MOROMETII

CARACTERIZAREA LUI ILIE MOROMETE

Talent nativ de o forta exceptionala, Marin Preda fundamenteaza prin opera sa o conceptie profund
moderna despre roman. Pentru autorul Morometilor, literatura este un mod de a se situa in realitate ( o realitate
traita, inteleasa, esentializata prin scris, devenita istorie exemplara, paradigmatica). Prin Morometii ( aparut in
2 volume, in 1955 si 1967), Marin Preda continua traditia romanului romanesc de inspiratie rurala ( regasita in
operele lui Slavici, Rebreanu, Sadoveanu) si in acelasi timp se distanteaza de aceasta, propunand o viziune noua,
moderna asupra universului existential rustic si asupra taranului roman.
Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece
reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza, in preajma WW2. Sunt inregistrate transformarile
vietii rurale, ale mentalitatilor si ale institutiilor, de-a lungul unui sfert de secol si se impune o tipologie noua in
proza romaneasca
Romanul prezinta destramarea unei familii de tarani dintr-un sat din campia Dunarii, Silistea
Gumesti, care in plan simbolic echivaleaza cu destramarea gospodariei traditionale taranesti. Alte teme aduse in
dezbatere reprezinta si ele linii de forta ale gandirii scriitorului: tema familiei si cea a paternitatii, tema
timpului si cea a confruntarii individului cu istoria, tema vietii, a iubirii,a mortii, tema cunoasterii si a libertatii.
Romanul Morometii e o propunere de realitate si un roman polemic, intrand in dialog cu opere consacrate
( ale lui Rebreanu, Sadoveanu ). El descopera complicatiile necunoscute ale sufletului taranesc, firea
contemplativa, bucuriile si libertatea spiritului rural, care nu mai este devorat de pasiunea posesiunii pamantului.
Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt
simbolice pentru transformarile satului romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este si un roman al
deruralizarii satului (Nicola Manolescu), o fresca a vietii rurale de dinainea si de dupa WW2
In ceea ce priveste primul volum, acesta este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata, care se
desfasoara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii WW2. Prima parte, de sambata seara pana duminica
noaptea, contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din
poiana lui Iocan. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu
oile, la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Compozitia
primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii.
Cele trei parti confera echilibru compozitiei. Fiecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu: masa,
prispa si secerisul. Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului, in primul si un
ultimul paragraf al volumului. La inceput, aparent ingaduitor timpul vea cu oamenii o nesfarsita rabdare; viata
se scurgea fara conflicte mari. Personificare timpului confera acestuia regimul unei prezente personificate.
Primul plan este dominat de o surata subiectiva- un timp interior, al contemplarii, un timp iluzoriu ce pare a avea
o nesfarsita rabdare. De asemenea adjectivul nesfarsita, element al cadrului temporal, este intarit de reperele
spatiale in campia Dunarii, zona de campie sugerand intinderea dupa hiperbolic spre nemarginire.Totodata, in
acest cadrul spatio-temporal, viata capata atribute acvatice prin verbul se scurgea, trimitand la ideea unei
treceri ireversibile a timpului, a unui ritm natural ancestral.Timpul este totusi bivalent, fapt sugerat de sfarsitul
romanului cand se contureaza amenintator un timp obiectiv, un timp real, in dezacord cu primul: timpul nu mai

avea rabdare. Astfel tema timpului se impleteste cu tema sociala, criticul literat Eugen Simion considerand drept
tema centrala libertatea morala in lupta cu fatalititatile istoriei
Limbajul prozei narative se remarca prin limpezimea, naturaletea si precizia stilului, oralitatea, lipsa
podoabelor, imbinarea stilului direct si indirect, stilul indirect liber, textul si subtextul ironic
Actiunea si conflictele romanului sunt prezentate din perspectiva naratorului obiectiv, completata prin
aceea a reflectorilor ( Ilie Moromete in volumul 1 si Niculae Moromete in volumul al 2-lea) ca si prin aceea a
informatorilor ( personaje-martori), efectul fiind limitarea omniscientei

Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran mijlocas, Ilie
Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l transmite apoi
baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc independenta economica si un trai mai
bun. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina,
si ca are inca trei copii: Tita, llinca si Niculae. indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei
trei baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi
depasite. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti. Astfel se contureaza primul conflict al romanului, izvorat dintr-o
modalitate diferita de a intelege lumea si de a pretui valorila date de pamant si bani.
Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor care fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor.
Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati fonciirea,
rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.
Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina, sotia lui. Moromete vanduse in timpul
secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i in schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amana indeplinirea
promisiunii. Nemultumita ea isi gaseste intial refugiul in biserica, dar in al doilea volum catrina il paraseste pe
Ilie dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui, la Bucuresti.
Al treilea conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui care nu si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa se
recasatoreasca. In felul acesta ea ar fi ramas in casa fratelui si ar fi avut grija de gospodarie. Faptul ca moromete
se recasatorise ii aprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai mari.
Ultimul conflict este cel generat de dorinta lui niculae, fiul cel mai mic, de a merge la scoala, fapt ce
presupunea platirea unor taxe.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala: boala lui
Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina si Birica,
discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic.
Ampla fresca a satului romanesc, surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diferite categorii
sociale, tipuri umane sau teme si impune o tipologie noua
In centrul romanului sta familia Morometilor, iar axul ei este ilie moromete, personaj cu un destin
simbolic pentru satul traditional. In primul volum se urmaresc meandrele universului launtric al lui ilie
moromete, care traieste drama paternitatii inselate ( conflict interior, psihologic).

Personajul Ilie Moromete este personajul principal al primului volum si secundar celui de-al doilea. El
este un personaj total, fara pereche in proza romaneasca cu inspiratie rurala. Acesta reprezinta tipul taranul filosof
cu o inteligenta ascutita, cu un nestins dor de a contempla si a intelege lumea in care traieste.
Acesta este caracterizat direct de catre narator si alte personaje sau autocaracterizare, ori indirect prin
limbaj, gesturi, fapte, atitudini fata de alte personaje sau prin nume.
In ceea ce priveste statutul social al personajului Ilie Moromete, volumul 1 il contureaza pe Ilie
Moromete in mod complex, taran mijlocas din satul Silistea-Gumesti, cap de familie, casatorit cu Catrina (era
cu zece ani mai mare decat Catrina- caracterizare directa de catre narator), si tatal a 6 copii: Achim, Paraschiv si
Nila, proveniti din prima casatorie, si Niculae Tita si Ilinca- din a doua casatorie. Atat in spatiul familial cat si in
lumea satului, el ii domina pe ceilalti: pe copiii din prima si a doua casnicie cu autoritate, si pe participantii la
discutiile din poiana fierariei lui Iocan fiind cel mai inteligent si abil dintre tarani. Pe de alta parte, volumul 2 il
gaseste pe Moromete ca personaj secundar si un om dominat de timpul schimbarilor. Isi pierde cele doua valori,
familia si pamantul, ca urmare moartea personajului reprezinta o stingere a lumii satului arhaic.
In ceea ce priveste trasaturile sale morale, acesta este caracterizat in mod direct de catre narator care ii
contureaza caracterul sau impozant (Moromete statea parca deasupra tuturor) si totodata il distanteaza de
ceilalti: Moromete avea uneori obiceiul (semn de batranete sau poate nevoia de a se convinge ca si cele mai
intortocheate ganduri pot capata glas) de a se retrage pe undeva prin gradina si de a vorbi singur.
Caracterizarea directa facuta de alte personaje sugereaza perceptia diferita asupra personajului. Sotia
sa, Catrina ii reproseaza lenea si placerea vorbei Toata ziua stai la drum si bei tutun, sora sa Guica ii poarta
pica deoarece recasatorindu-se, ea a fost obligata sa se mute din casa, ramanand singura, in timp ce Cocosila,
prietenul sau ii zice mereu Esti prost!, calificativ ce ascunde, insa pe de o parte simpatia, iar pe de alta parte
invidia fata de inteligenta si spontaneitatea personajului. De asemenea, Niculae il defineste intr-o reflectie
sintetica credea ca e el centrul universului si cum le aranjeaza el, asa e bine
Procedeul autocaracterizarii ramane definitoriu prin marturisirea facuta de Moromete doctorului, cu o
sublima trufie a omului ce si-a respectat conditia si menirea Domnule, eu intotdeauna am dus o viata
independenta!.
In acest sens emblematica este scena taierii salcamului, considerata de Eugen Simion dublul vegetal al
lui Moromete. Salcamul apare drept un copac martor si simbolic pastrator al valorilor vietii taranesti, fiind un
copac de referinta pentru intregul sal toata lumea cunostea acest salcam si avand totodata o luternica legatura
spirituala sau afectiva copiii isi lipeau obrazul de scoarta copaculuiDupa cum este bine stiut, actul se consuma
in zorii zilei de duminica, intr-o stmosfera ce accentueaza semnificatiile sale ideatice, care le transcend pe cele
imediate, economice ( platirea datoriilor)
In primul rand se contureaza un cadru in care cocosul canta inspaimantand linistea satului, recurenta
acestui cantat facand trimitere la textele biblice. Totodata ideea mortii este prevestita si prin descrierea lunii
fiindca nu era nici dimineata si nici noapte, semana cu un soare mort, ciuntit si rece. Plasarea actiunii in zorii
zilei, in crepuscul, sugereaza atat un moment nelumesc cat si un act ce trebuie savarsit in taina, un sacrilegiu,
marcand inceputul unei noi zile in care lumea satului nu mai este aceeasi. De asemenea s-ar putea spune ca
salcamul isi gaseste echivalentul in planul celest, portretul lunii, prin epitetele sale ( mort, ciuntit si rece), avand
un caracter anticipator in planul vegetal: soare mort sugerand stingerea salcamului ca simbol, ciuntit
sugerand taierea copacului.Acceptand salcamul ca un dublu vegetal al lui moromete, taierea acestuia
echivaleaza cu sacrificiul de sine al personajului, pentru copii, pentru gospodarie sau chiar pentru ideea de

independenta.Astfel se poate vorbi de o legatura realizata pe trei planuri: cel celest ( luna), cel vegetal (salcamul )
si cel uman spiritual ( moromete), copacul reprezentand astfel un adevarat axis mundiRevenind insa asupra
elementelor cadrului natural ce contureaza scena, retien atentia si imaginea auditiva a bocetelor venite din
cimitirul satului, asupra carora moromete exclama asa e! intarind functia anticipatoare a acestora si sugerand
calmul si luciditatea cu care ilie moromete isi accepta distrugerea.In realizarea acestui act, Ilie Moromete il face
complice pe Nila, cel mai putin dotat intelectual dinre fiii sai, fapt sugerat si de atitudinile si reactiile acestuia de
natura animalica mugi chinuit. Astfel acesta nu este apt sa inteleaga semnificatiile profunde ale actului, vorbele
tatalui sau: ca sa se mire prostii, fiind sugestive. Retine atentia si indarjita impotrivire a copacului care n-ar fi
vrut sa paraseasca cerul, in incercarea lor, Moromete si Nila scormonind (...) cautand viata salcamului
falnicOdata cu taierea copacului se insinueaza un alt motiv cunoscut, al pasarii suflet care se inalta odata cu
moartea unui individ deodata niste aripi falfaira undeva . Aceasta scena marcheaza stingerea dimensiunii
mitice a universului sattului ( niste ciori croncanea urat, parca a pustiu)Consecinta taierii salcamului este
violenta metamorfozare a imprejurimilor totul se facuse mic, gradina, caii, Moromete insusi, aratau
bicisnici. De asemenea pierderea punctului de referinta, a copacului care prin verticalitatea sa asigura echilibrul
lumii, este marcat de unirea planului celest cu pamantul cerul si campia napadind imprejurimile
De asemenea se produce si o transformare a lui Moromete, degradarea producandu-se atat in plan social
prin anularea numelui si folosirea de catre un copil a poreclei sale nea Patanghele, cat si in plan spiritual.
Omul, ramas singur atunci langa salcamul doborat sufera, la randul lui, o prabusire. Asezat pe o piatra de hotar,
ilie Moromete cugeta asupra vicleniei lumii era cu desavarsire singur (...) s-ar fi zis ca doar el e ramas martor al
unei lumi ciudate care a pierit
Caracterizarea indirecta prin limbaj arata schimbarile majore si dramatice prin care trece personajul:
la inceput are placerea de a povesti cu lumea, raspunzand in multe cuvinte la salutul oamenilor, ulterior este
poreclit Mutul, nu se mai putea vorbi cu el, spuneai una si el asculta si ai fi zis ca intelegea, ca sa te pomenesti
pe urma ca raspunsurile pe care le dadea veneau din alta parte.
El este un disimulat, fiindca nu considera ca merita cineva sa-i asculte gandurile. In acest sens
importanta este scena intalnirii cu Balosu de la stanoaga podistei, intalnire care nu ii provoaca placere. ( se
vedea ca nu o astfel de aparitie astepta) si in care injura in gand si raspunse foarte binevoitor
In gura lui, cuvantul capata fascinatie magica.Cele mai obisnuite intamplari devin aventuri povestise
drumul sau ( spre munte) ca pe-o aventura (...) glas neobisnuit , iar cand citea ziarul la poiana fierariei lui Iocan,
citea cu un glas schimbat si necunoscut parca ar fi tinut el un discurs celorlalti. Avea intr-adevar in glas niste
grosimi si subtirimi ciudate cu opriri care scormoneau intelesuri nemarturisite sau incheieri definitive care
trebuiau sa zdrobeasca de convingere pe cei care ascultau
Caracterizarea indirecta prin ganduri, idei arata ca este indragostit de viata, o vede ca pe un
spectacol, o contempla, crede ca timpul e rabdator. Este un personaj dialogic aflat mereu intr-un dialog fertil cu
sine si cu lumea, punandu-is intrebari, mirandu-se neostenit de spectacolul existentei. (...) avea ciudatul dar de
a vedea lucrurile care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau
Iar cand vede ca s-a inselat tot nu se teme de trecerea sa Moromete nu gasea in el nicio frica fata de
trecerea anilor.
Caracterizarea indirecta prin atitudini fata de oameni sugereaza ca se simte superior si nu-si poate
stapani pornirea de a fi ironic cu ce care nu-l inteleg. Atitudinea de sef absolut al familiei este subliniata in timpul
cinei. Aceasta constituie, conform lui Ovid Crohmalniceanu, prima schita a psihologiei Morometilor.

Descrierea cadrului se realizeaza lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment
din existenta familiei taranesti traditionale. Desi masa, prin forma sa rotunda, sugereaza unitatea si egalitatea
membrilor familiei, scena surprinde relatiile conflictuale dintre indivizi, semnele destramarii vechii oranduieli
existand de pe acum. Ilie moromete pare a domina o familie formata din copii invrajbiti din cauza averii.
Asezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, avand caracter anticipator. In timp ce copiii
din a doua casatorie stau langa foc, semn al afectivitatii si al vetrei, cei din prima casatorie stateau : ca si cand ar
fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara. Inghesuiala de la masa arsa, neschimbata de la
prima casatorie si prea mica pentru numearoasa familie, sugereaza dorinta inconstienta a lui Moromete de a
conserva un timp, de a pastra o ordine traditionala. Ideea de autoritate este intarita si de contrastul dintre cei aflati
la masa si locul lui Moromete, pe pragul celei de-a doua odai unde putea sa se miste in voie si de unde
stapanea cu privirea pe fiecare . Importanta este si situatia lui Neculae care statea turceste pe pamant sugerand
pozitia neglijabila a mezinului.
Caracterizarea indirecta prin gesturi sau chiar mersul sau tradeaza starile sale de meditatie Isi lasa
fruntea in pamant si mersul i se incetini. Era mersul lui cand se gandea si cand nu mai vedea nimic in jur. La fel
de elocventa este scena pranzului la camp, desi se frige cu fasolea fierbinte, nu se exteriorizeaza in niciun fel,
asteptand curios si amuzat ca Paraschiv, fiul sau, sa pateasca acelasi lucru, lasandu-l sa se friga, Na, Paraschive,
bea apa, se precipita Moromete, apucand bota in brate si intinzandui-o grijului. Te-ai ars rau? Eu credeam ca e
rece, marturisind el naiv.
Caracterizarea indirecta prin idealuri si valori arata ca personajul are o conceptie de viata parte,
centrata pe ideea libertatii spirituale si considera ca omul este dator sa tina la rostul si menirea lui, chiar daca este
bun sau rau. Personajul este considerat cel din urma taran adevarat.

Epopeea tragica a taranului care traieste launtric drama disparitiei satului romanesc traditional se
contureaza insa mai ales prin prezenta directa in text a eroului, prezenta insotita de comentariile scriitorului
omniscient. Ilie moromete ultimul taran din literatura romana ( n manolescu) ramane un personaj monumental
vazut scenic chair si atunci cand se retrage in lumea miraculoasa a cugetarii
Bla bla bla [SFARSIT]