DESPRE FRICA DE DUMNEZEU

Sa vorbim ceva care ntelegem cu totii, si cei mai de jos si cei mai de sus. Vorbim
ceva de nteles, dar totodata si ce este mai de folos pentru fapta buna. Vom vorbi
despre frica lui Dumnezeu.
La Pilde spune asa: Cu frica lui Dumnezeu se abate tot omul de la rau. Daca se
abate omul de frica lui Dumnezeu de la tot raul, frica lui Dumenzeu este prima
piedica a pacatului, care mpiedica pacatul sa patrunda n sufletul nostru.
Proorocul David, prin Duhul Sfnt, ati vazut n Psaltire ca ne spune: nceperea
ntelepciunii este frica Domnului si ntelegere buna este tuturor celor ce o fac pe
dnsa. Si iarasi zice Solomon, fiul sau, despre ntelepciune mai mult, ca frica
Domnului este scoala ntelepciunii. Iar Isus, fiul lui Sirah, n Cartea ntelepciunii lui,
spune asa: Frica Domnului mai presus de toata ntelepciunea a covrsit.
Vedeti, trei prooroci mari lauda frica lui Dumnezeu, care de care mai nalt filosofnd
despre dnsa, ca ntr-adevar, cum spune si Sfntul Isaac Sirul: Frica lui Dumnezeu
este temelia tuturor faptelor bune. El spune ca ntelepciunea are doua capate: primul
capat este frica lui Dumnezeu si al doilea capat este dragostea de Dumnezeu. Dar
pentru ce asa? Pentru ca toata fapta buna se ncepe de la frica lui Dumnezeu si se
termina n dragostea de Dumnezeu, care este legatura desavrsirii si treapta cea
mai de sus a tuturor faptelor bune, caci mai mare dect toate este dragostea. Dar ca
sa ajunga cineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sa aiba mai nti frica
lui Dumenzeu. Ca de aici porneste toata fapta buna: din a se teme omul de Domnul.
Auzi ce zice Duhul Sfnt? Fericit este omul care se teme de Domnul, ca ntru
poruncile Lui va voi foarte. Ai auzit? Cine se teme de Dumnezeu, voieste foarte mult
sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica faptele bune; dupa cum si acela ce nu se
teme, si da fru liber la toata rautatea si la tot pacatul.
Cine are frica lui Dumnezeu este cel mai ntelept om de pe fata pamntului. Pentru
ca spune Sfntul Grigorie de Nyssa, mare filosof si fratele marelui Vasile: Am vazut
pe multi oameni care s-au silit sa nvete toata stiinta cea din afara, iar n cele
teologhicesti, adica n stiinta despre Dumnezeu, nu putin au sporit. Dar fiindca le-a
lipsit lor adevarata ntelepciune, care este frica lui Dumnezeu, departe s-au facut de
Dumnezeu si n mocirla tuturor relelor au ajuns.
Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente. Dar auzi ca-i un preacurvar, un
ateu, un om necredincios, om fara judecata, fara mila de saraci, fara dragoste de
aproapele lui, care da cu piciorul n toata fapta buna si n credinta cea dreapta. Ce-i
foloseste lui stiinta din afara, daca n-are frica lui Dumnezeu? Mai bine nu se nastea
unul ca acesta, care nu cunoaste pe Ziditorul sau si nu se teme de El n toata
vremea, ca sa se fereasca de rau si sa faca binele.
De aceea va spun: e bine ca omul sa nvete carte multa, sa fie si inginer, sa fie si
doctor, sa fie si profesor, si profesor universitar, sa fie si militar, sa fie si general, ce-a
rnduit Dumnezeu pentru fiecare. Dar n toate treptele lui sa nu uite frica de

Dumnezeu. Ca, daca a uitat de Dumnezeu, mai bine nu mai venea n lumea aceasta
si mai bine nu se nastea sa vada atta bunatate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dat El
noua viata, minte, aer, lumina, caldura, ploile la vreme, hrana, belsug, sanatate,
vedere, auz, ntelepciune si, dupa attea binefaceri ale lui Dumnezeu, sa nchida
ochii ca pasarile cele de noapte, care nu vad numai la ntuneric, si sa nu vada pe
Dumnezeu, Care este lumina cea neapropiata si locuieste n lumina cea
neapropiata.
De aceea am nceput sa va spun: ferice de omul care se teme de Dumnezeu, ca
acela este cu adevarat om ntelept si acela va avea fericire si n veacul de acum si n
veacul cel viitor.
Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia avutul altuia. Cine se teme de
Dumnezeu, nu se duce la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, si cu sotia sa
traieste n curatie, dupa rnduiala Bisericii. Cine se teme de Dumnezeu, nu face
avorturi, nu-i betiv, nu-i tutungiu, nu-i bataus, nu-i rvnitor de avere straina, nu-i
nesupus, asculta de stapnirea statului, cinsteste stapnirea, dupa
3
Apostolul Pavel: El da celui cu cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu frica,
frica; si nimanui cu nimic nu-i ramne dator, dect sa iubeasca pe Dumnezeu si pe
aproapele.
Cine se teme de Dumnezeu, nu doarme n timpul Sfintei Liturghii, acasa, Duminica.
Cine se teme de Dumnezeu, nu lasa copiii sa creasca n faradelegi, ci i cearta si-i
ndreapta, i nvata sa se nchine lui Dumnezeu, sa posteasca, sa mearga la biserica
si sa duca o viata curata n familie. Cine se teme de Dumnezeu, nu pierde vremea
ndesert. Ori lucreaza, ori se roaga lui Dumnezeu, ori citeste Sfientele Scripturi, ori
cugeta la judecata viitoare, la moarte, la rasplata, la fericirea raiului si la iad.
Cine se teme de Dumnezeu, iubeste pe tot omul si ajuta pe tot omul cu multa
dragoste, cnd este n necazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu cruta averea sa de
a o da la saraci. Cine se teme de Dumnezeu, are mare frica, nu numai sa nu
greseasca cu lucrul sau cu cuvntul, lui Dumnezeu, ci si cu gndul. Dar de ce? Stie
ce zice Duhul Sfnt: ca Dumnezeu pe cele mai nainte gndite ale noastre le-a vazut
si le vede.
Ati auzit la Iov? Ati auzit om temator de Dumnezeu? Ce zice dumnezeieasca
Scriptura? Era un om n tara Asidiei, n tinutul Uz n Arabia, si era cel mai bogat om
de la rasaritul soarelui. Dar auzi ce spune: Si era foarte temator de Dumnezeu. n
toata seara aducea un bou jertfa. Pentru ce? El traieste nainte de Legea scrisa.
Este al cincilea de la Avraam si a trait aproape cu o mie de ani nainte de Moise.
Si el, acest om a lui Dumnezeu, avea sapte feciori si trei fete si aducea jertfa de
curatire, cum se aduceau jertfele sngeroase atunci, nu cumva copiii mei, fiind tineri,
sa fi gresit ceva cu gndul lui Dumnezeu. Ati auzit? Care din tata si mama de azi,
care parinti mai au grija ce gndesc copiii lor? Cine se mai teme azi de pacatele cu

gndul ale copiilor lor? Vai de mine, or fi cugetat ceva rau copiii mei! Poate au
cugetat la furt, sau la ura, sau la desfrnare, sau la betie, sau la razbunare. Vai de
mine, sa aduc jertfa lui Dumnezeu, sa-i ierte Dumnezeu, ca au gresit cu gndul!
Ai auzit parinte de copii? Ai auzit tata de copii? Se teme sa nu fi gresit copiii lui cu
gndul catre Dumnezeu! Ai auzit de ce l-a laudat Dumnezeu pe Iov? Iata cum spune
Scriptura: Fost-a ntru una din zile si au venit ngerii Domnului naintea Domnului, cas miliarde de miliarde de ngeri. Nimeni nu-i poate numara, dupa cum spune
Proorocul Ieremia: Oastea cerului cine o va numara? Ca-s mai multi ca nisipul marii.
Si ei merg la Dumnezeu, Care-i Minte; Mintea cea dinti, izvorul tuturor mintilor
rationale, celor din cer si de pe pamnt, si dau raportul gnditor si cuvntator, ce fac
cu mntuirea sufletelor; ce fac oamenii pe pamnt si cum se lupta ei si slujesc lui
Dumnezeu la mntuirea lumii.
Ce zice apostolul Pavel? Au nu sunt toti slugi zice de ngeri care se trimit de
Dumnezeu spre slujba, pentru cei ce vor sa mosteneasca mntuirea? Ai auzit care-i
slujba lor? Sunt pusi n slujba mntuirii neamului omenesc. Asa au venit ngerii; si
vesnic vin ca fulgerul si dau raportul lui Dumnezeu ce fac oamenii pe pamnt, si
fiecare nger pazitor spune de sufletul sau ce i s-a ncredintat ce face n acel minut.
Atunci a venit si satana, si Dumnezeu l ntreaba: Dar tu de unde vii? Dar ce? Nu stia
Dumnezeu de unde vine diavolul, daca Dumnezeu este n tot locul de fata? Cum
spune la Ieremia: Eu sunt Care umplu cerul si pamntul. Exista loc unde nu-i
Dumnezeu, n iad sau n rai, sau n cer, sau pe pamnt? Exista vreun cer sau mai
presus de toate cerurile unde nu-i Dumnezeu? Si atunci nu stia Dumnezeu de unde
vine? Dar de ce i-a pus ntrebarea? Ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lui
Iov.
De unde vii tu? l-a ntrebat Dumnezeu pe satana. Iar el a zis:
Doamne, cutreierat-am pamntul n toate cte sunt sub cer si iata sunt de fata.
Ai auzit cum lucreaza el? Ca nu-i singur. A treia parte din stelele cerului au cazut, o
treime
din ngeri au cazut, cum arata Sfntul Grigorie de Nyssa. Si la Apocalipsa zice: Am
vazut un drac mare ros care a trt cu coada lui a treia parte din stelele cerului si lea darmat pe pamnt.
Unde-i locuinta demonilor acuma? n vazduh. Dar nu numai n vazduhul asta care
nconjura planeta noastra si celelalte planete, zeci de miliarde, ci spatiul interplanetar
si spatiul interstelar care
4
n-are margine. Ca de aici pna la Calea Lactee, pna la Drumul Robilor, avem
paisprezece milioane de ani calatoria luminii, si lumina merge cu 300.000 de km pe
secunda, ct ai nchide ochii.
Ai auzit ct e de mare spatiul acesta? Satana l umple. Ca auzi ca la ceata care a
cazut, i-a dat Dumnezeu loc sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne nvata aceasta?

Marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, ce zice: Domnii puterii vazduhului, duhurile
rautatii raspndite n aer. Si marele Prooroc David zice: Multi sunt cei ce se lupta cu
noi de la naltime, adica din vazduh.
De aceea a spus cu dreptate satana: Cutreierat-am pamntul, Doamne, si toate cele
de sub cer si iata sunt de fata. Si ce-l ntreaba Dumnezeu: Fost-ai pe la robul meu
Iov? Ca nu este nimeni asemenea pe pamnt ca Iov, om temator de Dumnezeu si
care foarte vietuieste cu dreptate. Apoi, cnd zice asta, Cel ce a facut cerul si
pamntul, Cel ce cerceteaza inimile tuturor, cnd lauda pe un om, cine poate sa zica
ceva mpotriva? Ca nu este nimeni pe pamnt ca Iov, temator de Dumnezeu si foarte
drept naintea Mea.
Ai auzit? Si nu pentru ca era sarac sau necajit, ci foarte bogat. Ce spune Scriptura?
Era foarte bogat, cel mai bogat om de la rasaritul soarelui. Dar averea nu l-a biruit,
nu l-a despartit de Dumnezeu. Fiindca iubea pe Dumnezeu mai tare dect averea.
Nimic nu era la dnsul averea. Ca o crpa lepadata era. Si aceasta a aratat-o istoria
lui Iov, care voi spune-o pe scurt de aici nainte.
Ce s-a ntmplat? A zis satana catre Dumnezeu:
Da, Doamne, Tu spui ca Iov i drept tare si se teme de Tine. Dar nu degeaba se
teme de Tine!
Dar de ce?
Daca i-ai nmultit averea lui si turmele lui acopera o tara, cum nu Te va iubi pe
Tine? Si cum nu s-ar teme, daca i-ai dat atta avere si cinste?
Socotea diavolul ca de aceea Iov se teme de Dumnezeu, ca avea avere. Dar n-a fost
asa. Iov era adevarat temator de Dumnezeu.
Dar ce vrei tu? zice Dumnezeu.
Doamne, da-l pe mna mea, sa-ti arat eu Tie daca nu Te va blestema n fata! a zis
satana. Ce vrei, ma? i-a spus El.
Da-l pe mna mea pe Iov, sa-i iau eu averile si copiii si toate, sa vedem nu Te va
blestema
n fata? Ca, daca ai ngradit acuma cu puterea Ta averile lui si toate averile si slugile
lui sunt ngradite de Tine, eu nu ma pot apropia de el.
Dar de ce l ngradea puterea lui Dumnezeu? Ca era foarte drept si cinstitor de
Dumnezeu si nu se apropia de gospodaria lui nimic. Ca ngerii Domnului l pazeau,
fiindca el pazea porunca lui Dumnezeu.
Ce vrei? l-a ntrebat Dumnezeu pe satana.
Da-l pe mna mea! a raspuns el.
Ti-l dau. Du-te! Dar de el sa nu te atingi!
Ai vazut ca diavolul nu poate face nimic fara voia lui Dumnezeu si fara ngaduinta
Lui?
Putea el sa se duca peste Iov si mai nainte, ca avea mare ciuda pe el, ca era drept,
nsa pna n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu nu s-a dus. Ca si diavolul i tot sluga

lui Dumnezeu; ca tot Dumnezeu l-a facut pe el, si numai unde i ngaduie Dumnezeu
se duce. Ca daca ar fi asa sa faca ce vrea el, n-ar ramne om pe fata pamntului
ntr-o singura zi, cta ura are el pe oameni. Dar puterea draceasca este ngradita de
puterea Atottiitorului Dumnezeu si nu-i ngaduie sa faca mai mult dect vrea El.
Ai auzit ce spune Apostolul Petru? Credincios este Dumnezeu si nu va va lasa pe voi
sa va ispititi mai presus de puterile voastre, ci odata cu ispita va trimite si ajutorul. Ati
vazut n Evanghelie, cnd Hristos a scos n Gadara demonii din cei doi ndraciti, ca ia ntrebat: Cum va cheama? Legheon, Doamne, este numele nostru. Legheon
nseamna 6000 de demoni. Attia demoni erau n doi oameni! Ca legheon este
cuvnt grecesc, legiune de ostasi. Legheon sau legiune. n doi oameni erau 6000 de
demoni.
5
De aceea se culcau n morminte si n haine nu umblau, ca umblau goi prin pustiu,
cum spune Evanghelia. Erau multi. Daca voiesti, Doamne, sa ne scoti pe noi din
oamenii acestia, da-ne voie sa ne ducem n porci. Ca era o turma de porci pe malul
Marii Galileea. Am fost acolo unde s- au necat porcii, ca am trecut prin toate locurile,
cnd am fost la Ierusalim. Erau cam 2000 de porci, aproape de cetatea Gadara si
Gherghesa. Sunt doua cetati alaturea de podisul Golan.
Si cnd le-a dat voie, au intrat demonii n porci si s-au dus n mare si s-au necat toti.
Dar de ce a dat voie Domnul diavolilor sa intre n porci? Pentru ca legea lui Moise nu
dadea voie sa tina porci. Iar ei, mpotriva legii, tineau si mncau carne de porc. Si
atunci i-a dus n mare, pentru cei care-i tineau, ca-i tineau pentru negustorie, sa
vnda la altii.
Ia sa revenim la Iov. Si a venit diavolul la Iov. Si prima data, cnd a ajuns asupra
gospodariei lui Iov, a pogort foc din cer. Dar ce? Satana-i n cer? Nu l-a dat
Arhanghelul Mihail jos din cer? N-a fost lupta cu Arhanghelul Mihail, cum vedem la
Apocalipsa? Si loc nu s-a mai aflat pentru ei n cer. Dar de ce spune Scriptura cer?
Aerul se numeste cer. Tariile aerului se numesc cer n Sfnta Scriptura. Ca auzi ce
zice Scriptura: Laudati pe Domnul pasarile cerului. Nu cumva ele traiesc n cer,
fiindca le spune pasarile cerului? Nu. Traiesc n aer. Deci sa ntelegeti, dupa
Dogmatica Sfntului Ioan Damanschin, aerul se numeste cer.
Deci satana a pogort foc din vazduh, din aer. Si avea bietul Iov 7000 de oi, 3000 de
camile, 500 perechi de boi, 500 de perechi de asini, 3000 de slugi cu brie de aur
ncinsi, care slujeau la atta avere, sapte feciori si trei fete, palate si mosii. Si prima
data turmele oilor au cazut jertfa. A pogort satana foc din cer, adica din vazduh, si
au ars turmele lui Iov, deodata cu tot cu ciobani, cu tot cu slugi, cu stni, cu cini;
7000 de oi deodata le-a mistuit focul. Dar, prin iconomie dumnezeiasca, a ramas un
singur om, ca sa duca vestea. Si a venit la Iov. Iov era ca un mparat, purta porfira si
era om foarte cinstit de mparatii pamntului, ca avea negustorie cu oamenii din alte
tari, ca avea avere mare. Si a venit sluga si a zis:

 Stapne, doamne!
Ce este, fiule?
Iata, slugile tale, ciobanii tai si turmele tale pasteau la munte si la ses. Si a venit
foc din
cer - adica din vazduh deodata si a mistuit turmele tale si pastorii tai si slugile tale
si tot ce era acolo. Si am ramas singur si am venit sa-ti spun ce s-a ntmplat.
Iar Iov a zis:
Nu-i nimica, fiule! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului, asa
a facut! Fie numele Domnului binecuvntat de acum si pna n veac!
Si n-a crtit. Si nici n-a terminat cel de la oi si vine cel de la camile:
Stapne, doamne, haldeii au trecut Ioardanul, au rapit camilele tale, 3000 de
camile, si pastorii si toate, si le-au dus n tara lor si am scapat eu singur si am venit
sa-ti spun.
Si a zis Iov:
Nu-i nimica, fiule! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului, asa
a facut! Fie numele Domnului binecuvntat de acum si pna n veac!
Si nici n-au trecut putine minute, vine al treilea cel de la boi:
Stapne, doamne, tlharii au venit din pustiu, au junghiat pe slugile tale si cele 500
de perechi de boi le-au luat si s-au dus cu ele.
Si a zis Iov acelasi cuvnt:
Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului, asa a facut! Fie
numele Domnului binecuvntat de acum si pna n veac!
Si n-a trecut dect putin si a venit cel de la asini:
Stapne, doamne, din partile Damascului au venit sirienii si au prins slugile tale si
cu tot cu asine le-au trecut n tara lor.
Si acolo erau 500 de perechi de asine, fiindca n tarile calde camila si asinul sunt
cele mai cautate animale, care pot rabda de sete si traiesc cu putina hrana. Si a zis
Iov acelasi cuvnt:
Nu-i nimica, fiule! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului, asa
a
6
facut! Fie numele Domnului binecuvntat de acum si pna n veac!
Si n-a zis nici un cuvnt, ca i-a luat ntr-un ceas toata averea. La urma a venit al
cincilea.
Acesta i-a rupt inima, dar tot n-a ndraznit sa zica de rau mpotriva lui Dumnezeu. El
avea sapte feciori si trei fete. Si ei, vaznd pe tatal lor ca face milostenie vesnic la
attea mii de saraci, au nceput sa faca la fel ca tatal lor. Faceau praznic n fiecare
smbata. Si smbata asta facea cel mai mic; apoi celalalt, pna ajungea la cel mai
mare si apoi fetele. Si tocmai acuma erau la un praznic mare n aceea smbata;
multi oameni erau chemati la masa si ei slujeau la masa celor necajiti acolo.

Satana, avnd ngaduinta lui Dumnezeu, s-a dus si a scuturat casa cladirea,
palatul unde erau si i-a omort pe toti; si pe cei de la masa si pe feciorii lui Iov. N-a
ramas dect unul, care a venit la Iov si a zis:
Stapne, doamne, iata feciorii tai si fetele tale erau la casa celui mare, la un
praznic, si s-a cutremurat casa din temelii si i-a omort pe toti, si am scapat eu din
ntmplare ca asa, prin iconomie dumnezeiasca, numai unul scapa si am venit
sa-ti spun.
Si Iov, cnd a vazut ca Dumnezeu i-a luat si feciorii, fiind acolo n fata casei lui, a
apucat vestmintele de sus de la gt ca-n Orient hainele-s pna jos la pamnt, asa
poarta barbatii, cum purtam noi, calugarii si si-a rupt haina sa pna jos. S-a
dezbracat si s-a aruncat cu fata la pamnt si a filosofat pentru moarte, si a zis:
Nu-i nimica, fiule, gol am iesit din pntecele maicii mele, gol ma voi duce n
groapa. Nimic n-am adus n lumea aceasta, aratat este ca nimic nu pot scoate.
Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut! Fie numele
Domnului binecuvntat de acum si pna n veac!
Si ntru toate ce i s-au ntmplat lui Iov, n-a zis un cuvnt rau mpotriva Ziditorului
sau. Att de tare se temea Iov de Dumnezeu.
Atunci satana, vaznd ca nu l-a biruit, ca i-a luat totul, s-a dus iar la Dumnezeu. Fosta ntru una din zile si au venit ngerii Domnului si iata a venit si satana naintea Sa. Si
iar l ntreaba:
De unde vii tu?
Doamne, cutreierat-am pamntul si toate cele de sub cer si iata sunt de fata!
Si l-a ntrebat Dumnezeu a doua oara:
Dar ai fost la robul meu, Iov?
Da, Doamne, am fost si i-am facut cte am vrut eu!
Ei! A zis ceva mprotriva Mea?
Nu, Doamne; dar am sa-Ti spun ceva. Cer un razboi mai mare contra lui Iov.
Ce vrei, ma?
Piele pentru piele.
Ce vrei sa spui?
Da. I-am luat toata averea si copiii, dar el este sanatos si sotia lui a ramas
sanatoasa. nsa
da-mi voie sa ma ating de carnea lui si de oasele lui si, sa vedem, nu te va blestema
n fata?
Adica a cerut sa-i dea boala grea. Ce zice? Omul a ramas sanatos, macar cu zilele.
Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sufletul lui sa nu te atingi!
Ai vazut ce este mai scump la om? Sufletul. De sufletul lui sa nu te atingi. Ca
sufletul
este mai scump dect tot ce exista n lumea asta. El este mai scump dect toate. De
aceea i atta lupta pentru mntuirea sufletului.

Si a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu ngaduinta Lui, si l-a lovit pe Iov, din talpa
piciorului pna-n crestet, cu lepra. Boala care n-ati vazut, fereasca Dumnezeu; crapa
carnea omului si se face alba ca zapada si curge snge si face viermi; patrunde
pna la os si n-are leac n veacul veacului. Numai Mntuitorul a vindecat leprosi,
cum ati auzit.
Atunci Iov, cnd s-a vazut lepros din crestet pna-n talpa, a cazut la pamnt de
durere; si era niste gunoi naintea casei lui si el zacea n gunoi. Si, fiindca ranile l
ursturau si viermii i provocau mncarime, a gasit un ciob de oala, un hrb, si cu
hrbul acela scotea viermii din rani.
Si n-a fost bataia lui Iov o zi, o luna sau un an. N-ati citit Hronograful lui Chedrinos si
alte
7
carti? Sapte ani si jumatate l-au mncat viermii de viu pe Iov! Asa a rabdat. Si nu
zicea nimic si rabda; un schelet n gunoi mncat de toate jivinele.
Iar sotia lui, ramnnd sanatoasa, ca pe ea n-a lovit-o, ca era mai slaba n credinta,
se ducea cu traista n sat la cerut si i aducea cte ceva de hrana. Singurul ajutor i
era sotia lui, singura mngiere, ca sa nu moara de foame.
Vaznd diavolul ca nu l-a biruit pe Iov, a ncercat prin femeie, cum zice
dumnezeiescul Ioan Gura de Aur: Cnd a vazut ca pe stlpul cel de diamant al
credintei, pe Iov, nu-l biruieste, la arma cea veche a alergat. La care? La femeie, cu
care biruieste n rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slaba.
Si femeia, cnd l-a vazut ca-l mannca viermii, un an, doi, trei, si toata lumea spunea
ca-i blestemat de Dumnezeu, ca l-a uitat Dumnezeu si a facut multe rele naintea
Domnului ca asa judeca oamenii, ca judecatiile lor nu-s ca ale lui Dumnezeu ,
atunci femeia a nceput sa creada, si vine la el si-i spune:
Mai, omule; iata ce ti-a facut tie Dumnezeul tau. Tot ai spus ca Dumnezeu ti-ajuta,
ca Dumnezeu i drept. Iata acuma te mannca viermii de viu n gunoi, ti-a luat toata
averea si copiii de attia ani si tu nu zici nici un cuvnt de hula mpotriva Lui si nu-ti
pierzi rabdarea!
Att se temea Iov de Dumnezeu.
Ce este, femeie?
Zi un cuvnt de hula mpotriva lui Dumnezeu; ocareste-L de ce te-a necajit asa, si
vei
muri!
Ai auzit acest tovaras de viata, cum s-a facut unealta satanei n vremea necazului
barbatului
sau? Iar Iov i spunea cu blndete, ca vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei:
Femeie hai, femeie! Ca o nebuna vorbesti si ca o fara de minte. Nu sunt eu Iov
care eram ca mparatii de bogat si cinstit n lume? Nu-ti aduci aminte ce cinste am
avut noi pe pamnt si cta avere si cte slugi aveam? Apoi, cum am primit cele bune

din mna Domnului, sa nu primim si cele

rele?
Auzi om care se teme de Dumnezeu, cnd da de necaz? Da! Dumnezeu m-a ajutat
atta
vreme; trebuie sa rabd acuma, ca multumire lui Dumnezeu ca m-a ajutat alta data.
Si a vazut diavolul ca nu-l poate birui. Atunci au venit la el trei prieteni: Bildad, Tofar
si Edifaz Ameneul. Acestia erau ca niste mparati de bogati, boieri mari din alte tari,
care cumparau mii de vite de la Iov, miei si lna.
Cnd au venit, au ntrebat:
Unde-s curtile lui Iov? Unde este Iov?
Iar oamenii le aratau:
Uite colo n gunoiul acela un schelet; l mannca viermii.
Barba lui era pna la pamnt si parul nclcit de gunoaie. Ei auzisera de bataia lui
Iov, dar
nu creadeau ca-i chiar asa. Si au venit din alta tara. Cnd au venit la Iov, cum l stiau
ce om cinstit era, ce parale si ce slugi avea, au stat cei trei prieteni lnga Iov sapte
zile si sapte nopti si n-a putut vorbi unul. Numai se uita la el. Si gndeau ce va fi
asta? Ce fel de bataie a lui Dumnezeu este asta? Si la sapte zile a deschis cuvntul
Elifaz Ameneul si, n loc sa-l mngie pe Iov n ranile si n durerea lui, n loc sa-l
mbarbateze, ca erau prieteni de altadata, a nceput sa-l raneasca cu cuvntul:
Iov, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu pe tine ca pe un copac tomnatic, care nu
face roada. De ce-ai ajuns tu asa? Ai oprit plata vaduvelor si simbria lucratorilor! Ai
uitat de Dumnezeu! Ai facut faradelegi nainte Lui!
Si asa mereu l-a mustrat. La fel si al doilea prieten si al treilea. Si a venit si al
patrulea, unul Elihu. Acesta a vorbit putin mai drept, ca se temea: Mai, nu cumva sa
fie certare a Domnului pe drept si ma tem sa vorbesc pe omul acesta. Iar Iov a
nceput a le spune lor cu blndete:
Dragii mei, prietenii mei, spre dosada ati venit aici si spre rana mie. Mai bine
ziceam eu gropii, mama mea, si viermilor, voi sunteti fratii si surorile mele, dect
sa vina prietenii mei sa ma raneasca cu cuvinte; adica mai bine ma mngiam cu
viermii si cu gndul la groapa, la
8
mormnt, dect sa aud din gura voastra acestea.
Si le-a spus: Voi ma nvinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am facut nedreptate. Eu
nu ma
laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor si maica vaduvelor, eu am
fost ochiul orbilor si urechea surzilor si piciorul schiopilor si mna ciungilor. Tunsura
mieilor mei a ncalzit umerii saracilor; ca lna de la sapte mii de oi toata o dadeam
pentru mbracaminte la saraci. Usa mea nu s-a nchis la tot strainul si toata averea
mea am socotit cu putere s-o mpart la cei necajiti. Deci nu-i adevarat ce vorbiti voi.

Adevarat ca mna Domnului ma cearta pentru pacatele mele, dar ceea ce ma

nvinuiti voi nu este adevarat.
Vaznd Dumnezeu rabdarea lui Iov, dupa ce-au plecat cei trei prieteni si Elihu s-a
dat putin n laturi, a aparut Dumnezeu n nori si n vifor deasupra lui. Iov zacea acolo
de sapte ani jumate, numai oasele si inima ramasese caci carnea lui era mncata
de viermi. Si cnd a venit Ziditorul cerului si al pamntului, Iov era acuma ranit de
prietenii lui ocart si defaimat si de sotia lui si de toti. Deodata aude glasul lui
Dumnezeu din nori:
Iov, scoala-te ca un barbat, ia vesmntul tau ca i-a trimis un vesmnt din cel alb
ca zapada , ncinge-te si sa stam de vorba amndoi!
Cine a zis scoala-te? Acel ce va scula toti mortii la judecata ntr-o clipeala de vreme!
S-a sculat ca fulgerul Iov, sanatos ca la 30 de ani si frumos si vesel, s-a mbracat n
vesmntul dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el:
Iov, unde erai tu cnd am ntemeiat pamntul? Spune-mi Mie care-i latimea cea de
sub cer? n ce loc locuieste ntunericul si ce loc are lumina? Unde erai tu cnd am
masurat Eu muntii cu asezamntul cunostintei, vaile cu cumpana si dealurile; cnd
am pus marii hotar nisipul si am ngradit marea cu nisip si I-am spus: pna aici sa
stai si ntru tine sa se sfarme valurile tale?
Eu am ntins crivatul pe uscat. Eu am facut cuvntatori pe pamnt. Eu am masurat
greutatea vnturilor. Eu am nsemnat calea fulgerelor sub cer. Eu am rnduit
nasterile fiarelor din codri, nasterea dobitoacelor pamntului si a oamenilor. Eu am
facut orizontul si rarita cea de miazanoapte si am mpodobit cerul cu stele, cu soare
si luna si lumina am daruit zidirii Mele. Spune-Mi: unde erai tu atunci?
Eu pe tine, Iov, te-am turnat ca laptele n pntecele maicii tale, te-am nchegat ca
brnza, te- am tesut ca pnza, ti-am facut inima si oase si te-am facut faptura Mea n
pntecele maicii tale si Eu am zidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea.
Eu am ntemeiat inima ta ntru tine si credinta si rabdarea ta.
Si acum, Iov, fiindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvnt rau
n attea scrbe si necazuri si boli, iata, Eu ti daruiesc tie de acum nainte 140 de
ani de viata; si vor fi averile tale ndoite. n loc de sapte mii de oi, paisprezece mii de
oi; n loc de trei mii de camile, sase mii de camile, si celelalte la fel. Si vei ajunge sa
traiesti pna la al cincilea si al saselea stranepot si vei adormi plin de zile si vei veni
la Mine sa te veselesti cu Mine n veci.
Atunci s-a facut nevazut Dumnezeu. Si sotia lui cnd a venit de unde era dusa, l-a
gasit sanatos si vesel foarte. Si a plouat Dumnezeu n curtea lui Iov trei zile si trei
nopti cu galbeni de aur, cum spune n traditie. A luat Iov mosii si vite.
Sotia lui a stat cu fata la pamnt trei zile si trei nopti, cernd iertare de la el. Si i-a zis
Dumnezeu lui Iov: Iarta pe sotia ta, ca nu-i vinovata ea, ci diavolul a ispitit-o! Si a
iertat-o el si a luat-o, si a nascut iar sapte feciori si trei fete si nu era frumusete sub
cer asemenea feciorilor si fetelor lui Iov. Nu se gaseau mai frumosi copii ca aceia pe

pamnt.
Ati auzit ce a facut la Iov frica lui Dumnezeu? Daca a avut frica lui Dumnezeu, nici
cnd era bogat nu s-a mndrit, n-a fost aspru si nemilostiv; nici cnd i-a luat
Dumnezeu averea, n-a zis un cuvnt mpotriva lui Dumnezeu.
Iata om cu frica lui Dumnezeu, care aducea jertfa un bou n fiecare seara, ca nici
copiii lui sa nu fi gresit lui Dumnezeu cu gndul. Ati auzit om cu frica de Dumnezeu,
cum l-a ncununat Dumnezeu? Prin cte l-a trecut n veacul de acum si s-a dus sa se
odihneasca n snul lui Avraam, al carui stranepot era. Iata, deci, cum l-a
binecuvntat Dumnezeu!
9
Fratii mei, omul care are frica de Dumnezeu nu trebuie sa-l pazeasca nimeni sa nu
fure, sau sa nu fie curvar, sau betiv, sau hot, sau sa nu faca rau. Cel ce are frica lui
Dumnezeu si ziua si noaptea pururea vegheaza asupra lui: sa nu gndesc ceva rau
asupra omului, sa nu vorbesc ceva rau ca-i pacat, sa nu fac ceva rau ca-i pacat!
Cine are frica lui Dumnezeu, acela se face santinela ntregii ntelepciuni, si pazeste
sufletul si mintea sa de gnduri rele, limba sa de cuvinte rele si toata asezarea sa de
a lucra mpotriva lui Dumnezeu.