Sunteți pe pagina 1din 2

Educaia roman

Copilria n imperiul roman:


-

Sperana de via este relativ redus, iar mortalitatea infantil atinge un nivel
ngrijortor. Din aceast cauz, societatea manifest fie un interes excesiv, fie un
dezinteres total fa de problemele copilului i fa de ceea ce copilria

presupune.
Termeni: infans = limba comun, puer = limbajul juridic
Infans = termen prin care se face trimitere la copiii de pn la apte ani, iar puer ar

desemna copilul dup aceast vrst.


Perioada copilriei este definit negativ prin impoten sexual i militar.
Liberalia, 17 martie: - ritual de trecere care i reunete pe toi copiii care n anul

respectiv mplineau 16 ani, cu component privat i public.


Sfera familial = singurul spaiu de socializare pentru copil pn la momentul
Liberallia. n familie, copilul se afl sub autoritatea de necontestat i fr limite a

tatlui.
Sfera vieii private: Cum i accept tatl copilul? ritual la natere.

Educaia roman cunoate trei mari perioade:


- nainte de influena greac;
- perioada de interes pentru cultura greac;
- fuziunea i transmiterea de informaii ctre celelalte popoare ale lumii occidentale
Etapa I:
importana pe care tatl o are nu doar n educaia copilului, ci n viaa familiei i
n viaa social, n general;
tatl iniiaz copilul care l urmeaz peste tot de la 7 ani;
dac tatl nu poate, exist dou variante: preceptori (profesori pentru cei bogai),
coal (pentru cei sraci), dar care nu pot nlocui perfect familia;
sistemul seamn foarte mult cu cel grecesc: profesorii nu sunt pltii, dar li se
fac cadouri, exist o scurt pregtire premilitar etc.;
se afl n faa necesitii de a nva limba greac pentru a comunica cu ceilali.
Etapa a II-a:

profesorii greci vin la Roma;


se deschid coli (pltite de ctre prini);
n secolul al II-lea, Roma adopt nvmntul grec telle quelle (chiar i muzica i
gimnastica), totul culminnd, la finalizarea studiilor, cu o vizit n Grecia;
din secolul I se adaug la textele greceti i Eneida.

Etapa a III-a:

debuteaz odat ce Roma se remarc n calitate de putere care cucerete tot ce

este n jur;
tot ce cuceresc i colonizeaz, grecii educ n spirit greco-latin;
n plus fa de ceea ce Grecia ofer, n Imperiul Roman, la umbra unor mari

biblioteci, se nasc mici coli de drept (roman) care sunt i birouri de consultan
juridic (Cicero este cel care insist pentru crearea acestor coli).