Curs 8 (12.04.

2016)
Adunarea generala
-competenta larga dar slaba ca intensitate
-cuprinde toti membri si oricat de mic este un stat, el are un vot, si
votul arhipelagului Pallao , Gigbouti, Samoa, sunt state si au un vot
in adunarea generala.
competentele generale: enumerate in art 10 si 11:
-dioscuta orice probl privind apcea si securitatea
-formuleaza recomandari
-sesizeaza CS.
Cand poate ad gen sa intervina? atunci cand nu poate CS sa
rezolve o problema.
Astfel pe de o parte se poate recurge la ce am mentionat acum 3
sapt, rez 377/V din 1950- United for Peace, procedura ce a
reprezentat un precedent pentru largirea de facto a competentelor
adunarii generale.
In practica ad gen nu paote sa recomande dar in 1950 situatia a fost
ca in CS statele erau p[e punctul sa adopte o rezolutie care sa
autorizeze folosirea cfoertei in korea, urss adopta politica scaunului
gol, a venit si a blocat=> cs nu paote face nmc, ad generala a venit
si a zis ca daca cs este blocat din cauza n eintrunirii nr de voruti,
atunci ea va prelua problema si va face recomandari care in caz de
incalcare a pacii si agresiune (in capitolul 7) poate sa recomande
masuri colective cu folosirea fortei.
Dar nu intotdeauna ad generala are posibilitatea de a adopta proc
untied for peace, poate asa adopte o reolzutie in situatia in care nu
va face nimic CS, ex: situatia din Crimeea, ca uramere a anexarii ad
gen a adoptat orezolutie prin care a condamnat incalcarea
suvernatiatii, votul a fsot la limita, doar 110 din 193, nu a fost un
consens dc vota si rusia ar fi avut valoare ca recunaostere a rusiei a
vioalarii.
Competnete speciale:
-admiterea de noi membri-la recomandarea CS
-suspemndarea membrilor, al recomandarea CS.
-initierea de studii pt promovarea cooperarii internationale si
incurajarea dezvoltarii progresive si codificarii dr international.
In baza acestei ultime atributii ad gen a creat comisisa de dr
international, care a fost creata la 3 ani dupa infiintarea onu, 1948.
-adopta bugetul, operatiunile de menti nere a apcii sunt finantate di
bugetul onu, si de asemnea si tribunalele infiintate de onu: trib
internat pt iugoslavia si pt uganda.
-alegerea membrilor in diferite organe, membrii nepermanenti ai
CS, memebrii consiliulu ieconomic s isocial, membri comisiei de dr
itnernational.
Aceste alegeri functioneaza pe baza sistemului de sprijin reciproc
pentru candidatura. Este o practica pragmatica si putin

transparenta. Se doreste a fi ales un jud la CIJ. Statele propun o

persoana dupa care incep sa faca acorduri bilaterale: tu ma sprijini
pentru un loc in cadrul comitetului impotriva torturii, eu te sprijin pt
un loc cin cadru lcons economic si social 2018, si se face o retea,
exsita un functioanr care tine evidenta intelegerilor, din 193 am 54
de aranjamente cu alti 50 si ma iam inca 90 cu care sunt in
espectativa si trebuie sa ii bat la cap sa imi sustina candidatul. Asa a
fost aleasa o judecatoare la haga, memebra a parlamentului din
filipine , nu avea treaba cu dip, dupa 2 ani si a dat demisia pt ca si a
dat seama ca nu e de capul ei.
Competnete generale:
-discuta orice probl din sfera de competnenta a Cartei
-discuta principiile generale de coordonare in mentinerea pacii si
face recomandari
3,. Discuta orice problema referitoare la pace si securitate si face
recomandari.
(Presedintele Sudanului nu mai vine al adunarea generala ponu
de la NY, veneea s igadafi si fidel castro)
Lucrarile sunt impartite pe comisii, ad gen are 6 comisii, si dr
internatioanl se disucta in comisisa a 6a, s ilucrarile ei presupun
discutarea de catre state a raportului comisiei de dip.
comisia de dip propune proiecte de codificari si dezvoltare dip..
codificari sub forma de proiecte de articole, proiecte de tratat, sau
acte mai putin constrangatoare cum a ufost liniile directoare in
amteria repararii [prejudiciului cauzat prina ctivitati neprevazute de
dip sau in amterie de actele unilaterale ale statului.
in ultima sapt din octombrie se desfasoara sapt de dip care
este practic segementul cel ami intens al luccrarilor comisiei a 6a,
este interesant si pt state si pt cercetatori pt ca se deplaseaza al ny
reprezentantii statelor, presedintii instantelor apoi membrii comisiei
de DI, in practica comisisa de DI isi prezinta ce a facut si statele
reactioneaza.
La secesiuna quebec curtea zice cv subtil: o situatie ilegala
poate fi recunsocuta de fapto si apoi de iure. Polonia zice ca exsita
olbigatie de a nu recunoaste o secesiune facuta fara acordul
statului, pana cum singura oblgi de nrecunoastere era doctrina
simpson= modificare teritroiala prin folosirea fortei.
Elemente privind reforma ONU
este necesara o reforma? multa lume spune ca da, din pucnte de
vedere:
-functionarea CS
-transparenta decizionala.
In 2005 secret geneal Kofi Annan a formulat o propunere

-varianta A- 24 membri, 6 noi membri permanenti si 3 noi membri

nepermanenti.. membrii nepermanenti nu sunt reeligibil- noi am fost
prin 60, in 199- cand a invadat iraq cuveit a zis al radio cs sub
rpresdintia romaniei a adoptat rezolutiax, si prin anii 2007-2008.
-Varianta B- 24 membri, 8 membri semipermanenti (mandat de 4
ani, reinnoibil), 1 membru nepermanent- ceea ce face ca Japonia sau
Germania sa fie tot timpul acolo, Germania e cam odata la 10 ani,
mandatul dfiind de 2 ani.
Kofi annan nu spune ce se ontampla cu dr de veto, noii emmbri
permanenti vor avea si ei dr de veto ca si vechii? sau va ramane ca
pana acum, noii emmbri permanenti sa fei permanenti dar fara dr de
veto.
Alt exemplu, un grup de state au facut prpunerea " uniti
pentru conens" Iatlai in umbra germ, Argentina in umbra Braziliei,
columbia, Canada, Pakistan. propuna
-sa ramana 5 asa cum sunt si sa creasca nr de membri
nepermanenti
(ceea ce ar duce la scaderea puterii votului,cu exceptia dr de veto)
Cine revendica statutul de membri permanenti? Germania, Japonia,
India Brazilia
Abordare diferita:Italia, Argentina, Pakistan, Mexic, columbia, coreea.
Transparenta decizionala, de ex: ce se intampla dc un act
al CS este pus in discutie sub aspectul repsectarii drepturilor omului.
Poate fi pus i discutie sistemul de sanctiuni? singurul progres in
acest domeniu a fost crearea acestui ombudsperson
pentru
sanctiuni, cu rol de a propune comitetului pt sanctiuni a CS sa
scoata persoane sanctionate de pe lista dar nu intotdeauna are
eficienta dorita, ex Al Dulimi si Montana management. , Al duluimi
cetatean Irakian, sanctiune ce viza irakul, Elvetia avea de ales intre
a aplica sanctunea si a uramri ea criteriile, elvetia a aplciat ea
sanctiunea, curtea a zis ca onu nu are un sistem de control judiicar.
A fost examniata situatia mediatorulu pt sanctiuni si a zis ca acest
mediatro nu este o cale de atac, cu atat ma iputin, in cazul Iraq nu
exista mediator pentru sanctiuni.
Ombudsperson-ul pentru sanctiuni
Rolul comitetului
-Fromularea de propuneri pentru liste de sanctiuni privind:
a) inghetare de fonduri
b)interdictii de calatorie
c)embargouri de arme.
Sa retinem distinctia: cele 2 categorii amri sunt:
1.sanctiuni dispuse de Cs in temeiul cap 7(sunt olbigatorii pt toti
membrii si aici intra cele a-b-c de mai sus si pot fi fie impotriva
statelor fie impotriva unor entitati si peroane: al quaeda, talibanii si
isis)

2. sanctiuni dispuse de state si care reprezinta contramasuri.adoptate in baza suvernaitatii pt ca vor sa raspunda, si pot fi ilegale
sau amicale.
Cum fucnt ombudspersonul pt sanctiuni
-petentul formuleaza o cerere si ombusdpersonul evlaaza daca a
partciapt la finantarea, palnificarea facilitarea pregatirea actelor Al
Quaeda
-a sustinut in alt mod Al -quaeda, nu mai in privinta al queada
talibani si isis exista calea de atac a amediatorului, pt celelalte
sanctiuni nu avem, cale de atac
2) Evaluare cererii ep fond
3)Discutarea in comitet.
4) Adoptarea unei decizii a Comitetului
5) confidentia;litatea dezbaterii
Consacrarea doctrinei "responsabilitatii de a proteja"
-este o doctrina politica
- este resposabilitatea consiliului sa faca acest ucru, consacrare:
-2001 Raportul comisiei internationale pentr usuveranitatee de stat
si interventie
- Documentul ...
cei 3 piloni
1) statul are raspunderea primara de a-si proteja proprii cetateni
contra genocid, crime de razboi, crime impotriva umanitatii,
purificare etnica, pilonul 1 nu aduce nimic nou juridic, pt ca orum
statul are aceasta obligatie
2) comunitatea internationala are resposabilitatea de a incuraja si
asista statul in indeplinirea acestei oblgigatii- nici acesta nu aduce
nimic nou
3)Com intetnraionala are resposabilitatea de a utiliza mijloace
diplomnatice, umanitare si alte mijloace pentru a proteja populatia
de aceste crime, confrom cap 6 si 7 din Carta
Daca un stat violeaza in mod manifest aceste obligatii, comunitatea
internationala trebuie sa fie pregatita sa utilizeze actiunea colectiva,
prin consiliul de Securitate, in conformitate cu Carta, inculsiv
capitolul 7.
Este mentionata si implicarea Adunarii Generale.
Consiliul poate sa adopte masuri, nu zice ca consiliul trebuie sa
adopte masuri. Pilonul vrea sa zica ca ''trebuie'' dar acest ''trebuie''
este o obligatie politica.
Aplicare.
Libia 2011
-rezolutia 1970 califica atacurile drept crime impotriva umanitatii=
atacuri generalizate si sistematie impotriva unei popualtii civile, deci
obiectul protecitei este populatia ivila

-rezolutia 1973 autorizeaza folsirea fortei ''pentru protectia civililor si

a zonelor locuite de civili". Rusia si China zice ca s-a depasit
prevederea rezolutiei.
Mesajul= daca se intampla oc rima grava treb sa actionam
colectiv pin cadrul onu, nu individual prin itnernventia umanitara.
In siria sua si mb au zis ca putem actiona fara rezolutia cons
de ssec pentru ca avem responsabilitatea de a proteja.
Insitutii specializatte din Cadrul ONU-alt ppt- de aici nu
mai e inca rte
Poate fi privita ca cea ma iplictisitaore, cea mai grreu de prezentat,
pt ca paote fi po enumerare de 17 organziatii, fiecare ce organe are ,
cum functioneaza, etc.
Ideea este sa discutam ce este o insitutie specilzata in cadrul onu si
de ce unele organziatii se unesc in insiutiit specializate in cadrul onu
si de ce se unesc.
In art 1 din carta: dintre scopurile onu: cooperarea in toate
domeniile: econiomic cultural, umanitar.
In cap 9 din carta in art 57 se face referire la el: diferitele insitutii
specialziate infifintate prin acorduri interguvernamentale, vor fi puse
in legatura cu onu conform art 63.
Nu intelegm prin termenul insiutite ceea ce intelegem in dr
adminsitrativ, civil sau dreptul UE. In adminsitativ o insitutie este un
organ de stat sau o autoritate, in dr ue, o insitutie este un organ i
sensu lcomun.
Insitutiile din cadrul onu sunt alte organziatii care au si ele al
randul lor alte organe.
consiliul economic si social este si el un astfel de organ
-compus din 54 membri alesi de AG, 18 sunt alesi in fiecare an pt o
perioada de 3 ani
competenteL
-initiaza studii si rapoarte in domenii: social, economic , cultural
0face recomandarti cu privire al respectarea dr omului
- propune ag incheierea de conventii mutlilatrerale
In cf cu art 63 din carta:
-ncgeie acorduri cu insittiile specialziate prin conusltari si
recomandari.
Insitutiile icnheiee acorduri cu consiliul economci si social, acorduri
care definesc cuma cele insiuttii sunt integrate in sistemul onu.
Actiunea unitara a tuturor acestor organizatii este asigurata
prin cpnsiliul economic si social.
Pt a sinteticza
O insitutie specialziata in cadru lonu este o organziatie
internationala constitutia de state ptrin tratate, cu pers juridic
adistincta de onu, cu coptetenta intr-un domeniu specific si care are
o rel cu onu in cf cu art 57 si 63 intr-un acord incheiat cu cons
economic si social.

Ese posibil ca unele state sa nu fie membre onu ci sa fie membre ale
une insitutii specialziate, de ex palestina este membru unesco,
autoprovlamatul stat cosovo este membru unesco.
Trasaturi
-personalitate juridica distincta de ONU
-pot fi membri si state nemembre onu
- Relatia cu ONU este realiata prin itnermediulk CONS ec si social,
icnheierea unui acord si exeritarea coordonarii de catre consiliul
economic.
Enumerarea instiutiilor specilizate inc adrul onu- ce ne cere, sa
nu invatam aceast alista, ci dc suntem intrebati: de ex: ce este fao?
si variantele sunt o echipa de fotbal, o isnitutie specializata inc adrul
onu si o asociatie a produc din dom legumelor si fructelor, sa
raspudnem ca e isnitutie specialziata in cadrul onu.
Exista si organziatii internationsle care nu sut insitutii specialziate in
cadrul onu, chiar dc au caracter global si sectorial.
Global in sensul ca aprticiparea este deschisa tuturo statelor,
sectorial in sensul ca reglementeaza un sector de activitate.
Cea mai ccunsocuta: org mondiala a cometului nu e insiutite
specialziata in cadrul onu, e o entitate distincta.
Uniunea psotala universala, uniunea internationaala a
telecomuncatiilor- cele mai vechi organziatii. adoua este de
actualitate, se ocupa cu teledetectia prin satelit.
Organizatia aviatiei civile internationale o sa dicutam putin de
ea.
ziatia amritima internationala se aplica cu reguli aplciabile anvelor:
poloarea de catre navelor, poluarea pe mare, dotarile standard
tehnice
Organziatia mondiala a sanatatii are rol important cand apare un
virus.
Toate de la 9 la 12, de la BIRD pana al agentia de garantare a
nvestitiilor multilaterale este grupul bancilor,
Unesco, org mondiala a proprietatii intelectuale.
FAO- organziatia pt agricultura si alimentatie.
Organziatia aviatiei civile internationale.
Sunt 2 conventii: Conv de la Chicago privind aviatia civila
internationala ce relgementeaza
-principiul suverantiatii, consacrat cutumiar din 1910: statul e
suveran asupra spatiului aerian, insemana ca teoretic in lipa unei
autroizatii date printr-o conventie d asta o aeronava nu apote inta in
saptiul aerian al altei nave decat cu acordul sau
-sunt 2 categorii de aeronave: aeroanvele civile si aeronavele de
stat.
Aeronavele destat: sunt acelea utilizate in servicii militare, vamale si
de politie. Conventia alsa o zona gri unde intra ata aeronevele
prezindetiale cat si zborurile charter cu demintari. ro s-a cofnurntat

ucu astfel de situatie acum 2 ani, cand imediat dupa insitutirea

sacntiunilor impotriva Rusiei, vicepremierul Rus a venit cu un avion
inchiriat si a zburat peste ro ca sa intre in transnistria si poate ro sa
interzica sa treaca sau nu?
daca e aeronava de stat paote sa interzica 100%, pt ca pt
aeronavele de stat principiul este ca acesta nu paote intra in spatiul
aerian decat cu autorizati.
Dc e considerata aeronava ciivla, discutia este mai complicata, Ro sa prevalat de ambiguitatea disticntiei intre aeronave si a zis ca atata
timp cat e un prim-ministru la bord inseamna e de stat.
La nivel international nu avem pratica unitara.
Pt zborurile neregulate, adica charter, zborurile speciale, ex: un
presdinte inchiraza una vion de la Tiriac air si este un zbor special, cf
conventiei de la Chicago are libertate de nevigatie si survol, adica
libertate tehnica si de a ateriza in taara de destinatie. In aceste
conditii dc aeronava vicepremierului rus e calificata ca aeronava
charter ea are libertate de survol, dc e calificata ca aeronava de stat,
atunci nu are libert de survol si treb sa ceara autorizatie.
AAlte state folosesc numarul de inmatriculare al aeronavei, dc e
inamtr la civil, e civila, dc e inamtriculata al fortele miltiare e de stat.
Zborurile regulate: zbopruri care se efectueaza in baza
unui orar stabilit. majoritatea curselor aeriene. nu sunt relgementate
de conventie, ceea ce se aplica este acordul privind tranzitul si
acordul privind tranzitul si acorduri bilaterale.
2.Convetnia privind trnazitul reglementeaza dr de survol pt
zborurile regulate dar nu toate statele sunt parti Rusia nu e mebru,
pt ca are teritoriu si multe zboruri din europa se duc spre asia prin
rusia, si percep taxa, taxa pentru a trece pe acolo, care este foarte
atent calcualta, i sensul ca dc avionul ar ocoli teritroiul ar face cu 2
ore mai mult si ar consuma si mai putin si totusi ecalculata incat sa
fie rentabil.
In plus exissta sitemul de acorduri bilaterale, pt a verifica ca poti
zbura india-ro, treb sa verifici ca exsita un tratat bliateral ro india
care reglementeaza ca fiecare deseneaza o companie care sa zobare
iontre tari, dar dc esti a 3a companie ce poti sa faci? fie dai in jud
statul ro pt faptul ca afecteaza libertatea concurenti, libera circulatie
a serviciilor in ue, dar nu poti sa silesi india, sau declari zborurile
charter si cu ocazia fiecarui zbor declari zborul charter. In cadul ue e
piatal ibera, fiecare zboara de undesi unde vrea liber.
- art 3 bis- introdus ca uramre incidentului KAL007. Ce se itnampal
dc un stat intra neautroizat in spatiul aerian, inainte de 1983 se
spunea ca poti sal dobori. dupa acest aricol 3 bis i ldobori dupace iei
o serie de mijloace inclusiv vizuale ca sa incerci sa -l scoti in afara
spatiului aerian.