Referat

Tema : Paraplastul
Obiectul: Morfologia plantelor

Efectuat : Dobinda Ana

Controlat :Aluchin Nicolae

Chisinau 2013

1. Formarea vacuoleleor
Vacuola -se prezint sub forma unei vezicule delimitat fa de
citoplasm prin tonoplast, iar n interior conine un lichid numit suc
vacuolar , format din api diverse substane minerale ca cloruri, sulfai
etc i organice ca proteine, alcaloizi, glicozizi,antociani oxalai etc,
dizolvate n ap.
n celulele tinere, vacuolele sunt mici i numeroase,pe msura creterii
celulei,vacuolele se unesc ntre ele, devenind din ce n ce mai puine i
mai mari. n cele din urm, ncelula matur se afl o singur vacuol
mare,central, care impinge spre periferie toate organitele protoplasmei;
spre exemplu, ntr-o astfel de celul, nucleul este situat periferic i are o
form lenticular,datorit presiunii la care este supus dectre vacuo.

Rolul vacuolelor
Depoziteaz tot excesul de ap din celul, asigurnd citoplasmei
un grad de imbibiie optim pentru desfurarea proceselor vitale;

 Depoziteaz o serie de substane toxice (oxalai,

alcaloizi,glicozizietc.), fcndu-i, astfel, inofensivi fa de
protoplas;
Asigur turgescen celular, care contribuie la susinerea organelor
plantelor;
Prin diferena de presiune osmotic ntre sucul vacuolar i soluiile
existente n mediul extracelular, vacuola permite schimbul de ap
intre celul i mediu.

2 . Fenomenele osmotice din celula

Pentru citoplasma sunt caracteristice anumite fenomene osmotice care
sunt legate de structura acesteaia si de prezenta membranei,ele
delimiteaza anumite cavitati.
Ele poseda semipermiabilitate sau permiabilitate selective.
Vacuoala celulei- reprezinta o cavitate delimitate de tonoplast care
contine in interior suc celular sau suc vacuolar.
Suculul celular reprezinta o sol apoasa in care se afla diferite substante
,cum ar fi protein glucide,vitamine,anumite saruri si alte substante . de
starea vacuolei depinde in general starea si activitatea celulei.
De obicei concentratia sucului celular este mai mare decot concentratia
substantelor care inconjoara celula,adica reprezinta o solutie hipertonica
si dupa gradientul de concentratie apa patrunde in celula vacuolei si va
mari in volum si va apasa asupra citiplasmei care impreuna cu
organitele celulare se va alipi de peretele celular. Asa strae a celulei se
numeste stare de turgescenta sau saturarea a celulei cu apa.
Semipermiabilitatea se numesc membranele care permit trecerea prin
ele a solventului (apei)si nu permite trecerea substantei dizolvatei in ea.

Trecerea apei printr-o membrane semipermiabila se numeste osmoza. In

caz cind celula va fi amplsata intr-o solutie mai concentrate decit
concetratia sucului celular atunci protoplasma in anumite sectoare se va
desprinde de la peretele celular ,asa fenomen se numeste plasmoliza.

Plasmoliza trece prin citeva stadia:

I.
II.
III.

Faza incipenta atunci cind plasmalena se deprinde de peretele

celular in anumite sectoare
Plamalena se desprinde in mai multe sectoare se numeste
plasmalema concava.
Plasmalema se desprinde de peretele celular mai compact in
plamalema concava.

Plasmoliza reprezinta un proces reversibil. Daca celula plasmolizata

va fi amplasata in apa distilata sau solutie cu concentratia mai mica
decit concentratia sucului celular atunci apa pe cale endosmotica datorita
diferntei de concentratie va patrunde in celula,asa fenomen se numeste
desplasmoliza.

3 . Compozitia chimica a sucului celular.

Sucul celular - este un lichid incolor cu o compozitie chimica foarte
complexa in care gasim apa, substante organice si anorganice.
Substante organice prezente in vacuole:
Glucide- glucoza,fructoza,zaharoza.
Acizi organici- malic,citric,tartric .
Glucozide derivati ai monozaharidelor- amigdalina,cumarina.
Alcaloizi- sunt substante azotate.Exista in jur de 5000 de alcaloizi
in lumea vegetala.
Aminoacizi- valina la in si canepa

 Taninuri- sunt substante antiputrescibile perzente in vacuolele

taninifere.
Uleiuri vegetale prezente in vacuole grase.
6. Functiile anvelopei celulare
Anvelopa celulara are functia de:
De bariera
De protectie
De legatura cu alte cellule(prin pori si plasmodesme)

6. Modificarile primare si secundare

Masa fundamentala hialina a citoplasmei se numesste hialoplasma. Aici
sunt inglobati toti organoizi celulei,sistemele tubular si fibrilare.
Granuloplasma ocupa cea mai mare parte a citoplasmei si in genere a
protoplastului. Partea periferica a citoplasmei o constituie pelicula
ectoplasmatica numita membrane plasmatica. Partea interna a
citoplasmei care delimiteaza vacuolele la fel are aspectul unei pelicule
subtiri numita tonoplast.

7. Tipurile de pori
Sectoarele neingrosate ale membrane secundare se numesc pori.
Porul poate fi :
simplu
areolat
semiareolati

Porul simplu daca diametrul canalului este aproximativ egal pe toata

suprafata de la activitataea celulei pina la lamela mediana.
Porul areolat daca membrana secundara atirna ca o bolta deasupra
celei primare ,iar canalul porului se ingusta spre iesirea lui in cavitatea
celulei.,intre 2 celule vecine,porii areolati sunt asezati cite doi,in perechi
de pori.
Porul semiareolati ce reprezinta o combinative dintre porii areolati si
cei simpli.

8 . Modificarile secundare ale anvelopei si importanta lor practica

La multe cellule vegetale odata cu incetarea proceselor de crestere
,inceteaza si dezvoltarea membranelor primare. Astfel de cellule ramin
pina la sfirsitul vetii inconjurate de o membrane subtire .
La alte cellule ,depunerea substantelor membrane din interior continua si
dup ace celula atinge dimensiuni definitive. Grosimea membrane in asa
caz creste ,iar volumul celulei ocupat de protoplast se micsoreaza. Acest
process poarta denumirea de ingrosaresecundara a membrane,iar insasi
membrane este numita secundara.
Membrane secundara poate fi considerate ca o structura suplimentara
care indeplineste functia mecanica si de sprijin. Anume membrane
secundara determina insusirile lemnului,fibrelor textile a hirtiei.