Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de istorie

Istoria bisericii din Romnia

Biserica catolic din Bacu. Origini i


evoluie

Profesor: Prof.univ.dr. Liviu Pilat.


Stunden: Broteanu Cozmin
.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

Situat n partea de sud-est a Moldovei, la confluenta a doua importante ruri care


strbat Moldova, Siret i Bistria, Bacul face parte din rndul oraelor care au avut un rol
important n decursul timpului. Reconstituirea oraului medieval care a precedat actualului
ora este aproape imposibil datorit distrugerilor pe care oraul le-a cunoscut pe parcursul
existenei lui( invaziile ttare,turceti sau rzboaie).

Asupra terminologiei numelui pe care

oraul l poart majoritate istoricilor au dat crezare originii unguresti a acestiua, cu toate ca in
decursul timpului istoriografia autohtona cat si cea vecina au incercat sa contureze diferite
ipoteze cu privire la originiea lui 2. Numele de Bacu provenind de la cuvntul maghiar
bako care n limba de provenien nseamn clu ns este greu de crezut c meseria
numit a dat numele oraului.3
si cea mai sigura

Prima

atestare documentar a oraului este la 6 octombrie 1408 n timpul

domnitorului Alexandrul cel Bun (1400-1432) care emite n timpul domniei sale mai multe
privilegii care aduc n discuii i oraul de pe Bistria. O ampla discutie are loc si in privinta
datarii orasului Bacau fiind enuntate diferite teorii conform carora orasul fiind atestat
documentar si in alte documente mai vechi decat cele emise de catre Alexandru Cel Bun. 4
Ceea ce trebuie luat in evidenta pentru evolutia orasului este prezenta oamenilor de origine
maghiara prezenti in spatiul moldav. ntr-o scrisoare a papei Grigorie al IX-lea datata in anul
1234 este descrisa plecarea a unor oameni de origini maghiare numiti de catre acesta unguri,
la est de Carpati pentru a locui acolo. 5 Aceasta mutatie a populatiei a avut loc in contextul in
care la anul 1227 ca urmare a botezarii cumanilor este infintata si episcopia cumanilor. Din
perspectiva lui Nicolae Iorga aceasta era numita si episcopia Milcoviei probabil acest nume
este datorat in mare parte locului in care episcopia a fost construita, in apropierea raului
Milcov.6 Datorita tatarilor istoria acestei episcopii este scurta, ea fiind distrusa de catre

1 Laureniu Rdvan, Oraele din rile Romne n Evul Mediu (sfritul sec. al XIII-lea nceputul
sec. al XVI-lea), Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza Ia i, 2011, Iai, p. 476.
2 Anton Coa, Catolicii din Moldova n izvoarele Sfntului Scaun ( Secolele XVII-XVIII), Sapientia,
Iai, 2007, p.53-55.
3 Laureniu Rdvan, op.cit. p. 474
4 Emil Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, Sapientia, Iai, 2006, p. 55-57.
5 Laureniu Rdvan, op.cit., p. 363.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

oamenii lui Ginghis Han in anul 1241.7

Cu

toate

ca

principalul sprijin pentru comunitatea catolica din zona Moldovei a fost distrus acestia au
ramas in continuare pe teritoriul moldav.

Unele izvoare aduc

in discutie o prima episcopie catolica a Bacaului inca din anii 1391-1392. Printre cele mai
importante izvoare care ar dovedi existenta unuei epispcopii catolice a Bacaului se numara si
o bul papala trimisa de catre papa Eugeniu al III-lea care se adreseaza Episcopului Catolic
de Severin mentionand Episcopia Catolica de Bacau infintata de catre papa Grigorie al IX-lea
la inceputul potinficatului, mai exact anul 1392. Tot in aceasta scrisoare este mentionata
Episcopia Catolica de la Siret. Motivul pentru care a fost nevoit sa infinteze aceasta noua
Episcopie este de staisfacere a nevoilor spirituale a oamenilor care urmau credinta grecocatolica in partea de sud a Tarii Moldovei.8
In

sprijinul

prezentei

unei

Episcopii Catolice la Bacau vine un document din timpul domniei lui Alexandru cel Bun care
atesta schimbarea resedintei episcopalei catolice de la Siret la Bacau in jurul anilor 14001401.9 Biserica episcopala din Bacau a fost construita de catre prima sotie a domnitorului
Alexandru Cel Bun, care purta numele de Margareta aceasta fiind de rit catolic. Descrierea
bisericii episcopale este facuta vag de catre un Bartolomeo Basetti da Piano care trecand prin
orasele Moldovei se opreste asupra modului de trai a oamenilior catolici din Moldova si
asupra bisericilor. Desprea cea din Bacau acesta noteaza ca este foarte frumoasa avand o
lungime de vreo 24 si lata de aproximativ 9 prevazut cu trei altare, sacristie, turn si clopote. 10
Biserica mentionata care purta hramul Sfintei Fecioare Maria urma sa fie folosita ca resedinta
episcopala a Bacaului incepand si cu sfarsitul secolului al XVI-lea in conditiile in care
Episcopia Catolica Infintata de catre Bonifaciu al IX-lea a ramas in crusul secolului al XV-lea
vacant datorita lipsei de personal bisericesc. Rolul pe care Episcopul trebuia sa-l aiba in
cadrul comunitatii catolice din Moldova a fost preluat de catre manastirea franciscanilor
6 Emil Dumea, op.cit., p. 22.
7 Laureniu Rdvan, op.cit, p.544.
8 Anton Coa, op.cit. 60.
9 Ibidem, pag.63.
10 Cltori Strini despre rile Romne,Bartolomeo Basetti, Volumul V, Volum ngrijit de Maria
Holban, Editura Stinific Bucureti, 19..

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

observanti, Bria.11
Orasul Bacau va redeveni resedinta episcopala la sfarsitul secolului XVI cand
episcopul de Arges Bernardino Quirini este numit Episcop de Arges cu drept de a rezida la
Bacau sub pontificatul lui Clement al-VIII-lea.. 12In anul 1599 noul episcop trimite papei o
scrisoare in care este prezentata situatia catolicilor din Moldova.

In urma cercetarilor

intreprinse de catre acesta ajunge la concluzia ca in Moldova se gaseau aproximativ, 1691 de


familii care numaru 10774 de suflete fiind prezenti in 15 orase si 16 sate restul oamenilor
fiind de rit ortodox. Noii resedinte episcopale Bernardino Quirini ofera o descriere mai ampla.
In orasul Bacau acesta a gasit doua biserici una din piatra si una din lemn. Cea din lemn purta
hramul Sfantului Nicolae iar cea din piatra care era si biserica episcopala avea hramul Sfintei
Maria.

13

In anul 1607 episcopul Bernardino Quirini moare, probabil ucis de catre tatari,

acesta fiind inmormantat la Bacau. Cel care ia urmat primul episcop a fost Girolamo Arsengo
fiind numit de catre papa Paul al V-lea pe data de 17 septembrie 1607.14 Numirea acestuia a
fost posibila datorita interventiei domnitorului Ieremia Movila si a fratelui sau Simion care
tremit scrisori papei pentru al numi pe Arsengo ca episcop. Despre episcopia catolica de
Bacau sub conducerea lui Girolamo Arsengo sunt putine informatii. Singurele informatii
sigure care s-au pastrat sunt in legatura cu ajutorul pe care acesta il primea din partea
calugarilor franciscani observanti de la Bacau. dar si de cativa calugari conventuali care
veneau pe rand din Pera Constantinopolului. Cel care ii va urma lui Arsengo este un cunoscut
a acestiua, Valerian Lubienecki care i-a fost vicar general. Valerian Lubiencki este ales
episcop al Bacaului de catre Consistoriul din anul 1611 la propunerea regelui polon
Sigismund al III-lea Wasa. Timpul pe care acesta la petrecut la Bacau nu este foarte lung
acest fapt fiind datorat relatiilor pe care noul domn Stefan Tomsa le avea cu Polonia, dar si
perioadei in care acesta este tinut ostatic de catre turci. Pentru eliberarea lui au fost stransi 400
de galbeni. Spre sfarsitul vietii acesta este prezent la Bacau cerand ajutor papei in relatia sa
cu domnitorul Stefan Toma. Papa Paul al V-lea ii indeplineste dorinta iar in cursul anului
11 Anton Coa, op.cit., p.59.
12 Ibidem, p.70.
13 Cltori Strini despre rile Romnne, Bernardino Quirini, Volumul IV, Volum ngrijit de Maria
Holban, Editura Stinific Bucureti, 1972.
14 Anton Cosa, op.cit, p.72.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

1614. din acest fapt reiese ca Valerian Lubienecki este prezent in Moldova la inceputul anului
1615. Tot in acest an episcopul prezinta printr-o scrisoare nevoia unor preoti pentru pastoratia
catolicilor din Tara Moldovei. In cele din urma episcopul Valerian Lubienecki moare la
sfarsitul anului 1617 sau la inceputul anului 1618. 15 Cauza mortii este discutata de catre
oamenii contemporani acestuia fiind luate in considerare mai multe variante printre care
presupusa otravire de catre calugarii sai sau chiar uciderea acestuia. 16 Cel care ii va urma lui
Valerian este un franciscan conventual polonez pe nume Adam Goscki. Evenimentele
petrecute sub patronajul acestuia sunt aproape necunoscute, insa este cunoscuta data la care
papa Paul al V-lea ii confirma primirea unei scrisori si a juramantului de credinta. Din
izvoarele vremii nu reiese ca Adam Goscki ar fi rezidat la Bacau. Acest lucru a atras atentia
papei Grigorie al XV-lea care la data de 14 ianuarie 1622 infinteaza Sfanta Congregatie De
Propaganda Fide. Aceasta congregatie avea misiunea de a coordonat eforturile de raspandire
a credintei catolice in conditiile internationale al vremii.17 Datorita situatiei in care se afla
episcopia Bacaului din noua congregatia se formeaza o subdiviziune a acestea cu numele de
Misiunea Franciscanilor Conventuali din Moldova Si Valahia. Misiunea acesteai era de a
prelua si asigura pastoratia credinciosilor de rit catolict aflati pe teritoriul Moldav in contextul
in care scaunul episcopal era incapabil de a juca acest rol. Pentru a putea reface rolul
episcopei de la Bacau au fost trimisi o serie de episcopi sau vizitatori apostolici. Printre cei
mai importanti se regasesc persoane precum Petru Bogdan Bacsik, Marco Bandini, Vito
Pilutio sau Petru Parchevich. Datorita acestora ne sunt cunoscute lucruri despre viata
spirituala catolica de la acea vreme. In acest cadru este de remarcat atentia data de catre
Marco Bandini a carei lucrare Codex Bandinus prezinta starea religioasa a Moldovei de la
mijlocul secolului al XVII-lea. Intr-o scrisoare adresata lui Ignoli, secretarul congregatiei De
Propaganda Fide, la data de 14 noiembrie 1644 descrie starea lacasurilor de cult catolice din
Bacau. Dupa o calatorie care a durat 3 zile am ajuns la Bacau. In in prima zi nu am reusit sa
ma odihnesc din contra a trebuit sa vars lacrimi vazand biserica si casa lui Dumnezeu
schimbata parca in locas pentru dobitoace si fiare.18 Starea bisericii si lipsa obiectelor care
ajutau la celebrarea sfintei liturghii la facut pe Marco Bandini cere sprijin din partea
Congregatiei sfaturi in privinta paroholui care se afla la Bacau de 14 ani si care nu este supus
15 Emil Dumea, op.cit., p. 58.
16 Anton Coa, op.cit., p. 75.
17Ibidem, p. 76.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

al papei. Ne avand o sursa de venit pentru a reface biserica catolica din Bacau acesta ii cere
sprijin economic domnitorului Vasile Lupu insa acesta il refuza pe fondul faptului ca orice
trimis papal ar avea asupra sa o scrisoare adresata domnitorului din partea papei.

19

In cele din

urma Vasile Lupu ii recunoaste autoritate acestiua datorita unei scrisori primite de la Papa
Inocentiu al X-lea insa nu ii ofera niciun sprijin financiar. Datorita situatiei precare a bisericii
din oras, dar si a decadentei clerului catolic, au aparut conflicte de interese in fata carora
neputinciosul episcop era neajutorat. In aceasta atmosfera Marco Bandini moare la data de 17
ianurie 1650.20 Deoarece majoritatea episcopilor poloni lipseau din resedinta episcopala, papa
Alexandru al VII-lea pronuna un decret la 26 iulie 1662 prin care noii episcopi erau obligati
print-un juramant sa rezideze la Bacau. La data de 31 iulie 1662 Alexandru al VII-lea il
numeste pe Stefan Athanasius Rudzinski ca espiscop de Bacau la recomandarea lui Ioan
Cazimir regele Poloniei. La preluarea postului de episcop Rudzniski gaseste comunitatea
catolica intr-o stare jalnica.21 Sub conducerea lui Rudzniski are loc singurul Sinod diecezan
cunoscut intre 27 aprilie si 1 mai 1663. Acesta a fost consemnat intr-un raport trimis papei
Alexandru al VII-lea de catre episcopul Bacaului in anul 1663. Cu toate ca raspunsul primit
din partea congregatiei si a papei cu privire la sinodul desfasurat la Bacau a fost unul pozitiv
laudand eforturile de a revitaliza comunitatea catolica din Moldova, acesta a avut si efecte
negative datorita faptului ca au aparut documente false care acreditau diferiti pretendenti la
scaunul episcopal din Bacau.

Pe

fondul situatiei interne din rile Romne pe parcursul secolului al XVIII-lea noi episcopi au
evitat stabilirea in resedintei la Bacau pe seama intensificarii stapanirii otomane in rile
Romne. In incercarea de a sistematiza canonic teritoriul , dar si pentru a prezenta starea
episcopiei de Bacau in iuliei 1752, episcopul Jezierski, care a vizitat o singura data Moldova,
trimite papei, Benedict al XIV-lea si congregatiei De Propaganda Fide un raport care prezenta
situatia ostila in care se aflau oamenii catolici din Moldova . In urma acestui demers scaunul
episcopal de Bacau este mutat in orasul Polonez Sniatyn. Acest transfer a scaunului episcopal
18 Cltori Strini despre rile Romne, Marco Bandini ctre secretariatul Congregaiei De
Propaganda Fide, Volumul V, Volum ngrijit de Maria Holban, Editura tinific, Bucure ti, 19.
19 Ibidem.
20 Emil Dumea, op.cit., p. 65.
21 Anton Cosa, op.cit., p. 79.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai


Facultatea de istorie

al Bacaului la Sniatyn se va dovedi a fi nepotrivita, doarece in momentul in care papa Pius al


VII-lea il numeste pe Giuseppe Berardi ca episcop de Bacau, mitropolitul Veniamin Costache
si Divanul domnesc au hotarat in mod categoric ca niciun episcop catolic sa poata rezida la
Bacau. In cele din urma episcopul Giuseppe Berardi renunta la titlul de Episcop de Bacau
incheindu-se in asa fel lungul sir de episcopi ai Bacaului.22

22 Ibidem, p.86.