Sunteți pe pagina 1din 25

* Viermii parazii

Viermi parazii cilindrici.

Viermii
cilindrici,
cu
reprezentantul limbricul, au corpul
cilindric i ascuit la capete.
Limbricul este de culoare albglbuie, lung de 15- 20 cm.
Femela este mai mare dect
masculul.
Triete parazit n intestinul
omului sau al altor animale.

Are corpul neted.


Orificiul bucal, localizat la
captul anterior, este nconjurat de
3 buze groase, iar la captul
posterior se afl orificiul anal.
Pentru prima dat n seria
animal, cele dou orificii sunt
separate.
Femela depune un numr foarte
mare de ou (200000 zilnic) n
intestinul gazdei.

Oule, aprate de un nveli


rezistent, sunt eliminate o dat cu
excrementele gazdei.
Ele ajung n corpul omului
sntos, o dat cu fructele i
legumele nesplate, cu apa etc.
Se transform n larve, strbat
pereii intestinului i ajung n
snge. Acesta se transport la ficat,
inim, plmni i prin cile
respiratorii sunt nghiite a doua
oar i produc boala numit
ascaridioz

Oxiurii triesc parazii n intestinul gros. Sunt mici de 5- 12 mm


lungime, i au culoare alb.
Noaptea, femelele
ies n jurul orificiului anal i depun ou,
determinnd mncrime. Prin minile murdare, oule ajung n gur, apoi
n intestin i produc boala oxiuraz.

Trichina este un vierme parazit


foarte mic (3-4 mm) pe care-l putem
lua din carnea de porc infestat i
necontrolat sanitar.
Boala
produs
se
numete
trichineloz.

CARACTERE
GENERALE
ALE
VIERMILOR PARAZII
* Sunt paraziti n corpul uman sau al
altor animale
* Au organe de fixare bine
dezvoltate
* Le lipsesc organele de micare, de
sim, aparatele respirator i circulator
* Organele de nmulire sunt foarte
bine dezvoltate; depun un numr
foarte mare de ou.

Viermii

Viermii sunt animale nevertebrate, lipsite de picioare, care au corpul moale,


lunguie, cu piele lucioas, ale caror medii de trai sunt cel subteran i cel
acvatic. De asemenea, muli viermi sunt paraziti, ale cror gazde sunt plantele
i animalele.
Caractere generale
Sunt metazoare triploblaste la care apare mezodermul.
Au simetrie bilaterala.
Majoritatea se deplaseaza prin tarare.
Sunt forme libere si forme parazite.
Importanta
Speciile parazite produc boli periculoase la om si unele vertebrate; unii
viermi sunt paraziti la plante.
Ramele constituie o veriga
importanta in lanturile trofice, contribuind si la imbunatatirea calitatii solului,
prin afanarea si formarea humusului
Clasificare
Se clasifica in 3 clase: viermi lati (Plathelminthes), viermi cilindrici
(Nemathelminthes) , viermi inelati (Annelida) si nemertieni (Nemertini)

VIERMI LAI
-corp moale lit
- sistem digestiv cu
orificiu buco-anal
- sistem excretor i
reproductor,
dezvoltate
- nu au sistem
respirator, circulator,
digestiv(se hrnesc
prin osmoz)
- nu au organe de sim
-Majoritatea sunt
parazii; produc
numeroase ou

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

Viermi Lati
(Plathelminthes)

Caractere generale
Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul umed (planariile) si specii parazite (teniile si fasciolele).
Au simetrie bilaterala.
Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.
Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite organe de fixare.
Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza teaca musculo-cutanee.
Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).
Sistemul nervos e format din ganglioni cerebroizi situati in partea anterioara si cordoane nervoase longitudinale.
Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu exteriorul prin orificiul buco-anal.
Respiratia e cutanee.
Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare (exceptie viermele de galbeaza) ; unele fac schimb de gazde (tenia).
Inmultirea e sexuata. La planarie e prezenta regenerarea
Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium lacteum), viermele de galbeaza (Fascicola hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia)
parazita la anumite animale inclusiv omul.
Clasificare
din aceasta increngatura fac parte 3 clase: turbelariate (planarii) , cestode si trematode.
Clasa turbelariate (planarii) - cele mai multe specii de planarii traiesc libere in izvoare, paraie si rauri, pe sub frunze sau
pietre.- au corpul turtit dorso-ventral si acoperit cu cili.
- planariile au o mare putere de regenerare.
- sunt organisme hermafrodite.
Clasa termatode cu specii parazite (endoparazite) in corpul omului, al ovinelor si bovinelor.
- viermele de galbeaza
(Fasciola) e un trematod hermafrodit, cu sistemele genitale complicate si cu un ciclu evolutiv ce contine mai multe forme
larvare.
Clasa cestode cuprinde grupul teniilor, exclusiv endoparazite in intestinul omului si in musculatura altor animale. - de
exemplu, la Taenia solium, gazda intermediara e porcul; la Taenia Saginata, gazda intermediara e o specie de bovine, iar la
Taenia echinococcus adultul paraziteaza intestinul cainelui.
- omul e o gazda ocazionala, la care larva se localizeaza in ficat si plamani, formand chistul hidatic.
- ca urmare a vietii
parazitare, sistemul digestiv lipseste iar la cel genital se observa o hipertrofie.
- cestodele produc boli grave , ca paraziti a
omului si ai animalelor domestice.

*Viermii lati
* sunt viermii care au corpul turtit
dorsoventral.
* Ei triesc n bazine de ap dulce
i srat, n pdurile tropicale,
ducnd un mod de via
parazitar.
* Ei au urmatoarele sisteme de
organe: sistemul nervos,
epiteliar, muscular, digestiv,
excretor i de reproducere.
* Se cunosc peste 12.000 de specii
de viermi lai. Principalele clase
sunt: planariile, teniile i
glbeaza.
* Viermii lai au 3 straturi de
celule difereniate: ectoderm,
endoderm i mezoderm i 4
sisteme de organe cu esuturi
slab difereniate.

Viermele de glbeaz
Tenia

Tenia(Taenia)

Planaria (Dendrocoelium lacteum)

*Ciclul de viata al viermelui de galbeaza

*Viermii lati

VIERME CILINDRIC
-corp moale cilindric,
ascuit la capete
- sistem digestiv cu
orificiu bucal i orificiu
anal
- sistem excretor i
reproductor dezvoltate
- nu au sistem respirator,
circulator i nici organe
de sim
- majoritatea sunt
parazii

*Viermii cilindrici
Limbricul

* Viermii cilindrici au corpul

cilindric, alungit, nesegmentat,


acoperit cu o cuticul i ascuit
la ambele capete.
* Se ntlnesc n orice mediu,
fiind abundeni n sol.
* Majoritatea sunt dunatori fiind
parazii ai plantelor, animalelor
i ai omului. Musculatura lor
este slab dezvoltat, ei putnd
numai s se ndoaie.
* Se cunosc peste 400.000 de
reprezentani.
* Cea mai mare clasa o reprezint
nematodele.
Trichina

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

Caractere generale
Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata ale planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si licheni,
straturi de sol umed etc.
Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante.
Corpul e cilindric si nesegmentat.
Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal.
Nu au aparat respirator si nici circulator.
Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual.
Reprezentanti: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul (Enterobius vermicularis), trichina (Trichnella spiralis); toti sunt
paraziti la om.
Clasificare
din aceasta increngatura fac parte viermii gastrotrichi, rotiferi, nematode.
Clasa rotiferi si Clasa gastrotrichi sunt reprezentate prin specii care traiesc in apele marine si dulci, deplasandu-se cu
ajutorul cililor.
- coroana de cili din jurul gurii (aparatul rotator), caracteristica rotiferilor, ia in miscare aspectul unei roti, de unde si
numele clasei.
Clasa nematode are specii endoparazite la plante si animale.
- genul Ascaris (limbricul) cuprinde specii asemanatoare morfologic, parazite in intestinul mamiferelor:limbricul omului
(Ascaris lumbricoides) si limbricul porcului (Ascaris suum).
- oxiurul traieste in cecumul intestinal si apendicele omului, mai ales la copii.
- trichina paraziteaza intestinul subtire al omului, pisicii, cainelui, porcului, iar larvele, muschii striati ai gazdelor.

Viermi cilindrici

Limbricul

Trichina

VIERME INELAT

-corp moale inelat


- muchi bine dezvoltai
- apare sistemul circulator
- lipsete numai sistemul respirator; respiraie cutanee

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

Caractere generale
animale terestre sau acvatice.
Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-ventral.Inelele corespund unei segmentatii interne (metamerie).
Cavitatea generala este un celom.
Au sistem circulator inchis de vase (lipitoarea are lacune celomice).
Sistemul nervos e de tip scalariform, asezat ventral.
Musculatura e dispusa in paturi circulare si longitudinale.
Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea de rgenerare.
Reprezentanti: rama (Lumbricus terrestris) , lipitoarea (Hirudo medicinalis) , viermele rosu (Tubifex tubifex)
etc.
Clasificare
cuprinde trei clase: polichete, oligochete si hirudinee.
Clasa polichete are specii care, in majoritate sunt marine, mobile, bentonice sau pelagice.
- Nereis e o specie cu larga raspandire in Marea Neagra , pe sub pietre sau in galerii sapate in nisip.
- corpul sau prezinta pe partile laterale expansiuni ale segmentelor numite parapode.
- pe ele sunt infipti niste peri chitinosi numiti cheti.
- in dezvoltarea ontogenetica a acestor animale , din ou apare o larva numita trocofora.
- au o mare importanta filogenetica (prin larva lor) si biologica, fiind consumatori ai multor nevertebrate,
constituin, in acelasi timp, hrana pentru pesti.
- unele specii sunt consumate de om (Eunice din oceanul Pacific).
Clasa oligochete cuprinde viermi care traiesc in sol si in apele dulci.
- din aceasta clasa face parte rama (Lumbricus terrestris), lipsita de parapode si cu un nr. mic de cheti infipti
direct in tegument.
- oligochetel sunt, in general, colorate, fie datorita pigmentului din tegument, fie culorii sangelui.
- ramele sunt hermafrodite.
Clasa hirudinee prezinta specii care traiesc in apele dulci sau marine, unele fiind chiar terestre.
- lipitoarea comuna e un parazit temporar (ectoparazit), sugand sangele broastelor, pestilor si mamiferelor.
- corpul turtit dorso-ventral, e lipsit de parapode si cheti.
- sunt animale hermafrodite.

Viermii Inelati
(Anelida)

Rma este cel mai comun vierme


inelat care triete n pmntul
umed i bogat n substane organice,
unde i face galerii.
Corpul, de form cilindric, este
ascuit la ambele capete i are 15-2 5
cm lungime.
La captul anterior, mai subire,
este orificiul bucal, iar la cel
posterior, mai gros, orificiul anal.
ntre cele dou orificii se afl
aparatul digestiv.

Corpul rmei este acoperit cu o piele subire, umed i bogat


vascularizat.
Este format din inele, desprite la exterior prin anuri circulare,
crora, n interior, le corespund perei despritori.
Pe partea ventral a fiecrui inel, rma are cte 4 perechi de peri
scuri i aspri, ndreptai napoi, numii chei.
Pe suprafaa hrtiei, rma se mic datorit unor muchi puternici,
aflai sub piele, iar zgomotul este produs de chei.

Rma se hrnete cu substane organice din sol, pe care le nghite


cnd i sap galerii. Reine substanele hrnitoare, iar pmntul este
eliminat prin orificiul anal, contribuind astfel, la afnarea solului. Ch.
Darwin le-a denumit pluguri biologice.
Rma nu are aparat respirator. Respir prin pielea umed i bogat
vascularizat.
Vasele de snge sunt reprezentate de vasul dorsal i cel ventral,
legate ntre ele prin vase circulare, cte unul pentru fiecare inel.
Sngele este de culoare roie.
Excreia este realizat de tuburi prevzute la un capt cu o plnie
ciliat, iar cellalt capt se deschide la exterior printr-un por situat n
inelul urmtor.

Sistemul nervos este ganglionar, ventral i scalariform.


Ganglionii din fiecare inel, aezai ventral, sunt legai ntre ei i cu
ganglionii din inelele vecine.
Rmele sunt hermafrodite, organele de nmulire se afl n treimea
anterioar a corpului. Prin lunile iunie- iulie se face schimbul de
elemente sexuale ntre doi indivizi. Oule sunt depuse ntr-un manon,
numit cocon. Din ou ies rme mici. Iarna ele coboar mai adnc n sol,
ferindu-se de nghe.

Lipitoarea este un vierme inelat care triete n lacuri i ape


curgtoare. Este un parazit temporar care se hrnete cu sngele
animalelor din ap. Ea are o ventuz bucal cu 3 flci chitinoase, cu care
taie pielea gazdei. Tubul digestiv are buzunare laterale i glande care
secret hirudina, o substan anticoagulant.

Desi sunt scarbosi, viermii va pot salva viata: aceste larve sunt cea mai
noua minune curativa; pusi pe ranile grave, viermii mananca bacteriile si
tesutul mort, prevenind infectia si ajutand la vindecarea ranii.

Rimele au un rol important pentu afinarea solului si descompunerea


ramasitelor vegetale

Atunci cand lipitoarea ajunge sa perforeze pielea pentru a suge sangele,


ea injecteaza local peste 30 de substante, in majoritatea lor cu efecte
curative. Ele impiedica formarea trombilor si migrarea lor in sange, au
efect anestezic si antiinflamator, stimuleaza anumite procese metabolice
locale si globale.

*Stiai ca

S-ar putea să vă placă și

  • Contract Prest Serv
    Contract Prest Serv
    Document6 pagini
    Contract Prest Serv
    Alexandra Elena
    100% (1)
  • Test Evaluare Maduva Spinarii
    Test Evaluare Maduva Spinarii
    Document4 pagini
    Test Evaluare Maduva Spinarii
    Alexandra Elena
    0% (1)
  • Centrale Mareomotrice
    Centrale Mareomotrice
    Document14 pagini
    Centrale Mareomotrice
    noisase
    67% (3)
  • Energii Regenerabile
    Energii Regenerabile
    Document29 pagini
    Energii Regenerabile
    Chivu Andrei-Vlad
    Încă nu există evaluări
  • Sintion Ioana Tema LB Romana
    Sintion Ioana Tema LB Romana
    Document2 pagini
    Sintion Ioana Tema LB Romana
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • I 3
    I 3
    Document7 pagini
    I 3
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • 52 Fisadelucru
    52 Fisadelucru
    Document4 pagini
    52 Fisadelucru
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Oscilatii-Mecanice 2
    Oscilatii-Mecanice 2
    Document7 pagini
    Oscilatii-Mecanice 2
    Ioan Baicu
    Încă nu există evaluări
  • Oscilatii Si Unde
    Oscilatii Si Unde
    Document6 pagini
    Oscilatii Si Unde
    Maria Velicof
    Încă nu există evaluări
  • Prezentare
    Prezentare
    Document11 pagini
    Prezentare
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Moluste Costa Cristina Iobb Patricia
    Moluste Costa Cristina Iobb Patricia
    Document28 pagini
    Moluste Costa Cristina Iobb Patricia
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • WWW - Nicepps.ro 16466 Molusca
    WWW - Nicepps.ro 16466 Molusca
    Document2 pagini
    WWW - Nicepps.ro 16466 Molusca
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Geografie
    Proiect Geografie
    Document35 pagini
    Proiect Geografie
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Mihai Eminescu
    Mihai Eminescu
    Document13 pagini
    Mihai Eminescu
    Roxy Roxana
    Încă nu există evaluări
  • MODEL TEZA cl7
    MODEL TEZA cl7
    Document1 pagină
    MODEL TEZA cl7
    iveseenthetruth8618
    Încă nu există evaluări
  • Hidră
    Hidră
    Document1 pagină
    Hidră
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Viermii Paraziti
    Viermii Paraziti
    Document26 pagini
    Viermii Paraziti
    Михай Думбраван
    Încă nu există evaluări
  • Mihai Eminescu
    Mihai Eminescu
    Document13 pagini
    Mihai Eminescu
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Mihai Eminescu
    Mihai Eminescu
    Document13 pagini
    Mihai Eminescu
    Roxy Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Ravase
    Ravase
    Document1 pagină
    Ravase
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • ECLIPSE
    ECLIPSE
    Document23 pagini
    ECLIPSE
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Melcul
    Melcul
    Document11 pagini
    Melcul
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Râmă
    Râmă
    Document3 pagini
    Râmă
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Mihai Eminescu
    Mihai Eminescu
    Document13 pagini
    Mihai Eminescu
    Roxy Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Ravase
    Ravase
    Document1 pagină
    Ravase
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Melcul
    Melcul
    Document11 pagini
    Melcul
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Bacterii
    Bacterii
    Document24 pagini
    Bacterii
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Celente Rate
    Celente Rate
    Document3 pagini
    Celente Rate
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări
  • Râmă
    Râmă
    Document3 pagini
    Râmă
    Alexandra Elena
    Încă nu există evaluări