a ritmului circadian poate s duc la o deteriorare important a activitii zilnice. O serie de modificri intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afeciuni) pot conduce la apariia unor tulburri de somn sau de ritm circadian. Efectele lipsei de somn: fizic nseamn o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o cretere a nevoilor energetice pentru a putea susine activitatea fizic i intelectual. Dereglrile cantitative ale somnului: Insomnia este o tulburare a naturii i duratei somnului. Insomnia este subdivizat n dificultile de adormire (insomnie de adormire), treziri frecvente i prelungite (insomnie de meninere a somnului), sau dorina de a adormi n continuare n ciuda unui somn cu o durat adecvat (somn non reparator). Hipersomnia reprezint un exces de somn, care difer de cel normal prin durat, profunzimea i bruscheea apariiei. Hipersomnia trebuie difereniat de starea comatoas prin caracterul reversibil al somnului. Dualitii formelor de somn i corespunde i o dualitate a hipersomniilor, unele corespunznd fazei de somn lent, iar altele fazei de somn rapid. Narcolepsia este definit ca un sindrom de origine necunoscut, caracterizat prin anomalii ale somnului, incluznd somnolena diurn exagerat, somn nocturn patologic i manifestri anormale ale somnului REM; ultimele apar sub forma instalrii brute a somnului REM i a corelatului proceselor inhibitorii caracteristice, cataplexia i paraliziile de somn; somnolena diurn, cataplexia i, mai rar, paraliziile de somn i halucinaiile hipnagogice sunt simptomele majore ale bolii. Tripanosomiaza african sau boala somnului este o boal parazitarcare afecteaz oamenii i animalele. Este provocat de un parazit din specia Trypanosoma brucei. La nceput, n primul stadiu al bolii, pacientul prezint febr, durere de cap, mncrime i dureri articulare. Acestea apar n interval de 1-3 sptmni de la muctur. Ulterior, n interval de cteva sptmni sau luni, se declaneaz al doilea stadiu, cu confuzie, coordonare deficitar, amoreal i insomnie. Sforitul este un fenomen acustic care se petrece n timpul somnului ca consecin a vibraiilor structurilor nazo-orale, consecina rezistenei n faa fluxului de aer ctre cile respiratorii superioare. Sforitul poate fi un simptom al unor boli grave precum: hipertensiune arterial accident vascular cerebral infarctul acut de miocard sindrom apneic obstructiv al somnului