Dunrea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (dup Volga), fiind

singurul ce curge de la vest la est. Izvorte din Munii Pdurea

Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg ce izvorsc de
sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine: 678
m) n curtea castelului Frstenberg.
Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul
Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din
bazinele Vienei, Panonic si Pontic resturi ale Marii
Sarmatice,existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati,
Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere
montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee,
dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat
cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic)
si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu sectorul
romanesc.
Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri
(Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia
,Romnia , Bulgaria , Republica Moldova, Ucraina) i are aflueni din alte apte
ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava ,Budapesta i Belgrad.
Izvorul Dunarii din muntii Padurea Neagra
In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti
navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si Ennsul
pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul.
In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult
apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai
sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga.
Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38%) de la
Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai
multe sectoare. Acestea sunt :

Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu

Severin) denumit si sectoruldefileului

Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul luncii)

Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor

Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina

Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala
de transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea
in folosinta a Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M. Neagra.
Canalul Main-Dunre, cu o lungime de 171 km, leag ncepnd din
anul 1992 rul Main cu Dunrea de la Bamberg prin Nurnberg la Kelheim.
Canalul face parte din traseul maritim ntre Rotterdam i Constana, care este
legtura navigabil cea mai scurt ntre Marea Nordului i Marea Neagr, pe
rurile Rin, Main, Canalul Main-Dunre, Dunrea i Canalul Dunre-Marea Neagr.

Canalul Dunre-Marea Neagr este un canal navigabil aflat n judeul

Constana, Romnia, ce leag porturile Cernavod de pe Dunre i
porturile Constana Midia Nvodari de la Marea Neagr, scurtnd drumul spre
portul Constana cu aproximativ 400 km.
Dunrea curge ctre sud-est, pe o distan de aproximativ 2.860 km, pn
la Marea Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.