lui Vlad al II-lea Dracul (fiind nepotul lui Mircea cel Btrn i al lui Alexandru cel Bun) A domnit in Tara Romaneasca in anii 1456 1462 si in 1476 A fost renumit pentru dorinta lui de libertate si ambiia de a impune cinstea i ordinea (aproape orice infraciune, de la minciun i furt pn la omor, putea fi pedepsit prin trasul n eap ceea ce i-a atras porecla de Tepes)
A curat ara de hoi, de lenei, de
netrebnici, pedepsindu-i cu tragerea n eap. A ajutat, n schimb, pe negustorii i meteugarii harnici s-i poat ndeplini cu folos munca lor. A deschis multe trguri sau iarmaroace, unde meteugarii i ranii i puteau vinde mrfurile. A ntemeiat orae (oraul Bucureti este menionat, pentru prima dat, ntr-un document din vremea lui Vlad epe). A strns oaste bun. A nfrnt pe boierii care se mpotriveau planurilor lui trgndu-i pe muli n eap.
Turnul Chindiei
Vlad epe era un mare iubitor
de libertate. El s-a remarcat ca un lupttor nenfricat sprijinind statele cretine angajate n lupta antiotoman. n 1462 s-a opus cu mult curaj sultanului Mahomed al II-lea, care intrase n ara Romneasc n fruntea unei puternice armate pentru a-l ndeprta pe epe de pe tron. A rmas faimos n istorie prin atacul de noapte al romnilor n tabra turceasc la Trgovite n timpul cruia era s-i piard viaa nsui sultanul.
epes a aplicat tactica haruirii:
pustiirea pmntului - mai ales drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate dup hran.
Manastirea Comana
Pe lng nenumratele filme cu
Dracula, care nu au dect vagi legturi cu adevratul Vlad epe, dou ncearc s se apropie de realitate. n anul 1979, Doru Nstase a regizat un film istoric despre viaa domnitorului. O portretizare a copilriei domnitorului ncearc Sergiu Nicolaescu, n filmul su Mircea (1989). Desigur, aceasta reprezint doar o licen, ntruct la moartea marelui voievod i domn, Vlad nici mcar nu se nscuse. Astfel, se ncearc o explicaie asupra genezei comportamentului de mai trziu al lui epe: dragostea pentru ar i groaznica pedeaps care i-a dat porecla.