Introducere

Actualitatea temei de cercetare.

Inteligenta emotional cuprinde ca elemente eseniale: ntelegerea mai bun a
propriilor emotii, gestionarea eficient a emotiilor si cresterea calittii vietii, ntelegerea
mai bun a celor din jur si un confort ridicat n relatiile interumane, precum si crearea de
relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivittii, odat cu
mbunttirea imaginii personale.
Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor
pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur. n scoal inteligenta emotional ridicat
este cheia consilierii de succes. Printre beneficiile cresterii gradului de inteligent
emotional se numr: performantele crescute, motivatia mbunttit, inovatia sporit,
cresterea ncrederii n sine, managementul eficient si confortul n munca de echip.
Goleman consemneaz c, n ultimii zece ani, s-a conturat un nou tip de
management, cel al inteligenei emoionale, care sugereaz c factorii de conducere de la
toate nivelurile unei organizaii ar trebui s aib un grad ridicat al inteligenei emoionale
pentru creterea eficienei n plan individual i colectiv. De fapt, trsturile de
personalitate ale unei persoane cu nivel ridicat al inteligenei emoionale, stabilite de D.
Goleman, se aseamn n multe privine cu cele determinate n literatura de specialitate
pentru managerul eficient.
Preocuparea pentru creativitate, manifestat dup anul 1950, este justificat de
importana pe care aceast dimensiune o are pentru probleme de natur social,
economic, cultural; aceast preocupa demonstrat de numrul mare al publicaiilor pe
aceast tem a fost subliniat de J.P. Guilford, n 1950, dup care ea a intrat n atenia
studiilor i cercetrilor din mai multe universiti ale lumii. Dei foarte veche ca interes
pentru ceea ce reprezint contribuia fiecrui individ la destinul cultural al omenirii,
modul de abordare tiinific este de dat relativ recent.

Obiectul cercetrii: procesul de dezvoltare a inteligenei emoionale la manageri.

Scopul cercetrii const n determinarea influenei inteligenei emoionale asupra
dezvoltrii creativitii la manageri.
Ipoteza cercetrii: procesul de dezvoltare a creativitii este influenat de inteligena
emoionala a managerilor n procesul de munc. Care este nivelul inteligenei la manageri
din organizaii mici.
Obiectivele cercetrii
1. Analiza reperelor teoretice privind inteligena emoionala i creativitatea la
manageri.
2. Determinarea factorilor de influen a nivelului de inteligen la manageri.
3. Evaluarea nivelului iniial a inteligenei emoionale la manageri.
4. Elaborarea strategiilor de dezvoltare a inteligenei emoionale la manageri
5. Validarea experimental a strategiilor de dezvoltare a inteligenei emoionale la
manageri.
Metode de cerectare
1. teoretice: analiza literaturii de specialitate
2. empirice: chestionarea, testarea
3. cantitative i calitative a rezultatelor cercetrii
Baza experimental: constituit din 10 manageri din companii mici
Termeni Cheie : manageri, inteligena emoional, creativitate.

Sumarul compartimentelor tezei

n capitolul 1 Cadrul teoretic al inteligenei emoionale i creativitii la
manageri ne referim la abordarea teoretic a subiectului cercetrii tiinifice.
Intrucat inteligenta emotionala inseamna sensibilitate si empatie fata de emotiile
altor persoane, ea creaza abilitatea de a obtine mai usor performanta, prin valorificarea
comunicarii emotionale. Aceasta devine un avantaj in conditiile unui loc de munca
modern, care se caracterizeaza prin comunicare deschisa, munca in echipa, respectul
reciproc intre angajati si sefii lor. Managerii care poseda inteligenta emotionala pot sa ii
inteleaga mai bine si sa ii motiveze pe oamenii cu care lucreaza. Chiar si conducatorii
formati la vechea scoala de management adepta a metodei de conducere prin intimidare,
incearca sa se adapteze noului stil, cerut de angajatii de azi. De altfel, experienta arata ca
intr-un mediu de afaceri modern, managerii autoritari nu sunt simpatizati de personal si ei
nu pot avea succes pe termen lung, spre deosebire de aceia care folosesc un stil de
management democratic. Daca vreti sa reusiti in lumea afacerilor acum dar si in viitor,
este important sa intelegeti rolul inteligentei emotionale in business.[5]
Afirmaia iniial a lui Daniel Goleman c inteligena emoional este mai
predictiv n succesul emoional i social dect inteligena general

este mult prea

optimist i nefondat pe studii empirice.[1] n schimb putem face o tangen ntre

inteligena emoional i creativitatea la manageri din prisma dezvoltrii personale.
Inteligena emoional are tangene direct proporionale cu creativitatea, n
continuare o sa vorbim despre creativitate - noiuni generale.
Exist n prezent sute de modaliti prin care este definit creativitatea. Psihologii
susin n general c a fi creativ nseamn a crea ceva nou, original i adecvat realitii.
A crea nseamn: a face s existe, a aduce la via, a cauza, a genera, a produce, a
fi primul care interpreteaz rolul i d via unui personaj, a compune repede, a zmisli
etc.
Creativ este cel care se caracterizeaz prin originalitate i expresivitate, este
imaginativ, generativ, deschiztor de drumuri, inventiv, inovativ etc.
Al. Roca afirm c, datorit complexitii fenomenului creaiei, este puin
probabil s se ajung la o definiie unanim recunoscut, deoarece fiecare autor pune
accent pe dimensiuni diferite. Astfel, se arat c dup unii autori creativitatea este

aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou i de valoare, iar dup alii ea
constituie un proces prin care se realizeaz un produs.[2]
Dup P. Popescu-Neveanu creativitatea presupune o dispoziie general a
personalitii spre nou, o anumit organizare (stilistic) a proceselor psihice n sistem de
personalitate.[3]
W. Duff a distins trei faculti ale minii creatoare: imaginaia, judecata i gustul,
pe care le consider principalele componente ale geniului.
Imaginaia este facultatea mintal care elaboreaz o infinitate de asociaii noi prin
compunere si descompunere a ideilor, prin combinare si recombinare a lor, crend n final
obiecte care nu au existat niciodat n natur.
Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaie, observarea
acordului sau dezacordului dintre ele, reunire n aceeai categorie a celor omogene i
respingerea celor discordante, n final urmnd s se determine utilitatea i adevrul
inveniilor i descoperirilor produse prin puterea imaginaiei.
Gustul este un sim intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urte,
a celor decente de cele ridicole.
Subliniem c imaginaia se aseamn cu gndirea divergent, iar judecata cu
gndirea convergent. Gustul este abordat ca un supliment de judecat de factur estetic,
care confer n primul rnd elegan gndurilor noastre.[4]
n capitolul 2 Cadrul experimental de influen a inteligenei emoionale asupra
creativitii la manageri conine cteva capitole n care sunt specificate particularitile
dezvoltrii inteligenei emoionale la manageri, proiectarea strategiilor de dezvoltare a
inteligenei emoionale i creativitii la manageri.
Un aspect important al lucrrii const n a identifica relaia dintre inteligena
emoional i creativitate la manageri. Pentru aceasta avem nevoie de a face chestionare
i testri, pentru a putea identifica nivelul inteligentei emoionale la managerii din
companii mici.
Am aplicat testul Test pentru stabilirea nivelului de inteligen emoional (adaptat de
Mihaela Roco dup Bar-On i D. Goleman)(anexa1) pentru a identifica nivelul
inteligenei emoionale la manageri.

Bibliografie
1. D. Goleman, Inteligena emoional. Bucureti, Editura Curtea Veche, 2001
2. A., Roca, Despre creativitate. n vol. Creativitatea. Bucureti: Centrul de
informare i documentare n tiinele sociale i poltice, 1973
3. P. Popescu - Neveanu, P, Zlate M., Creu, T. (redactori), Psihologie colar,
Bucureti, Universitatea din Bucureti,1987
4. Mihaela Roco, Creativitate i inteligena emoional (editia a II-a), Editura
Polirom, 2004,
5. http://www.esimplu.ro/articole/strategie/5163-inteligenta-emotionala-si-rolul-eiin-businessul-de-azi