INSTITUTUL POLITEHNIC BUCURESTI: =A PORUIEATEA 1 AERONAVE - Conf. ding, STANCIU VIRGIL. * “ MOTOARE - _ AEROREACTOARE Bucuresti 1991. " AINDRUMAR DE ANTEPROLECTARE) ate =INSTITUTUL POLITSHNIC DIN BUCURESTI FACULTATEA AERONAVE Conferentiar Doctor inginer Stancin Virgil MOTOARE AEROREACTOARE (Indrumar ae anteproiectere) 1991-t- PREPFATA Sev é Presenta lucrare are scopul de & initie fn tainele proiectirii- Ee Motoerelor aeroredotoare pe toti cei ce fndr&geso acedt domeniu gi in special pe viitorii proieotanti ‘gi constructori de turbomotoare. ‘ Iuorsree constitute im ansamblu de metode. 91 tehnicl de saleul, ()- (Qoneretizate prin aplicatii, ale prinoipalelor organe componente ale -Upud motor seroreactor: Gispozitivul de admisio, compresorul, camera de ardere, turbine, Poca : Prin modu cum sint abordate problemele se poate aprecia ck . Awerares ete un indrumar de anteprojectors a wil wotor dercreactor Pe baze rerultatelor objinute gi a solutiilor oondtructive stabilite, pentru fiecere organ component in parte, se rota’ taloulul, Seeasta constituind profectarea propriusied’ a motorulul. Datele primare furnizate de eanteproiect sint auficiente pentry aplicares eriteritior de optimisare @ fieckrut organ component, in aprecierss cantitativé a tuturor mMrimtlor elese initial pot astfel = abi1i ou, preodzie ridieati valorile miirimilor care defines tnpertec: $iuniis proceselor de curgere prin motor: “= coefiotent de plerdere de presiune totald: ar Gate”; Pow of . = O¢efieient de pierdere’de energie : : Res Par ~ rendamentes msm") a Ue: Abopdet prin aceaati prisml problems proiectirit unut motor” jRercreaotor poate fi renlizath uniter 94 in totalitate oi afutorul | Sealoulatoarelor eleotronice. Se reduce astfel durdte proiectirii motorulud gi {2 acélagi ‘Simp se imbunttdtegte considerabil modalitatea de atingere a solu¢ied Obastructive optime, care permite realizares performantelor dorite de proiéctant. 4 : Iucrarea deci deschide un cimp larg de aotiune 9%: constituie ‘un prim pas in projectarea ps caloulater a aptoarelor asrorenctoare. Tn aceastt lumin’ lucrarea se constituie intr-un mijloe eficace de . + Profectare, fiind util studentilor feoultkt1d de ABRONAVE fn elabore- Fee profectelor de an gi de diploma, . : Im inohetere $in sf multumese tuturor celor ce gi-au adus ‘ gontributia la realizarea acestei lucriri. Autorul,=2- CUPRINS “Hse ieee 222 20oc2- No’ 14 utdlizate in lucrere ee ee ee a2 laT le Notignt de bask fn proiectarea globalé a motoarelor aeroreastoare 9 — Lele Poxametedd teracdinanici a1 serulud oa fluta de lueru.? Lslel. Atwostora stendara - a ‘1.2. Parametrii termodinamici ai gazclor de ardere ca fluid de luorue ee ee "-2ee2e Construciie Aiegraned i» pentru ease do ardere de exces uniter. — — —o— — — — ~& 1.2.2. Diagrame entropic a produselorde andere de exces rele we ee ee ee ee ee 1.36 Utilizaresa diagramei ieg pentru determinares stirii 4 fluidului de lueru— — - - oe ee 1.4. Detorminaron tenperaturii maxime a gazelor de ardere 1.5, Stabilirea cceficientilor oe definess perfectiunes proceselor in organele componente ale motoruluin— — —. —. 43 1s5el. Plerderd de prasiunes- — — 15.20 Plerdert.de vitexen —— — — _. £6 1.5.34 Plerderi de energies — —— —— —f44 > 1.5.4. Randanentele proceselor fn muginile cu palete: * 1.5.4.2. Bandamontul conprimirsa _ 1% . 2.5.4.2. Rendementul deatinderis -- 2°” 1.5.52 Randenentul mecanic al tranamieiel— — —/2 1.6: Preoizarea constentelor ce intervin tn calowse — 1 1:7. Caloulul, gi Glogeres gradulul de comprinare macaniot ,, a aoruiut (Wer ° 1.8, Caloulul excomulid de aor al gaselor do andere — 126 3.9. Reuafidie de funotionare le regimal de calcul ale ob notoarelor aerorenctecres, = — ee Dede ewe SO a 16962. ¢ EIRP eee « . 19302 ee 19040 MSR ee, 1slo. Oriterid de optimizere s performantelort 2 ‘ Meg | Taps i a a 12 1,11. Caloulul ololurilor veale ale sotoarelor aerovenctogy\ asides Hpotens Goede pe uw te Meteo a _ =. 8. J oMeALsteds Deteratnarea ‘ete* ula de : panot fix, Pojeminsres stoturi. a aeterua - fe itor saa poutcontusties mar. “1s1166, Oaloutul ofelutud ARoudut 241424 Milstnwe plerdertior.. ££, © alse Profitaren Dols mubsenten” 52. oo @ele3e Bvolutie Muidulut fi Deda 2. 26. Prsporitival de admisie superscaie_ °°: we /' @eed, Detorminaren fig 5 geonetria optial ° 91 paremetrid termodinamios af eo- | Mupted 262 16 Ded. supersonionn £9. 2.202. Daterainares,. Oe + Geometria: optial ei paronetrii termodinemics af so~ luyded 241 le a supermonio... “2. & dosvoant (progectare)e i ee ae E ~ Dele Comprenor centrifuge me elede Btabilizen ‘nolugiet constructive ft, $o102. Caloulul global #1 compresorulut £2 BIS Diagrema C78 0 ~ 3ele4. Determinares geometried compresoy mid | 31.5¢ Caracteriation universal’ « compre~ ~ . qomulud centrifuga — ~£: ‘3eQy Compsonorut axial LL « 5 | DeBele Megered sclutiet constructive 91 Sas : numlirului de rotoare.- — — . 3e2e2. Oaloulul global al compresorulut, M3. exdeal—- — _—“4s 34243. Profileres treptet gf celoulul vartatied para= motrilor termodinamiod tn lungul reset. _ ff), 362.4. Caloutul caracteristicii universale a compreso> Tuluiextal " 4e Camera de arderee— — 7% 4s1. Alegerea solutied constructive. _. __ — — fb 402. Galeulul hidraulic al canerei de ardere 3, 5. furbing —~ ee 2. MH Sal. Alogeroa svlutied constructive YG 52. Caloulul global al turbines. 5.2e1. Determinares numirului de trepte pi repartiza— . rea lucrulud mecanie pe treptem. .—. — a6 : ih 5s! + Calculul gtobal la raza medie (turbind bietajai 5243, Dingrema ( é-s J 1a fibra medio SF 5e3. Profilarea treptei 91 calculul variantes paranetrilor, terngd: of gi tied ou raza — w . — 7 Pee eS Caivertle 0 Firkin #5 6, dnexe.__ Gls Anexa ore TO 6.26 Anexa ary 2 6.3. Anexe re 33 A 6.4, Anexpar, ®t $05. Anexeanre 5 6.6. Anexe ore 6 6.70 Anema 7 6.8. Anexaaase Bo 6.9. Amexaaore 9 G,logAnexe melo 6.lleanexa seed 6.12.dnexa nrl2_ 6.13.anexa ne.13__ 6.14,Anexa or.14_-5- NOTATII UNILYZATR IN LUGRARE ROEAEEL UNILIZATE 1% LICRARE ¢ Maram a . . |. @ = consumul 4 combustibil FP ~ forte de tractiune H = Sn<imea de. sbor . V - viteza de zbor & - factor de dilutis (tactona de dublu flux} M = nunirul Mach » + depitwl de ruta de lueru ? + puterea . T ~ temperatura fluidului de luora - “+ Cm viteza ebsoluté a flutdulut de luera W = viteza relativ’ a fluidului de luern . U = viteza de transport a fluidulut de lucru . ¢ + entalpia fluidului de lucru S= entropia flufdulut de luaru Po presiimes fluidulut de lueru f > densitates fluidulut de lucru X= coeficiontul de distributie @= cosficiontul de pierdere de presiuns < F = gradut de comprimare . 9s rendanentul adiabatic el naginit cu palete coeficientul. de perfeatiune al arderii copfioientul de pierdere de. vitoak : “ooeficientul de vitezk “excesul de ser - . > Vay 2 mbsindraprtate Getta de atv in fd prin . + mirini reportate 1a intregul debit de ser ~ mirimi frinate * ’ ”,egg tte ees = reactie ~ asx: = combustibtl o nilrind le fndifines H =mecanio . ~ poatcombustic = reductor © © = ventilator . = ajutas de reactie | = conoré de ardere = diapositiv de edaisie > efectiv “ = elice = specific = anesteo = optim min. « 14,67 kg.ser/gssoube Pot = 43500. i/ks k =l4 kh Be “Re = 267 I/kg 6 K Rq. .. =.287,16 i/ke o E-7- 1. NOTIUNI DE BAZA IN PROTECMARE GLOBALA REE EROTECTARE GLOBALA A MOTOARBLOR AEROREACTOARE EEA, AEROREACTOARE | if 1.1. PARAMETRII TERMODINAMICI AT ABRULUI GA FLUID DE LUCRU Atmosfera standard, : Paramotrii fluidulus de lucru, intr-o sectiune din anontele motoruiut fn care Prezenta lui nu este resimfitd, corespund staosferei standard. : . Pentru indl¢imi de zbor. cuprinse Iintre 0 - 11 km ‘earespunziter troposferei, caracteristica fundamental’ a atmos: joete variatjia linier’ a temperaturii aerului conform relatiely . Bn Ty 6,5 8 Q4aea.) wide inXijimea H se introduce in km iar Te = 268 Ke Acestel variatii a temperaturid 11 corespund variafil ele presiunii gi Seatr aerulut ser relatiilor: RA Be bent gym esd fm carer fy = 40188 bar wf penas °5 fm? ae a / Pentru Snilgind cuprinse Sntre 11 - 40 kn, corespunsi- ‘tor atratosferei, temperatura rimine oonstenth gi egtlk ou 216,5 K. Promiunea gi densitates scad exponential conform relatiilor: ° = . . = e an ah a (sng) e Lee Sa & under” py» 0569 bor si 9, + 086 pd, gt corespund cies de 1i xm, . Aceste relatii ‘conduc 1a valori ele “Loave sorespind atmosfered standard ¢i sint cupringe fn anexa nr. Belize Gonstructia diagranel i-s pentru eer : Pentru osloulul parametrilor termodinamied ai aerulut an peotdundie BAH; l=1; 2-2 ale sistemului de propulsie, este neccanr e& se prociges@ @iagrama entropic’ a aerului in care rolul fundamentel- 7b 41 joact izobara de 1 bar. Aceasta se poate construi fie pe baza tabelolor cuprinzind proprietétile aerului din °\, fe anslizing datele din anexa » fie enalitic utilizind urmdtearele functit aproxinatives . = pentru Te (g004 4000) : Ee =, 320398) # 1, 0673499 T ~ 1, 9U4SIS: to*T 24 + 3116049710773 1, 3006977 fo "The 47654 40° "TF (4.4.24) Sa 4) 94ieoe + %enotees 7. 47785996 -105T*., +9, 1093958. 10°87 4,9263673-10% The Sp2 1926 -f0 7.7 ~ pentru Te (oo; 1700)k : ba 1, 058468 + 0/9513 9497 - 6,735 06-40 416270879 -10°2 T= 92577368 tot Ts 4, 02sec foNTS (49.22) Su» 6742477 2h 6377075-00°°7 - 4386-1087 *y +2.5990692.1 LT ~ 6, 9621609: 0.7% + 299956 1087s Acoste funcfid dou erori cuprinse intre * 0,01 + 2 0,001. + Deoarese in mod frecvent presiunes fluidului de lucru va- ieek intre 0,1 © 30 bari, in funofie de regimul de zbor el. avionulud gi regimul do functienare al motorulut este necesari completarea dia~ gramed entropice « serului prin trasares principalelor izobare din ; eceasté gam’ folosind rigleta liniel de calcul. 7 _ Pe diagrana i-s, complet, @ aerului se pot plasa porechile de puncte 4, p corespunziitoare atmoaferes stondard. Locul geonetric al acestor puncte roprezint& imagines atmosfered standard la vitezi egal ou gero. Pentru orice alti vitezi V, curba so va depleca paralel ou axa entalpiilor ou un segnent egal cu V/2 exprimat $n Ki- i . Le2e PARAMEYRIT TERMODINAMICI AI GAZELOR DE ARDERE . . CA PLUID DE LUCRU 1.201. Constructia dingramei i-8 pentru gaze de ordere : do exces uniter i nulte din tehniciie de cnleul ale exceoutui de ser Sn \ motoarele aeroreactoare au la pazk. proprietitile termodinaaice 4! gezelor de ardore de exces uniter. Iati de ce in continuare se vor prezenta diferite modalit&ti de determinare 4 parametrilor gozelor de ardere in condifiile oxcesului uniter. La beza multor tehnici stau rezultatele cuprinse ‘sub forma tabolatd in .’Pe bara acestora se pot eprecdo variatiile entalpied 9h ontropiel guzolor de ardere prin functti enalitice care nsigurai o precizie suficdent de bund:-f Upejt SHEEEERS + 3070487. ION-T 45,8077 Tod + fo = 2V0S628-10°7 34 3, 8690896. 45%. 7*- 5, 2709371. dey 5 SBD 6S #5 88108 or. AB71397- 10°F 30705069097. 2 Aeasqene: to" 4,782 7014 10% re C1244) Puncfiiile sint valabile pentru temperaturi cuprinse in S _ Sntervela (600 = i700) K. * Ga gi tm cagul serulul igobara de Ibar constituith prin " enplaseren punctelor 4-5 se Poate deplase fa cfmpul eistemului de “Sap rosultind diagrama entropiot complet @ gazelor de ariere de exces uniter. 1.2.2. Diagrans, entropiot ® produselor de ardere de exces real - Im general valorile reale ale excenelor de aer ale produse- lor de ardere care piriisesa camera, de ardere prinoipald a motorulud | Wirboreactor aint deobicel situate tn game 3-5. Prin arderi aupii< ; Montara {n epatele turbinei, decicprin postcombustie, se ating excese --wab veloares3, de regulk intre 0,5 + 1,8 (2). Aceste valori ele excesului calculate pe daca eoustiilor de conservare a energie’ fn , Samerd de ardere sau de postoombustie mu sint intregi (in majorites $e8 carurilor). Este deci neceser oa in m&sura fn care se cunose : Moente excese aX se poatd determina proprietitile termodinamice ale -produselor.de ardere, . Hxiet med multe procedee de stabilire a peremetrilor termo- dinaniods . + metoda grafick . . : stods grafo ~ analitict "= metods analitic’ “4e2.2ea, Metoda gratickt presupune constructia izobared de 1 bar : y basa Agobarelor de 1 ber corespuncitoare excesolor de cer intregi yaaote (4-8) renutiate din tebelele din ° gu din anexa ku fiecare vuloare a sntelpied se scot din tabsle valo- wile ectropiei le Amin gi A max. Prin interpolare liniart se ata- ‘bilegte valedves entropiei care corespunde excesul real . Usind toate aceste puncte se obtine izobara de 1 bar pentru-10- : exoesul de ser real, In raport de aceasta oe pot atabild toate mirintle teruodinanics ale produselor de erdere in-seotivnile motorulul fn care se p&streasd constant excesul de aer, : 1.262. be Metods analitick: presupune caloulul entalpied - produselor de arderg gi a cdldurilor specifice pe baza valorilor co~. FespunzStoare ale aerului gi ale excesului de ner, Deott Qe ot poms teaabee) —t_ (9.2.2, 62, 2 * Fmiat ] Caloului se efectueas% pe baze valorilor cuprinss: in anexa nr. © cundecind valoarea parametrulut 2, finind seama cl ental~_ pia este inscrisS pe prima linle iar Opa, pe cea dea doze linte la | flecere temperaturd, O tohnick sinilerX pervite determinarea oflduri- “ lor specifice 1a presiune constantd pe bara valorilor din anexa nre Sn" Sase t 2, bgex (122,63) a Pentru calculul entropiilor poate apela la celelalte. metode. , . 102.26 Ce Metoda grafo-analitic’ presupune calculul entalpiei produselor de ardere utilizind entelpiile aerulud ¢1 gazelor "de ardere la temperaturi corespunzitoore cu relatiar famin, miles. ey, (99.08) . Ge eee cay tA ne) rail + tyne (4.22, 4.) | Pentru entropie, se poate cousitone © Lege de variatie eseninktoare cu cos a entalpiilor de forma: ayn Cay foe) ae CER) in care constants a, se obfine dnterpolind linier vaiortie din tabelul urmator: . Cunoscind ¢,- gi Jy lao temperaturé dat& gi repetind , caleulul pentru diferite valori ale temperaturi4 cuprinse in gana 273,16 = 1773,26-K se poate construi izobara de 1 bar pentru produsele de ardere de exces real = «-#- 1.3. UPILIZAREA DIAGRAMBLOR I-38 . pentru determinerea stirii fluidului de lucru Wirimile care caracterizeneé din punct de vedere termodina— mio starea fluidului de lucru sint: presiunes, temperatura (entalpia) ai entropia. . 3 Determinarea atirii fluidului de luoru presupune cunoagterea “acestor mirimi ofnd se cunose douk dintre ele precum gi natura fluidu- lui de lnorn., Tn caloulul ciolulud veal se int{incge frecvent 3 situetit: e/ Se dau’ Py gi. 7, (4,) gi se determin’ s, cunoséind natura fiutéulut de luoru, deod gi excesul de ner, atunci ls tenpérature y oréepunde entalpia 1;. *. Pentru caloulul ‘entropied se va tine seams ci veloares ot datil der : onte he Se hte Blo BE eu Cas. wD et nde ‘este valoarea Saeeeta ta Socospunattonre temperaturii 7) at presiunii Py = 1 bar. _ bf Be dau F, gi #, of s0 coloulessi 7, (1)) Tintnd seama oft , ‘ Wile fe ~ Rin a fou: : Spe hr Rah. :éin Gtagzent des corespunsitoare naturii fluidului de lucru resulté te.8) entalpie 4, #1 reapootiv tonperature ™. : of Se dou %, m, Gh se calouleast P, | Fempesstusit 2, {4 corespunde entalpia 1, dar din relatias 3 S/S, # Raf Pomults: - : ge. . Moly eee Gas) ? ty - 4 e = . /. 3. 3. 3.2.)~12- 1.4 DETERMINAREA TEMPERATURIT MAXIME A catator : DE ARDERE : Problema determinirii tomperaturii maxine a gazelor de andere este de tapt o problemi opfional&, gtiut f1ind ok influenta sovatete - asupra performanteler orickrui motor aeroreactor este, univool: De dorit oa valoarea temperaturii maxime si fie oft mai ridi- catl, Aceasta conducind 1a realizares unor forge specifics mari, deod la aceeagi forti de tractiune 1a sectiunt frontale reduse ier 1s aceeagi soottune frontald a motorului ae obfin forte: de sractiame ridioato. Veloarea maxim& a temperaturii gazelor 4e ardere oi te rinttatt ° de caracteristicile mecanice ale materialelor din care sint confes- ~ | flonate paletele turbinei motordlut preoum gf de poaibalstapile ae rioire existente pentru ficcare tip de motor. até de ce, in prezent, valorile maxime ale temporaturit A “gazelor de ardere sint Preciznte pentru fidcare categorie de motor. | Astfel tomperatura maxim& a gazelor de ardere in general este drenefer gi ardere incomplets.tn canera de ardere, Sen, gi reapectiv 5 a Sansra, de. posteombust ie 1.5.4, Resdanentele proceselor fn maginite cu palete. . : "7° 1,5-4-24 Ramdaaented conpriaits 4% *, depinde, Le rezimt pgataad, de tipul compresorulai. astfel + . Be gi eorcpropulecare) a condus 1a tdees ca &radul de cosprinare $1 temperatura maxim d' gazelor de arderz pot oonotitut, in anumite condijii, oriterii de optinivare a performanjolor acestora.. ~ . : --Lelosl, Optimizarea tor$et de tractiune epecifiol,, ‘In general, exietH un grad de oomprinare pe oale neGanici 's aerulut,optin,la cure rorja specifies devine waxing. ‘pentra” Km 1,4 aceasta devime 5(1.10.2.1) : * unde constante a= 1,02 - 1,04. La punot fix Reot devines ro / Tyg pe at —_— . sloele, Fags he (Binta ta) asean In oaeul aotoralat turboreastor ou postoonbustie ‘ valoarsa gradulut optin. de conprinare este ” Ralphs [3(# Ta. “a fa % Sag] (uety . 1.10.2. Optimizarea consumului specific de combustibil. ~ Bete dinteresant of ‘atit gradual de conprimare oft 91° ‘temperatura maxint 9 gazelor de. ardere constituie oriterii de optinteare abt parforanjelor moter ulus turboresctor sinplu flux. _ sebten: ‘gradnl de ocomprinare sooncmic ests ae i) sleet in asa notoarelor turboreactoare einple,forjate (1.100262) (14100263)- 18- 1.11. GALGULUL CICLURILOR REALE ALB MOTOARSLOR - ABROREACTOARS 1.11.2. Ipotize de calcul: . Ciolul real al motoarelor ia ‘tn considerare trenafermiri- Feole ele fluidului de lucru din motor, “implicit piorderi prin fre- gi rozistente aerodinamice. £1 ere le bazi urmitoerele ipoteze ute la punct fix: -e/ Pluidul igi ochimb& natura chimict. b/ Bvolutiile aint ireversibile. of Comprimares a destinderes cint considerate adiabatice (no- pice)» 2S) @/ Se dau in ‘considerare pierderile serodinamice prin canclul orn al motorulud, exprinute prin coeficienti globali de porfectiu- pa evolutiflor. : (ef Poremetrii mediului anbiant sint considerati cod af atomsfo~ ft btandard. , t/ Combustibilu2 utilizat este combustitilul standard in care teipatia mesic’ @ eubstantelor care $1 compun conduc lat Rga = Raer = 0,287 kj/ke-k g/ Se considoré’ o& ajutajul de reactie, rcalizenz dcatindore ti h/ Clolut oe inchede printr-o dzobart fietivd ( p 4/ Pentru eiclul motorului In zbor deoarece cesta s ae tras Yoginul de calcul, deci 1e turatie constantil, putem consilers in jansté Apotert of: “ lueral mecanic al compresorului &* = £5 * lucrul mocenie a) turbined Grn eduerul mecande al ventitatorulul gf 2 ¢/, ‘ ’ atunet gi gradul de comprimare ei deatindcre se pUstreazt: Te" Tee Gre a Te" Toe (asenoni gi totd coeficientid ae perfectiune al processlor din motor jo phetreaed. ant De asemeni se presupun cunoscutet 1. Tennica de determinare a excesulus de eer din comora de 2. Determinarea celui de al treilea paranotiy dintre 1, Pp, 8- 19- oind sint cunosouti doi dintre ei, 3+ Mirimi specifice funotionkrii sistenelor de propuleie: ~ regimul de zbor; ~ parametrii funotionali: me ie"; K (rector ae d1utie); gradul de postcombisties . = coeficientii ‘de perfectiune i proceselor de Surgere -. prin motors fal; 97; at; Foot i Nei May ie oe, . ~ constentele fluidului de lucru: cs pentru ser: =k = 1,4; R= 0,288 kj/kg + K ~ ‘pentru gaze de ardere: kt = 1,33) R © 0,28716 kj/xg.K ~ emmy epebuatabliiy Pos «4345 ye Constdestnn seepets, Fon ns Valorile usuale ale acestor mirimi stat - Caf = 018 1 OF w0.0e 5 Bel + 497; Feat tre ; ys ode - 4nnan: Fon? 98; Brom: [qf 0 488 Fa 006 5 Qtaes, meh ine fame, 111.2, Motorul turborenctor ou simplu flux. 11.2.1, Determinarea cielulut la punct fiz Modul de determinare a st&rilor pelnotpale ale cfoclulut sintd sub forma: Stares 0 (extras din atnosfera stendard) “Mg = 288,3 K Po = 1,01337 bar : qo *- 2,23 kg/m : . ° . Ag = 288,3 xj/kg : * Btarea 14 2% = 44 = 208,3 kj/ke an Gs + Fo2 +L0- : unde: &* = luoru'n@tanic real necesar conptosorulut toy 7 lucru mecanic ideal al conpresorulut analog ou 6% gi 2% determin + Starea 3", Aplioind tehnica prezontatd 6 determin’ Acq (80= eficientul de exces de ser): i Ge goa) H« Ef.) fn care: minL = 14,67 Pal om Teh Be Din ele, pentru Ae doterminat we obtine Se. ~ Starea Gy * even: Lo oate of e Ge Go (er mocanié real dezvoltat de turbid) fin caret Cy este "yandanentul mecanio al tronsatates ae a turbink Ja conpresor. | ‘ Imorul mecanio ideal al turbine este dat de: a Gs & Ge Sable | Sue 25S , en lye a SS a determin’ valoarea prestunit Tao ‘= Starea 4™ : eet ey ag pte Aven Oy Gta Bt ep cu Of gi A se dotermink Sy ~ Sterea 55g + ge calouleart po, (presiunea critiok a destinderi{) eaguri posibile: » = Ppt fp | atunet destindere complet gi se folosegte ajutaj convergent fir 2A, stuncd pot exteta douk cazurit af destindere incomplet’ pint la regimul critic folosiad ajutajul convergent deci dack:” Pais he Seig 249" eo»), determin: gy ou care ae poate calcula vitera ideal& de iegire: : Gia = \BlGP- ea) ante OLY eg]. indicele superior " 4" se referd la destindere imcompleté&. ~ Sterea ste Sop . Aven Py . 24 or com Gn Coe Yor)? este viteza real& de iegire a “pastor pentru destindsrea ve “Ser fn oc care ger Ancomplet! Rezulti imediat , 5 * ®ser as In cesul destinderii incompletey Performantele se calcu- es /aenek cu relatiile: =~ trectiunea specifica: , 0 : , Co fon, Los xt £4) cee , + consumul specific: CL sooo Ot H” Spmial Fp, b/ destindere comploth ~ starea 5fy z Prag =P = fd bar 5 Sarg ~ 59 OU aoegtd doi ferametri se determin’ Oy gl bey od foie = Vale ~G) na unde ‘inidioere superior "-c " oxprimii deatindere completii. - prongs a feo Be te, <° ee og Ce + Cid Fan ou PQ 94 15° determin a, Performantele- aint determinate de expresiile: i a war) os Se, . dee” 8 Aes’ erin mR-22- -- Aplicatio: ee consideré un T.R. cu-23. + 2¢11,2.2, Detorminarea ofoluiut pentru motor fn sbor, Diferentele care apar ta yi de ofolul le punot tix (oonside- in ‘motorul in sbor is inflgime 94 vitesa Vv), : > Sterea H, . Inceputul etolului se face -ambele luate din atmosfera » de pe dzobara Pu, ou entalpia tandard se obtine punctul H de ‘ntro- > Btsren B¥ 1 ge determing pe ay Mia tye : ca 2. ou a of A we determin’ DH = Staven 1" 1 wg thout tpotese Calg © fue, apmnods (AM a 9” ah - Dit acenst® stave calcuint deouwrse analog casulud la punot fix ‘observagia of destinderes Coomple ta: ) wre loo pio 1a tzobura Fy pe ‘ ae gi fnohede (ttotiv) oiclul, . boo. : ‘In expreniiie oe dau performantele 2.2 ae inloouieste 4, 94 P, qk . : 5 : . wf ‘48 deatinders coupietis eg L ae 5s Ceo 26H. ce BP amg GeV 3 ep ene @ ‘b/ seutingewe inoompiethi Wel ghar OB aV i ope tee eu iad. Tek- 24 - 1.11.3, Turboreactor cu dubla flux. “4 Clasificerea turboreactoarelor ou dublu flux se face prin comparares factorului de “ublu flux (de dilutie): May, ~ sete debitul de aor prin fluxul secundar a, - este debitul de aer prin fluxul primar. *Punctie de K se elege una seu elta dintre solutiile constructi- ver : . Ke (6.3247) MORDP cu tluxurt omectecate Ke (4746) MIRDF cu fTuxuri ‘separate 1.11.36]. MERDP ou flururi separa! : : s/ Determinarea ciclului le. punct ‘fix. ~ oterea 1 ~ se isu parometrii corespunzitori atmoeferei s etanderd. * . seterea 1X it = 4, x : . E+ 2 + Can : Bet ou yt gi af determin valoarea entropies sy . . wt # Tin acenstd stare cele douk dobite ae despert. = Coloulul flumlui primar: . nd = pteree 2%): Seg #7" . + ae tae 9, ou hie # a Se determin veloarea ontalpied oy ae ~ sterea * : dete * Cag — ty" “re Lot gi atunci: a ” et" rk ‘ far 1 « » f= Faw py. detornin veloures entropiot SF = starea 3 + aplicind tohnica de calcul presentet& anterior ne determine coeficientul de exces da acr ( Ace) at cu @2 se calculea~ a Oss :eg: rink dar: Ar =Rtat cu AM at 6" 20 determin’ valearea Sntropiei 32 : ~ Deteriinares distribu’ “Bh agtifejul reacties Mnergsa dieponthild ge ffloulosst io u selatied E, ef [ f= a i) o # atuncd rapertul optim de stro ‘ete det de: ° : wap id : Soon . fe zt pJ" te ae . 7 ae ~fin.care B, se introduce fn ba Be -in ~ € (70+ too )myy ‘Viel Optime de energie intre ventilator Ve este Viteze de zbor sim, <4 tuned ge obtine relntia aproxtmativat f Ceagir ~ 7. ee, : “he Accent aiatributie de SiGrate conduce 1a determinares lusrulul mecanic By ventilator 51 pe turtand “" - ae £5 FS. 9,, $a +47) + stares ayy; a -£ . . - Ge nate be Selig © se ou tug GL yd ne Setermtnt vatoarea iui Bt \ = Gtarea 4: hoe At ote “ou PA¥ pf dye 20 deterwina aye-26- ‘- Stered Sian considerind ca TRDF antgurt destindere complet pe flumai primer, etunct: Pofay "Fo *S4ay 7 cu *51a; gi S544, Be determin’ ¥ veloarea entalplei tsa, ~ Sterea 5° Pep * Pyigz * Coa a V2 Ce,* Gar = Yor Coir gi etuncd : . z 5, = he Sec 2 ou 4g, of Fe, 9° determin’ valoarce ontropiel S57 + Caleulul fluxului secundar Gradul de comprimare al ventiletorului este det det ym (i+ Wetng » ya = Staren 2Vid + Se St - . Pata 7 PP Te . cu Seyy 1 Ayry 9¢ detormind valoarea entalpies nie * ~ Sterea 2v Pree Pavia om Oe he ou Ae a ,% 8 determin volonrea cnvroptos Sa - Starea Syyyq 6 Yaidg = SY 2p, (se presupune dostindere Farag * fe Pro eompho ta) cu Sridg oh Paidz. eo detormind “side eu ajutorul ” ctreia so determindt Sgidg = Va las- tswz)1227. ~ Aplicatie! se consider’ un TRF cu fluxurd separate ou Flux principal: Tabel 1.4, Aca? 3.14 § Eo "3184 Ri /hg 5 (5) option £ 0,87724 ECE) optim = 81,6 3/ ky | Cord + 612,05 m/s - Cop + 899,8 m/y Plum] secundar: tubet 1.5. ‘ ceria *402,2 mig | Cap = 394.2 mig: Fepra = 612,78 ee Fep, > 1346-58 te N- >0,0569 & Pspro © 402,2 ee Csp0 7% at . .-28- 7 Stores Sry! By Fagg Be . . B= Yap hid gi atuncit ok {gg GS 5. ou Br gi Us; ne determin’ valonres entropies Seg Caleulul performantolor: - forte de tractiune specifict are vulonreat Fy, > Fine * Finny unde fortele de truc}iune ppecifice pe cole dou fluxuri se calculea- 2& ou relajiiler . ‘ ws fing + 0+ goa peer HE) Sng = Ge Consumul specific.de combustibilr f ke Cp, = 2502. tL -) ° mit No, Pingrama dest Aewmink Fen,~29~ . WV Determinarea cieluiui tRDP cu‘ fluxurt a eparate in zbor, tn tpotezele enuntnte anterior se consider: Seok; Li est 3 RTT LY . Gt GS; Tere eet si totodath ecotiolentin giotelt at Processior ae coneideré eproximatiy egeali cu cet de la punct fix, Atunei: = stares H Awatt din atmostera standard pentry inflfimea H 91 a0 Consider& deci: : o Pas By > stares 1 under reed GR ou scegti dof parametri se determing 2 - Btarea 1" Cfe oF Pf of tik vh unde ge ‘consider Frapfigs Tn continuare caleulul continuk identic oa 1a efelui fe punct fix ou urm&toarele dou diferente: 1. Dletribupia optim de onorgie se face dupks -v ye Xen ve Gl oo . t+ Pax ac Rae » @+ Destinderea aru loo pins {4 prestunea atmosfericé 94 perfor menyole in zbor se determind cu formulele: Pap ie Cog Gp + ECap ~ Cee) CG + seo + Aea mint th P tndsele superior "eM unutt fa) ‘ptul c& performantele se calculeazit » Bh-oaul destinderi{ complete,~30- 1.11.3.2. Motor turboreactor dublu flux eu fluxuri amestocate ef Calculul cdolulut la punct fix. . Starea 0 ~ se considerd parametrii termodinamict Por igs Tgs 8, din atmosfera standard ~ Starea 1* . > unde: f,"=2 Sols 14"= To eu PE gf = #0 determini entropia st De aicd calewlul se desparte pe cele douk fiuxurt. Cafculul fluxulut principal - Starea fy” deoarece este oituati pe acoeagi izentropick cu 1™ siatuncd: yh, a y¥ Ala = Tes" . + cu cele douX elemente Jg'y 4 Ay 98 determin’ Gry ~Sterea 2 op * apt a © +key ; fn care £% este lucrul mecanic real transaie de turbin’ compresorulut + 4 ty - a unde LW czy -%" este lucrul mecanic ideal cu pt gi vf determin valoares entropiet st | ~'Starea 3" cu metodologia prezentat& anterior ae determin’ cosficiontul excesulut de ser Aca at » Gf Biko s Kea: mink ar 14 Fmind BY BY Re ” cui, si P se detormini valoarea 33 se traseazk apoi evolufia fluidului fn camera coeficlentul excesului de aer dotorminat Pentru temperaturi cuprinse intre de ardere pentru pentru a obtine cuplu = Starea 4fy: Din conditie functioniirid fn oondifit de optim a sistemilut de propulete se obfine relatia de legituri intre parametrid energe- » tof ad fluxului 4 prinar vt ei flumiut secundars TE G3 Gtk hot Gise det 724 a fie St ars Bar * fn’ cares Ly = lueral mecenie al vontileterutu, in condifid de repartifiet optim& din punct de vedere al perfor- mantelor eiatemului de propulsie, a enargivi Gisponivile de destindere in turbiné intra compre- aor gi ventiletor, Coleialte m&rimi sint ounoscute gi se objine o ecuatie trane- ~ gendent& fn 4 optim » care se rezolvi prin incerc&ri. tyne KL ohm (lucrul mecante real dat de, turbind . compresorulud 941 ventidatorului) tire oe yt {gid = OS big Sia = 4? . . . Se determing ou. two el Jay presiunea Py + Starea 4", * Pe ke ee ow Gs Ae : . i dol pérametri se deternind entropia v;* Calculul fluxului secundar. = Starea. 2, Siig = CL opin & Capt ‘] Cavan = GM + Clavet ) aptimn ae . . ou Oy 4 Sevig determin valoarea prestuntt fy %e-32- - m Staren Ft px Pt Viet sow * UT + C1% ) optam cu acegti dot parametri se determini o% ~ Amestecares. fluxurilor - * Starea 4% Dacd nu este precizati geometria camerei de amestec, atunci se impune: Atom © Ca37 445) Din ecuatia de conservurea gnergiedt aes KO = WK " " | . T +k Ty k +k 2 mn from Sectiunit I Som 2 - iegires din ventilator | 44 © iegirea din turbind 3emam ~ #8e}iunen de Snceput | aman Xovanerteo 1 fantom 7 Sectiunes de sfirgit | amvpm de amantec | Bantam ~ camera de amcatec ‘onan ~4t— +—f- 4amBam 7 ajutajul di Gorm Sam Sandan 7 Adutajul de resetie In continuare, pentru studiul amestecului, mirimile fluxulud principal au indice I gi cele ale fluxului secundar ou indice II, Din eondifie de renlizare a forjei de tractiune maxime se ob{in rolatiile: yn lay 7 Ag EF & Aa Vat fn care: Coy; Agy sint m&rinilo dupi vantilator Cy; Aq Sint mirimilo dup turing , . Se aplic& teorema de conaervare a impulsului « LODE + eZ Cader = + NZ Asam Gn fin care Snlocuind : 7a Ag = Av Ge.-33- @ 88 obfine o ecuatie de gradul It h Az. Se alege dintre. cele doug solutid pe ofa subunitark, adecvath mnificatiei fizice, Cu A,# determinat se determin’ apot Ay . Din. ecuatia debatulads ‘ ves Ft ase yas BGG)” ar gO) ~ ge VO Tn) se obtine atunct. Phan ou than vA P42, 80 objjine Fan Se calculeaz’ coeficientul de Plerdert de presiune totali a1 “oamered de ameatec: Pan Colm ~ Fee 2 + Steres Sangg Neamia ~ Seam yy calouleack pf - p, (2.)waa gt dackt > Paom Fs, 9) Rar fe BHM fan = Frama Re »). Re

Gre soak Tobel 1.6 Punclul p (bor) CCky/kg) a(R3/ kg .k) = —— 2 ( 2K) 4 09,9931 288,35 6,666 Zid 16,386 842 6.666 en 16,386 701, 0906 6.75 LL 3” 15,894 1790 ,91 7,901 6, 666 aod 3,492 1183, 366 an 3,492 1286, 535 t . T Lo Pee 88098 397,396Te seers Page| a0? 3n.200 ns Pca [me Pewee [os Feo +1345 823 NS + Cab 20,072 kg comb opt! Thm Cep 20,072936 ase ‘b) Caleulul ciclului TRDF cu amestee in zbors ~ Starea H ie determin’ G, p,, Ty, Sy conform atmosferei standard. - Staree B®: ach ¥ Fo eG , MM acegtd dot perametri se determin’ p * -8 FYE we area I" ie ye » Wee Bt Caleulul ‘continuk apoi ca = edolul motorulud 1s punct fix ou umiltoarele diferentiert: -f opto se ob{ine din relatia : * Kees [ ‘er 1 ken “7 sy ‘e.deptinderen cometh are 100 pink le by = “” ‘= performantele sint date de: a) deatindere dacomple tis Tapered {Le car ti &) Ten -v} & seco. » dogtindere oonpletas pe Gee) LO ote Crom VS Jt ‘ee mal Fy-36- 1.1e4. Motorul turbopropuisor. a/ Culculul ciclulud 1s punct fix, Starea 0 : confurn atmosferei standard avem: Py ='1,0133 ber Ty = 208,2 K dy = 288,3 kJ/kg Bg = 6,6608 ki/kg-K Sterea 1: ow ht to ” PE = Bote cu acegti dod paramotfii se determing et _ x Steres 2%, ot = Pm 72 a "eta * Psa cu ed determin 43, 4 91 lucrul mecunie ideal necosor antronir$4 compresorului: ” « da * tata 7 ty Starea 2* x x Poo * Pota Iucrul mecanie real necesnr conprosorululi ax. ta | co" HR oun 2)" = 4" + i" st cu cet dof parametrt se poste detornina og” Sturva ¥ 1 se aplici mutodologia de determinare a excesulud ae acer ( Aco ) gi a paramotrilor la iegirea din camera de ardere, obfininduese tn final: Asi Cy Avind coeficientul do plerderd de presiune totulk fer ce determin’: : 1“ Roe A fee cu: 1," ¢i P," 90 determing 55" Detorminarea dictributiel de energie intre elice gi ajutajul de reacties-37- Energia disponibilk a turbopropulsotututs ‘ , (Grea mz) *] dee 27, gl repartafia enorgiel este doth de coeficientult OD gym = 0 gle ( Lac te¥ AL apim = BE, . EI. Tol pentru; tim ee " atunot ee Der Ym. Tape = f= pg (Tegel) or fm care: : My nte com . an g, ~ este rendamentul reductorulut elice’ gi atuncd, tin © (0967 0.99) Putérea transmis elicei: | Poly» Ea-9,*- Von Tract. Se calculsazs apoi Tucrul mecanic dezvoltat de turbints ye am Le a Punctul 4%) vet & » Cg 3 Os - ia + eS . ‘Dini tabelele termodinanice, penta Aw tego 0 gisegte Tei slow. Sig = vs se determin’ gi fp,” . Punctul 4 thet motu # 4 Piet : . an : Ga ‘gi putem determine VJ" ° “gm ’ Pay T,P, are deatindere . Punctul Sia fia "he ¢ complet’) ’ : ‘sid = ” valoarea. § Sspy . ge determin’ din tebele pentru A,& aren 5 = 21a * Py viteza ideal de i¢gire din ajutojul de reactie (sraoptin " 2B (2 = Xont) atunci viteza reali dé iesire din T.P. este: oS = Lars Cote : i atunci . * moto ye g prin interpolere pentru J*Ace sa obtine Ts gi cu P, obginem a,. Performenjele ".P. #8 colculeaz’ in mai multe moduri pentru comparatia lor cu a altor tipuri de #inteme de propuleie: 1, Prin m&rimi efective pentru comparatia cu alte turbo~ Ppropulsoare: . w Poly = Kept £0 Gey Tg Ie Cs.) Rin, 2 9° Ge Con) lof, = 2662 (4ese4 ° ew mink. By hank 2. Prin mirimi echivalente, pentru comparatia cu sisteme de propuleie: motor cu piston + elice. - Puterea echivalentd specificts Ge eM, Poke * Pale, + Ge fp (ew) ~ conown echivalent specific: Coty, = 602 (Agent) * Aeaminl » Poche, Kwek « 3. Pentru compnraren cu ainteme de propulsie oe realizeazk tractiunea prin forta de reactio: = Tractiune specifict: ‘ Me tp a hn + My Ge G oe).= consum apecsfic: ~39- = tooo t ( tg tem Sf, ~ Faq-mink. Fp, ( we» } Fig. 4.6 Aplicatie: 8% se calculeze cielul pentru un T? cu Ke +8 0,99 3026 12,4429 12,4129 12,0405 1G 2250k, 6 66662 288.3 u* (Rs/ ke) 593,7 643,416 666662 B12 935 778, 808,234-$0- optim © 498266. | £, 2 228,282 "Tey L pre; % = 87,2 mls | Hips 2424, $3 (Me 1 Pg» 06,36 ky eer. Cet, = 13456 by amb t cry + neces Ages Wh bf Caleulul ciclului 7.P. 1a motorul in zbor. ~ Starea H Se consider din atmosfera standard parametrii termodinamici cores- punzitori inilt¢imii Hy +. Starea 1™ oe Mn ty 2 x eH ay Cu acegti dof parametrii ve determin’ valoarea lui Pi. ~ Starea 1™ woe ae 4, Pts FE Pas Urmeazt oalculu? analog cu cel de 1n punct fix cu urmMtonrele diferente: 1 in care Mg 2 ft 2. Deatinderca complet% are loc pink la Fy 3. In calculul porformantelor, mirinile de le punct fix . Gigs Por 84) #@ inlocuiese ou cele din zbor (ty» Py» ay)+ 1.11.5. Calculul postcombustiet 1611.5.1. Caleulul excenului de ser ( Ap ) fn camera de postcombustia Crlowlul se face conform tehnicii prozentate la inceputul capitolulus in paragrafult. -4- : . 1.126522. Calculul postcombustiot turboreactorului. Ciolul 9f caloulul turboreactprulut cu postcombustie este _ identic ou cel al turboreactorului f&rX postcombustie pink tn starea 4" corespunstitoare iegirii din turbin. De aici problema se poate strate diferentiats , a/ Din motive de rezistent® a camerei de postcombustied se “poate impune 15 (temperatura maxim’ a ciclului cu postcombustie). Cu teknioa de caloul @ postconbustied se detormind 7p (oxceoul ao ser in camera de postoombustie) g1 14,. Se ponsidert coefictentul 4s Global de ‘plerdere de preaiune totais” ¢ 1p d. Atuncit AY yao 5 +p” . eg F088 . “ ou ayy ot Py, 80 determin’ entropie S40. Destinderea in ajutajul de reactie are loc intre stirile 4 ef 5p (aceasta din urma poate fi complet& pink lo Py, respeotiv x, sau incomplet& pink lat e bed * “4p 3 (2) Pp Calowlul performentelor: = tractiune specificd cu postcombuntier %, = G+ Mp) Ca p~ V me + Lea" mp oe se Fpotel . % = Spink -“consumul apestifes Cep = sé600. Zep. ", ase alege 245 @ (1Too - 2000)°K. ~b2- unde 0,,, este vitoza dé icgire a gens relatiile vint velabile pentru destindere completa. : b) Se impune gradul de cregtere’ a fortei de tractiune por= ninduese de la ecuatia ¢. bilang energetics : . . Fy Ra ce = (40 mde ei — i” Sn cere: , Aco - : (agent Mop = ee 7” Us dewmnl) jew) : Pentru fiecare temperaturé 1," (luate le intorval de 100°) 0 aplick tehnica de calcul prezontotl a parsgraful, anterior deter~ minindu-ue Ap. 9 Cu coefictontul de pierdert’ de preaiuno G'0.4% pentru camera de poutconbustie se determina complet punetul 4, corespunci- tor. on Se continu& {n acest oaz deetinderes pink in 5, gi ae deter- mind n finel Pap: P fp, + + 2)] -v hip, = LI + trey + ( - & la flecore incercere ae deternint dect cfte un cuplu de va on? lori Pop, Tap + Se veprecint& grafic: , fn, - %y (Te) Avind dat gradul de cregtere a trectiunilor care este gi el tractiunil specifice: : , he | Fay Fp *r Yee gi cunoseind de la etudiul motorului de bazd Pep se determina Fepp care trebuie atins. la intersectie oritontoled Fg, real ou graficul antorior trasat se obfine 145 real care realizesz’ oregterea de tractiunes Se repett procedura, care revine din acest punct complet la tehnica de le punctul a. . Consumul specific al T.R. cu postcombustie eate dat de relatiet ae cy FR [ G, + 9600. “9 Cap: © )] Fp, Fp fe Pe relatie in caret A Fgpr Cgp aint ole motorulut de bas!-43- Popp! apy aint ale motorulul cu postcombustie. | Map & mink > Root ext 4 Asal, tt wink learn agp eft Aganind 1.22.5.3+ Geloulul postconbustiel 1s turboreactorul | ou dublu flux. af T.R.D.P. ou fluxuri separate: Cum le T.R.D.¥. cu fluxurd seperate exist tendinja ca viteza | gazelor de ardere de pe fluxul principal si fie mult mai mare decit _Titezs aerului de’ pe fluxul primar gi plasarea postcombustiel pe flux primer ar sport décalajul, deci ar inrdutiti performentele sistemulut a propuleie, se prefer plasarea postconbustied pe fluxul secundar, 1. In cagul oind se impune Tse (temperatura maxim eu postoombustie pe fluxul secunder). 3 Cu un calout ‘analog celui de 1a camera de ardere.se deter- yoomink Ay gt “pz Impunind un coeficient de plerderi de presiune total pe | fluntl seoundar Op? « 0.08 se determin’ » Pag OF Be ou “ et Ag ge determing Ly}. Se determin’ destinderea g.g. de pe fluxul sccundar gi performantele acestuia cu relatiile date la T.R. Performantele fluxului primar pot f1 calculate: oo Pop * Fepr * Psprz Sep * apr * Sapry 2. In oazul in care se impune gradul de cregtere al trac~ | pluindi totale, se deteniin’ tractiunes specifich a fluxului primar ti spot’ gradu de cregtere al tractiunti specifice a1 flumlui se~ guider. Cu aceat ‘reaultat'ee aplici telmica de calcul de 1a 1-1145.2+bs - Diagrama (4-8) are evolutia fluxului secundar cu o variatio aneloagi: cpled de le T.R. fird posteombusties d) 26R.D.F. cu fluxurd amestecate: Galoulul este analog cu cel prezentat 16 1,11.5+2. cu este inlocuith cu starca 4%-44- ~ Aplicetie: sti se calculeze ciclul unui T.R. cu post~ combustie cur "0125 , 7h = sok gi grndel de cragters al tractiunli: Df .35% ev Opt - oda. : Kip ° a Tabelul 1.8, er Lr fe es ae a Ls» [nee | sees | [a CR hg.) ee ee [ser | ois one [see | saass Taso [se ees1 PT taseee Performantos = fXri postcombustic Fip, » 804,12 m/t Gp ety My /ur % ye 574,93 “Hp = ou postcombustie Ap = tng Gp = 688, Hele (,), = (005, 56 yp Cp, = 418 hy eh hth.-45- 1.11.6. Caloulul ciclului statoreactorulud Schema de principiu a unui SR este: Seotiunile sint: : eH = sectiunea din amonte in care aerul nu simte influente motorulut ‘ 2-2 = pectiunea de sfirgit de comprimare dinante’, - fnadntea Sneeperii arderii 3-3 - sectiunea de sfirgit de erdere 5-5 - degirea din SR, dup ajutajul de reactie. Motorul S.R. prerint& urnitonrele avantaje: 1. posibilitatea de a résliza T,,,, a ciolului caro cores- punde arderii stoichiometrice; 2. Pop ere valoare superioard fortei de tractiune speci fi- c: @e realigat&K de sistemul de propulsie cu grup turbocompresor; . 3. la trecerea: prin sistemul de propulaio fluidul intimpint 6 Peeietent& mad mick; 4. este 0 solufie constructivi simpli. " Statoreactorul poate fir "= subsonic - supersonic @lerificare fkcut dup modul cum se realizeazk sou nu viteza super- sonic’ de curgere in cel pufin o sectiune asa, Uzual acestea pot fi Bo zsu5 — 5. Stetoreactorul neputind functiona 1a punct'fix (are numad + comprimare’ dinamict) ob va studia ciclul S.R. in zbor. In mod usual, datele pentru proiectarea 5.R. eintr 7 OV, Ht TS-46- i In cazul fn care nu este dati T% se va dus cee cores- . punzitoare arderii stoichiometrice: ype + G+ Gr 4 Riven a (furehie de Aca) Peat mink 4m care evident: z “ . oe . anf (2 ve OF = Gy (4 At oh) eee Keaimink “Fip = Observatie: consumul specific al S.R. este foarte “mare. . = Aplicajic: eX ne enlculeze ejvlul SR care uret Me 3,53 Ue 19 kms TF = 2000 K “. Sturea-H: Ho = 19 km gi etunch = 216,5K 3 Py & 0,22618 bar = 0,0637588 bar Ty Py & Ph &Fig. 9” So THN gg 5 ty 2 26,5 Hi hg, = Starea HT 1 : TP = 146,0K BY = 4,06 bor e* = 764 KS lyk = 763 7 fag, ote of Px 2 by 74 Sar" ca 7422 g/kg &. ‘My = Som/, G * 761,69 kT /6, Tez WOK Pa = 4,5 60" + a* . “Deo = 15” Oe 203 Wf /ky. T3*= 2000 « Bi = 4,478 bar fe aber /-f0- ~ Starea 3: Sy nah Ps = 4,275 bar Ty =4975K % = 2398 +d fly ~ Starea 544 , Prid = Py + 0637888 bar Gia = 3 . bsig © 657 lk Tgia = 870K & Cait» 1873 4/2 “Stores 5 5 G = 18/6, 78 m/s ty = 762,66 Kiky Ty = 740K Prt Pa Sy © &72 K ikke. gre cst t= TB WG - Staren 5™ ~ Performantele motoruluis Fa = 866 m/a Cp = 0,189 Xascomb ® Mehe~$4- 2, DISPOZITIVUL DE ADMISIB an ean enaasilatl (FROIECTARE) Dispozitivul de admisie reprezint& intrares fn canalul de lueru, 61 asigurii o curgere uniform én condi fii serodinanice eit mai bune gi cu pierderi minime. i Dup& domeniul vitezelor de zbor in care lucreazé avionul pentru care a fost profectat diatingemt 1. Mo < 0,7 = DA, subsonic, in nici un punct al curgerdi nu se atinge regimul critic. f 2. M €(0,7 = 1,2) we folosegte D.A, de grooine tox, "prize PITOD (cu o und de goc plant). 36M € (1,2 - 1,5) = DA 141 ( 0 undk de goe oblict By gi una normelX). . 44M €(1,5 ~ 2,5) ~ D.A. 2 + 1 (cu douk unde de goc dblice gf une normalX). 2.1. DISPOZITIVUL Di ADAISIE SUBSONIC Solutia clesict de DeA. subsonic ~ cu corp contral stuned cind compresorul urmea- 2% firk canalizatie intermedia eh Deas Component: I+ prize de acr IE = corpul central IIL - montenti Fig. 2.4 “fonele de curgere: 1'-1't — divergent’ ‘ 1'!L = ugor convergenti pentru untformiza- : rea curgerdi fYroblemele care vor fi ‘studiate sint: 1. M&rimea -plorderilor 2. Profilerea DeA. 3. Diagrama ivs 0 evolutiel flufdului de lucruevelorit : . ~ pentru intrdyi aziale: z ~= 0,05 # 0,2 = pentru intrdti complexe:. (2.2.1.3) = cu o curburk = 041 -52- 2.1.1. Mtrimea. plerderiior, ‘WSrimee pierderilor in D.A. este deduoi global de cooficion- tul plerderilor de presinne: 1 » ae ae ae : Gres) in caret a Vaeg ~ ptorderi de presiuno prin frocare Fue, ~ datoritd formol serédinenice @ lintilor de eurent La Punet t8x oxprosi Plerdersioy enty dott de: Ce, # tats» [SDE 7H (a.t43 in care conform atmonferet atandaras* i, = 288,3 kj/kg ter $ este coeficientul de perfectiune al ourgerdi prin D.A., cu urmitosrele ~ cu dou curburi ¥ = 0,2 dar vitera C, este impust de intrares in compzesor: 4 ‘= compresor centrifugal ¢ = (130 « 160) n/a - compresor exinl Cy = (150 200) w/e Pentru avionul fn zbor 1a V gi H avem: : .- 7m alg s [lr SE : dar: [ G- g ; Ca ta) ‘ ‘. M52 3 Oat = (2.0.5) | ee * Gere ze “IM $04 iD fn care gtiind V gi .H, foloa FealAed atnootera’statdara, se determina Mogi A gf oxpreoiile functiilor termodinnmice. 2.1.2. Profilarea D.A. subsonic . Exist& in present dou metode de profilure consacrate: e/ Studiar& mai eles zona prizei de eer, ea este formati din dou sferturi de elipstieCu notaiile din figuré trecem la rezolvurea DeAes ~ din ecuatiile debitului aplicati’ tn sechiunen 1: . a ( . He = 40% z BCA) Ay tine (ene) 4 in care 4 este unghiul dintre normale le A, gi directiv ourgerii, din principiul intii al termodinaniciit af = 4, = 208,16 K (le punct t4x) jer Pyne Geep, “hb (241.2426) gt An SO (2.16203) 0 : ee se deduce m&rimes noctiunii Ay. Deck 4p, ODE 2612204.) ate sectiunea curgerii in punctul B, atunci prin alegerea ra- ‘portului: can Ac : a e(arsz41) (20142450) 6 deduce mirimes soctiunii Ay o1 corespunzitor dismetrul Dy. Motode ofer# patru veriante de D.A. care aiferi intre ele prin grosimea profilului. ‘ Verionteie folosite: A = grosime mict Boo» grosime mirité C= grosime medio : . D = grosime mare : Existil de asemend 91 in cadrul variontelor diforantiayt de form, date de un cocficient ce Insoteyte denumirene~5G- Glen tipul pricei de aor, din oateloago se citere patru coeficienji, care determin& punctele coracteriutice ale acesteia ke Be Re 3 : . ‘ Re a Ka tks As ) (261.2464) a Li” eg Cha) : Valoeroa cocficientilor aint date in umitoru) tnbel: ffabel 261,261.) = See Grupa K. K Ky 4 bordutat eres 4 41S. o8 12,5 1445 aare ee B lle 0,2 12,5 1,3 nodic € 1,03 052, WS 1,0 mick eee Fiecare prizi de ner este detorminatd de erupa raportul ariilor Gia procente). virempiut B25 ore AL Ae Polopind dntele din tadvlul (2.1.2.1.) gi rezolvind siste- mul de eouafid (2.1.2.6) gf (2.1.2.7) se detormink: Ror Ros Los by Folocind sistomul do axe considerat in figura 2020 se determin prin puncte forma prized do ocr avind relatiile color Goud elipse ce o fornenzit. 25 (2510267) Extrados: . BEC EVER coe) ’e ° Intredost a 9 Lo. ke ANB GF “ey 2.12. az 2. Ne e-G-2®) G In fine, se definitiveagd forma DeA. tinind cont det 6 t+ 25 © (4206) a, (2.242018) gi cunoscinds Ay, roi" se detormin’ $ of af “Foy-jF~ f 80 elege apoi: so . - be OCHS 3) Ry”. 2.2.11) pentru cagul ofnd motorul este montat in fuselaj ef clrpul central f tote lung. be bene) ee ptr corul BoA. scurte. lungimea total 1 se 4a funotie de pooibilititile de montare ordul avionului. Pentru reatul _D.A. se dau urmitoarele reconandiri: = projiumea S52 este perfect ciiindrtc’; ~ puctele B gi C se unese prin driée-curb& neavind local ‘Micliert o pant# mai mare de 12°, pentru a evita aparitia “desprinde- Brilor. : : 2/ Metoda a dous se bazeaz pe profile WACA 91 oste andlougi prima metodd. (261.2,12) 201.3- EVOLUTIA FLVIDULUL IN DISPOZITIVUL DE AD.ISIE Disgrama (4-s) a evolutiilor fluidului fn DA este: Fig. 2.3 : Be aleg aoetictongit de plerderi de presiune pe porfiunile " ou) el Lic oe) ea ni verifice: . » Toe, un Top : = * . yrecomandares ca: Fyv%, 2 Oyyo Se determin spol pinctole caractertatice ale dingrancit-56- = punctul’ 0 | ‘ ty = 285,3 ki/ke Pg * 2,013. + 107 4fm? 5, = 6,6608 xJ/Kg-K = Sterca 1": 8] = 80 * 6,6608 KI/KegeK se mlisoars pe desonA; sf atunet aoriind countia de continuttate intre 1' g1 1 se determina: ; ae tS (201.3420) Own din cies mgoruint palate punctului 1" sit cunos~ outi, deci se poate determina Ay gi atunci din (2.1.3.2) se aflh Ne Dart ay! = oh -o ; jt, eT Log. (241.3636) atunct putem determina meek ‘of din evolugia de frinare: Gale » se determin’ Gy corospunzitor lui 4) gi Pj din tabelele terno- dinamice. ~ Starea 1''M 1 even ated enospaiunen de relayits Ae Oye Pe (2016344) met ” . . . at alo deci dintabelele tcrnodinunice doterniniim Sta rhs Ro Be (2.1.3.5) ‘= Sterea 1 " eoughin de cont bnttate acrint Intra sectiunile | " g4 1 conduce tn rela}ia: gay) ~ As Gee go On) (201.346) fin caro ay’ se deteruind din Aeon DeAe Atuncl: ot ae VEE Alo (7.1.3.7) gi colculul anterior ne renpect’ (col de le the Steroa 1% i aven roluyifler PX > pCa (2516368) » Te. de aict determin Spe ” piatunci: 6% Of + Rio Be . Guretes) ey if -%. . -37- ~ Starea 1+ avem a) = o€ 1 Ga fost ales, determin’ (aving aD). pe 4 of Mme : In cele ce urmonz% yom Prezenta o aplicetie numericd. Date: lle = 22,465 ke/a 02 = 1éo m/s Ps. » . lege: $~409° ot atunct Sida, = 0,98 94 Pesomeni : ype To" . Prim 69782 bar : Ae © OSG Ag 8,188 mt si nlegen 4*=>4 atunct evens 420977 > ge alege Ds, tp B 64 avind Loe Ln 6%) KISH | hee a2 LESS ee end. minds Ro = 0,23 m Re = 0,262 m ; Le ='0,075 m Ly» 0,03 @ nate extrades 1 - Tabel 2.1.3.1 | 0.01 [002 [0,03 [6,06 | 0,06 [0,07 [0,078 L026 [0,252] 0,287 [0,280] 0,262 [0263 [0.26 Fe To.cas [oxo7 | F028 [a.259a] 0.244 | ate intrados: Fa [o.s0a] o,004 [0,006] « 500] F523 [o.2ee| 0,219 [e207 | Rese G-95 vecultina DY = 0,483 m . DP = 0,246 m ge lo = 0,483 m piri termodinamici: S Tabel 2.1.3.3: -98- 2.2. DISPOZITIVUL DE ADMISIE SUPERSONIC Problemele apecifice care se pun pentru D.A. supersonice aint : 1, mérdmea intensititilor pierderilor prin undole de goo ( Tus" )s . 2. profilarea DA, problem4 special4: determinarea geometriei optime a-DeAs astfel incit cooficiontnl de pierderi de presiune pentru fntreg DA. ( Tee ) oi fie maxim; . ‘ 3. otudiul evolutied fluidulut in (41-5 ) 4. caracteriatica D.A. Pentru aceasta se tine seama de faptul cX D,A. ce poate fi agtfel proiectat este plan. Caleulul se baseaz% pe intretuintarea polarelor undolor de goo prezentate in diagrama 2.4. . . 4-~59- in diagram’ & este deviatia care produce unda de goc oblick de ounghd O. . . Disgrema are patru cadrane. Modul de lucru redat schematic estes ~cadranI = p—=A de unde obtin punctele: - cadran IV ” ba “ > Cate anda de. goo dreapth ere pg. £ al do punotnl Ns Indicele 1 = mirimile de dinain’ : 2: = m&rimile de dup% unda de goo (aval) “Pentrup?Pmex unda de goo oblick se datageazk gi devine ‘normal, te reprezenteté in dingrend unde de goc (amonte) Diagrama ge poate inlocui prin relatii analitice dup cum uimeasks . AL, NM - : A - 4 2 t Ba C224)- -60- 2.2614 Determinarea Gus , geometria optim’ gf. . 7 Puranetrii termodinamict ai solutiel 2+1 le DA. supersonic. 1, Cazul D.A. 141 = format dinte-o undi de ‘goc oblic’ gi una normal. Solujia aceasta se folosegte pentra viteze de zbor ie (1,2 # 1,5). Date: My 91 H Se gtle ci trecersa printi=o undS de goc’conduce 1a pie: meri ale presiunii totale « flufdului. Acedsta ests caractertzat’ de cosfictentul global de pis ae propiune ( uF). Vom avea atunct pentru solutia 1421 Tter= ge fae Ose Tis | C2. AF) 7 g + . Fuse - plerderi in unda de goo oblick : "| Qury > Plerdert in unda de goo normals ‘aceste valori sint functie.de unghiul & de deviatie Se constath oi pentru BE (5~25)° ° (2.2.262) Gly prezint’ un maxim corespunziitor unui A option determining regimul de calcul. undet Taos man ~ | Fig. 2.8 Bopt Avind Joplin oi @ constructia geonetrick onto determina’ Aleg un punct gi duc dreptele: | @— + (01) > Pept“Se alege punctul C, avindu-se in vedere 91 racordarea F ta comprenors "- Dreapta (D2) (D,) prin punctul ¢ determin 1a inter~ Fyeotia ou (A) punctul A. Se completeazi desenul ducind curbe thongentte in C 1a (D1) gi in A tangent& la eurba ( A ). Bvolutia fluidului, diegroma (ig a) . - Se are in vedere aspectul important ci se studiazi o Surgere plank, oa urmare parametrii curgerii vor f1°constantd in care din gonele 1. 2. 3. ~ Zona 1, ‘Bint ounosouti, determinati de V gi Hr Maa My ite, het pe ee Bett OP Pa GE a ba SE 1 C1 Gn Din polarele undelor de goo se deternind: Pay BBE: EK Ga a0 unde doterainin paranctrit fol. Avind 2, of folosind edudtiiie 2.2.1 determin 476" gtiind yt Cait : . Oe one 3. = Calcul.analog zonel 2. 5~62- Diagrama. va avea alura din fig.2.8. Vitezele se vor calcula confom relatiei Canalo eger (2.2.4.2) > 20252- Determinarea. Yas , geomotrie optim’ gi parametrii termodinamicd ai solufici 241 la D.A, supersonice Solute folositi pentru Mp E (1,5 * 2,5) gi este formath ain; dou% unde de goc oblice gi una normnii. Pierderea de presime total’ prin acest D.A. este curact>ricatd det 7 2 Co, + fe . BB 9 Fig.2.9 fn relajie avem: Cages = cooficientul de pierdere de prosiune prin unde . ae’ goo dronpta, : Cusec' - coeficiontul do picrdere do prooiune prin unde | de goo oblici i. Pentru determinnrea configuretiei optime din punct de vedare al pierderilor ( CZev max ) ae procedeazi annlog cu encul enterion “ Pentru un My gil! dmpuse se dau diverse vulori Pre € (F220) * gi se determinit Quy, oh Aec + Pentru flecaxe Apgeey 90 dau diverse fax gi determin © ~ determinindu-se Jisd/z, + > Tusore, 1 Adk CU Acouste din ur So represinti apo grafic dup ax ¢ . . - > . . Cte (Pan) = GiSvre * CU oe . (2,2.2.2 gi se determini pentru un dee = consteveloarea maxim. Se repet% operayia pentru fiocure Aye ai pentrn ftvcare vax se determina: * » * Cure, = Gos03 man uteg! (2.2.2.8. -63- - Se reprezint# apo grafic dup Pr’: PS determin fn final Galew max gi Are’ optim , Pentru acest fr'apf st Ay ge determin CFomme gi ropetind sulul antorior se determin’ Aroot, Tu gn oy Ture ezenta regimul de lucra. ».. Caleulul geometriei D.A. gi al pearemetrilor termodinamici se fe apol identic cu cel de 2a solutia 141. - In cele ce urmeazk vom prezonta o aplicatie numeric’: : - 8 Be proiecteze un DA 2+1 care sii zboare la H = 15 im gi iy * 241555. Se obtine dup& metoda de calcul expusiis we 47 3 Ber 25s Votey, = 2799 y Aag 2 408 ~” Tobel 2.2.2.1 care vor~O¢- Pas 20° ; is 7, = 406 Vy Aeq 2426 Reprezontindu-se grafic se doterminti-puctelo do maxe « Wseonsd| 08624 | 0,963 _ | 7 Din veprezontarea graficl Cateu © Pabtfeho obfine atunci: Propt = 2°" Ay 47 Coley man = 0,738 : V5 or © 497 . Ar * 448 Se cauti acum treceren optim prin cololulte dou unite do goc. Din reprezenterea gralt, Tet region de enleul: By ge 7 Dg 247i Ay OMB | Voteu © OIBE ; Caley 997. Prop = 90° Tose, 247 ths = 0992zona 1: gona 3 1 1) -65- 2. 6b ip 4 Pe Paremetrii tormodinamics My ® My 2,1565: Aw = Ag eT cf = ty + = 75,37 z Ges “they . Ty = 26,7 Pe = 9 2 N10 bar Py = 4,28 bar Sy = 4,95 -t07F Ag/m* Va Oe ay = 636, 037% cu ty - 2N0%6 oe Spo Gt = 6,789 Mi lege. Ale 448.5 Ma 40956 | Bropt 212° O = 38°. | Vile = 97, atm Gt; Ete 7”. Bo a 172 bar, & 244 5 Te 298,98 k, a 2 08 | AF 0228 bar, + 70982 [ky AT 8487 5 My 83 /) aday ® GI7F Ps* « 1,142 bar Beye. 5h 2257 92K P3448 5 Po Cher bar Pe sf nt Mf Ay &. M897; Mu = 06668 | Or 99992 Py 2 1033 bar e 489) Py 807708 ber Sf 1168 4G Megke,_ trebuie stabilit’ solutia rotorului comprosorulut. -66- 3. COKPRESOR (PROIBCPARE) . 3.1. COMPRESORUL CENTRIFUGAL. Caleulul compresorulus, contrétugad presupune parourgerca mai multor etapo: 1, Stabi2ivea solufied constructive a compresorulul centri fugel. q 2. Determinares perametrilor termodinamici, cinematic! of @inamici {n principalole sectiuni ele compresorului centrifugal (calf culul global al compresorului). 3. Trasatea in diagrama (.1 = 8) a evolutiet aerului in compresor. . 4. Determinaren geonetriei cémpresorulut. 5. Determinaroa curncteristicii de debit a comprosorulul. | Belel. Stabilires solutiei constructives Detorminarea solutiei constructive a conpreaorului centris fugel se face pe daze mirim’i debitului de eer ce intr in compres (iia) gt de gradul de comprincre impua compresorulut ( Je )« Cum.o: treapti de compresor centrifugal poute realiza grad de comprimare cuprinse in intervulul %© (2 © 4) gi poate vehicule debitul mexim Memax © (25 - 30) kg/s, privul obiectiv al otabiliril solutied constructive va fi stabilirea numiirului de trepte nocearre, Avem atunci urmitoarele dou% situaliit 2 af dack Te7S gi Me C5430) GF , atunct conprom | sorul ve f4 elolituit din dou trepte cuplate in serie. pf dack JESIF | gt My (@5~ 30) K 7/5 00 aplict solugia ou dou trepto cuplote in paralel (dublu flux)» Odati stebdildt® solutia pentru comprenorul centrifuge Se recomandi in acest sens: = solutie rotor semlinchia pentru debite Ha >t ky/s = solutia rotor inchis pentru debite Ma vp D gt oven: —h. . 2a/ P2 b 7a, 2202030), gi fologim relajiile (3.1.2.6) $i slecem raportul D : ‘ E& (0,15°* 0,25) (3.142.312) De vom deternina din (341.2429) pe DY si.npot pe D, gt De avem: DY = dianetrul lu virf al secfiunii 1 , pe - diemetrul le bast al sectiunii 1 Lifimea conalului este atunci: “Da¥ L pyb WPL Be be (3-1.2.32) * dar diomotrul mediu este: . : Dime at Y a! (3.22.33) der aria sectiunit 1 8,2 TDR + by . (3.1.2.34) 8, Cunoscind reportul Pa gi pe Sy detersiniim Sq gf apol folosind 2 yoloorea lui & oi ff detersin po be Sectiunea 1'1' Porametrii oinomaticl + rotoral nu influentenail decit compononta axial (Cj',), celelalte pistrindu-ae (dotoritt Inguevicts sectLunit) m ort ete = (341.2435) 4 ty s unde U' = coeficiont de inghstare ol canstulut ’ 9 determin’ cu relayia: ee ZOE vin Pg ~ Zp Abe TY" v0 Pep (calculul este efectunt In raza wedie) (3-1-2636) undes 4/ = grosimea une pulete, Zp = muniirul de pulete ale rotorulud ” Zpe (+30) ead Pg = ungitul de fixare lie raze medley el va deteralni din triunghiul de vitese la ruza mediet Lap,” © =, (3.102.377) Ay = pyre” (5d)-73- Prin slegerca parametrilor 91 “efectuarea enlculelor ae determinit cite Viteza absolut (Cy) va fi dati der ig eee Gi Vega (341.2639) Conaiderind in sectiunea de virt avem: Sin py - « jar Pap « Pete? Fig.3.3- (361.2.40) . v v v f.91 analog se calouleazk %%', Gq & G/. : Perametrit, termodinamict: ingustarce ‘Cenelulut au afectenz't jParenetrid totelis , : oe - uy ale pian ’ (3.362042) Be Thm i? ef atiblog ou cagul seotiunii 11 se cnlculenzi 91 purnmotril atatict. : Porametrii geometrici: au fost determinuti po parcura, ~ Sectiunea 2'= 2° . Cunoagtem in aceast& sectiune a vitazei Up gi consideriim in eonditiile curgerii ok: Coty = ot Gunde: C,,,, este componenta radiali a vitozi absolute C24» Sectiunea 2'2' este 1a iegirea din rotor pujin in interiorul poostuta, Component "tangential (G44) se crleuleazi cu: , Cony = uy “p (2p) ~ (34142442) unde pe (2p) este © coractie determina&i experimental gi ure exprosiat +O) + (341.243) ‘mde Zp fiind numirul de palete at Th (ED Se determint apei viteza absoluti . ‘G's Ve tat (30162044). -#4- din triunghiul de vitezo se poate calcula viteza relativi prin componentele sale: : : so ~ tangential’: Wor, = Uz = Cory (34142645) eradial’ + Wop = Cony * (34262646) Parometrii tetmodinamici: tinind cont do pierderile de presi toteld aflu PE ~ x pk TX wy rt Te . 2D sau cunoscirid lucrul mecanic ideal al rotorului. 4/- 91 alegind randementul rotorului: . , € (0,75 + 0,85) (34102648) ge poate determina lucrul mocanic real tronmmia de rotor ( Ly * o Lidr . - roy (3.142649) Bilentul enorgetfe in rotor eote: 4B gt 5 Gree (3.142450) | permite determincres entalpiei (3°, de mat ponte face aproximitiar ah = abs (3.2.2.5) gi corespunziitpr determin tompereture wg. Aceasta a fost prima aproximstie. In reslitate trebuio inde plinith gi relajin de definitig a randumentulud rotorulut + ”” 1 coe res ; : Eta (342.252) bor a (46162653) Atunci se trece 1n pasul dod al procedeului in cure cu valoarea TS, = TF obginuti din prime iterujiv se onlowensi rande= mentul rotorulul (4%) si se rolu euleulul, Procedeul 29 uplicii pini cind diforentu relutivi Intro cele dowi velori wie Tut a eato mai mici de 2%. Se dispune deci de if, 91 determin din tubele the ah Shey, der apol: SYehg Ria 2G! % (deoarece este evolufic seontaoptet do Srinere) Se determin’ apod persweteii statics: ly! = cy a : (3.16759)-%5- Gh corespunzitor determin T,, considerat® constants pe sectiunea de depire. Curgorea prin rotor este eimilcr’ unet eurgeri prin conducte tu coturi, decd ere plerderi prin freosre. Se determink o stzre idealk E(2%4a)s 2, oe * . targa = He > = - Aes (3.1.2.56) mde Aty = sua tuturor plerderilor de entalpie prin rotor, 96 eoleuleazi out Aly = Alter Atg+ 0G (34162657) unde: Au ~ pierderi de entelpie.in unde de goc (pentru compresonre supersohice) folosegte relatia: 2 . : , wi” (3,142.58) Ate « % we ele2. eS : este voeficientul plerderilor prin unda de goc,@t E/ se intervalul: EL e (992 44) (36162659) 4G. pierderi de entolpie datorit% curgerii inverse, ne eal- jouleazX ou expresia: Ape % cc (3.142660) Funde fy este coeficientul pierderii prin ungcri inverse el re alogo ”. fn intervalul: : Yee (are02) (9.1.2.6) Aty = sint pierdéri de entalpie prin frecarc, ele se caleuleo- fz cur Aye fit. 5 (34162.62) unde £ este cooficeintul de frocare gi se alege in intervelul: f € 64032405). . (341.2463) ge dotorming in final toy, 94 corespinziitor Tovsqe |: qum st¥rile 2" gi 2tia se ef1K pe acoeagi izentelpicl re- aultae, ay BS / : . Pat = fy* (#2) (3.1.2.64) a Fpl epot ce detormink: Sut & (361.2465) ra. a 76- ~ Porometrii geomotrict: : ” Diumetrul cectiunit 2* se consider’: : ‘ Par = Bp : ve (4142.66): : Din ecuatin gonituiut se detormink Lifdmed by a canalulut Je.degires din pope : "Sh Ce oe = Ze Apy) (3-242.67), nde afh- srosimer oo pace cure ce clege nD interyelutt 4K © (215) mn Lo 3.262668) * Aria ‘ectiunis: Aal = (7 bs! -Zp-4 py). 62" (361.2469) ae Becfiunen 224 » Perometrid otnenrt sets. ce modified done componenta radi conform relatiel: “ wher: Bib Me (341.2470) fn-caro aa filevt tn prime nnroxim tie dpotenns : fy fs : (3.262671) for 1Mfimea canclulus, indiat fn afnra rotorutal, no euleulens% ow . relotiat : obey + Aa (34242672) unde Ae. ente siren asrouted rotorulni, e2 co.n + . “ Bue (42) mm 1.2073) nu fe AOWLfLo In Leyte “et 8 Componente tangoryiali | Botort . oe ee Opa Coma Gat Din trtunchiud de vitox oo i . : Woy 2 Ug 7 Dy : ee nd Wer = Sar : (34242475) o : ° Wy 8 Nene Web OF Vee 165° nL gochinndd ne deternint: + Parancirdd’ toproddnemted! -Batnlpia gi presiuhen totniX’ se pistro . dedcgive Ain urotort. 5 . ae at ok Phe PBs (441,676) corespunsiitor, ae. deterin® 1, vem de apesend 33 = Sp © Boe Say GAD,7. Evolutia de frfnare conduce la. reletia ce permite deter— Minerea lui te ' 02 . : tan ap 2 + G.1.2678) gh coreapunsittor Be determin’ T, ¢1 Soo gi deci se poate determina: fao-f Ps 2 e x + ed eBit9y vecalouleazt fn final f, , dack abateree relativ& intre valorile lui %- pink le atingerea prociziet dmpuse: + Paramotrit goometrici. Se ounces Dy gi by gi se determing aria: Ay 77 D3 -42 (322.2.80) ++ Becfiunea 33, é . + Parametrii einematici: dncl ne noglijenz’ frecarca fn fioutgerea dintre rotor gi difuzorul de tegire, atuncd migenvea wned- particule este o spiral% logaritmicH de ocuatiet Gg he cf. (3616291) &fiind unghiul dintre C g1 U intr-un punct oureenra, De nicl se fleduce od: Car Ge ae (3.142682) Eoustie de continuitete aplicat’ intre rectiwile ? mt 3 $5Gr'T- dy: $3 = 2 °Gp Fa (3.2.9.93) = uzual se da constructiv by = by (1Xiimi te cunalulnd) + sonsider intr-o prim% aproximufic comprduuwee static’ foarte mhod gi atuncd pot aproxime densituten fn reenstt sont jonptanths So "fp (3.1.2684) aise y rexslvk sietoml format for rouetattes Gu > Gu 22 eo 2 (41,2285) Car 4 Cap Pe . 3, aceste belatii Dz ne detormint din conditin: Ra - Ry © 2+ 30) mm ©2.7.2.06)7 | " pelafitie: Dao unde Ry = = 5 Ry se considerk viteza. tangentiel&r . Uy = 0° Le (361.2687) der vitess relativi (W) 64 cea absolutt (05) se detormink din ye = Cau +67 , 3-1.2.88) + Parametrid termodinenict. Weaving plerderi, avem connervarea peramegrilor totali: aah” 274g . mee. (362.2489) 3-5 Bouatia evolujiei do fri * 78g care permite gisirea din tabelele termodinanice « lut 7; 91 530. Decks a, = af = 83 : (34142490) “gh otumott py pg 23083 . 3 Oe TR we calouleasd atuncit (30162-91) Ps : ise RR Dack abaterca relativd lui f, fath de fe este mat mick _ de-2 % atunds, go introduce valoares densitatii fy in ecuatie de ocontinuitate. gi eistem:l rezolvat ester Gar Gr HEY . a % . (3-12.92) Cw = Cu fe 3 gi so itereast pint 1a etinge! paoietot Ampuse. . Parametrii geometrict, Se ia constructiv: by = bg (34242493) a fost alen anterior zi ntunci aria ester Aor bys : (3.1.2094)-79- . Pentru ourgerea fn comprosorul cehtrifug (subsonic) este nocesar& verificarea conditiel AZ4 fn f4ocare ‘sectiune. “Bvident, in punctul unde vitesa ourgerii este maxim este punctul 2", In cazul in care%2/>¢ alculul ne reia de 1a fnceput, modifickrilo Poaibile ale paranotrilor « inipiell fiina: . ~ solderea dianotrulut Dp gau cregtorea dtanotruiud Dy. ~ Cea mai eficane este cregterca Snokretrit compreso= vului prin m4rirea fectorului de formt ® Observaticr oe + Seottunda Ande + Parametrii cinematici. Se alege viteza Cye (or (io ie : 0203.90) + Parametrid termodinemioit *. Pe aosastt portiune, corespunzitoare Aieppettivurus’ te “Legire [Sven plerdezes de presiune toteli datt do Ode: EF Pe te (3.142.96) F totodath: 4f= 4% care permite determinares 1ui mh 91 9%, de unde: ee yd o Bin - (3.142.979 Houstia evolutied de frinare: 2 L : tye y- 4 4 “ (34142.98) eu remultatele obtinute se poate determina T, of 54 sy + Poremetrid goomet#icd: 1timea carblilut compresorulud. tn aectiiines 4 ae elege de forma: dy (16244) © (362.2499) a " Sriunghiurile de viteze In sectiunile 3 gi 4 sint: + Cay Fig. 3.4 .. = fo- din ele ae pot determina -unghiurile «3 i/ oy My Be gs tg Ge ty or 9 a ae . +(3,1.2.100) intre ele trebule respestath urm&toarea relatie: cpm oty #2 #18)" "Gazer _Geometria difuzorului de iegire: R -_raza de ourburt a palelor Aifuzorului de desire (Rg of Ry - aint razele extrene ale + acentyla r= este recul centrolor de curbur& Fig, 3.5 Pentru dotarmineren or se foloseze urmitonrele reletist Re -R8s Re 2 (byeai%y ~ Ry etrs) Be liotha) — (9.142.103) Re unde se. face elegereat garth n Pepe et-2khgcoiXs (31.2.104) Se alege numtrul pniotolor difuzorulut de ievire Zy49 yas & (a5 « 36) (341424105) Drept verifjeare ce cnlouleart divercente canniniud 1a. intrarea gi icgiren din difusorul ‘de iosire: by 0 BL Cr BB costs) <2" 65,3,0,206) Zpae Sw Bor, (1 ~ RA cos %G) 12° a Doma @ :-of- mediu de divergent al canlului va fi atunci: a £ (heh) - (3.1.2.107) vee Seofiunés 5-5, Aceant& sectiune reprezint& tegiren din compresorul tri fugal. = Paranetrii oinematici “Viteza de iegire 0, se alege din domeniul: 5 (hoo #120) n/a . (3.1.2.108) » Parametrii geometrici: diametrul de iegiro Dg se slego - ° de diametrul pe core sint dispuse.camerele de arde: Dack eete numMrul camerslor de ardero gi dg eote dinmotrul. unet re de ardere atunci: dg” Zen EEE OG (362.24109) Zo, €( 6 # 16) : : (3.1.2.220) ~ Parametrid termodinamiot, Be A Te” TS 9 Ta? Gt - Gr" : tebelele terncdinamice sé aflt SE, gt apol s¢ colculeart og évolutis do. seinare, determin oc? . tg * 5 - -+ . _G.2.2.312) oe Ts od B50 der 85 = 55". fe f° (5) ms (342425124) Pg oo (3.1.2.125) erderile in colector oint date de: . * At . (341.2.216) + nee82 3.143. Diagrame 4 = 3. Diagrema se construiegte folosind perenotrii ‘termo~ dinamioi determinati anterior, © Fig. 3.6 SBedeae Deterinaren, geonetriol éonpresorulut. |, i . Stabiivea-ednclulut de Iueru al compresofulut centri tug. ‘ . Se presupmne pentrit’aceasta ced mai sinplé solujier poretole | 3 canalulut sate format dintr-u are de cere af termingt on aout Jarepte tangonte. °°“. 5 . : . Be" cuncact ay coe we ee Pontru trasarea fundulut |. joanniulut trobuie alese sau determinate ueaftonrote.nirtnts Bertie Ore, Ob) Any oad Sag 5 sate accate wiirint se slog’ in oonaiderayii de reztotenta. & materialulut rotorulut, wrmt= |} < toareler :He (fo220)° o,¢ (627)° an “5 © Cours at) de "Osan be €(075 84) 407 d; : lar-celelalte mirimi se determink astfel: Reng (eos 0a -Vlinbs) 24 ~ £( 02 - b,6 eg & ~ 42 ct %y » 2h ae ad . An 4® : (3-464,2) o ba! Oyf + 2g Coot oy Lind). Syade Mmar * Gat E - £6Cno4 + has} : Re Pentru a determina lfimea cenalulut de lucru se feo fi tn-oontinuare urmitoarele consideratii+ . . te a/ densitates varinzt inter in lungul compresorulul intre densi ; BTR! . : “pf viteua relativl §n plan meriaien (W,) 9@ consider eonstent& in lungul.canalului pe fibra medies ¥ s “ Se eondiderd In eceste tpoteze oinod sectiuni ele curgerii - #80 pot.trasa o serie de cerouri ale clror SnfXsuriitoare eX fie ‘fundud gi virful cebeluini, cunosotnd Oc di dc (Peed b). Se E'ponte considera in prime eproximatie ci line contrelor defines’ 7 f 5 -fira medie a coneluiut, ' S ponsiderat® $n scenath aproxima- fle gi fibrt medic hidrauliet, Diametrele acestor cercurt sint date de relatiat a 3249 1 Sin Ge §, Hm fox1 times sanalulit este dati do’ velatia: Whur = bie = 2 (tod) tomate: =-$4- in aproximatia a dous se poate lus drept 1itime m canalulut coarde.by & punctelor de tangenti, 1ar a treia eproyimatie limgi= nea (€,) a ercului de cero ce tréce prin punctele de tangentd gi este tangent la razele duse in punctul de contact. - In continuare vom prozenta o aplicatie pentru compresorul centrifugal. . . + 8&6 calculeze un compresor centrifugal gdindu-ses Ma ='64 Fg Fe 2548, Ca?» 288,8 ley Spy 4 IU ber ; GP = 5634 "fay AS 29% 942 bar. loging varienta”de comprenor moncetajat, se obfine din calculs ++ Sectiunes 1-11 Ga%e Gens » Gad = 0995. atuncts Jp *2 3962 5 B= g75 ; uy » 430,45mh virts OF gg: Uj" 05 ,226 1 Gas BT ms o. ‘ : ¥ (Bo wows); Ge 08, 90/ | Gar Wm Cw eM, B7F mls | Wor 2 203,84 mis; wy” 2 BGT A/, pasts 15. 64,567 my» Ge a BT m/s Ce *87,H6 hj ube 26,25 m/s We = 152,25 m/¢ | Gin 40, 22915 raze medie: UY” » 160, 65 mfp Oe + Sah Ge” = 16,29 Malt 5 YE © 134, 44 mee wi = 19,5 m/s; GP = 6 mh paremetris. termodinamicit Se coraiderS paranetrii 1a iegirea din D.A. ca fiind eed de In intrare tn compresor: hat 06,685 fk ke. | fe” © 99988 Sar CF £68, 3 Mhy | Ta dE, R Ca = MEPs aleges se alec 2 eyes 4 a * * a ek Ad™s % 4377, fas £0,973 we #9 Pet bar ; Ta PPh: 1 poe garetar; Ca 2273 hy, 24 Si de cbfine Figs 406. Tabel nr. 3.le (or Teraiz3 [27015 | ager [6.6201 [0007 | 1108 | [or Te7e065 | 279 | csr [6.627 [oes i) [e7e.46 | 27s | 6667: ~O5- Peranetrs1 geometrtet: Mf G38m bpm 0,Whm ; bye 47607 | bye apse : 2s 9.242m 5 Aye opesm® ; Ag: 0,060708; Dys 92b!m he 0,32 ee Sectiunee 1t=- 17. * . Peramotrit olnonnties: : ouind: Apys mn ; Zp220 j A, 45,26"; Piz" 47, 126° op 0,929; Cyl, = 143; 2b Mo; CPt lub fe m/e E Ave 33, 514° ; Pig = BS, Ste? Cpt = 43,79 fe. feremetpii termodinanict Gia 208g; Ty = 2886; 3 = 6,667 Be Hege Pa = 8797 Tabol nb.3.2 i eg 2am [oa pot [ergy [err | ecer [5620 [osres | rom | pot [avncou[ ere | s.ser_[s,<231 emetrit geometricl: ApPj= 2ear = cefialti se cunone dé, eotiunes 1-1, ++ Sectiunes 2" ~ 2%, Porenstrid, olnencticts dye KOS | Capa GG = 195, aie mle 5 RCP) 4d27 . Cal = 356, PY mI» Cyl 385,26 mis. | Wily 2 73,61 hE Swab = Cap = test ” Parametrii tormodinemicit fy’ = 3,926 bor Jin sf 138, 197 Mey p= 4828. Ot = 457,66 hey ow . TE # 455,9K 5 St 26,7843 Wye j 3 IHRM Hig, (Rl 027K ; Fe 0 98; nes 05448 ei lhgs Foo OF Ate 2 MOS bil pe j i f2 403, SG = 5,550 Hi/fg Ber = 11,92 fig ’ eels pte * BIAS, Pals USG8 bar ; S12. 4,683 kgs, Parametrii geometricit ; 4 wb 1 976-7 j. 62's 402759 | AA =Smm Ag! = 00657 m* . os Sectiunea 2-2. Peremotrii cinematici: dup& dou iteratii: Cart 10,8 Mle | AS © Ep, 5 O22 80355 97.-&- Cae = 356, B43 ms, Way * 73,69 fs; War = @r= 7.8 me Wa 16,87 mit; 2 = 38, 2a mp Peremetrii termodinemicdt = 497,769 Fjleg | Tats S35, IE | Sate 6.7563 hak " Bite 3,926 bar ; Ld a6, 90.46 ley : Ta 387, (7 & fy» 2,254 ber; Fy2 278 £3 fag Paremetrid geometricit bg = 8035S m; de 7607; Art 90847 mm ++ Sectiunen 33 Paranctrii cinematic + din dou iterntii: Cor #7939 mls 5 S32 BH, OF mit, Wyn Cae B22 IL : Poremetrii termodinemicts fath de sectiunea 2-2 aifert doar papanetrif statici: . US = 408,95 Hiliy ; Tae for, GER; 22,505 bar ; S32 6,7344_ ye Perametrii geometricit “” by Xba C0355 | 3g2 062 5 Ase Goes m* ‘oo Seotiumes 4-4 Perametrii cinematici:. 0, = loo ws Paremetrii termodinamicy: » . . Piaf = 3,896 bor; tye 3% ; Ty 2%; Sa > 67866 Mig fk. Os 2458, 73 41k ; Ge GSWISH | fy 25,754 690 | Sa. «. . Parametrid geonctricls” . baw th. 5 Kee 14,27" » hy = 34,83" | gee RG 70T Pa%3%em ; Zrce © agpeke; Ge “hens dy = 93049; Ss 789° a» Soctiunea 5.5e Paremotrii cinomatici: o, = lio m/s Baremetrit geomotricit Ds = 0,9 mi 2g, = Perenotrii termodinumict: A". 3, e7340r Sis Ge 6.7384 fl, os 454,72 *? /eg | © Py = 3,708 tar; fy 22:87 "dy? | Tate 4993, Fores 0.993, a5. = 0,003 m Tete Tt GET 5 = 480 1TH | Stabilirea cenelului de lucru ol ‘compresorulud cu paranctrid geometrici calculoti anterior se trece le otubilires formod cena- luluf de lucra. Pentru fundul.canelului: se al 04 020°; a7"; Sy 6 O52 m | Bags 40e7em,;, Re = 193m » Sy? 00388 ms Be = 098600 5 af = ahsem, —- OF - _ Virful canalulud se tresea2% cu cercuri evind diemetrele din tabolul 3.9., Se alege & = 1,053 Wes 141,7 si atunc evem? . Tavel 3.3 | Belp5s Caractoristica universclf a compresorului centrifugal Ganalul oaracteristicii universe inseamni determinarea wariatlel: oS nig #( Me ae) 2.5.0) © Je Vtoate regimurile posibile 4e own ale comprasorutuly : Pentru a putea fi detorminaté aceastt verietiei, trebule practio rezolvat sistomul format din urmitocrele ooungits : Ve « 2 . Varn cy Tot nt fin t ero bn ge of (2k Aainwe® 11 GB) (a f- HS) % Bre Ry re otVE SG Os) winds BE Mos - a Be gO2) = Aa Lf (r- Bt 42)] - 25.2) 4n care noounoscutele aint: ta, f° Tn; Ty a Aes fj Te § Zs) Notindu-se constentele: 60 \fake, t. ; ple Be ays $2 Fb, Ve YL? ve mee E o He (3.1.5.3) 2 ore Se Cea Ala he - z . se Wye 9," ase Ag: Faas * 0, 0%0% fm core mirimile au vennificatifle proz:ntate anterior, dor coeficientul de frecare: 8 ny Sy = 0,28 Re a,0F in conres (3.14544) Re = Wate : unde J, = viscoziteten cinometiox. » Atunes sistem devin: f- Fat - a! «= Gie) tguse tse (3.10565) 7 4 Ag = Vat——— a, VF. Coss . 7 ae gO) « (4a Be) Ve . 4 Te” Sia we,-&9- gy GOA)» ‘MLS eGo ep ae)] T*- firm (fe) J * Sistomul se regolv pentru gapte valori ale lui Na Vp ‘ a 4 gapte velori ole lut 7, \, tret deo parte et tret de 7 dealelt& parte a.reginulud nominal, depirtate una de cealalt& cu lo & fain valoarea regimulud nominal. Se objin caracteristicilet~90- se ApHoatie ' Pentru acelagi compresor, valorile regiulut noiinal etnts | Ip © 10897 099 C08 foxin . . : Bre 1,582 : Kan = th,27° Ana 442% : . Ten = 3,962 . fo = %0%2 gE O= %9%6 tuned coofieientil statemiud pint: 0, = 554,60655 a» © 4,248+20" Gy = 1,576-10"S; a5y = 08167 04 = 0,8279 5 By = 0,00342 vdese (4) = 2,687. t0°> AP la 5 2. Ve = 637,226 in -Resultatele ofnt ineerico fn tubclul nr. 364+ Pentru calcul. se are in vedere cll: =f . 2 is Tad = 1- Sy At (- Bat) relatie care pormite, le reginul nominal, determinores lul Tyg, (eoeficient de frecare). : Avtna apoi Atagrema Jf se determin’ Is (4) reginy avind 2 gi gtiind. Man » Yee pe determin’ Fy_+ Cunosoind Az Laer pontru acest regin ne determin’ Gud. Considarina ef Feteot B nu oo modified prea mult cu reginult : » Geos = Veas, GP = Oex i = | x s 3 Fig, aPRIS & g SSS Saseegy S| 3] SABESSe es aes sas See afeal3 38 3 3] 3 yee ees BEES onus ae 3 eae BEERS 5, / SN Ul) sls g JU Gusas segs EEC aa ik $ ee ode ee eee ee Lot OEE: | AE NOK) AF. ae 2489 Z ticle tanO78 1:89 \ 0,740 Too 3 ¢ (eonwneare) 4,966 2.7993| Z03 | 492 |O,70F -2- ? [4 Delete U2VZ |G O52E\ 24,04. \O,7F09 | 203 6 5\ 26, PF G,00263\4,277 \G04. 400r%6)| 4,298 | 4,067 \18 66 laccze| 4275 \go6er| 244 |oxer|205 |zoor |a,80 660290\ 4269 |0,0415| 29,53 | 8203] 202 400237) Ss any ¥ as Su-93- stuned Inu regim (44) de daterminds Ta» Ti? 005 + Ode + Viton, / Ot In final se detorminds s +6 at, Es 4 eo Feo QOMPERSORUL, ARIAL Galoulul g1 protectares compresorulud axtel presupune pareur- Gores urmitoarelor etepes Be2ete Alegeraa solutiet constructive gi a numirulut de rotocre. Yo vaze statistioe se pot da urniltonrele indicutid’ privind Slegerea solugiei constructive a compresorului axfal. . Dack gradul de comprimare pe care trobuie of t1 realizozo Oke ( Toot ) mu.este prea mare « Tes” 2 747548. te indicatK alegeren solutiet monorotor. Pentru cazul ofnd Jz,">d este do preferat construotia CA P udretor, care are uraltoarele aventaje: a/ Plexibilitate m&rit% in functionere b/ Soddexes pericolului aparitiel revimurilorinatabile (poa- j Pad), Imbuntte¢ivea stabilititit funetionale, satuned 22e24 Ontovtut global e2 compresorulut axial 7 a/ Determinares numirulut de trepte 91 repartifie lucrulud mecantc pe trepte. Variantele iizuale intre care se optoasi la profecterea : + DY «ot (atanetra le virf) esiguri simplitates tehno-~ sgick, dar apar probleme la prima trenpt% legate de pericolul sparitied vitozelor supersonice 1a virful palete!, 8¢ recomand% tor Mg € (15 & 20) ke/s of oregtorea continu a lucrulut imecariic pe traeptk reyyltind num&r de tropte mic 91 comprenor axial. [sourt. oo . ‘ + DP = ot (ddemotru de bast) atod avon o soXdere a lucrulut wecanic pe treaptt regultind comprenonre lungi (recorundat pentru Mae (Stfo)ky ). lae (i pes ). . - 9- + DM ect’ (diametru mediu) ~ are inckrcare constant’ pe treapti. : I, Verdante monorotor. ) Imerul mecanis transwia fluidului pe prima treaptt eator . ,* m* = tye, . ler = yn % Gee) an core Cyip onte cocficicntul do curcink el primed tropte. By" este vitosa tuneonfiel4 « primed trepte, ombcle ofnt considerate le fibra medic of rtuneit ra Ling = G028 249) OU me ue Last (34262) unde: U," este viterxa toncentiald 1¢ virful primed trepte gi se ~ reoonencits Ue (300 360) M/s. TR. Uf e (3004 350) Mr TR.OF. ue (275 233e)m/s TR ce CAx, O € (160 2300) mlp TR cv somprevor mint. (342.3) (recomondSri din criterii de rezictent% 1a palete) 6 aye ae Teste teeter de form al ce ge recotend’: Te (44t 08) TR. Ge (42406) Teaver. FS. Fe (04496) TRDE. FA. aH € (aseor) rr. ului tn prina sectiunes G2) Pericolul apnritied regimulud oupersonic le prine treapt#, incompatdbil cu CA subsonie pruzentat aieds poste f4 ovitat prerotind eerul cu ejutorul unus Opsorvatic: aparat director. Pentru ultima treapt% se pot rerie relajii ansiouge:- -9- ty, €(0,2520,3) (3.245) Cum fegirea: din CA este 91 intrarea fn camera do ardere ott eum vitezele exinle prea mari afecteact stabilitates arderti otuned “ge limitenst ° Cy, E (loo + 116) m/a (3.2.6) Deci elegind viteza C,, se poate eflar Ca Ase =. kot ow fae unde 13 este entalpia totali 1a feyivea din CA ‘ (cea din ciclut motorului) , Se determin’ din ecuatia debitulut sectiunea de tegira Ay = lta Vist 994 AY 2 Aa} i'pentru varianta aleas% (DY © ct; Dect; D" & ot) cu mirinfle diemetrelor alese se determinX: . (3.7.8) v 2 deci se poate calcula Ara: Iucrul ‘mocente mediu pe treptele CA: . + ye Livny = ¢ (Lip + Le) (3.2.3) ae calouleazk intr-o prim eatimare numirul de tropte: a 4 (342.10) £* cote iucrui,mecrnic totel al CA. 7 Se elege ca numiir de trepte num¥sul introg imediat mai le (in caz ci 2, este cu zecimale). + Tnctrcarea treptelor. . Be recoman@M 0 repartizore a lucrwlui mecunic pe trepte 25 tonroa formé:-9I6~ Prima treept® aé edb’ o inclircare mai mick cu (30 + 35) % dectt cele din mijloc. : Treapte a dova (eventual gi urnitosrea) of nibh valord intermediore. . Urmeazk trepte cu inckrcare constantd, ultima trenpth fioind S excapti¢, fLind Inclreat& on (lo + 20) % mei pubin oa treptele intermediare. “r Cauzea. acostor recongndiri este dificultates Snottrokrii trep- + telor extrene? = a primelor, datorits pericolulul aparitiet regimulud oritios va ultimelor, datorit% scllerii componontet axiale a vitezet, _Inciroarea treptolor intermediare este dat de relajiat cot ‘bee Lo hat - begets 2 . . ‘3-8-4 2-3 ° II, Varianta birotore (3.2.11)o- Cy, = compresorul de Joost presiune Cry .,- compresorul de inalth preeiune %; = turbina de Joas% prontune Tyz + turbine de tnqltk presiune : Profectarea compresorulut axial birotor fneepe: prin determine~ , Yea raportulus de turaytt, pentru aceasta se determin’ gradelo de den- tindere pe cele douk turbine functie de gradul total de dostindere p Aeterminat din urm&toaren eountie implicitt ce e rezultat din consi- derente de Tesiotonti a baret piloted de po rotorul ultimed trepte 46 turbint, 0 et Or zs 2.22) : * > : ‘ Famde evens. ody ~ grodul de deatindere total pa turbint ~ gradul de dontindere pe turbina de Joss presiune 51 respectav pe cen de 4nolté preniune. ar = exponentul politropie al cvoluties gezelor de ardere prin turbink’ =, este o constanth care contine elemonte de. calcul de resintontt "paletelor de pe ultima treaptt de turbint . fs BO) ok ‘ ote Bee $lu)* tone (342.13) BE, “ : . ie tn care: . FE Fog’, Gig - etorturt de rupere 1a dazele paletolor de . pe rotorul ultimed trepte de turbint Oar) = dau gradul de divergent& a1 turbined (oste . raport de functii termodinamice ate debitu- , qi) . . 27, 2F ‘~ stot nunirnl de tropte ale color doull turtine Mor, ogg ~ ungtturi, din teimghturile de viters, 1s ME sopives din cele dow turbine. Zo Ewe) some aaa” Graz) Vin May=99- Punctie de tipul motorulul se dau urmStoerele indfeatit constructive statistice: ran
oe "o> (3.219) ae tosie pene verifies paranotrid tornodinemied of cleluduty inpunind valorile rendamentelor mecanico ( 4, ) se detcrmint atunci lucrul mecanic primit de rotonrele compronorulul: LE AE Imp a fe = 475 ag (3.2.20) uguelt 900? Vmp #299 ve . mr me: : : J 7 ~99- se calouleaz® raportul turayiilor: fe ae mc l/s Sy 2 Been. Pgh 89 Verifick: "2 @ (4204435) a! ~ MP. Schema de principiu ‘sate acecagi cu obscrvatie ch unul din /fotoare (de obicet cel de’ Jons% presiune) al compresorului este tn » legkturd cinematic’, prin intermediul unyl reductor cu aliceas Se rezolvi aceeagi. eouatie implicit’ (3.2.12) cu ; obmervayister 1. GE © (93746) fer 2 Ge lor *a7a) G.2.20)) 3. BL Ponte fi orice combinatie de genul BE. +heode BERR EEE A Be Cars sex), "Ee darounit continu cur Gy - re 1 an ad ft Seg = CG) try = Leite OE op: ™ ef -4} * Bonatda functionals etabile a erupului turbocompresor de af presiune este: * hoops 43 + Be 4. £4,979, 5 Ogg 2998 je permite cafoulul ut’ & Atunci se determiké : i . - a * beg LE. -f00- . : = TaR.DeP. | cu ventidatorul pe post de conprecor do : Joaat presiune : -TRDPAPAS 5 oo : “ Compresorul ae joastt proatume fiind ven oatculul ciclulut se gmmoagtet ‘ bg Co apt st Be “poate determing: . aU Lat "dep repartitie lvervbd mecnite 0 tropte ester’ : a 2 kK Leone — a “eareutui_o ta acelagie mat din vontilator t4letorul atuncd de ie ~ Pontru TMR.DsP. FeSe @.R.D.P. ou grupul de jons% presiune fo gi comprosor de jonsit prosiune, . de determin’ gradele do destindere poooagi ecustie implicith dar. in care: F, : TE 9 Cisin8) : Fag © OO 8) rT € (475-208) Be qe Ries Fy} fn cele douk turbine din (3.2623) gi ou scoleant relatst @e calcul se determin £7 fg Din cbnatiia ao functionare ptantit: oe In * bs + (eR )LE oo (342624) fn caret J, eo 99. s¢ dotermink Iuerul: mecanic’ Pe compracorul fe joast preaiunes : : a Se determinY raportul turaldtlors mm .cl/Ze- Le -1) (9.2.25) a se. vz Ch eu conditiat ng 6 (4327,8) - +48).: -fof- ~ TP. cu * compresor mixtt Se alege pentru compresor solufia monoretor pentra 8 asigura ‘ compresor centrifug suficient de turat care st asigure transmite- rea unut Iucru mecante suficient gt fumefionarea *n condifid optime. acest cas compresorul axial trebuie s% fie supersonic. Distribuyia lugrului mécanic fn acest caz eater Lo 2 eae \ _ G26) ~ Repartitia. duorunud mecanitc pe treptele compresorulul axial Ehirotor se determin astfett ‘a/. compresorul de joas% prestune:) Yngiul mecanic pe prima treapth Pt ne at : ’ ey” aed an a teteg ye Oe : tee din rolatie f1ind Sn eoeleagt intervaie de voriagis jouptesorul axial monorotor.! 9, : : Yuerul’ mecanic pe sateen ‘preepee : . : Bilis . a Aupune’ 0. clidere inedie de vitest axtelk po treaptar.: me te Ace Conte) mls. .: : oe (342430) ° #8 s poate datermina aproxinativ C,o7 (viteza axial 1a lostrea sompresorul de jonsi presiune). os ce-fo2- S-a avut im vedere aici ci pentru o inearcare moxiat a primes: trepte: an AE eo (0,540,6) - Ge Ap © 22.32) g1 dpet se poste determina 6," Atuned: Come : 7 a2 2 kt (3.2632) unde: ay ac +e gi din ecuatia devtiviud ac dotermink pootsunen de fegire din compronorul de Jor prentane Ma = 904 Ar 1 Omg )- Aaar vre relatie fn caret x Toy 30 determin’ din tpt de detormin’: (3.2.34) | trebute les An concordant cu celelelte mirint termo~ Ainemice ce enricterizenzi trecereu din atoron 12 ins Le 2x" adic nstfot ineit: | . 4 » Sep - f y 5 fep ~~ ae LE zE “+ (3.2.35) Mit Galoulul onto: iterativ pint 1n concordarea regi totclors Se ponte deci determina: Apt Tes. gi decd oe detcrmint A,2, con eo pentru una din verdentele de profectere ariitete Inseemnd detezinnroa Lud a,-f03- Se poate calcula lucrul mecanic mediu pe compreaorul de F.Joask presiune: pe pe yk tag = Apne re (3.2436) "gl se determin: numtru2 de trepte oi compresorului de jonat presiune: ea . 4 2s ae (3.2.37) gare ee consider& parte sntrdegh prin lipsi. Se verifick concordanta sckderii vitezoi axiale. Se calculeast luctul meconic mediu Pe troptole conpronorulut Joust Profiunes val eck £ 312.38) ~ Observatii: 1, lucrul mecanic pe treapta intiin onte cel mic gi este egal cu cel ¢aloulety * y treapta a II-a are Uf ou (20 + 30) & mai mare jocht treapta a T~0 ‘ . 3. pe treptele urmitoare se coneider% eonstentt . bins . eer — Ling - Liar 22-2 (342439) A 7 conpresorut de inealt% presiune. Se determina Iuoful mecenic po prima trenpth: lig ° &, a (3.2440)fn care: lng eCeateas) ge “G2 e uF = “gr Se oslewlenzt: woe direg « Cag: ‘undet . Brag eres) oe veda # relatie tn care “eg Mies OS® am Me af Ulag lag) Se, detornink.nuntion) de Sropte compresariti prosiune: : . “§nait® presiune (conform diagramed). antfel Sndit 's selhetti -fo5- So determin &n finer paranetrii ‘termodinanicl, randanente- _ le pi gradele de conprimare pentru fiecare treapti ou. relatifie: (in are indicele 1 sate al intrarit in treaptt ar 2 al tegtrtt aia -tweapt) . oe i ont + on, ‘ ME a Gedaay | ;Gare permite, deteminares din aproape.tn aproape a enteipitior totale ” vi. din tabelele termodinamice determinarea tenperaturitor totals | * Ja intrarea gi. ‘Legires ain Tleeare freaptas ‘< Oppervatias » Tae = Trew . 230245) bbe e ‘Be-eleg randeneritele fieckrei trepte: . - . a ‘ Lo Te © (494999) : 3.2046) se ontoutened: : “a ° . Bete’ «ln: ad” Qe rn on ee 6 Pe Tene Fe (3.2.48) bunde Oa eC 499 5 4, 995.) onto un coeficient de plerdere ae, simme’totel& in: statoral compresorulut. “ye verified im final oa ‘produsel randnnentetor pertiale 5X Fendamentul total el compresorulut, renpoctiv © bf Determinares forme! ‘conslulut do lugru a rotorulad, gia geometriel tLockrei’ troptes . “ Griterdul pe cgre trebute aX-1 respecte proiectaren formed ulut de luora gi & geomotrict fiectret ‘trepte este avele de Q n f esigura variatiile dorite ale paranetrilor termodinantct, oinen Hicl. gi anergetiot. °-Ganalul trobute sk realizozet “ef Vartatii ale componentei axtale a vitezed de maitmum' w/a pe o treapti. Cum proiectarea este a unui compresor. axial nic, trebuie sk se asigure nedepliginen vitozei sunetului in pice punct al ceurgerit= 16- b/ gradul de reactiune al treptelor trebuie si fie at mic la intrarea fn compresor : . Seay CCHF. 249) : - 2649) gi s% creascé spre iegires lui: . &¢ (07208) (3.2.59) oT + - a a & . . gi trebuie sf verifice conditin Ly >? 7 4322) (gradul de reactiune 1a beva paletolor st fie pozitiv, astfel t treapta functionéezé ca turbink)s . of cenelul de lucru trebuie si asigure trecerea debi-: tulud $n fiecare segtiune a oa; af cenalul de lucru Hu trobuie sf eib% puncte de Anflexiune, care duc le desprinderea stratulul limit, ovine drept _ conssointX imediat% ercgterea pierderilor prin frecares din acelenst notive ae reconandi oa raze de curburd a peretilor eanalului ait aib’ o varictie cresciitonre uniforms Un oxemplu de profectare a formed canslului de lucru este urm&torult : : - se impun grudul de rezctiune el trepted ef @ (tacto= rul de form& al sectunis conalului) Jer > £342.52) unde: . . p> = dionetru) fundului cnnelulut DY = atanetrul 1a virful paletelor se med impuna gi © variogie pe treaptX a components axiale a vitozel | ‘absolute fn limitole prevcntato. Roglerea paramctrilor, ca ot verifice conditiile impusey | ge face prin unghiul % a intrare fn treaptt yarfabil. Exemplul de proiectare ente fkcut pe verianta DY = of (pentru celelalte cazurd calculul esate analog). Bectiunile de referint& ale tropted saints Jel este tutrarea in treaptt - 22 ente iegires din retenua de palate mobile of intrevea fn reyeovs de patete fixe 343 ente scctinnee de iegize din treaptl. se conridert dimetrele constante inte sectiunite 1 9 20 :ae : 3° (3.2453) . fol conatenti inte: sectiunile @ gf 3 + oe _ a a-s. (362-54) Cunoagterea Iut a) “sf DY = ct permite erlculul nectiunit intrare in trenpt: - aoe a a DY Cee Ge) Arn Ce ) 2055) : Be alege pentru prima fncercare o-valonre @ unghtulus ot,» entativs 7 . a (Honeoye Ss (3.2.56) | Din ecuatia debituluit ay ma pe a +406 E a (ada ) xourduin 4 A 0.250 Va 0 detormink gar gi dect Ay. |. -Witeza absolut% le intrare in troaptar : Cpe Ay V2 * Mer din triunghivi de vitoze: pizs9) Ga 7 “ Ga = Geet ey = compo.snta tangenfiolt a vitezet ayaolvte le intrarns fm comprecor. (342.58) “2 componente axial @ vitozed abcolu~ te In intraren in compresorne deduce viteza Cy eure esto vi Din definitie gredidlui de reactime al treptets eo (3.2.60) afte +2460 bh 2 he 3 ubsolutt Ir, intrarea fn regeaun do palote fixe (sectiunon 2) 7i Lyf onto Inerul mocante po treaptte Cae Ven gy Pat GS (3.2.60) gi deci: ye . 1362.62) > arr Qn % Din ecuatia debitului fn seckhiunea 2 80 determin’ unghiul % + . + 2 _ we Ma = 004 ft .g (x) od G-a, ) aa 1, Atunot triunghiil aeVPrexo in roctinnea 2 onto dat det Ge 2 tin he . : Go = Gi tot cd (34263) vow = A" — Gy ta = Ge Pa. 2 orelg, ¢ es)~~ _ | Seotdunes 3 @ treptes Seapictive ‘ont +reptei umitoare. Dac® nu se pot realiza condagidze Presertate is tuooputul citinee 2 6 palote fixe.+ Mo- Orice alt calcul al cenalului trebuie si cuprindd: - S-ecustiile debitulut in.scctiunile trepteL - relntie care si lege gradul de reactiune al treptet de ttiunghiul de viteze gi parametrii energetici ai ecesteia (deri- vat® din definitia @, ). . cf Determinarea voriatiei paremotrilor tinematics gi termodinamici la raza medie. Troserea diegremei i-s. : J Paranetrdi cinenetict au fost determinot4 1a subpare~ a -gratul anterior (b). . Porametrid termodinaniei _ ! avind vitezele gf pardrotrid. termodinamict total2 se determin’ parametrii tormedinamici stealicd eu ajuterul functiilor termodine~ os . micet . % “ SE te HOO) : DS Faw ARO OAa) : oy ca fh + OO) oe : at 8 3267 Am RrOAa)* : Porametrit fotatd ni migetrid, relative eints 1 i” ee Gg rts : Guy 4S . . S ‘ Pie Ho a es we (3.2.68)= Tw #0ew) > “ BCne) yaar variatiile de entropic sint. date a pentru rotor: A Sit 2¢F by &. cag a “ + entelpie total a comprintints izentropice Lot peg 2 Ogg a CF Tp . pe treoptit (la acelasi, pt). < pentru statot: bse ~bht 62672) ; ff Pt Brofilerea treptei si culoulwl variatiol. pavemetrilor termodinamici” in dung rezede ef Coloulul variatiei parametrilor cinematiot wt termotinantst lungul rezei. 1. Profilere dupi legea />ee (cirevdatiel constantt) “ye Relatiile profilirid dup& aceast& lege sint urmitoarele, Gn care phirimile 1e rave medie au indice m ). ‘" Gomponentea tangentiald a vitezei absolute: ° Gy, + 2H : Bam = : _ Gal “rg: = Para medie YT" rane curenté unde s9. face gatoutil, Bow BER : “Componenta exiala a vitezes absclutor a= Cong (Be2TAY OO Svitezs absoluta: Do ott 3 oe V cot 4 cut 2 (342675) |S cedlaiti parametriit was . yee om arctg Se me j . ce (342-76) a . fe Beer en=~ "G3. Woe yy, + Fi, we : Ronan te . 80) ft- wat) —» he = Tela) — 4 : — = mirinile cistomului de reforingX mobil: beta to iad 2 aw ~ oes = . . Yasar Oe moe ~ (3.2.78) 9000) 01 4 cae . : cet Tw = Tee ae : ; 42687, . fore} fe B18 Ow)J a Bs gag Ti Cu acente relatii se face calculul pentru rotor, pentru. atator'nu se mat consider mirimile sivtenmiui relntiv. Iptrebuinjaren legid de profitare /7 = ‘ct aro evantojul * 98 permite mentinerce lucrului mecanic constant pe raz% gi dect aver | piordert minime ( a maxime) dor ponte duce le urmtoarele deza~ | vantajes q 2 be 0 My > 4 2e progtiare dupX legea S, * Let (gred de renctiune conatent Sn Lungul razed) . war awe ie ke, 3.2679) . -Aceasti lege de profiiare indepirteazt aczuvantajels yegit J7 = ct cu o solidere acceptubllt a randomentulnt trepted ( 90°~~ / Profilares.treptet 1. Detexminarea numirului ée-palete. . . Aeanata se fnce Ja bega paleted, din considerente de i. denirion, voyolei de palete. Pentri se face profilerea treptei se’ va. folo bs Gingrama HOWELL seu echivdlent relafie analitics IS fb we bro Ty 2 (3.2.80) > 0 hnde: ge £ = pasul relativ 4 ~ desimea reyelet Loe * . a SATIS SB. indicele "n" somificind peginvl nominal. Folosind diagrema sau relejic datk cu Pen gi SA? £, ~ (3.2.81) ei se poate determine pasul relativ. Profilul utilizet cate un profil 04 avind absciaa fii maxime Ye" gi coerde abby : Ga 22 0,45 (3.2682) b H grosimes meximit (# max) le abscias Xo = 20 fy Pentru el ge determin coofteicutul experimental! mn 409 CE)~ 2008 fy, (2.2. 83.)~114- Curbura paleted se caleuleast cur ~ . pe She On ° (3.2.84) ; . 4m VE . ' fn care "in" este incidenta le reginul nominal. Din coratteristica regimurilor nominale se giseste | 3 inoidenta nominel% optim&s : : ; “= 0? "(30208 *aepete og 1 ene se reconanai insti pontru prineie trepte: : ae 2 yo “(3.26867 gi pentru ultimele trepter . re et ty (2 #39? : (3.2.87) Deviajia lo iegires din regeat 5 : SamoVe - . (3.2.88) Unghiurile (formate de coard% eu fibre medie) fn bordus rile de atac gi de fugi sint dete de relatitie: beast = 6% (5,2,89) be7 t Op = 0,4 o Unghiul de fixare a profilului fn reteat Fig. 3.20 By 0° Co sta 2 1) po determing avind la raza medis o valonre orientativ’ (B) a Atimii axiale dath der be ie (3.7.90) ! Fig. 3.21 gi apo praul refeled: abe \ - (342.91) far nunirul paletolor: 2, = ae under n, ~ raza le bara canc}ilut de lncru se considort nunitra. de palete parten intresgi ou ndnoa ¢ a! ) 4 a0 recateulersi apod paoul reliutiv (3.7692)-15- .. Pentru 4 se plistra triunghiul de viteze (unghiuriie acestuia) se pistreagt E 31 dect se recaleuleazt 1étimea "bh" } sere apoi so pXstreaz constant’ pe razks pte dt (3.2.93) t gi se recalculeazd: B= bicospy (342.94) se alege Té(0,04 #1) (evoutuel I = 0,15) pentry determinarea grosimi4 maxime. Omexe bed | (362495) @i razele de curbur% 1a bordul de atas gi de fuck: Yr, = 6,13 # max ba 7 2 # (342496) Tye = 0,06 6 max Gum profilul este din clasa C4 el se conatruicgte din dou arce de ceret oe Mt der grosimile. date prin cercuri cu contrul pe fibra medic, do Labociss curbilinie "x" of razi "grt n aPEEEEEEEPEE - pe eel j Pa geet an O28) By 468 5 2 OO: Pen = (Peat ta +4) Bn beat py : ” Fe (4 so4) ote apod calcula decurge anslog.’ eon) . . Pontru rofjeaun de pateto fixe niirimite aiatenulut mobl2 C Mas fpar™ deyin ale sintonlut tix ( Ar” en Ye 3.2e4e Griculul, carnctoristielt universele y-@ comprosorulus axial. Htotoaa. do “euteul ® qurevtertstictt antvorsale a compre porului axial este grutict, avind le bazt urmiitorele curbe oxperd- mentele (figs >" de" ° “ Mitrdmile card, intosvin sins Fo test © Te referinte qs Te covert 342.98) Te referiats (0 VE escent VBE )cinnt (VB rcpt.-MF- = : mB . Lots Mea «(te OTA + Jevirent : (He VB 42S oe penis ~ Btapele. de calcul: Se alege: ny, = 1,05 mp unde: ny - turetia nomineld Rp - turotia de refering ou n, dat se determing ne af Determinsrea punctului de referintis Se determing din diagrema 1. reportul + Ke ~ Fa Fn corespunsiitor, deci se determin’ Jp egimulws nominal se poate deterinas ee)» Ge BI: yh an 3 bf Determinaree linied de bax: Se determin apot Ye ot Fe . (342.99), gi avind velorile eetin ‘Observatiie: Punctele nominel (H) s1 referintit (n)VReontet Mnst Gort be bask. Se consideriit pentru ole gi Jée cundseut ac determin: : % 5 Hej a gi spol se aflt: _ Fs Se Ie a> 24, Pentrn determinores cf ne folonese dingranole 1, 2, 3+ HS 0,54 0965 0,75 0483 0793 Lyo (Rs 1,05 (5 142 (3.2.101),~-HE- Ne ve. + Fay (Mn ie) ie).. C, Determinares lintel de pompaj: Se dau valorile: Fy = 0125 0444 0965 0485 140% 22 (3.24202) Pentru fiecare H se dau velorilet SB 0485 049s 1,05 1y2s 152 (342.103) unde Te, « S& ou Ca = viteza axialé “ u - vitera tongentiold = Ta lo intersectia dintre izoturatia respectivi (i fixat) gi linia de bazk. Din diagrama (5) se determin’ cor ungiter ; 4%, w . _— fn acelesi punct de intersectie a au ea” Te Linied de bazt ou tzoturetis ° . reapectiva. & 1 tog — ou sownifientie evidentt. - 5 . Se determin’ atunci: (Te e determin’ atune 1.°(% Ie ums as ee. Feo"! fe fa atunct ¢ % 7B y g “ a Feet (i ae -4 )é (3.24204) me ier: hte Mt). ie oe f /s a= H9- “ i rn : ‘ . ' _@) “G) ckot sinte pe acecagd teoturayie Pit @ 99980. 10° (Ng?) : GY = 2663 COO tg ) Te 2084 & Gq = 207, 5 Ye G = 273 Af = 272,8k 9 = 274,77 *i/ky 22,465 kg lt A®as fe af Chy = este profoctat dupa DY = of . of &, 2932 % "edo rly 5G 796 | wen 126324 Cat Gy + 7 te dhs 2490 (GL = Be my Oy ~ HS Mp > Draw = 2654 | 5g Are) = 440653.” Bo = 7.9804 f° Nt; Tt 2 550,1K- Ag = 9041542 m? 3 dp = 6081 | Oy? = 291/55 rafy bg = 442540 34 = 28,798 mm keg = Ht, 72 Mey J Bm = 2F,206 “eg 2 *fo Lon = 27,477 4 fg, . rcarea pe trepte t 3 | aes | to 27 | 27 te | 28 26 | o/ Paranotrid termodinantod pe tiecare treaptt oint dati §n tebe uh 366 @/ Profilarea cenalului de lucru - Tabelul 3.7. tof Parometrii cinematici pe trepte = Tabolul 3.8. pth Diegrama i 8 4 2 4 2 4 2 4 2 1 | 2956 | 138.4 |014,4 +0587"| 0978 | 13827 | 54 212782 |o776 {2668 |09792|0795| 606 | 689 4 2 4 2 4 2 4 2 4 2 293.5 4446 | 2445 | a 566} 0 83| 41299 | 49 280,8 |224,4\266,7 |\G6892 082 | 66.7 |686 2828. | 43,4 | 1934 | 60 |4826 | 483 | 442 284 [209 4%8 10,62 |4832| 76.4 |60,54 28554 96,6 |1638 0,44 |0842 |18b.9 | 36 2964 |168,7 |2088 | 0,607 |a848 |4427 | 46,3. 44 7 | 4207 4.39 | 0,863 | 243,65 | 26,2 , 24 297,8 17389 |479 _|04227 | 0,857 | 45.9 |3 6,273 | 0,868 | 3427 | 2007 0,36.33|0 878 |743,99 28,39 30944 | 24GA5| MEE. 820,82 \PoZO3 5242Tasele/ 38 (cor9#) : a | aa | 2 bees ee) [roard eons) | — 2325| 266,9 | 0,969 | 1644 [2s 2,099 1964 |2794 A485 | 479. a5} 2044 2283 | 20,8 | 41957 | 190.26, OF 466 293,8 |4497 \187,76| 0,5 936 | 3094-|462 760.8 | a5 3225, AGS. NID G8. 3,9 | 40 4,76 \03%7 | 0b 228,22 |463,2 | 4,294 | 7308. 0.7 70.3 |494__| 5.24 {4 |O”? 275 | 49S | GPE | 420 0,92 186,71 ALF | 6.29 |W26 0,72 U548\ $06,388 |6.82 7542 078 243,05\ 5¢5,82| 789 W543 76i 4082 499, 0062 Ser [494.1092 443: 4€F, FFG OLE #50, 307 444 006. 430,30 440, 30% 448,32 465, 6 465,59 485,955, 580, F092~ fh TREAPTA 4-9-4 2 Febitat 319 0,298 2G | 0,22992\ & 2645 PELEA 722, F 60 LEO 223 208 £06, ¥ 202,€ ~ 90, Z MEE EEA 642 8: 160 LEO 160 LEO 493, | 4927 2025 359 = ged . 457 425 49.7% 5a. F 86.6 $4.2 488 | £4.43 3 5 0 6200 _|o, 603 |e, 5875 | as ¥F 0, 57¢6 | 0,550¢ | 0.5905 | 6375 354, ¥ faze [3a e 32 ‘2, £ eibig per tages — ere eee [wa | aesP¥_[o.4es ho, 464? _laeves lo, $3 | [re CAT gee el aed ogee, se laee. 8 lade. | 2} 2 4eF | Pe {- f28- LINA OF GAZA Fabelul 3M — y lo | Ss g | ava] 2 a| ?|* |e | 2? |% | Sr ls. OS O86 10,2 | O28 | 6,754 |4488 06 |0,89 |027 | 04 |a209 |204_ | 4456 | 43.2 07 [0945 | 037 | as [ages lorssinse [5a _| 2 fe 9,8 | 0,98 |952 | 668 |0855 13.87 |25 |S26 —T 09 109961074 |483 |avesiose | 302 1642 | | 40 40 | 0,993| 7442 | 364 |92- 0,86 |8.00 | 3,822. |95,6 3.97 [79.2 Lint 08 POM PAD Fobeta/ 3.t2la Se o,959 2977 0, PS5S \ Or PIES.—2F- 4. CAMERA DR ARDERE ee (PROIECTARE) Rolul camered de ardere este dea introduce onergie in ciclul Hotomulud de propulsie, Aicd are loe nrderen combuctibilulut de lebit Mo. ce are energie chimtc% eo trece, fn ovmere de crdore, in elldurs gi apot in turbin&d tn urme destinderit se transfert in ueru mecanic ce se trenumite la azul grupului turtocomprosor. Calculul camere4 de ardere trace prin urmitourele etapot 2s @legerea solutiet constructive 2, caloulul hidraulic . 4-1, Alegerea solutiet constructive Alegerea solutiei constructive de principiu a camerei de ardere 8 face prin analiza eolujiei constructive a motorului model. Putem avea fn principiu tine din urniitoarele trei solutii jonstructive: ~ camera de ardere individuale, pentru motorre de debite lativ micis pentru debite foarte mici ae folonere cemcre de re in flux inversat (exemplu: motorul ARTOUSTE); - comere de ardere mixte, solutic fourte ucuald in domeniul bitelor medii; = comore de ardere inelore, pentru motocre de debite forte Recomandare: indiferont de tipul cancred de. ardere 4 constructive:nee: -28- Sectiunile din. figurt eu urlitoarele semi tieotii: 2* — seotiunea ae segire din comprosor gf invrare an eanesa de ardere, aici sint eunoscuti paronetrii termodinaniet, vitcza | aerulut of “geometria. : 1 ~ eectiunes din fate turbionetorulul; de aici se donpert fluzurile primer gi secundar; vitezn in acenath sectiune este ant Ge eountia debitulul fn cere se cunose dieriotrul tubului de foc (no va vedea cum se caloulenzil) gi no aleg diatentels pink la inveligurite exterior gi interior nle crneret de erdore. & Distonta Ly se recomondt: L, roy (4.1.2) 1! = sectiunea de degire din turbionntor pentru flwad prinar. reteaun de palcte “a turbtorntorulut prin profilerea corespunstitexro a Poste permite verintit ole vitezet axtele de (lo + 50) m/s, in cenul fn care vitozm in fata turbionatorulut este prea more. ‘ In vceustl sectiume fneeve injectarea combsutibilulad of atet excesul de ner cate de ortinul € (0,2 + 0,3) (442.2) ; 2 = sectiunoa de tneoput de ardere. ‘ Exporientiele fHoute asupr arder$i $n enmerele de ardore aw artitet cM pentru funetionrres 1 punct fix Lindtele arderii atabile ent: ~ Mite infersorri A€ “(0,5 # 0,6) (4.2403) - limite cuperioar’ AE (1,6 + 1,7) 4 4 4 In cectiunes 2 se considera deci ASGF gt usual dictonte de la injectoare 1a zone de inceput do ardere ent do cirea 49 mr. 3 - sectiunes arderii stoichiomctrice (Aa?) : afed tubul de foe are grosimen maxim’ (do). 4 = sectiunea de Inchefere a arderif in tubal de foc. Afed ce aproximenz excerul de cor, A ¥47 . Temperature eote muximi In neeant% cecgiune 7" F2oe0k, n= sectdunen de afirsit a introducerfi aorulwi tin flu eccunder fn’ fluxul primar (wltimal rind de orifiedi). Dict dtotanta intro sectiunile 4 si "n" oste proc mare, co mnt pot considera un numir de sectiunt intesnedizre intre sectinnile 4 gi 3” aro loc Ingusturen sectiunid’ (zone de convergent « tubulut de foc) phwt in jose parmeotrid termodinwiot rd etclulud Lmpudud inl + 3 in cere se re. vitena @e intrere In T in Linitele (Loo + 1%0}'m/e re qi mirimen sectimit 3%,: : ; —129- : Se recomand’: . Ig .1,5-do lg # 2,5do (4eled) In zona de ardere, vitozn axial% « cozelor trebiic si fio uprine’ in intervalul (lo ~ 20) m/s pentru a onigura stabdtiitater deri. In zona de inchsiere a nvéstul proces, vitost. ¢ poate ajunge la vnlori de (To - 90) m/d. a/ Doterminares dimensiunilor tubulw de foe. Din ecuatiea debitului se dotermink diemctrul tusulnt ae foo (in cazul comerei individuale 94 mixte) sau Vitimer trbulud a:fo0 (1a comera inolord). . Aria ‘sectiunii tubulul de foc in zona A Marenes Gay Sing Mrae este debitul de gase din fluxul primer Y Sug % Meg,, Sint respoctiv denaitijile gi vitenn 18 in aceeagt sectiune. Din valoores Are,., avind alene 93’ rumen tuburtlor foc (2), se pot determina Gimensimile geometrice ate tubutus de In relatia antoricart: flare (4.1.6) Morey” New care Alara - debitul total prin. tubul de foc (7.7) Ace. = cosficientul excesului do ner In effet tal proces 1 de ardere (valoares lui ente cea, din clelul wotorwti). Stebilituten arderii impun : Were wet 20) M7 OLD rimental se constdtat atit 4” falar) I 2 (Ale Fmt Dane x 3 P% ente densitetes tn etnree 2* 2 ciclului.-43o- a Mirimea sec}iunii de intrare fn tubul de foc (sect‘untie 1 gi 1") sint date de dimensiunea: . i a» —2 (4.1.9 (2 # 2,5) > af putind £4 afemetrul (cazul camerclor individuale of mixte) aeu 1Xtimen zone inelore (cazul camcrelor inelere), © 9° ») Caloulul dimensiunilor inveligurilor canored : de ardere . Tn cazul camerelor do ardere individuale, diemctrul Anveliguiut se 4a cu (1 + 4) em moi mure eu at tubulut de fore In camal-cpmerelor inclore gi mixte: ane cunonztent Dext = Shanstrul invéligulut exterior Dgyg @ Gdemetrul Anvoligulit, interior atunel: = orin sectiunii transversale prin camora de erdere 4m foto turbionatorulut. : Atunel trebuie Indeplinite urmitorrele relctiis = conditia ca spotiul dintre inveligur’ si permith montorea tubului de foct Doxt 7 Pant * to + My t Be in caret = hy - distant de ln tubul de, foc Ja inveligut interior = hg = distanta de 1s tubul de foc la fnveligul exterior Eouatie dobitulul: (4e1.0) (4.3411) f4ind viteza nxiel& in sectiunes 1 % 2 2 Gadd: Amuet Z (text -oint)