Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind evidenta contabila a salariatilor si a personalului

CAPITOLUL I.
BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITATII DECONTARILOR
CU PERSONALUL

1.1. Analiza sistemului de calcul, evidenta si control a salariilor

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si n natura cuvenite

personalului pentru munca prestata.
Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale ntre
persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala si stabileste prin contract colectiv de munca propriul
sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare ,
formele de premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicnd sistemul
de salarizare fixat n contractul colectiv de munca.
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si
stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar
minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de
ore, n medie, pe luna, caruia i corespunde un anumit nivel de salariu
tarifar orar minim pe tara.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal
salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate.
Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare
care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta n contractul
colectiv de munca ncheiat la nivelul fiecarei unitati.

Pagina 1 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.

Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii
grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;
Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul n
zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se
mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
Sporuri pentru vechime n munca ,
Sporuri pentru lucrul n timpul noptii;
Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea sporului de fidelitate
fata de intreprindere n functie de vechimea n aceeasi unitate si
rezultatele obtinute n munca.
In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se
nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de
baza.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de
salarii;
Cota parte din profit ce se repartizeaza salariilor;
Alte adaosuri.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si
normative de personal.
Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de
productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.
In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte
drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel,
care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din
fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte
drepturi de personal.
Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.
Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o
Pagina 2 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;
indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca
urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului
Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub
forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.
Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor
pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de
sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori
datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din
salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate
sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare
a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.
1.2. Prezentarea sistemului de salarizare
Prin incheierea unui contract individual de munca, persoana incadrata in munca are
dreptul, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contract la un salariu
cuvenit la incheierea contractului (Art. Din legea salarizarii nr.14/1991).
Conform art.4, alin 1 din Legea salarizarii, sistemul de salarizare pe baza caruia se
fixeaza salariile individuale se stabileste in raport cu forma de organizare
a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii.
Ca regula generala, sistemul de salarizare se stabileste prin negocieri colective intre
persoanele juridice care angajeaza si reprezentatii salariatilor, in functie de
posibilitatile financiare ale persoanei juridice care angajeaza.
In cazul unitatilor cu numar redus de personal, unde nu exista obligatia unui contract
colectiv de munca, salariile individuale se stabilesc direct prin negociere,
intre cel ce angajeaza si cel angajat. In acelasi mod se procedeaza si in cazul
angajarii personalului de catre persoanele fizice.
Fac exceptie de la aceasta regula sistemele de salarizare pentru personalul unitatii
finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale, care se
stabilesc astfel:
Pagina 3 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a) Pentru personalul unitatilor bugetare de catre Guvern, cu consultarea sindicatelor.

Sistemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare si institutiile
publice cu venituri extrabugetare, care nu se incadreaza in prevederile O.G. nr.14
/ 1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral
din venituri extrabugetare.
b) Pentru personalul autoritatilor legislative, executive si judecatoresti, de catre
Parlament, prin lege.
c) In acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul de salarizare
pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de Guvern, la care
cea mai mare parte a veniturilor o formeaza transferurile de la bugetul de stat .
In cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sunt situatii
reglementate, prin acte normative , in care suma cuvenita pentru munca prestata
se stabileste prin negociere directa, dar aceasta se refera numai la colaboratorii
externi cu care se incheie conventii civile si care au calitatea de salariat.
Salariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca ce revin postului de
lucru, tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini.
Ca urmare , in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de
lucru ,tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca
urmare, in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de lucru pe
care este incadrata, acesta nu are posibilitatea sa-si valorifice integral pregatirea
pe care o are , iar stabilirea salariului de baza se va avea in vedere pregatirea
profesionala ceruta pentru postul respectiv si nu pregatirea pe care a dobandit-o.
In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor de baza care
permite atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat, intre limitele
prevazute la fiecare , cat si o reglare a sistemului in functie de inflatie.
In acest scop, sistemul care a fost aprobat prin Legea nr. 154/1998 a introdus, pentru
determinarea limitelor de salarii pe functii, unele notiuni care nu au mai
fost utilizate in legislatia muncii si anume:

Pagina 4 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Valoare de referinta universala, care se exprima in lei si care este baza unica de
determinare a valorii de referinta proprie fiecariu sector de activitate bugetara.
Prin modificarea valorii de referinta universala in vederea acordarii unei
majorari generale de salarii sau a indexarii salariilor in raport cu cresterea
preturilor de consum, se obtine o majorare in aceeasi proportie a tuturor salariilor
Indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati in procente, diferentiati
pe domenii de activitate. Prin schimbarea valorii indicatorului de prioritate
intersectoriala se modifica salariile numai in domeniul de activitate la care
se refera indicatorul respectiv.
Valori de referinta vectoriala, exprimate in lei, rezultate din inmultirea
valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala.
Aceste valori sunt utilizate ca baza de calcul pentru configurarea grilelor
de intervale specifice domeniului de activitate respective si pentru stabilirea
salariilor de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice.
d) Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza pentru functiile specifice
fiecarui sector de activitate.
Grilele de intervale sunt stabilite pe domenii de activitate.
Nivelurile salariilor de baza ce corespund grilelor de intervale rotunjite la
1000 lei in favoarea salariatilor se calculeaza de ordonatorii principali de credite, pe
baza elementelor prevazute de lege. Salariile astfel calculate sunt in suma
bruta si se impoziteaza potrivit legii.
Pentru functiile de conducere, salariul de baza este cel corespunzator functiei
de executie, gradului sau treptei profesionale, la care se adauga o indemnizatie de
conducere stabilita pe baza de procente din salariul de baza, diferentiata in raport cu
complexitatea corespunzatoare ce revine functiei de conducere.
Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza.
La determinarea salariului de baza pentru salariatii din institutiile publice , un rol
important il joaca evaluarea competitiei si performantei profesionale.
Persoanele care ocupa functii de demnitate publica au dreptul, potrivit Legii
nr.154/1998 la o indemnizatie lunara care reprezinta unica forma de remunerare a
activitatii pe care o desfasoara.
Pagina 5 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In categoria functiilor de demnitate publica alese au fost cuprinse urmatoarele

functii:
Presedintele Romaniei
Senatorii si deputatii (inclusive functiile de conducere din Parlament ocupate de
senatori si deputati)
Primarii si viceprimarii, presedinti si vicepresedinti ai comisiilor judetene
si consilierii in consiliile judetene locale.
In categoria functiilor de demnitate publica numite au fost cuprinse urmatoarele
functii:
Functiile de conducere din autoritatea executiva (prim-ministru, ministru de stat,
ministru secretar de stat , subsecretar de stat, secretar general si secretar general adjunct al
guvernului, prefect si subprefect)
Functiile de conducere din institutiile autoritatii legislative (Curtea Suprema de
Justitie , Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie)
Functiile de conducere din alte institutii ale statului (Curtea Constitutionala
Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul
Concurentei).
Indemnizatia lunara acordata persoanelor care ocupa functii de demnitate publica
reprezinta unica forma de remunerare a activitatii acestora, corespunzatoare
functiei.

1.3. Salariul de baza pentru personalul din unitatile economice

In sectorul concurential, sistemele salariilor de baza fiind, de regula, rezultatul unor
negoceri colective sunt foarte diferite de la un agent economic la altul, in
functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul de forte dintre cei doi
parteneri sociali.
In unele sisteme de salarizare se stabileste cel mai mic salariu de baza din unitate
si raportul ce trebuie sa existe intre salariile de baza si celelalte functii si acest
salariu minim, raport stabilit sub forma unor coeficienti. Prin inmultirea celor
Pagina 6 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

doua elemente rezulta salariul de baza al fiecarei functii, iar atunci cand se majoreaza
salariul minim pe unitate , se modifica in aceeasi proportie toate salariile de baza.
1.4. Salariul de baza minim
Se poate stabilii prin contractul colectiv de munca la nivelul unei unitati, un
Salariu de baza minim pe unitate superior salariului minim prin lege. De altfel, la
unii agenti economici cu capital majoritar de stat, salariul minim pe unitate se
determina pe baza unei relatii de calcul de tipul:
Smin=Smin brut pe tara x K,
Unde K= coeficient supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si 2.
Aceasta legatura directa intre salariul pe unitate si salariul de baza minim brut pe
tara obliga la modificarea salariilor din unitatea respectiva, odata cu majorarea
de catre Guvern a valorii salariului minim brut pe tara.
Relatia intre salariul minim pe economia nationala si grilele de salarizare se
pastreaza si la nivelul contractului colectiv de munca unic la nivel national si aici
fiind stabiliti pe functii, coeficienti minimi de ierarhizare a salariilor de baza pe
functii:
Astfel, de exemplu:
pentru muncitorii:
necalificati 1
calificati 1,2
pentru personalul incadrat pe functii, pentru care conditia de pregatire este:
studii superioare 1,5.
Coeficientii de ierarhizare se aplica la salriul de baza minim negociat, la nivelul
la care exista un astfel de salariu.

1.5. Cum se calculeaza salariul de baza

Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul
bugetar, salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.

Pagina 7 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei

lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei
medii anuale, in ore sau in zile ale unei luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172
ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.

1.6. Drepturile salariale care fac parte din salariul de baza

In ultima perioada se constata o tendinta de a include in salariul de baza si alte
sporuri si indemnizatii. Astfel, prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic, s-a prevazut ca pentru acest personal se includ in salariul de baza urmatoarele
drepturi, calculate in mod distinct:
indemnizatia de 15% din salariul de baza al functiei indeplinite ce se
acorda personalului didactic din casele de copii si din invatamantul
(art. 49,alin.3 din legea mentionata);
gradatia de merit ce reprezinta 20% din salariul de baza al functiei
(art.50,alin.3 si art.90, alin.6);
salariul de merit ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin.7 si
art.90, alin.6);
salariul de stabilitate ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin.
7 si art. 90, alin.10);
sporul de suprasolicitare neuro- psihica de 30 din salariul de baza acordat de fiecare
transa de vechime in invatamant (art.50, alin.13)
sporul de desfasurarea activitatii in conditiii de risc, de pana 30% din
salariul de baza (art.89, alin.1);
Pagina 8 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

g) indemnizatia acordata personalului de conducere , indrumare si de

control de pana la 55% din salariul de baza (art.51, alin.3);
h) indemnizatia acordata pentru indeplinirea functiei de diriginte,
reprezentand 10% din salariul de baza (art.51, alin.5).

1.7. Sporuri la salariu de baza

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.
Dintre acestea , cel mai des intalnite sunt:
a) Sporul pentru in vechimea in munca . Marimea acestui spor este stabilita , pe
urmatoarele transe de vechime:
Transa de vechime

Cota de

in munca
intre 3 si 5 ani
de la 5 la 10 ani
de la 10 la 15 ani
de la 15 la 20 ani
peste 20 ani

calcul
5%
10%
15%
20%
25%

Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei de calcul la salariul de

baza corespunzator timpului lucrat in programul normal de lucru.
La stabilirea transei de vechime in munca , in majoritatea cazurilor se ia in calcul
toata vechimea inregistrata, indiferent daca aceasta s-a realizat in unitatea respectiva
ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea in specialitatea postului
pe care este incadrata persoana respectiva, ori in alte activitati fara nici o legatura
cu aceasta.
b) Sporul pentru conditii de munca periculoase. Acest spor se utilizeaza acolo
unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine un anumit risc de
accidente sau imbolnaviri, cum ar fi:
cadere de la inaltime

Pagina 9 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pericol de explozie
pericol de iradiere
pericol de accidente in munca cu animalele
pericol de contagiune.
Aceste riscuri conduc la o retinere a personalului de a lucra in aceste locuri mai
putin sigure, iar prin cresterea securitatii muncii rolul acestui spor se reduce foarte
mult. La unitatile in care se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al
sporului pentru conditiile periculoase de munca este de 10%. Acest spor ajunge
la 15-20% din salariul de baza , dar sunt situatii in care sporul ajunge pana la
nivelul unui salariu de baza.
c) Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare. Acest spor se utilizeaza
atunci cand:
in perimetrul de lucru al salariatului se degaja, in procesul de productie,
diferite substante nocive sub forma de pulberi (azbest, carbune, siliciu,
mica, diferite metale) sau sub forma de vapori sau gaze (acizi, diluanti, bioxid de sulf,
amoniac, alte substante toxice).
la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii puternice;
conditiile de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer) sunt
nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale;
salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizante, infrarosii, luminoase sau
ultraviolete.
d) Sporul pentru conditii grele de munca . Acest spor se acorda acolo unde efortul
fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor este mult mai ridicat decat cel normal sau daca
munca se desfasoara in conditii dificile:
deplasarea in teren accidentat
pozitie de lucru incomoda
lucru in aer liber, cu variatii mari de temperatura.
La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al acestui
spor este de 10%. Iar in cazul unitatilor bugetare , valoarea sporului pentru conditiile grele de
munca este pana la 15% din salariul de baza.
Pagina 10 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e) Sporul pentru conditii de munca penibile . Cuantumul acestui spor, mentionat in

contractul colectiv de munca unic la nivel national, este minim 10%.
In sectorul bugetar se utilizeaza un spor cu o valoare de pana la 30% din salariul de
baza de care beneficiaza numai muncitorii din activitatea de salubrizare si
canalizare.
f) Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se
considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre
orele 22:00-6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in
minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se
desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat
durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a
remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile
unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii
o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.
g) Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele
prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit
in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare
numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati
naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a
presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au
putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele
normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de
lucru
100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2ore pentru
Pagina 11 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si

in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120
ore.
h) Sporul pentru exercitarea unei alte functii. Acest spor, al carui cuantum a
ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite , intervine in domeniul
contractelor colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.
i) Sporul pentru titlul stiintific de doctor. Acest spor a fost introdus in anul 1998
in aproape toate activitatile din sectorul bugetar. Cuantumul sporului este de 15%
din salariu de baza si se poate acorda persoanelor care au titlu stiintific de doctor,
daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care au primit acest titlu.
j) Alte sporuri. Se mai utilizeaza si alte sporuri, cum ar fi:
sporul de izolare
sporul pentru folosirea unei limbi straine
sporul pentru incordare psihica si altele.
1.8. Indexarea salariilor
Potrivit art.6 din Legea salarizarii nr.14/1991, in conditiile cresterii preturilor si
tarifelor, sistemul de compensare indexarea salariilor se stabileste cu
consultarea sindicatelor si a patronatului, prin Hotarare de Guvern.
Pentru personalul din sectorul bugetar indexarea salariilor se stabileste de Guvern

CAPITOLUL 2. SALARIZAREA
2.1. Notiune

Salariul constituie o categorie economica, dar si una de factura juridica

Pagina 12 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin salariu se intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de

munca exprimat, de regula, in bani.
Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru
salariat si, respectiv, pentru angajator, prin incheierea contractului de munca se
stabileste ca pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractul
individual de munca , fiecare presoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la
incheierea contractului respectiv.
2.2. Principii
Legislatia in materie de salarizare este destul de proliferanta , principiile sistemului de
salarizare se pot sistematiza astfel:
- la munca egala, salariu egal, la stabilirea salariului, nu se pot face discriminari
pe criterii politice , entice , confesionale , de varsta , de sex sau de stare
materiala;
-diferentierea salarizarii dupa:
nivelul studiilor;
in raport cu functia (meseria) indeplinita si conditiile de munca;
dupa cantitatea si calitatea muncii;
in functie de vechimea in munca (in mod obligatoriu in unitatile bugetare si in regiile
autonome cu specific deosebit si numai facultative la celelalte
categorii de angajatori).
-stabilirea, de regula, a sistemului de salarizare si a salariilor in mod concret prin
negociere colectiva sau/si individuala.
2.3. Elemente
Elementele sistemului de salarizare sunt componenetele salariului, respectiv salariul
de baza, sporurile si adaosurile la salariul de baza.
Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se determina pentru
fiecare salariat in raport cu urmatorii factori importanta si complexitatea atributiilor de
serviciu, pregatirea si competenta profesionala.
Sporul la salariu de baza, reprezinta un element accesoriu.In legislatie si in
Pagina 13 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

contractele colective, se regasesc cele mai importante sporuri la salariul de baza,

urmatoarele: sporul de vechime in munca ; sporul pentru conditii deosebite de munca ,
grele , periculoase ori penibile; sporuri pentru orele suplimentare sau pentru cele prestate in
zilele nelucratoare (daca nu s-a acordat, in compensare,
timp liber corespunzator); sporul pentru munca de noapte; sporul de izolare;
sporul pentru folosirea unei limbi straine;sporul pentru stabilitate (in magistratura
sporul pentru atragerea si stabilirea personalului; sporul de confidentialitate
(la Camera Deputatilor si la Senat); sporul pentru suprasolicitare neuropsihica
(in invatamant si in cazul magistratilor).
Sporurile la salariul de baza se stabilesc si se modifica la fel ca salariul
prin negociere colectiva sau si individuala).
Sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale este stabilit prin
lege in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si
caracterul activitatii sale;
Caracterul activitatii diferentiaza salarizarea , dupa cum se refera la activiatatea de
conducere si, in cadrul acestora, la functii (posturi) cu studii medii sau superioare.
Formele de salarizare se pot combina intre ele, avand caracter diferit de la o
ramura a economiei la alta, de la un angajator la altul.
Veniturile salariale se deosebesc:
salariul nominal (sau net) este reprezentat de salariul brut minus retinerile
salariale obligatorii stabilite de lege pe care le plateste persoana incadrata in munca
(salariatul).
Salariul real este suma care reprezinta capacitatea potentiala a salariatului de a
achizitiona bunuri si de a beneficia de servicii. Salariul real cuprinde
suma care ii ramane salariatului pentru consum si pentru a economisi.
In contractele colective este necesar sa cuprinda :
Formele de salarizare
Retele de salarizare, cu salariile aferente muncitorilor calificati sau necalificati
Salariile de baza penru functiile de executie(cu studii medii sau superioare)
si de conducere (de regula, cu studii superioare);
Sporurile care se vor acorda, in ce conditii si cuantumurile lor.
Potrivit L.68/1993, Guvernul in baza consultarii sindicatelor si patronatului, sa
stabileasca salariul minim brut pe tara garantat la plata.

Pagina 14 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nivelul salariului minim brut pe tara garantat la plata este obligatoriu pentru toate
categoriile de angajatori.
2.4. Modalitati de salarizare
Principalele modalitati de salarizare sunt:
a) In societatile comerciale si regiile autonome .Conform L.14/1991, baza
modalitatilor de salarizare o constituie negocierile colective si individuale.
b) In regiile autonome cu specific deosebit, prin hotarari succesive de Guvern s-au
stabilit, in baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baza, sporuri la salariul de baza
(pentru vechime in munca si in functie de rezultatele obtinute; pentru conditiile grele,
deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurata peste programul normal de lucru; pentru
munca in timpul noptii;
pentru exercitarea unei functii suplimentare etc).
c) In

unitatile bugetare, salariile cuprind: salariul de baza; sporul la salariul de

pentru vechimea in munca desfasurata peste programul normal de lucru;pentru

munca in timpul noptii.
Salariul de baza al personalului unitatilor bugetare este stabilit pe functii.
2.5. Plata salariului
Salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale.Salariul se plateste in bani.
Potrivit contractului colectiv de munca la nivel national, la unitatile producatoare de produse
agricole o parte din salariu se poate plati in natura,
fara a depasi 30% din salariul respectiv.
In cazul decesului, drepturile salariale neincasate se platesc sotului supravietuitor,
copiilor sau parintilor defunctului; in lipsa acestora, se platesc celorlalti mostenitori
potrivit dreptului comun.

CAPITOLUL 3. Prezentarea intreprinderii luate in studiu in spiritul legii 31.

Societatea luata in studiu este o societate cu raspundere limitata, are ca mic asociat pe
CARDAS GHEORGHE, cetatean roman domiciliat in Bucuresti, str.
Pagina 15 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Borsa nr.4 Sector 1.

S-a cerut autentificarea prezentului inscris:
3.1 DENUMIREA, SEDIUL SI DURATA DE FUNCTIONARE
Denumirea societatii este GRAND TOURS INTERNATIONAL SRL.
In toate actele ce emana de la societate, in acest antet se mentioneaza denumirea
Societatii insotita de toate elementele de identificare ale societatii prevazute de legea
31/1990, sediul, numarul de inmatriculare la Registrul Comertului, capitalul social si codul
fiscal.
Sediul societatii este in Bucuresti, str. Borsa nr.4, bl. 1A, sc.2, ap.15, sector1.
Societatea va putea sa infiinteze birouri, magazine, puncte de lucru, filiale,
sucursale unitati productive, proprii sau in participare cu alti parteneri, persoane
fizice sau juridice pe baza deciziei asociatului unic si cu respectarea dispozitiilor
legale pentru infiintarea acestora.
Durata de functionare a societatii este nelimitata de la data inmatricularii la
Registrul Comertului.
3.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE
Societatea va avea urmatorul obiect de activitate:
1.Comercializarea en gros si en detail in nume propriu si in comision, in regim de
consignatie, prin magazine proprii sau inchiriate, stradal, piete, targuri, puncte
volante, expozitii agro-alimentare cu bunuri de larg consum, produse de cofetarie
patiserie, zaharoase, panificatie, coloniale, confectii, tricotaje, lenjerie, parfumerie,
marochinarie, covoare, textile, incaltaminte, bauturi alcolice si racoritoare, ape minerale,
vinuri, citrice , produse apicole, cafea , cacao, ceai si
condimente, tigari, zahar si indulcitori, carne, peste si produse din peste (proaspat
congelat si conserve), cereale, legume, fructe, zarzavaturi, lapte si derivate, animale si
pasari vii, produse electronice,electrotehnice si electrice, materiale de
constructii, obiecte sanitare, mase plastice si inlocuitori, covoare, perdele, presa, carti,
articole de librarie, jucarii, articole foto, instrumente musicale,
produse cosmetice, articole de podoaba, bijuterii din metal si pietre pretioase
obiecte de artizanat, autoturisme si piese si accesorii pentru acestea, microbuze,
autobuze, camioane, motociclete, biciclete, masini si utilaje agricole, inclusive piese
de schimb si activitati de service pentru acestea.
Pagina 16 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.Import-export in nume propriu si in comision cu produsele prevazute la pct.1

din prezentul agricol.
3.Prestari servicii in domeniul alimentatiei publice, restaurante, cafenele, baruri,
birturi, puncte alimentare, transport intern si international de marfuri si persoane
inclusive activitati de taximetrie, activitati de ambalare, inchirierea autoturismelor,
activitati de turism intern si international.
Prezentul obiect de activitate se va desfasura dupa obtinerea avizelor de specialitate
cerute de legislatia in vigoare. Asociatul unic poate decide oricand
completarea sau modificarea prezentului obiect de activitate.
3.3. FORMA JURIDICA
Societatea comerciala GRAND TOURS INTERNATIONAL srl este persoana
juridica romana avand forma de societate comerciala cu raspundere limitata cu unic
asociat si functioneaza in conformitate cu prevederile prezentului statut si legislatiei in
vigoare privind societatile comerciale.

3.4. CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social este de 40.000.000 lei subscris si varsat in intregime la data infiintarii
societatii si este detinut in intregime de asociatul unic.
Capitalul este impartit in 400 parti sociale, numerotate de la 1 la 400, in valoare
de 100.000 lei fiecare si se afla in proprietatea asociatului unic.
Capitalul social poate fi majorat pe baza deciziei asociatului unic, prin constituirea de
noi parti sociale, prin reinvestirea unei parti din beneficii sau prin
atragerea de noi asociati, cu respectarea prevederilor legale. In caz de majorare
a capitalului trebuiesc respectate conditiile de publicitate si forma prevazuta de lege
pentru majorarea capitalului.
Reducerea capitalului se poate face pe baza deciziei asociatului unic, dar obligatoriu
cu respectarea prevederilor legale referitoare la capitalul social.
3.5. ACTIVITATEA SOCIETATII
Exercitiul economico financiar incepe la data 01.01. si se termina la date de 31.12 a
fiecarui an. Primul exercitiu economico - financiar incepe la data constituirii societatii.
Societatea va tine evidenta economico-financiara si contabila in lei si va intocmii
Pagina 17 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

anual bilantul si contul de profituri si pierderi avand in vedere normele metodologice

elaborate de Ministerul Finantelor.
Din profitul realizat anual se va preleva o cota de 5% pentru constituirea fondului de
rezerva care va trebui sa atinga o cota de 25% din valoare capitalului
Social.
3.6. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII
Asociatul unic va avea drepturile si raspunderile prevazute de lege pentru adunarea
generala a asociatiilor societatilor comerciale cu raspundere limitata.
Asociatul unic are urmatoarele atributii:
-decide cu privire la prelungirea duratei societatii, la marirea sau reducerea
capitalului social, precum si asupra transfomarii formei juridice a societatii;
-aproba sau modifica bilantul financiar contabil al societatii;
-numeste conducerea operativa ;
stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pe
exercitiul financiar pe anul urmator;
-decide cu privire la schimbarea sediului societatii, la fuzionarea , comasarea ,
divizarea si dizolvarea societatii;
Asociatul unic va indeplini si functia de administrator al societatii.
3.7. CONTROLUL SOCIETATII
Asociatul unic controleaza intreaga activitate a societatii in care in tot cursul
exercitiului economico-financiar poate verifica gospodarirea mijloacelor fixe si
circulante , casa si registrul de evidenta contabila precum si toate documentele
contabile indiferent de natura lor.
La incheierea exercitiului economico-financiar, verifica si controleaza exactitatea
inventarului, a documentelor, a rapoartelor asupra conturilor societatii, a bilantului si
contului de beneficii si pierderi.
3.8. MODIFICAREA,DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII
Modificarea formei juridice a societatii se va face cu respectarea prevederilor Legii
nr.31/1990.
Dizolvarea societatii are loc prin:
-decizia asociatului unic;
Pagina 18 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-imposibilitatea obiectului de activitate;

-faliment;
-micsorarea capitalului social sub minimul admis de lege daca asociatul nu hotaraste
reintregirea lui.
Dizolvarea societatii va fi inscrisa in Registrul Comertului si va fi publicata in
Monitorul Oficial cu respectarea termenelor si conditiilor de forma si publicitate
prevazute de lege.
Dizolvarea societatii determina inceperea procedurii de lichidare.
Lichidarea societatii se va face in conformitate cu prevederile legale care
reglementeaza lichidarea societatilor competente.
3.9. LITIGIILE
Orice litigii intervenite intre societate si alte persoane fizice sau juridice se vor
rezolva pe cale amiabila iar in caz contrar vor fi supuse spre rezolvare instantelor
Judecatoresti competente.
3.10. DISPOZITII FINALE
Modificarea statutului poate fi facuta de asociatul unic cu respectarea tuturor formelor
legale referitoare la aceasta.
Prezentul statut se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare privind societatile
comerciale cu raspundere limitata.

CAPITOLUL 4 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL SI A

DECONTARII REMUNERATIILOR
4.1. Sistemul de conturi privind cheltuielile cu personalul si decontarea remuneratiilor
Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu remuneratia personalului
( cunoscute sub denumirea de cheltuieli cu salariile ) si cheltuielile privind
asigurarile si protectia sociala. Ele pot fi structurate in principal, pe baza urmatoarelor
criterii:
a) in functie de elementele componente:
-salarii tarifare;
-sporuri acordate in functie de conditiie concrete de munca;
Pagina 19 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-premii;
-cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala.
b) in functie de cine suporta cheltuielile cu personalul:
-angajator ( salarii nete, contributia la asigurari sociale, ajutorul de somaj,
fondul de sanatate );
-angajat ( impozitul pe salariu, ajutorul de somaj, fondul de sanatate ,
contributia la asigurarile sociale).
c) in raport cu categoria de personal: conducere, tehnic, economic si de alta
specialitate, administrative si de deservire, muncitori etc.
d) dupa formele de salarizare practicate .
e) in raport cu modul de includere in costuri este necesara localizarea rezervelor
existente in vederea cresterii eficientei cheltuielilor cu personalul.
In scopul unei evidente cat mai exacte a cheltuielilor salariale si de protectia sociala in
contabilitate au fost prezervate toate conturile specifice necesare.
64.CHELTUIELI CU PERSONALUL
641.Cheltuieli cu remuneratiile personalului
645.Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala
641.Cheltuieli cu remuneratiile personalului
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu remuneratiile personalului.
Este un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea remuneratiilor si a altor drepturi cuvenite personalului si cu
drepturile de personal pentru care nu s-au intocmit state de plata, aferente
exercitiului incheiat.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului asupra contului de profit si
pierdere.
Nu prezinta sold final.
Exemplu:
1) Inregistrarea obligatiilor salariale datorate personalului conform statului de plata a
salariilor (la nivelul castigului brut).
641 = 421
Cheltuieli cu remuneratiile personal remuneratii datorate
personalului
Pagina 20 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2) Inregistrarea obligatiilor de plata a concediului de odihna cuvenit personalului

si neachitat pana la sfarsitul exercitiului financiar.

641 = 4281/CO
Cheltuieli cu remuneratiile Alte datorii si creante in legatura
personalului cu personalul

3) Repartizarea la sfarsitul lunii a soldului contului de cheltuieli asupra contului de

profit si pierdere.
121 = 641
profit si pierderi Cheltuieli cu remuneratiile
personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind asigurarea si protectia

sociala.
Este un cont de activ.
Se debiteaza cu sumele acordate personalului potrivit legii pentru protectia sociala, cu
contributia unitatii la sigurarile de sanatate si cu contributia unitatii
la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
Se crediteza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului contului de cheltuieli asupra
contului de profit si pierdere.
Nu prezinta sold.
1) Inregistrarea ajutorului de somaj tehnic datorat personalului.
645 = 423
Cheltuieli privind Ajutoare materiale datorate
Pagina 21 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurarile si protectia sociala

2) Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale.
645 = 4311/CAS
Cheltuieli privind Contributia unitatii la
asigurarile si protectia sociala asigurarile sociale
3) Inregistarea contributiei unitatii (asigurator) la asigurarile de sanatate :
645 = 4311/CAAS
Cheltuieli privind Contributia asiguratorului la
asigurarile si protectia sociala asigurarile de sanatate
4) Inregistrarea contributiei unitatii la constituirea fondului de somaj
645 = 4371
Cheltuieli privind Contributia unitatii la
asigurarile si protectia sociala fondul de somaj
Contabilizarea decontarilor salariale apeleaza si la unele conturi specifice
intre care :
42.PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421. Personal remuneratii datorate
423. Personal - ajutoare materiale datorate
424. Participarea personalului la profit
425. Avansuri acordate personalului
426. Drepturi de personal neridicate
427. Retineri din remuneratii datorate tertilor
428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
421. Personal remuneratii datorate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor pentru salariile cuvenite acestora
in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din
fondul de salarii.
Este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului.

Pagina 22 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se debiteaza cu retinerile din salarii (contributia personalului la asigurarile sociale,

contributia asiguratului la asigurarile de sanatate, contributia personalului
la fondul de somaj, retineri in favoarea unitatii) cu sumele neridicate de personal
in termen legal, cu salariile nete achitate.
Soldul contului creditor reprezinta sumele datorate salariatilor.
1) Inregistrarea salariilor brute cuvenite personalului conform statului de plata:
641 = 421
Cheltuieli cu remuneratiile Personal remuneratii
datorate datorate
2) Inregistrarea retinerilor din salarii
421 = %
Personal remuneratii 444 Impozit pe salariu
datorate 4311/CAS Contributia personalului la asigurarile
sociale
4311/CAAS Contributia asiguratului la
asigurarile sociale
4372 Contributia personalului la fondul de
somaj
425Avansuri acordate personalului
427Retineri in favoarea tertilor
428Retineri in favoarea unitatii
3) Inregistrarea sumelor neridicate in termenul legal
421 = 426
Personal-remuneratii Drepturi de personal
datorate neridicate
4) Inregistrarea salariilor nete achitate cu numerar
421 = 5311
Personal-remuneratii Casa in lei
datorate
423.Personal ajutoare materiale datorate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate
Pagina 23 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si

a altor ajutoare acordate.
Este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale
datorate suportate din contributia la sigurarile sociale, precum si cele acordate
potrivit legii, pentru protectia sociala.
Se debiteaza cu sumele platite; cu retinerile reprezentand avansuri acordate, sume
datorate unitatii sau tertilor.
Soldul este creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor.
1) Inregistrarea ajutoarelor de boala:
431 = 423
Contributia la Personal ajutoare
asigurarile sociale materiale datorate
2) Inregistrarea ajutorului de somaj tehnic:
645 = 423
Cheltuieli cu asigurarile Personal ajutoare
asigurarile si protectia sociala materiale datorate
3) Inregistrarea retinerilor din ajutoarele materiale datorate:
423 = %
personal- ajutoare 444 Impozit pe salariu
materiale datorate 4311/CAS Contributia personalului la asigurarile
sociale
4311/CAAS Contributia asiguratului la asigurari
sociale
4372 Contributia personalului la fondul de
somaj
425 Avansuri acordate personalului
427 Retineri in favoarea tertilor
428 Retineri in favoarea unitatii
4) Inregistrarea ajutoarelor materiale neridicate in termenul legal:
423 = 5311
Pagina 24 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Personal ajutoare Casa in lei

materiale datorate
424. Participarea personalului la profit
Cu ajutorul acestui cont tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profit .
Este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele alocate din fondul de participare la profit.
Se debiteaza cu sumele achitate salariatilor, cu sumele neridicate de personal si cu
impozitul retinut.
Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate personalului.
1) Inregistrarea sumelor alocate din fondul de participare la profit:
112 = 424
Fondul de participare Participarea personalului la
la profit profit
2) Inregistrarea sumelor achitate salariatilor cu numerar:
424 = 5311
Participarea personalului Casa in lei
la profit
3) Inregistrarea sumelor neridicate de personal:
424 = 426
Participarea personalului Drepturi de personal
la profit neridicate
4) Inregistrarea impozitului retinut:
424 = 444
Participarea personalului Impozitul pe salariu
la profit

Pagina 25 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

425. Avansuri acordate personalului

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate personalului.
Este un cont de activ.
Se debiteaza cu avansurile platite personalului conform contractului de munca si cu
avansurile neridicate.
Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale
reprezentand avansuri acordate.
Soldul este debitor si reprezinta avansurile platite.
1) Inregistrarea avansurilor platite cu numerar:
425 = 5311
Avansuri acordate Casa in lei
personalului
2) Inregistrarea avansurilor neridicate:
425 = 426
Avansuri acordate Drepturi de personal
personalului neridicate
3) Inregistrarea sumelor retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale
reprezentand avansuri acordate personalului:
% = 425
421 Avansuri acordate
Personal-remuneratii personalului
datorate
423
Personal ajutoare
materiale datorate
426.Drepturi de personal neridicate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal, neridicate in
termenul legal.
Este un cont de pasiv.
Pagina 26 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen, reprezentand

salarii, sporuri, adaosuri, stimulente din profit, ajutoare de boala si alte drepturi.
Se debiteaza cu sumele achitate personalului, cu drepturile de personal neridicate
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau inregistrate ca venituri
exceptionale aferente periodei.
Soldul este creditor si reflecta drepturile de personal neridicate.
1) Inregistrarea drepturilor salariale a ajutoarelor materiale si avansurile acodate dar
neridicate in termenul legal.
% = 426
421
Personal remuneratii Drepturi de personal neridicate
datorate in termenul legal
423
Personal ajutoare
materiale datorate
2) Inregistrarea sumelor achitate personalului:
426 = 5311
Drepturi de personal neridicate Casa in lei
intermenul legal
3) Inregistrarea drepturilor de personal neridicate prescrise, virate la bugetul statului
sau trecute la venituri exceptionale:
426 = %
Drepturi de personal neridicate 448
in termenul legal Alte datorii si creante in legatura
cu personalul
771
Venituri exceptionale privind
operatiile de gestiune
427. Retineri din remuneratiile datorate tertilor
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor si popririlor din remuneratii,
Pagina 27 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

datorate tertilor.
Este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati datorate tertilor, reprezentand chirii,
cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti.
Se debiteaza cu sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din salarii.
Soldul este creditor si reprezinta sumele retinute de la salariati datorati tertilor.
1) Inregistrarea sumelor retinute de la salariati in favoarea tertilor, din salarii si din
ajutoare materiale:
% = 427
421 Retineri din remuneratii
Personal remuneratii datorate tertilor
datorate
423
Personal ajutoare
materiale datorate
2) Inregistrarea sumelor achitate tertilor:
427 = %
Retineri din remuneratii 5311
datorate tertilor Casa in lei
5121
Conturi la banci in lei
428.Alte datorii si creante in legatura cu personalul
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea
exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor si veniturilor aferente
exercitiului expirat.
Este un cont bifunctional.
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor iar soldul
debitor sumele datorate de salariati.

Pagina 28 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1) Inregistrarea sumelor datorate salariatilor pentru care nu s-au intocmit state de

plata, cum ar fi indemnizatiile de concediu de odihna neefectuate pana la sfarsitul
exercitiului.
641 = 428/co
Cheltuieli cu remuneratiile Alte datorii si creante in
personalului legatura cu personalul
2) Inregistrarea sumelor incasate de la salariati evidentiate anterior in acest cont:
5311 = 428
Casa in lei Alte datorii si creante
in legatura cu personalul
3) Inregistrarea sumelor achitate personalului evidentiate anterior in acest cont:
428 = 5311
Alte datorii si creante Casa in lei
in legatura cu personalul
4) Inregistrarea sumelor datorate de personal reprezentand chirii pentru locuintele
de serviciu, debite, avansuri nejustificate etc.
428 = %
706
Alte datorii si creante Venituri din chirii redevente
in legatura cu personalul 758
Alte venituri din exploatare
542
Avansuri acordate personalului

4.2. Documente justificative privind prezenta la lucru si munca prestata

In vederea determinarii si inregistrarii salariilor cuvenite personalului se folosesc:

Pagina 29 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Documente privind prezenta la lucru: condici de prezenta, ceasuri sau fise de pontaj,
foi colective de prezenta;
Documente privind realizarea volumului de activitate:Raport de protectie
Documente de evidenta a salariilor.
Documentul de calcul al salariilor realizate, retinerilor si sumelor achitate angajatilor
este statul de salarii. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare
unitate operativa si compartiment functional.
Pe baza statelor de salarii se intocmeste Centralizatorul statelor de salarii.
Statul de salarii serveste:
-ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al
contributiei privind protectia sociala si al altor drepturi;
-ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Statul de salarii se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii, de
compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii si a
timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a
salariilor individuale pentru muncitorii salariati in accord, pe baza fiselor de evidenta
a salariului, a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a
listelor de avans chenzinal, concediile de odihna, certificatele medicale si se
semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care determina
salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.
Platile facute in cursul lunii cum sunt: avanasul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile
de concediu, se include in statele de salarii pentru a cuprinde astfel
intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare
respective
Statul de salarii circula:
la persoanele autorizate sa execute controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
(exemplarul 1 );
la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1);
la compartimentul financiar - contabil, ca anexa la exemplarul 2 al
registrului de casa , pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu
exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);
la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2
Pagina 30 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impreuna cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate) si

Drepturi banesti Chenzina II (extras) care va servi la acordarea
vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate.
Statele de salarii se arhiveaza:
la compartimentul financiar - contabil, separate de celelalte acte
justificative de plata (exemplarul 1);
la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Lista de avans chenzinal
Serveste ca:
- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca
avansuri chenzinale;
- document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor
chenzinale platite;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Lista de avans chenzinal se intocmeste lunar de compartimentul care are aceasta
atributie pe baza documentelor de evidenta a muncii.
Lista de avans chenzinal circula:
la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
(exemplarul 1);
la casieria unitatii cu Drepturi banesti Chenzina I (extras) pentru
efectuarea platilor avansurilor, cuvenite (exemplarul1).
la compartimentul financiar contabil, ca anexa la exemplarul 2 al
registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate(exemparul 1)
- la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la
intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).
Lista de avans chenzinal se arhiveaza:
la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al
registrului de casa (exemplarul 2);
la compartimentul care a intocmit lista de avans (exemplarul 2).
Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna
Serveste :

Pagina 31 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizatiile

cuvenite salariatilor pe timpul efectuarii concediului de odihna;
- ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare , pe masura plecarii personalului in concediu de
odihna, de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza datelor din fisa de evidenta a
salariilor si se semneaza pentru confirmarea realitatii datelor si exactitatii calculelor de
persoana care a calculat indemnizatiile si a intocmit lista.
Circula:
- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
( exemplarul 1);
-la casieria unitatii impreuna cu Drepturi banesti Chenzina II a (extras) pentru
efectuarea platii (exemplarul 1);
-la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa ,
pentru inregistrare in contabilitate (exemplarul 1);
-la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor
de salarii la sfarsitul lunii (exemolarul 2).
Se arhiveaza :
la compartimentul financiar contabil (exemplarul 1);
la compartimentul care a intocmit lista (exemplarul 2).
Desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale
de stat
Serveste ca document de centralizare a zilelor lucratoare de concediu
medical a cazurilor pentru proteze, decese si schimbarea locului de munca
precum si a indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat.
Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar - contabil, la
sfarsitul fiecarei luni, pe baza certificatelor medicale si a stetelor de salarii.
Nu circula, fiind document de inregistrare.
Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil, anexat la dispozitia de
plata privind asigurarile sociale.
Drepturile banesti chenzina I (extras)
Drepturi banesti chenzina a II a (extras)
Pagina 32 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

*Serveste ca :
Document pentru plata drepturilor banesti cuvenite salariatilor;
*Se intocmeste in doua exemplare , de compartimentul care are atributia de
calcul al drepturilor banesti ale salariatilor, el insotind orice plata a acestora , si se
semneaza pentru exactitatea sumelor de persoana care a calculat drepturile banesti.
* Circula:
- la casieria unitatii sau casierii platitori pentru efectuarea platii drepturilor
banesti ale salariatilor;
- la compartimentul financiar contabil, ca anexa la exemplarul 1 al
documentelor care servesc la stabilirea drepturilor cuvenite salariatilor
(stat de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizatii pentru
concediu de odihna etc.).
* Se arhiveaza :
la compartimentul financiar contabil (exemplarul 1)
la salariat (exemplarul 2)
Stat de salarii pentru colaboratori
* Serveste ca :
- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite colaboratorilor,
precum si al impozitului aferent;
- ca document justificativ de inregistrare in contabilitate;
* Se intocmeste :
- in doua exemplare , lunar, pe baza conventiei civile de prestari de
servicii si se semneaza pentru confirmarea exactitatii drepturilor banesti
de catre persoana ca intocmeste documentul.
Platile facute in cursul lunii sub forma de avans se include in statul de salarii pentru
colaboratori, in vederea cuprinderii intregii sume cuvenite si pentru
calculul impozitului aferent.
Circula:
- la persoanele autorizate sa exercite control financiar preventiv si sa
aprobe plata (exemplarul 1);
- la casieria unitatii pentru efectuarea platii drepturilor cuvenite (exempl.1)
- la compartimentul financiar - contabil, ca anexa la exemplarul 2 al
registrului de casa pentru inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1
Pagina 33 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate );

- la compartimentul care a intocmit statul de salarii pentru colaboratori
(exemplarul 2 impreuna cu exemplarul 2 al borderoului de salarii
neridicate, care va servi la acordarea vizei atunci cand se solicita plata
drepturilor neridicate).
* Se arhiveaza:
- la compartimentul financiar - contabil, separat de celelalte acte
justificative de plati si se pastreaza permanent in arhiva unitatii(exempl.1
- la compartimentul care a intocmit statul de salarii pentru colaboratori
(exemplarul 2).
Fisa de evidenta a salariilor
* Serveste ca:
- document pentru evidenta timpului lucrat efectiv si a salariilor in
vederea calcularii indemnizatiilor pentru concediul de odihna;
- document de evidenta a sumelor care se retin esalonat (rate, chirii,
popriri).
* Formularul se foloseste corelat cu statul de salarii.
* Se intocmeste intr-un exemplar, lunar, de compartimentul care are
atributii de calcul si stabilire a drepturilor de salarii pe baza statelor de
salarii.
Ordin de deplasare
* Serveste ca:
- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea ;
- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor
efectuate;
- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de
titularul de avans;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
* Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare deplasare de persoana
care urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea
avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale in
numerar.
Pagina 34 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

* Circula
- la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea pentru semnare;
- la persoana care efectueaza deplasarea ;
- la persoanele autorizate de unitate unde s-a efectuat deplasarea sa
confirme sosirea si plecarea persoanei delegate.
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea decontului.
- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv,
- la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
* Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.

4. 3. Calculul remuneratiilor cuvenite personalului

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite personalului
pentru munca prestata.
Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta in
contractul colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde: salariul de baza,sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucru in
zilele libere si sarbatori legale;
spor de vechime in munca ;
spor pentru lucru in timpul noptii;
spor de santier;
spor pentru exercitarea unei functii suplimentare
alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate :
-adaosul de accord;
-premiile acordate;
-cota parte din profit ce se repartizeaza salariatilor;
-alte adaosuri.
Salariul brut este format din salariul de baza + sporuri, indemnizatii, adaosuri si
avantaje in natura.
Salariul brut impozabil sau venitul brut impozabil se calculeaza ca diferenta intre
venitul brut (salariul brut) si contributia personalului la asigurarile sociale , contributia
Pagina 35 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asiguratului la asigurarile de sanatate, contributia personalului la fondul de somaj, deducerile

personale si cheltuielile profesionale.
Contributia la asigurarile sociale (CAS) este datorata pe de o parte de asigurat si pe de
alta parte de angajator.
N = cota de contributie pentru conditii normale de munca (35%).
D = cota de contributie pentru conditii deosebite de munca (40%).
S = cota de contributie pentru conditii speciale de munca (45%).
BCA = baza de calcul a contributiei asiguratului (tota venit realizat de asigurat,
dar nu mai mult de 3 salarii medii brute pe economie).
TV = total venit realizat (total fond salarii brute realizate).
TVD = total venit realizat in conditii deosebite de munca.
TVS = total venit realizat in conditii speciale de munca.
NA = 22.33% care reprezinta nota de contributie datorata de angajator pentru
conditii normale de munca (35% - 11.67% = 23.33%).
DA = 28.33% care reprezinta cota de contributie datorata de angajator pentru
conditii deosebite de munca (40% - 11.67% = 28.33%).
SA = 33.33% care reprezinta cota de contributie datorata de angajator pentru
conditii speciale de munca (45% - 11.67% = 33.33%).
BCP = baza de calcul plafonata pentru calculul contributiei datorate de angajator
(numarul mediu de asigurati x 3 salarii medii brute pe economie)
CAS datorata de asigurat = BCA x 1/3 x N in care 1/3x N = 11.67%.
CAS datorata angajatorului :
Varianta I Daca total venit realizat nu depaseste BCP:
CAS datorat angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA
Varianta II Daca total venit realizat depaseste BCP:
CAS datorat angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x
BCP/TV
Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( CAAS )
Platitorii de CAAS sunt asiguratii (salariati si colaboratori) persoane fizice si
juridice care angajeaza personal salariat.
Obiectul impunerii si modul de calcul : contributia la asigurarile sociale de sanatate se
constituie prin varsarea lunara a cotei de :
Pagina 36 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- 7% aplicata la fondul de salarii de catre toate persoanele fizice sau juridice

care folosesc personal salariat cu contract de munca pe durata determinata sau
sau nedeterminata;
- 7% asupra venitului brut realizat de salariat.
Persoana asigurata are obligatia platii contributiei banesti lunare pentru asigurari
sociale de sanatate.
Cuantumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabileste sub forma
unei cote de 7% si se aplica la venitul brut.
CAAS/ persoana (asigurat) = 7% x venitul brut
Persoanele fizice sau juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7% raportat la fondul de
salarii.
CAAS/persoana juridica = 7% x Fondul de salarii

Fondul de somaj
Pentru protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala se constituie
Fondul de ajutor de somaj in care se varsa lunar, odata cu plata chenzinei a doua 5%
din fondul de salarii de catre angajator si 1% din salariul de baza al salariatului.
Pentru angajator baza de calcul o reprezinta fondul de salarii.
Fd.somaj/angajator = 5% x Fondul de salarii
Pentru salariat baza de calcul o reprezinta salariul de incadrare.
Fd. Somaj /angajat = 1% x Salariul tarifar
Contributia unitatii la fondul de solidaritate cu persoanele cu handicap
Platitorii sunt persoanele fizice sau juridice care folosesc personal salariat
incadrat cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata.
Obiectul impunerii si modul de calcul: Fondul de solidaritate cu persoanele
Pagina 37 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu handicap se constituie prin varsarea lunara a cotei de 2% aplicata la fondul de

salarii de catre toate persoanele fizice sau juridice care folosesc personal salariat.
Fondul de solidaritate cu persoanele cu handicap = 3% x Fondul de salarii
Comision Directia Muncii
Directiile Teritoriale de Munca percep un comision de 0.75% aplicat
angajatorilor carora le pastreaza si completeaza cartile de munca si un comision de
0.25% din fondul de salarii, angajatorilor care isi pastreaza si completeaza
cartile de munca.
Potrivit datelor prezentate mai sus se pot stabili urmatoarele relatii de calcul a
veniturilor salariatilor:
Salariul tarifar
__________________
+ sporuri
+ adaosuri
+ avantaje in natura
_________________
Salariu brut
_________________
- CAS/persoana (11.67% x salariu brut)
- CAAS/asigurat (7% x salariu brut)
- CPFd.somaj (1% x salariu tarifar)
- Deducerea personala de baza
- Deducerea personala suplimentara
- Cheltuieli profesionale
____________________
Salariu brut impozabil
____________________
- Impozit
- Avans chenzinal
- Rate , chirii, popriri datorate tertilor
- Retineri in favoarea unitatii
Pagina 38 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

__________
Rest plata
__________
Pentru exemplificare: salariatul Ionescu Florin are un salariu de
incadrare de 3.500.000 lei , un spor de vechime de 20% si un spor de fidelitate 10% .
Angajatul are in intretinere sotia si un copil; se cere sa se stabileasca salariul net.
Pentru a ajunge la nivelul salariului net se calculeaza :
-spor vechime : 20% x 3.500.000 lei = 700.000 lei
-spor fidelitate : 10% x 3.500.000 lei = 350.000 lei
-deducere personala de baza (DPB): 1 x 1.600.000 = 1.600.000
-deducere personala suplimentara (DPS): (0.6 + 0.35) x 1.600.000=1.520.000lei
-cheltuieli profesionale: 15% x 1.600.000 lei = 240.000 lei
- CAS/persoana = 11.67% x 4.550.000 lei = 530.985 lei
- CAAS/persoana = 7% x 4.550.000 lei = 318.500 lei
- Fd.somaj/persoana = 1% x 3.500.000 = 35.000 lei
Salariu tarifar = 3.500.000 lei
Spor vechime = 700.000 lei
Spor fidelitate = 350.000 lei
___________________________________
Salariu brut = 4.550.000 lei
realizat
Deducere personala = 1.600.000 lei
de baza
Deducere personala = 1.520.000 lei
suplimentara
Chelt.profesionale = 240.000 lei
CAS 11.67% = 530.985 lei
CAAS 7% = 318.500 lei
Fd.somaj 1% = 35.000 lei
_____________________________________
Venit baza de calcul = 305.515 lei
Impozit = 54.993 lei
_____________________________________
Pagina 39 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Venit net = 3.610.522 lei

4.4. Impozitarea salariilor
Impozitarea veniturilor din salarii se realizeaza in fiecare luna, in sensul
determinarii si decontarii sumelor cuvenite bugetului statului, se efectueaza de catre
angajator.
In vederea efectuarii operatiei de impozitare lunara se au in vedere doua elemente
venitul brut si venitul net din salarii.
Venitul brut reprezinta suma veniturilor cuvenite unui salariat .
Venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a doua categorii de cheltuieli
si anume:
Contributiile retinute pentru: contributia individuala la asigurarile sociale (11.67%),
pentru protectia sociala a somerilor (1%) si pentru asigurarile sociale de sanatate (7%).
O cota de 15% din deducerea personala de baza , care in prezent este de
1.600.000 lei cota acordata cu titlu de cheltuieli profesionale , odata cu
deducerea personala de baza la acelasi loc de munca si cu deducerea suplimentara.
Impozitul aferent veniturilor din salarii se determina si se deconteaza in fiecare luna si
reprezinta plati anticipate. El se calculeaza si se retine de angajator.
Deducerea personala de baza se refera la suma de 1.600.000 lei ce se actualizeaza
semestrial in functie de indicele de inflatie si anumite cote care se aplica la aceasta
suma , ca deduceri suplimentare pentru sotul/sotia aflat /aflata in intretinere (0.6) pentru
fiecare din primii doi copii (0.35) si pentru urmatorii copii
aflati in intretinere si pentru alt membru de familie aflat in intretinere (0.20).
Impozitul pe salarii se retine pe statul de plata si se plateste bugetului statului
de catre angajator la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale
aferente fiecarei luni, dar nu mai tarziu de data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei
la care se refera.
Contabilitatea impozitului pe salarii se organizeaza cu ajutorul contului de aceeasi
denumire si simbolul 444, care este de pasiv.
In credit oglindeste , pe de o parte , impozitul aferent drepturilor salariale ,
Ajutoarelor materiale si participarii la profit, iar pe de alta parte impozitul pentru
sumele datorate colaboratorilor unitatii.
In debit se inregistreaza sumele care se deconteaza bugetului statului, in contul
obligatiei fiscale in cauza.

Pagina 40 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Soldul existent la sfarsitul lunii este creditor si reprezinta impozitul datorat bugetului
statului pentru salarile aferente lunii expirate si care se vireaza in luna urmatoare , cu prilejul
achitarii chenzinei a doua, dar nu mai tarziu de maximum 15 inclusiv a lunii urmatoare.
Formula contabila se prezinta astfel:
421 = 444
personal remuneratii impozitul pe salarii
datorate

Pagina 41 din 41