Encyclopedia britannica.

,,Carol cel Mare. Un printe al Europei,, Barbero Alessandro

Veacul ntunecat,, Harald Zimmerann
Barbarossa- simbol al uniunii germane - Gnther Birkenstock
Scurta istorie a civilizatiei vestice richard sullivan
Berstein Serge, , ,,Istoria Europei,,De la Imperiul Roman la Europa, secolele V-XIV
In europa antica si medievala datorita unor criterii de asemanare intre civilizatii dar si de deosebire au
loc primele formatiuni proto-imperialiste adica mai pe scurt o tentativa de unificare a teritoriilor
cunoscute intr-o singura civilizatie. Originile acestor idei globaliste incep odata cu expansiunea
tanarului Alexandru Macedon cel Mare apoi prin cuceririle Imperiului roman si ulterior prin
stratificarea regionala a statelor medievale. Initial, ideologie de europa se poate defini prin o lupta
constanta in dualitate cu Asia, viata si cultura intre cele doua fiind diferentiate de o antiteza simpla,
Europa era spatiul omului liber, individualist iar Asia era spatiul omului supus, de colectiv.
Dupa caderea imperiului roman in 476, simbolul al civilizatiei antice , a uniunii si a imperialismului
desi in rasaritul europei a ramas partea estica a romanitatii care ajunge sa fie denumit Imperiul
Bizantin, in europa centrala insa au loc formatiuni de state si delimitari administrative intre fosti
conducatori ai diverselor triburi care in timp ajung sa fie Monarhi. Dintre aceste regate primul care ia
dimensiuni semnificative este cel carolingian, acesta fiind primul dupa mult timp cu trasaturi ce ar
identifica imperialismul roman. Astfel prin infrangerea maurilor de catre Carol Martel in batalia de la
Tours 732 se pun bazele unui proto-imperiu carolingian (numele provine de la Carol Martel) care se
va realiza in plina lui putere in timpul lui Carol cel Mare care va fi efectiv incoronat imparat in anul
800 de papa Leon al 3-a la Roma. Desi nu avea vreun plan specific prestabilit , imperiul carolingian se
distinge prin 3 faze, 1 expansiunea franca initial in spania si saxonia 2 conflictul cu italienii in mod
special apararea romei de longobarzi si 3 expansiunea franca post imperiala.
In timpul sau, dupa toate victoriile sale si cuceriri putem considera ca Imperiul Carolingian stapanea
toate teritoriile a crestinilor de rit latin exceptand insulele britanice si cateva principate iberice fie prin
stapanire directa , fie prin supunere sau aliante diplomatice avantajoase pentru imperiu.
Dupa moartea lui carol, au loc certuri intre urmasii sai care prin tratatul de la Verdun in 843 marele
imperiu Carolingian este divizat in 3 sectiuni, unii considerand ca imperiul a cazut mai rapid decat a
fost creat.
n anul 936, n partea de est a fostului Imperiu Carolingian (Francia de Est-aproximativ teritoriul de azi
al Germaniei) a fost ales rege, Otto I, din dinastia saxon, care a fost ncoronat n oraul Aachen, fosta
capital a lui Carol cel Mare. Otto i-a consolidat puterea n anul 955, cnd i-a nvins pe unguri n
btlia de la Lechfeld, iar n anul 962 el a fost ncoronat la Roma mprat, punnd bazele Sfntului
Imperiu Romano-German.
n mentalitatea medieval a existat ideea de continuitate ntre Imperiul Roman i Sfntul Imperiu
Roman, prin particula "sfnt" evideniindu-se faptul c acesta din urm, a fost unul cretin, spre
deosebire de Imperiu Roman (antic), care fusese creat i dezvoltat pn la epoca cretinismului
consacrat.
Otto I i urmaii si au pus bazele bisericii imperiale, alctuit dintr-un grup de prelai, care aveau ca
scop ntrirea puterii monarhice, ajungnd s desemneze chiar un pap, de origine german, Grigore al
V-lea. O diferenta majorita dintre cele 2 imperii medievale este ca cel carolingian era distant fata de
Bizant pe cand cel german nu. La sfritul anului 944 i nceputul anului 945, se reiau legturile cu
Bizanul, unde a fost dat jos dinastia Lekapenos, iar prin apariia lui Constantin al VII-lea domnete
dinastia macedonenilor. Din acest moment relaiile diplomatice se intensific, avnd ca scop stabilirea
de relaii diplomatice ntre casa saxon i cea macedonean.
Datorita constantei cresteri a influentei si puterii lu Otto, papa Ioan Paul Ioan al XII incepe sa
comploteze impotriva imparatului German insa fara succes , iar drept repercursiune Otto introduce
traditia ca orice Papa ales de Roma trebuie sa aiba acordul Imparatului Sfant, daca pana acuma
obiceiul era ca scaunul papal sa unga regi si imparati practic reprezentand autoritatea suprema, odata
cu interventia lui Otto in treburile bisericesti romane, rolul puterii s-a inversat, deoare imparatul alegea
Papa. Acest lucru este una dintre marile miscari premergatoare pentru o europa unita sub o singura
1
Curriculum Vitae - George ANGHEL

conducere comuna. Dupa ce isi vede fiul (Otto II ) casatorit cu fiica imparatului Bizantului, el se
retrage in Germania si dupa 37 de ani ca rege si 11 ani ca imparat Otto I se stinge din viata.
Dupa Otto I , imperiul intra in instabilitate politica si conflicte cu scaunul de la Vatican. Imparatii care
au urmat nu au reusit sa consolideze imperiul prea mult sau sa se afirme, dinastiile din care veneau
imparatii fiind diferita .
Unul dintre cei mai mari si cu siguranta cel mai celebru dintre imparatii Sfantului Imperiu Roman
de Natiune Germana, Frederic I a reprezentat in epoca simbolul suveranului de origine divina, adevarat
urmas al Cezarilor Romei, prin maretia si carisma lui aproape legendara. Frederic I a primit porecla de
Barbarossa insemnand simplu barba rosie . In timpul sau Sfntul Imperiul Romano-German a
cunoscut dezvoltarea sa maxim care cuprindea Germania, o parte a Italiei i Burgundia si a restabilit
prestigiul imperiului,
Frederic I s-a nscut n 1122 i a condus Sfntul Imperiu Roman din 1152 pn cnd a murit n 1190.
Ca rege al Germaniei a fost ncoronat n 1125, la Aachen. Ca rege al Italiei, n anul 1154 la Pavia, iar
ca rege de Burgundia n 1178 la Arles. A fost ncoronat de ctre papa Adrian al IV-lea n 1155 lundui titulatura de mprat Roman.
Au loc o serie de conflicte interne intre duci si printi din statele germane si franceze, pe care
Barbarossa le inabuseste, realizand un pas important pentru Germania Magna: a ntrit sistemul feudal
i a diminuat puterea prinilor, n favoarea unei administraii imperiale puternice.
n 1158, au loc revolte in orasul Milano, cetatenii ridicandu`se impotriva germanilor. n ciuda faptului
c Barbarossa a reuit s i supun, dup retragerea trupelor germane, milanezii s-au rsculat din nou.
Frederic reuseste prin aliante strategice sa isi consolideze prieteni in statele italiene , el impunand o
taxa numita fodrum asupra italienilor, dar ii scutea pe lorzi care ii jurau supunere si sprijin militar.
Banii care ii obtinea de la italieni erau distribuiti asupra lorzilor principatelor locale pentru a ii tine in
control, astfel asigurandu`si prieteni fara a ceda teritorii ducilor si printilor , astfel rezultand in
incapacitatea lor de a creste in o putere care sa reprezinte un pericul pt Imparat.
Aliana milanez cu alte state din nordul Italiei vor forma Liga Lombard, care l vor nfrnge pe
Barbarossa n 1176 la Legnano. n 1177 la Veneia s-a semnat un tratat de pace, dup negocieri cu papa
Alexandru al III-lea i Liga Lombard, prin care Barbarossa accepta dreptul Suveranului pontif de a
conduce statele papale i independena lor, iar papa Alexandru al III-lea accepta autoritatea mpratului
asupra Bisericii.
Barbarossa ca si Otto i, a fost intr`un conflict constant cu biserica catolica in special cu scaunul papal,
acesta fiind lucrul care a determinat incursiunile si cuceririle sale in italia, ba la un moment dat isi
declara si propriul sau papa pe Victor IV . Acesta era considerat Antipapa si desi nu avea nici o
autoritate directa, el doar reprezenta sfidarea directa a Imparatului fata de biserica, Barbarosa a vrut
sa`i demonstreze lui Alexandru al 3lea ca sabia este deasupra cuvantului catolic aratand ca Imparatul
trebuie sa fie deasupra papei si nu invers Lucru care a si reusit avand in vedere ca de fiecare data cand
Barbarosa intra in italia, papa se refugia de frica. Acest conflict religios a luat sfarsit odata cu tratatul
de la Venetia cand si papa si imparatul se recunosc reciproc .
Victoria ligii lombarde la Legnano asupra armatei imperiale a fost un noroc al intamplarii si s-a datorat
in mare parte datorita a 2 factori : In randul armatei imperiale a erupt malaria ceea ce a insemnat un
rezultat dezastruous in moralitate si in efectivul de lupta, Ceea ce ne aduce la al doilea facutor :
Barbarossa a cerut intariri din saxonia si bavaria insa ducele numit si Henry Leul a refuzat sa il ajute
decat daca nu primea de la imparat provincia imperiala Goslar. Dupa campaniile din italia Barbarossa
se intoarce in germania . El s-a folosit de proasta reputatie pe care Henry o avea cu ceilalti conducatori
zonali astfel reusind sa faca demersurile pentru un proces oficial care il va declara pe Henry tradator
prin absenta. Dupa ce a fost scos in afara legii, Barbarossa invadeaza saxonia si infrange leul.
Imparatul nu l-a ucis pe Henry ci l-a exilat in Anglia. Facand lucrul aceste Barbarosa a avut un dublu
succes, cresterea reputatiei de conducator benevolent dar si scaderea puterii opozantilor.

2
Curriculum Vitae - George ANGHEL

Frederick I barbarossa a reusit sa ajunga pe rand rege al germaniei, al bavariei si al italiei si eventual a
devenit imparat al Sfantului Imperiu Romano German castigandu`si aliati si unificand europa centrala
pe cale militara si diplomatica. Unificarea sa a fost un succes deoarece pentru a indeparta printii si
ducii locali de la putere a introdus conceptul de Landfrieden insemnand o dizolvare a feudelor si a
slabit puterea lor in imperiu. Acest concept insemna practic o proto-varianta a ceea ce cunoastem azi
ca legea guverneaza insemnand ca un teritoriu este guvernat de legi si nu de conducatori desi in
mod convenabil legile erau impuse de imparat. A demonstrat europei ca scaunul puterii nu se afla la
roma ci la conducatorul suprem al imperiului romano german. Visand sa devina renumit ca
conducatorii anteriori charlemagne si otto i nestiind insa ca va ajunge sa ii depaseasca, el isi exercita
un vis despre o europa centralizata si unita, desi nu reuseste , dinastia sa Hohenstaufen a adus pace si
uniune in europa pentru 100 de ani. El si-a gasit sfarsitul luptand in ce-a de-a treia cruciada adunand
victorii pentru oastea crestina impotriva lui Saladin, insa nu si-a gasit sfarsitul pe campul de batalie , ci
innecat intr`un rau care a incercat sa`l traverseze calare in armura pentru a ajunge mai rapid la lupta. In
secolul 16 incepe sa circule legenda lui in mod proeminent dar sub aspecte fictive asemanandu`se cu
legenda regelui arthur, ca de fapt nu a murit, ci a intrat intr`un somn adanc ( in cazul lui arthur pe
insula avalon) in cazul lui frederic intr`o pestera din muntii Kyffhauser, amandoi asteptand sa fie treziti
din somnul lor adanc atunci cand tara va avea nevoie de ei cel mai mult

3
Curriculum Vitae - George ANGHEL