaci si juninci

1.638.751 cap.

- vaci de lapte

1.518.533 cap.

EFECTIVE I PRODUCII
SPECIFICARE
Efectiv total din care:
Efectiv matc

Producia medie de lapte

Producia totala de lapte din care:
Producie marfa
Producie subvenionat
din producia total

UM

2007

2008

2009

mii cap
mii cap

2819
1732

2684
1639

2512
1569

l/cap
mii hl
mii hl
mii hl

3564
54875
26868
-

3653
53089
28197
-

3807
50570
25310
-

2010
9 luni
2467
1386

2595
33944
17433
-

Sursa:http://www.madr.ro
Efective, (pe tipuri de exploatatii) :
Tabel nr. 1
Total efectiv

Tip exploatatie

Efectiv

- vaci lapte i juninci - (cap)

(nr. cap)

exploatatie

/ Pondere
din total (%)

13
1.711.655

1-2

1.239.846

72,4

308.581

18,0

3-10
11-20

55.096

3,2

21-30

24.254

1,4

31-50

22.192

1,3

51-100

22.307

1,3

peste 100

39.379

2,3

Sursa INS si MADR

-

Producii - lapte

- totale 49.298,9 mii hl.

- medii

3.168,0 litri / cap.

Exploatatii agricole i efective, (pe clase de mrime a exploataiei):

Tabel nr. 2
Total

Dimensiunea

exploatati

Exploatatiei

i
1.052.028

cap)
1-2

i
969.898

(%)
92,2

3-10

76.267

7,2

11-20

3.824

0,4

21-30

942

0,1

31-50

587

0,06

51-100

321

0,03

191

0,02

peste 100
Sursa INS si MADR

Numar de
(nr. exploatati

Pondere

din

total

Costuri de producie pentru lapte, (pe tipuri de exploataie):

- gospodrii individuale, (1-2 cap. vaci lapte):
- exploataii mici i mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte):

1,0-1,4 lei/litru lapte;

0,8-1,2 lei/litru lapte;

- exploataii mari i industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte.

3.3. Structura dimensional a fermelor de vaci de lapte i juninci

14
Tabel nr. 3
SPECIFICARE

TOTAL
1-2 capete
3-5 capete
6-10 capete
11-15 capete
16-20 capete
21-30 capete
31-50 capete
51-100 capete
Peste 100
Sursa INS si MADR

TOTAL SECTOARE
Nr. exploatatii
Efectiv

1052028
969896
66653
9614
2433
1391
942
587
321
191

Revine

pe

capete

exploatatie

1710432
1239846
237670
70911
30466
24630
24254
22192
22307
38156

capete
1,63
1,28
3,57
7,38
12,52
17,71
25,75
37,81
69,49
199,77

Principalele instituii responsabile pe sectorul de lapte:

Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MADR) responsabil cu
realizarea politicii, strategiilor i implementarii corespunzatoare a acestora i
colaborrii internaionale prin compartimentul pentru lapte i produse
lactate, respectiv prin departamentul de cooperare internaional.
Autoritatea

Naionala

Sanitar

Veterinar

pentru

Sigurana

Alimentelor (ANSVSA) responsabil cu asigurarea siguranei alimentelor,

controlul i monitorizarea calitii laptelui materie prim, evaluarea i
aprobarea unitilor de producie i procesare, aprobarea i controlul
laboratoarelor de atestare a calitii laptelui i produselor lactate.
Agenia de Ameliorare i Reproducie in Zootehnie ANARZ
Agenia de Pli i Intervenie APIA

15
n subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naional de referin
pentru analiza i testarea calitii laptelui Institutul de

Igien i Sntate

Public Veterinar care verific activitatea laboratoarelor de rutin prin testarea

intre laboratoare.
n structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a
Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea i controlul cotelor de lapte
n Romnia cu structura teritorial, regional i judeean.
Piaa european a laptelui de vaca este reglementat de regimul taxelor
pentru cantitile comercializate in exces fa de cantitatea de referin atribuit
fiecarui stat membru COTA NAIONAL DE LAPTE i msurile de SUSINERE
FINANCIARE.
Depairea cotei naionale impune plata de taxe ctre UE, de ctre
productorii care i depaesc cota individual alocat.
SUSTINEREA FINANCIAR conform politicii agricole comunitare (PAC)
Principalele scheme de susinere financiar ale sectorului de lapte, conform
PAC sunt msurile de intervenie i msurile comerciale de pia, intern i
extern:
Interventia pentru unt si lapte praf degresat
Stocarea privata pentru unt
Laptele in scoli
Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor
Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit
Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor
Promovarea consumului de lapte si produse lactate
Licentele si taxele pentru importuri

16
3.4. Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung in
sectorul de producere a crnii
Relansarea acestui sector n vederea asigurrii necesarului de carne pentru
consumul populaiei
Susinerea i relansarea sectorului are n vedere creterea cantitativ i
calitativ a produciei de carne de bovine i bubaline .
Alinierea la standardele Comunitii Europene privind modul de acordare a
subveniilor i de valorificare n funcie de clasele de calitate reglementate
de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.
Susinerea financiar pentru echilibrarea preului de valorificare la
producator cu cel realizat n UE.
Sectorul crnii de vita este reglementat n UE prin Regulamentul CEE nr.
1254/1999 privind organizarea comun a pieelor n sectorul crnii de vit.

3.5. Prezentarea sectorului

EFECTIVE I PRODUCIA DE CARNE

SPECIFICARE
Efective totale de bovine

UM
mii cap

2007

2008

2009

2010
9 luni

2819

2684

2512

2467

Producia totala de carne mii tone

de vit n viu

333

306

264

213

Greutatea medie la
sacrificare

kg/cap

280

285

287

332

Greutate minim pentru

acordare subvenii

kg/cap

17
Cantitatea total de carne mii tone
subvenionat

Sursa INS si MADR

Sectorul privat deine n prezent 99% din efectivul total de bovine i
bubaline.
Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza crora se
realizeaz att producia de lapte ct i cea de carne.
n anul 2010, fa de anul 2009 efectivul total de bovine a sczut cu 5 %, de
la 2512 mii capete la 2467 mii capete.
Producia de carne de vit este realizat n proporie de 99,6 % de sectorul
privat.
Efectivele de bovine pentru producia de carne sunt crescute ntr-un numr
redus de uniti organizate de cretere i finisare, i sunt destinate, n special
exportului n viu de

tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relaia Uniunea

Europeana i la peste 400 kg n alte ri.

Circa 19% din producia total de carne de taurine se realizeaz n
exploataiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care dein circa 76 % din efectivul
total.
Producia este valorificat de productori prin tierea vieilor la o greutate
mic pentru asigurarea necesitilor proprii de consum. Circa 48 % din carnea de
vit este vndut direct de ctre productori pe piaa liber.
Importul de carne de vit a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone n anul
2010, la 10742 tone n anul 2009.
n anul 2010, fa de anul 2009 exportul de carne de vit a crescut cu 39,3
%, de la 22.515 tone la 31360 tone.
Consumul total de carne de vit a fost de 193082 tone, n anul 2009, fa de
177524 tone n anul 2010, nregistrndu-se o crestere de 8,8 %.

18
Ponderea importului din consumul intern de carne de vit a fost de 6 % n
anul 2010, fa de 3% n anul 2009.
n anul 2010 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg
fata de 8,2 kg n anul 2009.
Formele de susinere financiar direct pentru productorii de carne de vit
au influenat evoluia produciei de carne.

CAP.4. PREZENTARE I DETALIERE DOTRI I PRODUSE S.C VCUA

4.1.Dotri i echipamente zootehnice pentru bovine

Funcionalitatea grajdului este condiionat de corecta integrare a structurii
cu diferite instalaii de decor i relative mecanizari. Odat decis tipologia
grajdului, alegerea instalaiei, devine deci elementul condiionant raionalitii
sale.
Grajdurile se impart in mod substanial in grajduri cu stabulaie fix i
grajduri cu stabulaie liber. Instalaiile pentru grajdurile cu stabulatie fix sunt
paragonate unor compartimente unde animalul poate fi reinut pentru a se furaja
i a se adpa i pot fi realizate de tip scurt sau lung.

COMPARTIMENTE SCURTE TIP OLANDA I AMERICA

19
Compartimentul America este o anumit dezvoltare a compartimentului
scurt , adoptat de norm in prezena grajdurilor ce practic pscutul animalelor.
Prerogativa sa este aceea de a consimi eliberarea i capturarea simultan a
grupurilor de animale.

COMPARTIMENTE LUNGI TIP TICINO I LOMBARDIA

Funcionalitatea grajdului in stabulaie liber este legat de dispoziia
diverselor elemente ce il constituie. In particular este evident ca diferita distributie
a coridoarelor, a pasajelor de legatura intre acestea, a adapatorilor, a zonei de
furajare si a zonelor de relaxare, sa aiba o absoluta incidenta asupra
rationaliatatatii

grajdului

si

asupra

relativelor

costuri

gestionale.

Corecta constructie a diferitelor instalatii este deci un factor indispensabil,

dar nu suficient, pentru o mai buna reusita a lucrarii, ce va fi garantata doar
daca acestea vor fi si corect dispuse tinand cont de spatiile, miscarea si exigentele
animalelor.

FRONT DE FURAJARE

20

FRONT DE FURAJARE AUTOCAPTURANT

Este indispensabil pentru a garanta un mai usor control al animalelor,
garantand posibilitatea de blocaj periodic a operatiunilor de control si tratament
PRODUSE PREFABRICATE IN BAV (BETON ARMAT VIBRAT)

FRONTUL DE FURAJARE
Frontul de furajare si peretele ce sustine frontul de furajare pot fi realizate cu
produse prefabricate care in mod oportun armate pot suporta chiar si structura
de acoperire pentru zona de alimentatie si foraj. Adoptarea frontului si cusetelor

21
in beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante
care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.
Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete din beton armat vibrat
permite realizarea unor structuri prefabricate care nu necesita ulterioare
lucrari de fundatie.

CUETE
Gradul de ocupare a cusetelor depinde in afara de corectele dimensiuni,
care sunt elementul baza a solutiei, si de conformatia solului, de cat este moale si
de desenul despartitoarelor de cusete. Corectul mix a acestor factori asigura
utilizarea de catre animale cu asteptatele avantaje legate de curatarea acestora,
mai

buna

calitate

laptelui

si

rapiditatea

operatiunilor

de

muls.

BAZAMENTE PENTRU CUSETE.

Bazamentele pentru cusete pot fi realizate in beton armat prefabricat si in
mod oportun armate pentru a suporta structura de acoperire a zonei de odihna..
Bazamentele pentru cusete pot fi de tip cada pentru gestiunea cusetelor cu pat
sau pardoseala plana pentru adopatarea unor covoare sau saltele. Adoptarea
unor fronturi de furajare si cusete in BAV permite realizarea unor structuri

22
prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.
BOXE POLIUZ

Trebuie sa raspunda la exigente de multe ori diversificate, de aceea este

necesar sa se asigure maxima elasticitate de folosire. Sunt de fundamentala
importanta toate centrele zootehnice organizate si gestionate in care sunt de
regula prevazute cu box pentru steaming-up, box fatare, box infirmerie, box
starter post-nastere, box taur.

BOX FATARE I INFIRMERIE

Sunt de regula predispuse pentru a putea gazdui animale singal sau mici
grupuri. De mare utilitate rezulta posibilitatea de o bloca animalul in zona de
odihna sau furajare, pentru a facilita diferitele operatii de gestiune a animalelor si
asternutului.

23

BOXE TAUR
Boxa taur trebuie sa aiba o iesle in unghi cu capturare si pasaj de om.
Predispozitia compartimentului este indispensabila pentru a asigura gestiunea
operatiilor in siguranta pentru personal. O speciala si interesanta solutie de grajd
pentru progeny test cu compartimente singale pentru taurii de reproducere.
Dupa perioada de conditionare la viata sociala, la varsta de circa 6 luni,
este posibil sa se formeze grupuri de vitei mai numerosi gazduindu-i in
adaposturi, cu zona de odihna fie pe pat permanent fie in cuseta.

24

Distributia planimetrica pentru adaposturile acestor sectoare prevede zona

de odihna pe pat permanent (3-6 mq/cap pana la 16 luni de viata si 6-8mq/cap
pana la fatare) si cea de alimentare pe pardoseala , cu curatarea mecanizata sau
ca fisurat.

Grilajul de furajare de tip autocapturant si antisufocare, are dimensiuni

diverse (inaltime) in functie de varsta animalelor. Pana si imprejmuirile si portile
trebuie sa fie in mod oportun studiate cu scopul de a putea integra toate
animalele la furajare concomitent cu operatiile de extirpare a patului.
Solutia cusetelor reglabile rezulta interesanta atat pentru spatiul minor
necesar , cat si pentru functiunea de dresare asigurand de la bun inceput deplina
ocupare a cusetelor in grajd eliminand astfel orice problema de acomodare.

25

Dotari si echipamente pentru bovine de carne

Dotarile pentru aceasta tipologie de creascatorie sunt in mod specific
studiate pentru a permite continerea animalelor evitand orice posibila dauna si
asigurand operatiile de miscare si control in deplina siguranta. Sunt boxe
adaptabile atat pe paviment cu gratar cat si pe pat.

Rezulta evidente diferitele solutii stabulative adaptate , de la acelea complet

pe pat, la acelea cu zona odihna pe pat si zona de alimentre mecanizata sau pe
paviment cu gratar.

In diferitele solutii posibile, este totusi fundamentala alegerea tipologiei frontului

de furajare , a pasajelor si a portilor care consimt blocajul animalelor intr-o
portiune a boxei oferita lor cu scopul de putea executa operatiile de curatare a
patului si controlul miscarii animalelor in siguranta absoluta pentru operatori.

4.2. Dotri i echipamente zootehnice pentru bubaline/bivoli

26
Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta
acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele
care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului
este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales
de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare
ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.
FRONT DE FURAJARE

Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor,

creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare
capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare
cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie
asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita
orice leziune a animalului.

27

Adoptia unor iesle si cusete din bav permite realizarea unor structuri
prefabricate autoportante care nu cer ulterioare opere de fundatie. Se pot realiza
structuri cu alei simple sau duble , pentru zone de odihna cu 2 sau 3 randuri de
cusete si adaposturi complete.

Boxe pentru inrcarea vieilor

Sunt

studiate

pentru

raspunde

fie

exigentelor

igienico-sanitare,

fundamentale pentru primele saptamani de viata a vitelului, fie pentru

bunastarea animalelor si de bunele conditii de munca ale operatorilor.

28

Boxele unicelulare pentru intarcarea viteilor (dimensiuni cm 100x200). Sunt

solutia ideala pentru ca sunt suprainaltate si cu fundul griliat, asigurand
drenajul continuu al patului care ramane astfel uscat si confortabil. Inchiderile
boxei, acoperisului si peretilor laterali, creand astfel o microclima garantand, in
acelasi timp, izolarea animalelor. Pe poarta de intrare se gasesc galeata cu
dispozitiv de basculant pentru lapte si apa si ieslea pentru contentie fan si
concentrate. Dispozitia boxelor pe randuri si instalarea unei structuri de
acoperire, creeaza garantia unor bune conditii de munca a operatorilor si un bun
control al animalelor. In crescatoriile de mari dimensiuni este oportuna impartirea
boxelor in mai multe unitati cu scopul de a gestiona mai bine operatiile de spalare
si dezinfectare.

Dotari pentru bubaline de carne

Sunt dotari in mod specific studiate pentru a favoriza contentia animalelor
evitand posibile daune si asigurand operatiile de miscare si control a animalelor
in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat la pavimentul fisurat cat si la
patul permanent.

29

Sunt posibile diferite solutii stabulative , de la cele complet pe pat permanent, la

cele cu zona de odihna pe pat permanent si zona de alimentatie mecanizata sau
pe gratar la cele complet pe paviment cu gratar. In diferitele solutii posibile este
foarte importanta alegerea tipologiei grilajului de furajare, a zonelor de pasaj, a
portilor care trebuie sa consimta delimitarea animalelor intr- o portiune a boxei,
cu scopul de a putea executa operatiile gestionare a patului permanent si
controlul miscarii animalelor in absoluta siguranta.

Accesorii pentru gestionarea centrului zootehnic

Dificultatea de blocaj a bubalinelor(bivolitelor) in frontul de furajare , face

indispensabila dotarea centrului zootehnic cu un corral ce permite efectuarea in
deplina siguranta pentru operatori a tuturor operatiilor de control asupra
animalelor.

30

Corralul in mod special studiat pe baza caracteristicilor fermei, prevede un

particular loc de capturare cu o speciala capacana. Prin operatii de control
asupra animalului in deplina siguranta, acesta poate fi eliberat fara sa fie
constrans la miscari fortate.

TRAVALIU MEDICATIE
Consiste blocajul usor al animalului si datorita miltiplelor panglici cu functie de
strangere si ridicare, favorizeaza accesul la partile corpului interesate diverselor
interventii.

31

DOTARI

PENTRU

IMPREJMUIREA

SI

MISCAREA

ANIMALELOR

Caracteristicile constructive si dimensiunile sunt studiate tinand cont de

volumul animalelor, dar mai ales considerand exigentele specifice ale fermei si o
relativa rutina operativa. Imprejmuirile si portile fixe sau care se pot deschide in
anumite situatii pot fi studiate si realizate cu solutii specifice in masura sa
rationalizeze la maxim gestiunea cresctoriei.

4.3. EFECTIVE I PRODUCII

In Romnia, exist un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate
majoritar in judeele: Bihor, Bistria Nsud, Braov, Cluj, Maramures, Satu
Mare, Salaj i Sibiu.
Cele mai mari efective de bubaline i bovine se gsesc in judetele Salaj
(14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramure (6.500 capete), Bihor (5.600
capete), Braov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete).

32
In judeele Sibiu, Braov, Cluj direcia principal de exploatare este pentru
producia de lapte, iar in judetele Salaj i Bihor pentru carne i lapte. In judetul
Braov, care are o tradiie indelungat in creterea bubalinelor, se gasete
Staiunea de Cercetare i Producie pentru creterea Bubalinelor - Sercaia, unica
din ar pentru aceasta specie.
Ca insuiri de producie, S.C VCUA se preteaz, in principal, la
exploatarea pentru producia de lapte i carne de bivine din rasele Blat
Romneasc i Limousin i de bubaline/bivoli din rasa Murrah.
4.3.1.PRODUCII LAPTE
Producia de lapte a bubalinelor i bovinelor este in jur de 1.700 litri pe
lactaie, cu 132 kg grasime pur i un procent de grsime de 7,49%. Laptele de
bivoli are o compoziie complex i se caracterizeaz printr-o pondere ridicat in
substan uscat i grasimi, superioar laptelui produs de ctre toate celelalte
specii de animale de ferm. De asemenea, are un coninut ridicat in vitamine i
compui minerali.
Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de
bivoli sunt: (in g/100 g lapte)

substan uscat total - 17,4;

grsimi - 7,4;

proteine - 4,1;

cazeina - 3,4;

albumine - 0,6;

lactoza - 4,8;

33

subst. minerale - 0,7;

calciu - 185 mg/100 g lapte;

fosfor - 137 mg/100 g lapte;

Aceast compoziie confer caliti nutritive precum i caliti tehnologice

deosebite laptelui de bivoli.

Din lapte de bivoli dar

i din laptele de vac, se pot obine preparate

foarte apreciate de consumatori:

Branzeturile care se fabric intr-o gama foarte variat de sortimente, cum

sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaug branza telemea de
bivoli produs in ara noastr;

Produse cu coninut ridicat in grasime, respectiv smntna, untul i gheea;

Preparate dietetice acide : iaurtul, chefirul.

4.3.2. PRODUCII CARNE

De la animalele sacrificate se obin carcase cu o greutate medie de 200kg. Cele
mai importante criterii de apreciere a produciei de carne obtinut sunt:

masa corporal la momentul valorificrii, care este de dorit s fie ct mai

mare i la vrste ct mai timpurii;

conformaia corporal;

34

gradul de "'imbrcare in muchi".

4.3.3. AMELIOARARE BUBALINE I BOVINE

Creterea bubalinelor i bovinelor este dependent, la aceast dat, de
realizarea unei valorificri superioare a produciilor in special prin procesarea
laptelui in produse specifice i desfacerea acestora la export. Principalele elemente
ce ii preocup pe cresctori privesc aplicarea unui program de ameliorare a
bubalinelor i bovinelor, care are in vedere urmtoarele obiective:

Masivizarea tipului de bubaline actual, prin creterea taliei la 138 cm i a

masei corporale la peste 600 kg la bivoliele adulte, cu o bun dezvoltare a
dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronunat a toracelui i
largimi sporite in general, precum i un tren posterior masiv. Totodat, se
urmrete creterea adncimii toracelui la peste 55% din inalimea la greban.

Ridicarea potenialului genetic in direcia produciei de lapte la peste 1900

kg lapte i 145 kg grasime i 100 kg protein.

Concomitent, se va apela i la imigraia de gene valoroase, prin utilizarea de

material seminal din alte rase, superioare.
Firma noastra, S.C. VCUA, ofer spre vnzare i viei pentru carne de

cea mai bun calitate i din cele mai bune rase la preul de 10 lei Kg viel viu,
preul incluznd i reducerea de 10%.
Pentru ca firma s ii asigure vnzrile trebuie s indeplineasc unele
condiii privind :igiena, calitatea crnii animalului, condiiile de cretere i
regimul de hrana. Intruct pe piaa intern i cea extern cererea de carne de vit
este in cretere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi
siguri c vom avea succes pe pia i ne vom extinde afacerea i mai mult.

35
Vinderea vieilor pentru carne se va face att en-gross, unui numr limitat
de clieni (spitale, abatoare, cantine, uniti militare), ct i en-detail magazinelor
de desfacere a crnii.
Firma intenioneaz s practice preuri cu 10% mai mici dect nivelul
preurilor existente pe pia.

CAP.5. EVALUAREA PIEEI I A CONCURENEI

SEGMENTUL DE PIA

Ferma este amplasat in judeul Cluj. In vecinatatea oraului la caiva

kilometri, sunt oraele : Turda, Trgu Mure, Zalu, Reghin, Gherla, Aiud,
Beclean, Dej etc. care au i ele un numar destul de mare de locuitori, ce consum
carne de vit, avnd in vedere preul rezonabil al vieilor din ferma noastr.

CONCURENA
In zon mai exist o ferm de cretere a vieilor pentru carne, care au i
magazin de desfacere a crnii, dar nu acoper necesarul de carne pe piaa
oraului i in zonele limitrofe, deoarece practic preuri mai ridicate i calitatea
lasa de dorit.
In comparaie cu aceti concureni, S.C. VCUA ofer carne i lapte de o
calitate mult mai ridicat i la un pre mult mai mic, iar in ceea ce privete
tehnologia noastr de cretere a vieilor, se bazeaz pe metode mult mai moderne,
ceea ce atrage clieni din mai multe zone ale rii, dar i din afar.

36
CAP.6. LEGISLAIA IN VIGOARE PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR
EUROPENE IN VEDEREA INFIINRII UNEI FERME DE BOVINE I BUBALINE

6.1. Obiective operaionale

Promovarea investiiilor in exploataiile agricole din sectorul vegetal i de

cretere a animalelor pentru realizarea de construcii noi i/sau modernizarea
construciilor agricole existente din cadrul acestora i a utilitilor aferente,
achiziionarea de maini i utilaje noi, infiinarea de plantaii etc.

Domeniul de aciune
In cadrul acestei msuri vor fi sprijinite investiiile orientate spre dotarea cu
utilaje i echipamente performante in raport cu structura agricola actual,
precum i investiiile privind adaptarea construciilor agricole pentru respectarea
standardelor comunitare i creterea competitivitii exploataiilor agricole.

Descrierea tipului de beneficiari

Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masur organizaiile de productori

din sectorul legume i fructe pentru investiii sprijinite prin Pilonul I.
Grupurile de productori i cooperativele pot fi beneficiari ai msurii cu
condiia ca investiiile realizate s deserveasc interesele propriilor membri.
Definirea categoriilor de beneficiari in funcie de baza legal de infiinare,
organizare i functionare:
societati comerciale

37
persoane fizice autorizate
asociatii familiale

Sectoare prioritare
In cadrul msurii sectoarele prioritare sunt:

Sectorul vegetal:
legume,
pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii,
culturi de camp,
pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia
restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.

Sectorul de cretere a animalelor:

bovine pentru lapte,
bovine pentru carne,
porcine
ovine si caprine,
pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.

Criterii de selecie:
Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse;
Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus;
Exploatatii agricole de semisubzistenta;
Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform
legislatiei nationale in vigoare;
Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru

38
aceleasi tip de activitate ;
Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic;
Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;
Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data
depunerii proiectului;
Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.

6.2. Descrierea cerinelor i obiectivelor cu privire la imbunatirea

performanei generale a exploataiilor agricole

Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care conduc

la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole si care
indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare.
Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in
cazul achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de
investitii care au si constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie sa
demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole prin
indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar
si de mediu, conform urmatoarei liste indicative:
Obiective tehnice economico-financiare de mediu
- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina
cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole,
introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;
- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la
asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;
- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse
si introducerea de noi tehnologii .

39
- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a
exploatatiei agricole;
- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.
- cresterea viabilitatii economice.
- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a
deseurilor rezultate din activitatea de productie;
- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de
crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitarveterinare, de igiena si
de bunastare a animalelor;
- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.; - cresterea gradului
de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii
acestora.
Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de
fezabilitate sau, dupa caz, in memoriul justificativ, iar obiectivele economicofinanciare sunt prezentate in planul de afaceri.
Tipul sprijinului
Sprijin public nerambursabil.

Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans in
cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform
articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare
ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului
pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea
unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui
procent de 110% din valoarea avansului.

40
Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de plati
stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru
investitii a depasit valoarea avansului.

CAP.7. Plan de msuri privind implementarea sistemului de

management al calitii

Obiectivele auditului intern sunt:

Asigurarea obiectiv i consilierea destinate s mbunteasc sistemele i
activitile societii;
Sprijinirea ndeplinirii obiectivelor societii printr-o abordare sistematic i
metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului
de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor
administrrii.
Activitatea
desfurate

de
n

audit

intern

cadrul

se

exercit

societii,

la

asupra
nivel

tuturor

central

activitilor

judeean.

Directorul Direciei Audit Intern este responsabil pentru organizarea i

desfurarea activitilor de audit i pentru asigurarea condiiilor necesare
pregtirii profesionale a auditorilor din cadrul Direciei Audit Intern.

Direcia Audit Intern ndeplinete urmtoarele atribuii principale:

Elaboreaz i implementeaz normele metodologice i procedurile de audit
specifice societatii cu avizul Direciei de audit din cadrul MAPDR;
Elaboreaz planul strategic pe 3 ani, precum i planul anual de audit intern
pe baza cruia se efectueaz misiunile de audit intern i propune
modificarea planului de audit intern ori de cte ori analiza riscurilor
motiveaz acest lucru, sau conducerea societatii dispune efectuarea unor

41
misiuni de audit neprevzute n planul de audit iniial aprobat, prin
renunarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse incluse deja n plan;
Efectueaz activiti de audit intern pentru a evalua dac sistemele de
management financiar i control ale societatii sunt transparente i
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i
eficacitate i face recomandri pentru mbuntirea acestora, dac este
cazul;
Analizeaz sistemele de management i control intern ale structurilor
auditate, identific slbiciunile acestora, precum i riscurile asociate unor
astfel de sisteme, programe / msuri / proiecte sau operaiuni i propune
recomandri pentru reducerea acestora, dac este cazul;
Verific respectarea procedurilor aa cum au fost ele acreditate;
Desfoar misiuni de audit intern cuprinse n planul de audit intern cu
respectarea normelor procedurale de audit intern;
Efectueaz misiuni de consiliere formalizate, efectuate prin abordri
sistematice i metodice conform reglementrilor legale;
Serviciul Audit IACS-IT care desfoar misiuni de audit, de asigurare i
consiliere, dup caz, asupra activitilor privind:
Implementarea sistemului de consultan pentru fermieri;
Realizarea procedurilor IACS de ctre contractorul software;
Analiza de statistici rezultate din baza de date din IACS;
Integrarea procedurilor privind administrarea i controlul cererilor de plat
pe suprafa n sistemul IACS;
Realizarea i implementarea Registrului fermierilor;
Implementarea Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS);

CONCLUZII

42

BIBLIOGRAFIE
1. Aurelia Coroian, Creterea bubalinelor pentru producia de lapte.
2. Balauca N. (2008) Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design,
Bucuresti
3. Marinaela Ivanescu (1998) Alimente de origine animala, Ed. Carusel,
Bucuresti
4. Onac N si col. (2006) Inspectie si legislatie zootehnica, Ed. Cermaprint,
Bucuresti

43
5.

Oprea A., Vasilica Radu (2006) Controlul si expertiza produselor de

origine animala, note de curs, uz intern, Bucuresti

6. Vasilica Radu, Onac N. (2006) Tehnologia procesarii produselor de origine

animala, Ed. Shik, Bucuresti
7. http://www.apia.org.ro/audit-intern.htm
8. http://www.madr.ro/
9. http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1967&lang=RO
10. http://www.rotaguido.
11.http://www.biagenselect.ro/