Sunteți pe pagina 1din 18

PROIECT DE LECTIE

I.
ALGORITM INTRODUCTIV
. Unitatea de invatamant: : coala, Gimnaziala Lespezi/Homocea
Profesor:: Spulber Alina Mihaela
.Clasa. a V-a
. Unitatea de invatare: Organele vegetative ale unei plante cu flori
. Lecia.: Functiile frunzei - Fotosinteza
. Tipul i varianta de lecie.: lectie de formare de priceperi i deprinderi practice varianta bazat pe experiene de laborator.
Locul de desfasurare: sala de clasa
Competente generale:
1. Receptarea informatiilor despre lumea vie
2. Explorarea sistemeleor biologice
3. Utilizarea si construirea de modele in scopul demonstrarii principiilor lumii vii.
4. Comunicarea orala si scrisa utilizand terminologia specifica biologiei.
5. Transferarea si integrarea cunostintelor si metodelor de lucru specifice biologiei in contexte noi.
9. Competente specifice:
C.sp.1.2 Stabilirea relatiei factori de mediu-plante.
C.sp.1.4 Explicarea alcatuirii generale a unei plante cu flori.
C.sp.2.1 Utilizarea de metode si mijloace adecvate explorarii/investigarii lumii vegetale.
C.sp.2.2 Realizarea de activitati experimentale si interpretarea rezultatelor
C.sp.3.1 Reprezentarea structurii si functiilor sistemelor biologice pe baza modelelor.
C.sp.4.1 Utilizarea corecta a terminologiei specifice biologieiin diverse situatii de comunicare.
C.sp.4.2 Prezentarea informatiilor folosind diverse metode de comunicare.
C.sp.5.1 Utilizarea in viata cotidiana a cunostintelor de biologie vegetala.
10. . Obiectivele operaionale: la sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili :
Cognitive:
O 1 Sa defineasca procesul de fotosinteza
Formative
O 2 Sa demonstreze procesul de fotosinteza prin tehnici de laborator
Cognitive
O 3 Sa identifice factorii care influenteaza fotosinteza
O 4 Sa argumenteze importanta fotosintezei
11. Evaluarea: Complementara prin observarea sistematica a elevilor
12. Obiectivele evaluarii:
Cognitive: E1. Sa identifice factorii care influenteaza fotosinteza.
E2. Sa argumenteze importanta fotosintezei
Formative E3. Sa-si formeze priceperi si deprinderi de a demonstra procesul de fotosinteza prin tehnici de laborator
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

13.Valori si atitudini vizate:


Interes pentru realizarile si descoperirile din domeniul stiintelor.
Dezvoltarea curiozitatii pentru orice forma de viata.
Cultivarea receptivitatii pentru aplicarea cunostintelor de biologie in viata cotidiana
14.Strategia: euristica experimentul de investigare.
15. Metode didactice:
Expozitiv-euristice: M1 Conversatia euristica;M2 Explicatia;M3 Observatia.
Interactive:
M4 Experimentul de laborator;M5 Demonstratia;M6 Problematizarea;M7 Comparatia.
16Instrumente de evaluare: observarea sistematica a elevilor, evaluare frontala, analiza raspunsurilor date.
17.Forme de evaluare a activitatii: frontala, pe grupe.
18. Resurse
a. Umane clasa de elevi
b. Temporale: 50 minute
c. materiale:
- oficiale: RM1 programa scolara
- alte resurse:
Pentru toata clasa:
RM 2 frunz de mucat;RM 3 colecie de frunze presate , simple i compuse;RM 4 cele 2 ghivece cu plntue de
fasole;RM 5 cele 2 ghivece cu flori: una plantata n pamant din grdina, cealalt n pmnt amestecat cu gunoi;
Pentru grupele de elevi:
RM 6 Fise de activitate;RM 7 pipete; RM 8 eprubete;RM 9 plante de ciuma-apei;RM 10 bec electric;RM 11 tub de
sticla subtire;RM 12 bisturiu;RM 13 solutie de iod;RM 14 pahar Erlenmeyer mare;RM 15 cristalizator ;RM 16 resou;RM 17 Ghiveci cu planta cu
frunza acoperita cu staniol;RM 18 palnie cu teava scurta;RM 19 chibrite;RM 20 ap;RM 21 ap fiart i rcit;RM 22 alcool spirt;
Pentru fiecare elev:
RM 23 Fisele cu schia leciei;RM 24 Fi cu ntrebri i teme;
19.Bibliografia

Floarea Dobran, 2004, Biologie, clasa a V-a, Editura Teora.

Ghee, M., Grosu, M., 2005, Activiti practice de biologie pentru gimnaziu, E.D.P., Bucureti.

Lazr, V., Nicolae, M., 2007, Lecia forma de baz a organizrii procesului de predare-nvare-evaluare la disciplina
Biologie, Edit. Arves, Craiova;

Programa scolara

II.
IV.

XIII.

Etape
le
lectiei

V.

C
o
n
t
i
n
u
t
u
r
i

VI.
O

Activitatea profesorului

IX.

Activitatea
elevilor

X.
R

XI.
M

XII.

XIX.

XX.

XXI.

XXXVI.
R

XLII.
M

XLIX. F
r
o
n
ta
la

VII.
O

1.
Mome
nt
organ
izatori
c:

XV.

XVI.

XVII. Se
creaza
climatul
favorabil nceperii orei de
biologie si pregateste
materialul
didactic.Profesorul
face
prezena
i
noteaz
absenii(in cazul in care
exist).Organizeaza
materialele.

2.Rea
ctuali
zarea
cunot
inelo
r

XXIII. N
o
t
i
u
n
i
s
i
c
o
n
c
e
p

XXVI.

XXVII. Prin chestionare orala


XXVIII.
Cheama un elev in
fata clasei care va
identifica partile
componente ale unei
frunze de muscata
XXIX. -Din ce sunt alcatuite
nervurile?
XXX. -Ce rol are teaca?
XXXI. Arata elevilor mai multe
frunze presate si le cere sa
spuna ce tip de frunze
sunt.

XIV.

XXII.

VIII.

DESFASURAREA LECTIEI
III.

XVIII. Elevii
se
mobilizeaz
pentru
nceperea orei
i ascult cu
atenie
ndrumrile i
indicaiile date
de
profesor
pentru lecia
ce va urma
XXXII. Identifica
partile
componente
ale frunzei
XXXIII.
Nervurile sunt
alcatuite din
vase lemnoase
si liberiene
XXXIV.
-teaca
tine frunza pe
tulpina
XXXV. Identifica
frunzele
simple si

XXXVII. XLIII.
XXXVIII.
XXXIX. XLIV.
XL.
XLV.
XLI.
R
XLVI.
XLVII.
M
XLVIII.

E
v
a
l
u
a
r
e
a

t
e
i
n
s
u
s
i
t
e
i
n
l
e
c
t
i
a
a
n
t
e
r
i
o
a
r
a
:
XXIV. F
r
u
n
z
a

compuse

a
l
c
a
XXV. t
u
i
r
e
e
x
t
e
r
n

L.

3.Evo
care

LI.

LII.

LIII.

Solicit elevilor s observe


materialul de pe masa de
lucru i le cere s
identifice aceste
materiale.Anunta noua
temaPrezinta conceptele
operationaleNoteaza titlul
lectiei pe tablaExpune
importanta noii teme

LIV.

LV.
LVI.
LVII.

Identifica
materialele de
pe masa de
lucru
Sunt atenti
Noteaza titlul
lectiei in
caiete

LVIII.
R

LXIII.
M

LIX.
R

LXIV.
M

LX.
R
LXI.
R
LXII.
R

LXV.

LXVI. 4.
Doba
ndirea
de noi
cunost
inte

LXVII. F
o
t
o
s
i
n
t
e
z
a

LXVIII. CCXVII.
Imparte clasa in 4
O1
grupe
LXIX. Prima grupa primeste fisa de
O2
activitate si are ca sarcin s
LXX.
evidenieze fotosinteza prin
E3
producerea de oxigen
LXXI.
CCXVIII.
Secionai oblic o ramur
LXXII.
de ciuma apelor i introducei-o cu vrful
LXXIII.
n jos ntr-o eprubet cu ap. Punei
LXXIV.
eprubeta la lumina unui bec electric. Ce ai
LXXV.
observat?
LXXVI. CCXIX.
-Numrai bulele
LXXVII.
de oxigen eliberate ntr-un
LXXVIII.
minut n trei situaii: la
LXXIX.
lumina becului electric, la
LXXX.
lumina natural si apoi la
LXXXI.
ntuneric(punnd n faa
LXXXII.
eprubetei un carton) i
LXXXIII.
trecei rezultatul n tabelul
LXXXIV.
din fisa de lucru.
LXXXV. CCXX.
LXXXVI. CCXXI.
Ce concluzie
LXXXVII.
desprindeti?
LXXXVIII.CCXXII.
LXXXIX. CCXXIII.
XC. A doua grupa lucreaza la al doilea
XCI.
experiment de punere in evidenta a
XCII.
oxigenului.
XCIII.
CCXXIV.
- pentru a ne
XCIV.
ncredina c gazul eliminat este
XCV.
oxigenul punei pe fundul unui vas
XCVI.
de sticl plin cu ap cteva ramuri
XCVII. de ciuma apei i dou bucele de
XCVIII. lemn.
XCIX.
CCXXV.
-acoperii aceste
C.
ramuri cu o plnie mare de sticl
CI.
cu eav scurt, care s nu ias
CII.
afar din ap pe care o aezai pe
CIII.
cele dou bucele de lemn. Apa
CIV.

CCLXXV.
Elevii
primei grupe
citesc sarcinile
de lucru si le
rezolva
CCLXXVI.
sectioneaza
ramura de
ciuma apei si
o introduc
intr-o eprubeta
cu partea
sectionata in
sus
CCLXXVII. -pun
eprubeta la
lumina becului
electric.
CCLXXVIII. Observ
a ca prin
partea
sectionata se
elimina
basicute de
gaz
CCLXXIX.
Numar
a bulele de gaz
eliminate intrun minut la
lumina becului
de electric, la
lumina
natural
si
apoi
la
ntuneric(pun
nd n faa
eprubetei un
carton) i trec
rezultatul n
tabelul din fisa

CCCLXVII.DXIV.
CCCLXVIII.
R
DXV.

DCLXIII.

CCCLXIX. DXVI.
R
M

DCLXV.
Observar
e
a
si
st
e
m
at
ic
a
a
el
e
v
il
o
r
DCLXVI.

CCCLXX. DXVII.
R
M
CCCLXXI. DXVIII.
R
DXIX.
CCCLXXII.DXX.
R
DXXI.
CCCLXXIII.
R
DXXII.
CCCLXXIV.DXXIII.
CCCLXXV.DXXIV.
CCCLXXVI.M
CCCLXXVII.
CCCLXXVIII.
DXXV.
CCCLXXIX.M
CCCLXXX.
CCCLXXXI.DXXVI.
CCCLXXXII.
M
CCCLXXXIII.
CCCLXXXIV.
DXXVII.
CCCLXXXV.
DXXVIII.
CCCLXXXVI.
DXXIX.
CCCLXXXVII.
DXXX.
CCCLXXXVIII.
CCCLXXXIX.
DXXXI.
CCCXC. DXXXII.
CCCXCI. DXXXIII.
CCCXCII. DXXXIV.
CCCXCIII. DXXXV.
CCCXCIV. DXXXVI.

DCLXIV.

DCLXVII.
DCLXVIII.
DCLXIX.
DCLXX.
DCLXXI.
Analiza
r
a
s
p
u
n

CV.
trebuie s acopere complet plnia .
CVI.
CCXXVI.
-umplei apoi o
CVII.
eprubet cu ap, o astupai cu
CVIII.
degetul mare , o ntoarcei cu gura
CIX.
n jos i o aezai pe gtul plniei
CX.
ca n figura de mai jos.
CXI.
CCXXVII.
-expunei planta la
CXII.
lumina unui bec electric
CXIII.
CCXXVIII.
Ce
CXIV.
observati?
CXV.
CCXXIX.
-ridicai eprubeta
CXVI.
din ap, astupnd-o cu degetul i
CXVII. introducei n interiorul ei un
CXVIII. chibrit aprins , fr flacar
CXIX.
CCXXX.
-Ce constatai?
CXX.
CCXXXI.
-Concluzie
CXXI.
CCXXXII.
-lsai vasul cu
CXXII. planta la ntuneric. Ce observai?
CXXIII. CCXXXIII.
-Ce
dovedete
CXXIV. aceasta?
CXXV. A treia grupa va realiza acelasi
CXXVI. experiment ca si grupa a doua doar
CXXVII. ca in loc de apa obisnuita vor
CXXVIII. folosi apa fiarta si racita
CXXIX. CCXXXIV.
-expunei planta la
CXXX. lumina unui bec electric
CXXXI. CCXXXV.
-Ce constatai? -De
CXXXII. ce nu se mai elimin oxigen? -De
CXXXIII. unde ia ciuma apelor dioxidul de
CXXXIV. carbon?
CXXXV.
A patra grupa primeste fisa de
CXXXVI. activitate si au ca sarcin s
CXXXVII.evidenieze amidonul format prin
CXXXVIII.fotosinteza
CXXXIX. CCXXXVI.
-luai ghiveciul cu
CXL.
mucata inut 5-6 zile la
CXLI.
ntuneric i creia i-a fost
CXLII.
acoperita o poriune din
CXLIII.
frunz cu o bucata de
CXLIV.

de
lucru.La
lumina
puternica
numarul
bulelor de gaz
este mai mare
CCLXXX.
Execut
a sarcinile din
fisa de lucru
CCLXXXI.
CCLXXXII. Din
planta ies
numeroase
basicute de
gaz care se
ridica prin
palnie , in
eprubeta, din
care cauza apa
din ea scade
mereu
CCLXXXIII. Betisor
ul va arde cu
flacara.
CCLXXXIV. Gazul
din eprubeta
este
oxigenPlanta
nu mai elimina
oxigenIn lipsa
luminii planta
nu
face
fotosinteza
CCLXXXV. Execut
a sarcinile din
fisa de lucru
CCLXXXVI.
CCLXXXVII.
CCLXXXVIII.
CCLXXXIX.

CCCXCV. DXXXVII.
CCCXCVI. DXXXVIII.
CCCXCVII.DXXXIX.
CCCXCVIII.DXL.
CCCXCIX.
CD.
DXLI.
CDI.

DXLII.
M

CDII.
CDIII.

DXLIII.
M

CDIV.

DXLIV.

CDV.
R

DXLV.
DXLVI.

CDVI.
R
CDVII.
R
CDVIII.
R

DXLVII.
DXLVIII.
DXLIX.
DL.
DLI.
DLII.

CDIX.
R
CDX.
R

DLIII.
DLIV.
DLV.

CDXI.

s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCLXXII.
DCLXXIII.
DCLXXIV.
Observar
e
a
si
st
e
m
at
ic
a
a
el
e
v
il
o
r
DCLXXV.
Pe grupe
DCLXXVI.

DLVI.
CDXII.

DCLXXVII.
DLVII.

CDXIII.
CDXIV.
CDXV.

DCLXXVIII.
DLVIII.
DCLXXIX.

CXLV.
staniol apoi a mai fost
CXLVI.
inut cteva zile la lumin
CXLVII. CCXXXVII.
-luai
CXLVIII.
staniolul de pe frunz. Ce
CXLIX.
observai?
CL.
CCXXXVIII. -detaai frunza ,
CLI.
punei vasul cu alcool la fiert, pn
CLII.
cnd se decoloreaz. Explicai de
CLIII.
ce s-a decolorat frunza
CLIV.
CCXXXIX.
-puneti
CLV.
apoi frunza decolorat n
CLVI.
soluie de iod
CLVII.
CCXL.
Ce observai?
CLVIII. CCXLI.
Deci in partea
CLIX.
acoperita cu staniol nu a
CLX.
avut loc.
CLXI.
CCXLII.
Nemaiavand loc
CLXII.
fotosinteza s-a mai format
CLXIII.
amidon?
CLXIV. CCXLIII.
Neavand loc
CLXV.
fotosinteza s-a mai format
CLXVI.
amidonul?
CLXVII. CCXLIV.
Cum se coloreaza
CLXVIII.
amidonul cu solutia de
CLXIX.
iod?
CLXX. CCXLV.
Cere elevilor sa ia
CLXXI.
fisa cu schita lectiei si
CLXXII.
impreuna completeaza
CLXXIII.
definitia fotosintezei si
CLXXIV.
explica procesul de
CLXXV.
fotosinteza pe baza
CLXXVI.
schemei fotosintezei.
CLXXVII. CCXLVI.
Vom deduce in
CLXXVIII.
continuare factorii care
CLXXIX.
influenteaza procesul de
CLXXX.
fotosinteza. Adreseaza o
CLXXXI.
intrebare membrilor grupei
CLXXXII.
I : In cazul experimentului
CLXXXIII.
vostru care factor a
CLXXXIV.
influentat procesul de

CCXC.
CCXCI.
CCXCII.
CCXCIII.
CCXCIV.
CCXCV.
CCXCVI.
CCXCVII.
CCXCVIII.
CCXCIX.
CCC.
CCCI.
CCCII. Planta nu mai
elimina bule
de
gazDeoarece
apa fiarta si
racita nu mai
contine dioxid
de carbonDin
aer
CCCIII.Elevii grupei
citesc sarcinile
de lucru si le
rezolva
CCCIV.
CCCV.
CCCVI.
CCCVII.
CCCVIII.
CCCIX.
CCCX.
CCCXI.
CCCXII.
Frunza
este decolorata
pe portiunea
unde a fost
acoperita cu
staniol
CCCXIII.

DLIX.
CDXVI.
CDXVII. DLX.
CDXVIII.
CDXIX.
DLXI.
CDXX.
DLXII.
CDXXI.
CDXXII. DLXIII.
CDXXIII. DLXIV.
CDXXIV.
CDXXV. DLXV.
CDXXVI.
CDXXVII. DLXVI.
CDXXVIII.
CDXXIX.
CDXXX. DLXVII.
CDXXXI. M
CDXXXII.
CDXXXIII. DLXVIII.
CDXXXIV. M
CDXXXV.
CDXXXVI. DLXIX.
CDXXXVII.DLXX.
CDXXXVIII.
CDXXXIX. DLXXI.
CDXL.
DLXXII.
DLXXIII.
CDXLI.
DLXXIV.
CDXLII. DLXXV.
CDXLIII. DLXXVI.
CDXLIV. DLXXVII.
CDXLV. DLXXVIII.
M
CDXLVI. DLXXIX.
R
M
CDXLVII. DLXXX.
R
M

DCLXXX.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCLXXXI.
DCLXXXII.
DCLXXXIII.
DCLXXXIV.
DCLXXXV.
DCLXXXVI.
DCLXXXVII.
DCLXXXVIII.
DCLXXXIX.
DCXC.
DCXCI.
DCXCII.

CLXXXV.
fotosinteza?
CLXXXVI.CCXLVII.
Explicati
CLXXXVII.
CCXLVIII.
CLXXXVIII.
CCXLIX.
Priviti cele 2
CLXXXIX.
ghivece cu plantute de
CXC.
fasole. Dupa rasarire
CXCI.
primul ghiveci a fost tinut
CXCII.
la lumina, al doilea 5 zile
CXCIII.
la intuneric Apoi a fost
CXCIV.
expus la lumina Ce
CXCV.
observati?
CXCVI. CCL.
CXCVII. CCLI. Tinand becul electric pe
CXCVIII.
vasul in care se afla ciuma
CXCIX.
apelor ce s-a intamplat cu
CC.
temperatura mediului?
CCI.
CCLII. Deci care este cel de-al
CCII.
doilea factor care
CCIII.
influenteaza fotosinteza?
CCIV.
CCLIII.Cand este fotosinteza mai
CCV.
intensa?
CCVI.
CCLIV.
CCVII. CCLV. Fotosinteza incepe la 0 C ,
CCVIII.
creste pana la 25-35 Cdupa
CCIX.
care scade repede si
CCX.
inceteaza la 45-52 C
O3
CCLVI. Sa analizam urmatoarea
CCXI.
situatie: e seceta si avem
E1
doua culturi: una este
CCXII.
irigata, cealalta nu. Care
CCXIII.
dintre culturi va fi mai
CCXIV.
frumoasa? De ce?
CCXV. CCLVII.
O4
CCLVIII.
Si la ce e necesara
CCXVI.
apa?
E2
CCLIX.Care este cel de-al treilea
factor care influenteaza
fotosinteza?
CCLX. Priviti cele doua ghivece:
in primul ghiveci planta a

CCCXIV.
Frunza
s-a decolorat
deoarece
clorofila din
frunza s-a
dizolvat in
alcool
CCCXV.
Partea
din frunza care
nu a fost
acoperita cu
staniol se
coloreaza in
albastru, restul
frunzei
ramane
necolorata
CCCXVI.
Fotosi
nteza
CCCXVII.
Nu
CCCXVIII.
Nu
CCCXIX.
In
albastru
CCCXX.
Iau
fisele cu
schema lectiei,
raspund la
itemi, explica
procesul de
fotosinteza.
CCCXXI.
CCCXXII.
Lumin
a
CCCXXIII.
La
lumina
puternica
fotosinteza a
fost mai
intensa, la
lumina mai

CDXLVIII. DLXXXI.
R
M

DCXCIII.
Observar
e
CDXLIX. DLXXXII.
a
R
DLXXXIII.
si
DLXXXIV.
st
CDL.
DLXXXV.
e
R
M
m
at
CDLI.
DLXXXVI.
ic
M
a
CDLII.
a
DLXXXVII.
el
CDLIII.
DLXXXVIII.
e
DLXXXIX.
v
CDLIV.
DXC.
il
M
o
CDLV.
r
R
DXCI.
DCXCIV.
M
Pe grupe
CDLVI.
DCXCV.
R
DXCII.
M
DCXCVI.
CDLVII.
R
DXCIII.
DCXCVII.
M
CDLVIII.
DCXCVIII.
R
DXCIV.
M
DCXCIX.
CDLIX.
R
DXCV.
DCC.
DCCI.
CDLX.
DXCVI.
DCCII.
R
DXCVII. DCCIII.
DXCVIII.
CDLXI.
M
DCCIV.
R
DCCV.
DXCIX.
DCCVI.
CDLXII. M

fost plantata in pamant


amaestecat cu gunoi, in cel
de-al doilea ghiveci planta
a fost plantata intr-un
ghiveci cu pamant din
gradina. Ce diferente
exista intre ele?
CCLXI.
CCLXII.
Explicati
CCLXIII.
CCLXIV.
Care este cel de-al
treilea factor care
influenteaza fotosinteaza?
CCLXV.
Impreuna cu elevii
completeaza schita lectiei
din fisa.
CCLXVI.
CCLXVII.
Ce importanta
credeti ca are fotosinteza?
Ce gaz se elimina prin
fotosinteza?
CCLXVIII.
Bazandu-va pe
cunostintele dobandite la
educatie pentru sanatate va
rog sa-mi spuneti -la ce
este folosit oxigenul?
CCLXIX.
Am putea trai in
absenta oxigenului?
CCLXX.
Priviti schema
fotosintezei, ce gaz din aer
se consuma in prosesul de
fotosinteza?
CCLXXI.
Care e rolul
fotosintezei in acest caz?
CCLXXII.
Stiati ca un hectar
de padure elibereaza la
fiecare ora 360 kg de
oxigen si consuma in
acelasi timp 400 kg de
dioxid de carbon din aer?

slaba(lumina
naturala)
fotosinteza a
fost mai putin
intensa, iar la
intuneric nu a
mai avut loc.
CCCXXIV.
Plantel
e tinute la
lumina sunt
bine
dezvoltate,
cele tinute la 5
zile la
intuneric sunt
mai ofilite
CCCXXV.
CCCXXVI.
CCCXXVII. A
crescut
CCCXXVIII. Tempe
ratura
CCCXXIX.
CCCXXX.
CCCXXXI.
La
temperaturi
mai ridicate
CCCXXXII.
CCCXXXIII.
CCCXXXIV. Cultur
a irigata
CCCXXXV. Pentru
ca are
necesarul de
apa
CCCXXXVI. Pentru
a-si prepara
hrana
CCCXXXVII. Apa
CCCXXXVIII.

CDLXIII.
CDLXIV. DC.
CDLXV.
CDLXVI. DCI.
CDLXVII.
CDLXVIII. DCII.
CDLXIX.
CDLXX. DCIII.
CDLXXI.
CDLXXII. DCIV.
CDLXXIII.
CDLXXIV.
CDLXXV. DCV.
CDLXXVI. M
CDLXXVII.
R
DCVI.
M
CDLXXVIII.
CDLXXIX. DCVII.
CDLXXX. M
CDLXXXI.
CDLXXXII.DCVIII.
CDLXXXIII.DCIX.
CDLXXXIV.
CDLXXXV.DCX.
CDLXXXVI.
R
DCXI.
M
CDLXXXVII.
CDLXXXVIII.
DCXII.
CDLXXXIX.
CDXC.
DCXIII.
DCXIV.
CDXCI.
DCXV.
CDXCII.
CDXCIII. DCXVI.
CDXCIV. DCXVII.
CDXCV. DCXVIII.
CDXCVI. DCXIX.
CDXCVII. DCXX.

DCCVII.
DCCVIII.
DCCIX.
DCCX.
DCCXI.
DCCXII.
DCCXIII.
DCCXIV.
DCCXV.
DCCXVI.
DCCXVII.
DCCXVIII.
DCCXIX.
DCCXX.
DCCXXI.
DCCXXII.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri

Am putea trai in absenta


plantelor? De ce?
CCLXXIII.
Ce se formeaza in
urma procesului de
fotosinteza inafara
oxigenului?
CCLXXIV.
In concluzie care e
rolul fotosintezei?

CCCXXXIX.
CCCXL.
Planta
care a fost
plantata in
pamantul
amestecat cu
gunoi are
frunze mai
mari iar
cealalta are
frunze mai
mici
CCCXLI.
Planta
din ghiveciul
cu pamant
amestecat cu
gunoi are mai
multe
substante
minerale , deci
s-a dezvoltat
mai bine
CCCXLII.
Substa
ntele minerale
din sol
CCCXLIII.
Raspu
nd la intrebari
si completeaza
schita lectiei
din fisa
CCCXLIV.
asigura
oxigenul
CCCXLV.
Oxige
nul
CCCXLVI.
CCCXLVII.
La
respiratie
CCCXLVIII. Nu
CCCXLIX.
Dioxid

CDXCVIII.
CDXCIX. DCXXI.
R
DCXXII.
M
D.
DCXXIII.
DI.
M

l
o
r
d
at
e
DCCXXIII.

DII.

DCCXXIV.

DIII.
DIV.
DV.
R
DVI.
DVII.

DCXXIV.
M

DCCXXV.
DCXXV.
DCXXVI. DCCXXVI.
DCXXVII.
DCXXVIII. DCCXXVII.
DCXXIX.
DCXXX. DCCXXVIII.
M
DCCXXIX.
DCXXXI.
M
DCCXXX.

DVIII.
DIX.
DX.
DXI.
R
DXII.
DXIII.

DCXXXII. DCCXXXI.
M
DCCXXXII.
DCXXXIII. Analiza
M
r
a
DCXXXIV.
s
DCXXXV.
p
M
u
n
DCXXXVI.
s
DCXXXVII.
u
DCXXXVIII.
ri
M
l
o
DCXXXIX.
r
M
d
at

ul de carbon
CCCL.
CCCLI.Prin
fotosinteza se
consuma
dioxidul de
carbon
CCCLII.
CCCLIII.
CCCLIV.
CCCLV.
CCCLVI.
Nu,
pentru ca nu ar
fi cine sa ne
furnizeze
oxigenul
CCCLVII.
Substa
nte organice
CCCLVIII.
CCCLIX.
Mentin
e cantitatea de
oxigen,
consuma
dioxidul de
carbon si sursa
de substante
organice.
CCCLX.
CCCLXI.
CCCLXII.
CCCLXIII.
CCCLXIV.
CCCLXV.
CCCLXVI.

DCXL.
M

e
DCCXXXIII.

DCXLI.
M

DCCXXXIV.
DCCXXXV.

DCXLII.
DCXLIII.
DCXLIV.
M

DCCXXXVI.

DCCXXXVII.
Observar
DCXLV.
e
M
a
si
DCXLVI.
st
M
e
m
DCXLVII.
at
M
ic
a
DCXLVIII.
a
M
el
e
DCXLIX.
v
DCL.
il
o
DCLI.
r
M
DCCXXXVIII.
DCLII.
M

DCCXXXIX.
DCCXL.

DCLIII.
DCCXLI.
DCLIV.
DCCXLII.
DCLV.
M
DCLVI.

DCCXLIII.
Analiza
r

M
DCLVII.
M
DCLVIII.
DCLIX.
M
DCLX.
M
DCLXI.
M
DCLXII.
M

a
s
p
u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCCXLIV.
DCCXLV.
DCCXLVI.
DCCXLVII.
DCCXLVIII.
DCCXLIX.
Observar
e
a
si
st
e
m
at
ic
a
a
el
e
v
il

o
r
DCCL.
DCCLI.
DCCLII.
DCCLIII.
DCCLIV.
DCCLV.
DCCLVI.
DCCLVII.
DCCLVIII.
DCCLIX.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCCLX.
DCCLXI.
DCCLXII.

DCCLXIII.
DCCLXIV.
DCCLXV.
DCCLXVI.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCCLXVII.
DCCLXVIII.
DCCLXIX.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l

o
r
d
at
e
DCCLXX.
DCCLXXI.
DCCLXXII.
DCCLXXIII.
Analiza
r
a
s
p
u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCCLXXIV.
DCCLXXV.
DCCLXXVI.
DCCLXXVII.
Analiza
r
a
s
p

u
n
s
u
ri
l
o
r
d
at
e
DCCLXXVIII.
DCCLXXIX.
DCCLXXX.

DCCLXXXI.
5. Stimularea
perfor
mante
i
DCCXC.
6. Asigurarea
retenti
ei si
transf
erului

DCCLXXXII. DCCLXXXIII.
DCCLXXXIV. Inventariaza
principalele informatii si
observatii cerand elevilor
sa dea raspunsuri rapide,
clare, concise.
DCCXCI.
DCCXCII.DCCXCIII.
Fixeaza notiunile
cu ajutorul unor intrebari
scurte

DCCLXXXV. Ofera
raspunsuri

DCCLXXXVI.
DCCLXXXVII.
DCCLXXXVIII.
M
Frontal
DCCLXXXIX.

DCCXCIV.
Raspu
nd la intrebari

DCCXCV. DCCXCVI. DCCXCVII.


M
Frontal

DCCXCVIII.
7. Evaluarea

DCCCVII.

DCCXCIX.

DCCC.

DCCCI.
Apreciaza modul
de desfasurare a lectiei.
DCCCII.
Noteaza elevii care
au dat raspunsuri ce
necesita gandirea
logica.Imparte fisa cu
intreari si teme pentru
acasa

DCCCIII.

DCCCIV. DCCCV.

DCCCVI.