Sunteți pe pagina 1din 86

Sistemul international de

detectare si de evaluare al
cariei dentare
(SIDEC)
International Caries Detection
and Assessment System
(ICDAS)

SIDEC const ntr-un sistem de evaluare (gradualizare)


prin inspecie clinic vizual care s fie util n educaia
dentar, practica clinic, cercetare i epidemiologie.

Aplicaii clinice

Epidemiologie i
sntate
public oral

Educaie

Cercetare clinic

SIDEC este destinat s conduc la o informare de mai bun


calitate n ce privete deciziile despre diagnosticul actual,
prognostic i managementul clinic att la nivel individual
ct i la nivel de sntate public.

SIDEC promoveaz o reea cognitiv care s sprijine i s


fac clinicianul capabil s formuleze un management al
bolii carioase personalizat i comprehensiv pentru a
mbunti sntatea pacientului pe termen lung

Viitorul practicii medicale, educaiei i cercetrii n domeniul


cariologiei impune existena unei definiii integrate a
cariei dentare i a unui sistem uniform de cuantificare a
procesului carios.
Reevaluarea sistematic a datelor din literatur a concluzionat
c este urgent rezolvarea urmtoarelor probleme:
1. ce stadiu al procesului carios poate fi msurat (cuantificat)
2. care este definiia fiecrui stadiu de evoluie
3. care este cea mai bun abordare clinic pentru detectarea
fiecrui stadiu pe suprafee dentare diferite
4. ce protocol clinic asigur medicului nivelul cel mai nalt de
acuratee n diagnostic

n Aprilie 2002, Ann Arbor, SUA s-a desfurat


International Consensus Workshop on Caries Clinical
Trials (ICW-CCT) i a implicat 95 participani din 23 de
ri care a ajuns la urmtoarele concluzii:
1. Exist confuzii n ceea ce privete terminologia utilizat n
literatur n ceea ce privete detectarea leziunilor
carioase , diagnosticul leziunilor carioase (implic
metode obiective care s determine dac boala carioas este
sau nu prezent) i evaluarea leziunilor (care are ca scop
caracterizarea sau monitorizarea unei leziuni odat ce ea
este detectat)
2. nelegerea evoluiei procesului carios a progresat mult peste
pragul de detectare al leziunilor doar n stadiile D2 (proces
carios numai n smal) sau D3 (proces carios n smal i
dentin) .

Initierea acestui sistem a fost motivata de


necesitatea introducerii unui concept
standartizat, bazat pe dovezi tiinifice si
obiectivat prin cercetare (studii
epidemiologice si clinice) privind
diagnosticul, prognosticul si alegerea
unor masuri profilactice si terapeutice
eficiente din cadrul terapiei bolii carioase,
atat la nivel individual cat si de sntate
public.

Sistemul ICDAS depisteaz cariile in functie de


stadiul evolutiv (incepnd cu cele localizate in
smalt) si se bazeaza pe urmatoarele criterii:
Topografia dintilor (fosete, santuri sau
suprafete netede);
Partea anatomica evaluata (coroana,
radacina);
Evaluarea prezentei si a gradului de afectare
a unei suprafete adiacente unei sigilari/
restaurari.

Concluzii bazate pe dovezi tiinifice


Smalul sntos este transparent i microporos.
Dup atacuri repetate de demineralizare microporozitatea
smalului crete, ceea ce conduce i la o scdere a
indicelui de refracie al luminii de pe suprafata acestuia.
Primul semn al modificrilor induse de carie l reprezint
modificarea transparenei i refraciei luminii dup ce
smalul este uscat o perioad scurt de timp.
Dac demineralizarea continu, microporozitatea
smalului i pierderea de substan cresc, iar indicele de
refracie se reduce i mai mult. Leziunile carioase n
stadiu incipient sunt vizibile i atunci cnd suprafaa
dintelui este acoperit cu saliv relevnd un stadiu mai
avansat al cariei dentare.

Ekstrand i colab. [1995] au corelat severitatea leziunilor


carioase cu profunzimea lor histologic.

Leziunile de tip white-spot care necesit uscare cu aer pentru a fi


evideniate sunt cel mai probabil situate n jumtatea extern a
smalului.
Profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care
este vizibil fr uscare cu aer este situat undeva ntre jumtatea
intern a smalului i treimea extern a dentinei.
Distrucia localizat a smalului datorat procesului carios fr
expunerea dentinei indic faptul c leziunea carioas se extinde
pn n treimea medie a dentinei.
n plus, o umbr (un halou) cenuiu, brun sau albstrui a dentinei
care transpare prin smalul aparent intact indic, de asemenea, o
leziune care se extinde pn n treimea medie a dentinei.
O cavitate clar care expune dentina indic prezena unei leziuni
care se extinde n treimea intern a dentinei.

Condiii de examinare
Una din necesitile principale pentru a aplica scorurile de
msurare a cariei prin SIDEC este ca suprafaa de examinat s
fie uscat.
O alt condiie fundamental pentru detectarea cariilor n
smal o reprezint ndeprtarea biofilmului bacterian de pe
suprafaa care trebuie examinat. Din moment ce cariile se
formeaz n zone de stagnare ale biofilmului i fiind ascunse de
privirea examinatorului, aceast etap este foarte important
n examinarea SIDEC.
Iat de ce este indicat ca dinii s fie curai cu o perie sau cu
o cup de profilaxie nainte de examinare i de asemenea este
recomandabil ca suprafeele proximale s fie curate cu firul
de a interdentar pentru a ndeprta biofilmul retenionat

Examinarea SIDEC este aproape exclusiv vizual dar


poate fi ajutat de o sond cu vrful bont pentru a:
-ndeprta orice rest de biofilm bacterian,
-a controla lejer conturul suprafeei i a identifica
cavitile minore
-pentru a confirma prezena restaurrilor i a
sigilrilor.
Nu este necesar utilizarea unei sonde cu vrful ascuit
deoarece nu ne este de ajutor la detectarea leziunilor i
poate afecta suprafaa smalului care acoper leziunile
carioase incipiente n smal.
n concluzie, pentru a utiliza SIDEC, vom avea nevoie
de un unit dentar fr nici un compromis n ce privete
curirea i uscarea nainte de examinare!!!!!!!!

Protocol de examinare SIDEC

Pacientul va ndeprta orice dispozitiv protetic sau


ortodontic mobil din cavitatea bucal
Curirea suprafeelor dentare de examinat

Plasarea rulourilor sau compreselor n vestibul

ndeprtarea salivei n exces (cu aspiratorul de saliv)

Examinare vizual cu suprafeele dentare umezite de ctre


saliv

Se usuc suprafeele dentare timp de 5 secunde

Inspecie vizual a suprafeelor uscate

distal

ocluzal

mezial

Incisiv

Premolar

Molar

vestibular

oral

Incisiv

Premolar

Molar

nregistrarea leziunilor carioase utiliznd SIDEC este un


proces n 2 pai.
Codul din 2 numere este compus dintr-o cifr pentru statusul
restaurativ al suprafeei urmat de o cifr ce nregistreaz
gravitatea cariei
Primul pas este clasificarea fiecrei suprafee dentare n ce
privete statusul su restaurativ.
Criteriile difereniaz ntre suprafeele sigilate parial sau total
i ntre diferite materiale de restaurare.
Aceste coduri reprezint prima cifr din cele 2 care
nregistreaz statusul fiecrei suprafee dentare.

COD Descriere
0

Nerestaurat i nesigilat

Sigilare parial: o sigilare care nu acoper toate anurile i fosetele

Sigilare complet

Restaurare fizionomic

Restaurare din amalgam

Coroan metalic nenobil

Coroan sau faet din porelan sau aur

Restaurare pierdut sau distrus

Restaurare temporar

Este folosit in urmatoarele conditii:


96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata
exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi
notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor
fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

Codurile SIDEC de gravitate


Se sprijin pe conceptele rezultate din studiile lui Ekstrand care indic c
evaluarea leziunilor necavitare n smal sau dentin se poate baza pe inspecia
vizual topografic la nivel de suprafa. Evalurile SIDEC msoar modificrile
n suprafa i profunzimea potenial histologic a leziunilor carioase
sprijinindu-se pe caracteristicile de suprafa

3-4

5-6

Suprafa dentar sntoas

Prima modificare vizibil n smal

Modificare distinct vizual n smal

Distrucie localizat n smal prin carie fr


a fi vizibil n dentin

Umbr nchis subiacent de la nivelul


dentinei (cu sau fr distrucia smalului)

Cavitate distinct cu dentin vizibil

Cavitate distinct extins cu dentin vizibil

A. Coduri pentru leziuni carioase


primare coronare/radiculare
Santuri si fisuri (ocluzale);

ICDAS Cod

Suprafete netede (mezial sau distal) cu


acces vizual indirect (V,O,Oc);
Suprafete netede cu acces vizual direct
(V,O si cele M,D cu acces direct)

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente


unor sigilari sau restaurari (CARS)

COD 0
A. Coduri pentru
carii
primare
coronare
I. anuri
i fosete
(ocluzale)
Nicio dovad de carie prezenta
(modificari absente sau o usoara
modificare, dubitabil, a
transluciditii smaltului dupa uscare
prelungita timp sugerat de
deshidratare 5 secunde).

De asemenea vor fi nregistrate ca fiind sntoase


suprafeele cu fisuri multiple prezentnd modificari de culoare
n condiiile n care aceste modificri pot fi ntlnite i la
nivelul altor anuri i fosete i care se pot asocia cu obiceiuri
alimentare (consum frecvent de ceai )

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Necesit examinarea vizul dinspre ocluzal, vestibular, oral.
Nu ar trebuie sa fie nici un indiciu de carie (modificari absente sau o
usoara modificare, dubitabil, a transluciditii smaltului dupa
uscare prelungita timp sugerat de uscare 5 sec.)

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a


suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de


smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si
modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi nregistrate ca
sntoase.

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari


sau restaurari (CARS)

Suprafa sntoas adiacent unei restaurri sau sigilri. Nu ar trebui sa fie nici
o evidena de carie (sau sa existe o modificare dubitabil a transparenei smalului
dupa o uscare prelungit cu aer (timp de 5 secunde).
Suprafeele cu defecte marginale mai mici de 0,5 mm lime (nu permit
patrunderea vrfului sondei CPI),
Marginile modificate de culoare asociate cu obiceiurile (de exemplu consumul
frecvent de ceai) i care nu prezint semne de demineralizare vor fi notate ca
sntoase

CODUL 1:

A. Coduri pentru carii primare coronare

Reprezint semnul cel mai precoce al cariei dentare dup curirea suprafeei i
uscarea acesteia, cnd proprietile optice tisulare sunt modificate. nainte de
uscare aceste leziuni sunt greu de distins de smalul normal, dup care ele pot fi
detectate devenind mult mai opace. Astfel de leziuni n anuri i fosete n timp
se pot colora, ceea ce le face mai uor de detectat fr uscare.
Aceste leziuni nchise la culoare pot pare similare cu anurile i fosetele
colorate de ceai sau cafea (COD 0), aceste coloraii necariogene fiind vizibile n
tot sistemul fisural ocluzal complex, n mod simetric

I. anuri i fosete (ocluzal)


-cnd suprafata este umeda nu exista nicio modificare de
culoare ce poate fi atribuita unei activitati carioase, dar
dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ
5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea
carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o
modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu
este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos.
SAU

umed

uscat

-apare o modificare de culoare datorat leziunii carioase care


difer de aspectul clinic al smalului sntos, localizat la
ntlnirea dintre anuri i fosete, vizibil indiferent daca
suprafata este umeda sau uscata. Pentru a fi CODUL 1, aceste
leziuni vor afecta baza fisurilor.
Aspectul acestor zone cariate difer de pigmentarea
anurilor i fosetelor care a fost mentionat la CODUL 0.

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Suprafeele umezite nu arat nicio modificare de culoare care
s poat fi atribuit unei activiti carioase, dar dup uscare
prelungit este vizibil o opacitate carioas (alb sau maron)
care este diferit de aspectul clinic al smalului sntos. Aceste
leziuni pot fi adesea percepute dinspre direcie vestibular sau
oral

Leziune lng marginea


liber a gingiei vizibil
dup uscare

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor


meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

La examinarea dintelui umezit nu exist nici un o diferen de culoare


care s fie atribuit activitii carioase, dar dup uscarea prelungit cu
aer se observ o opacitate care nu se nscrie n aspectul smalului normal.

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau


restaurari (CARS)

Cnd suprafaa este umed nu exist nici o dovad de


modificare a culorii n sensul activitii carioase, dar dupa
uscarea prelungit cu aer este vizibil o opacitate sau
decolorare compatibil cu demineralizarea i incompatibil cu
o suprafa sntoas a smalului.

Leziune vizibil dup


uscare

COD 2 : modificari distincte vizibile la nivelul smaltului:


Dac leziunea n smal pierde n continuare minerale, proprietile optice se modific
nc odat, astfel nct demineralizarea din aceste stadii mai avansate face ca aceste
leziuni n smal s fie vizibile chiar i atunci cnd dintele este inspectat i umed.
Atunci cnd dintele este umed leziunile prezint fie
(a)
o opacitate carioas(white-spot) i/sau
(b)
modificri carioase maron care sunt mai largi dect baza natural a fisurilor i au
un aspect care nu seamn cu cel al smalului sntos (aceste leziuni pot fi vzute
deasemeni cnd suprafaa este uscat).
Dei uscarea nu este necesar pentru a detecta leziunile cu acest cod, este de ajutor s
ndeprtm umezeala de pe suprafa pentru a vedea mai clar semnele de
demineralizare profund

I. anuri i fosete
Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Cnd dintele este umed
se poate observa o opacitate carioas (leziune de tip white-spot)
si/sau coloraie maronie carioas mai mare decat anurile i fosetele
(not: leziunea trebuie s fie vizibil i cnd dintele este uscat).

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Leziunile pot fi vzute direct dinspre vestibular sau
oral. n plus, vzut dinspre direcie ocluzal,
aceast opacitate sau modificare de culoare poate fi
distins ca o umbr ce se limiteaz la smal,
observabil prin creasta marginal

Suprafa umed

Suprafa uscat

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare


directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele
vecin lipseste
Leziunea poate fi vizibil n mod direct. Leziunea poate s
ating sau s fie mai aproape de 1 mm fa de marginea liber
a gingiei sau adiacent marginii unui dispozitiv ortodontic fix
sau protetic

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau


restaurari (CARS)
Daca marginea restaurarii este plasata in smalt dintele trebuie
vizualizat umed. Daca apare o opacitate compatibila cu
demineralizarea sau o alta modificare de culoare, iar suprafata
smaltului este modificata nregistram codul 2 (leziunea este vizibila
si cand dintele este uscat).
Daca marginile restaurarii sunt plasate in dentina: aspectul este
conferit de modificarile de culoare care nu este cel de dentina sau
cement sanatose.

COD 3: Distructii localizate in smalt fara

expunerea dentinei
i fr prezena unui halou ce provine de la nivel dentinar:
Atunci cnd cariile au ajuns la acest stadiu, s-a instalat o asemenea
pierdere de mineral n smal, nct structura acestuia este
puternic afectat iar suprafaa smalului ncepe s sufere
distrucii i se poate vizualiza discontinuitatea suprafeei.
In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(whitespot) i/sau coloratii carioase maronii (brown-spot) care sunt mai
largi dact anurile naturale i nu seamn cu aspectul clinic al
smalului sntos.

Baza i pereii cavitii sunt doar n smal iar dentina NU este vizibil
n caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizual se pot folosi
sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor lejer pe suprafea dintelui,
confirmandu-se astfel prezenta cavitatii limitate la smal.
Acest lucru este obinut prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul
anurilor i fosetelor suspecte, o discontinuitate limitat fiind detectat
atunci cnd vrful sondei cade n cavitatea sau discontinuitatea de pe
suprafaa smalului. Dac se observ o ct de mic zon de

dentin, CODUL va fi 4.
La un dinte restaurat, un spaiu ntre dinte i
restaurare mai mic de 0.5 mm asociat cu o
opacitate sau o modificare de culoare
asemntoare cu demineralizarea va aparine
codului 3.

I. anuri i fosete
n anuri i fosete leziunea este mai larg dect fisurile naturale.
Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii
dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau ntre acestea. Aceasta
modificri vizuale sunt o dovad a demineralizarii la nivelul intrarii n
anuri, fosete, fisuri (pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) i
cu toate c anurile i fosetele apar substanial sau nenatural de largi
dect normal, dentina NU este vizibil pe pereii sau la baza cavitii sau a
discontinuitii.
Utilizarea palprii lejere va confirma fenomenul de microcavitaie
(pierderea integritii de suprafa a smalului).

Fisur nainte de uscare

Fisur dup uscare cu aer

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Odat uscat timp de 5 secunde exist o pierdere distinct
a integritii smalului, vzut din direcie vestibular sau
lingual. Baza i pereii cavitii sunt numai n smal i
dentina NU este vizibil.
Dac este vreun dubiu sau pentru a continua evaluarea
vizual, o sond boant poate fi uor utilizat pentru a
confirma pierderea de integritate

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a


suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Suprafaa uscat arat o pierdere distinct a integritii suprafeei
Utilizarea lejer a unei sonde parodontale confirm aceast
constatare

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau


restaurari (CARS)

-cavitaie mai mic de 0.5 mm. la marginile restaurrii sau a sigilrii


i
-opacitate sau modificare de culoare consistent cu demineralizarea

Cod 4:

modificari de culoare (halou ntunecat) la nivel dentinar


cu sau fara distructie localizat in smalt (dar fr cavitate n
dentin):
Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata vizibila
prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fr prezena
unor semne de distrucie localizat (pierderea continuitii
suprafeei fr expunerea dentinei).
Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed.
Zona ntunecat poate avea culoarea gri, albastru sau brun.
Umbra trebuie s reprezinte n mod clar o leziune carioasa ce a
pornit de pe suprafata examinat.

I.anuri i fosete
Codul 4 este nregistrat numai pe suprafaa cariat. Aceasta nu este o
problem atunci cnd leziunea i are originea pe suprafaa ocluzal dar pot
exista confuzii cu leziunile proximale largi.
n acest caz, afectarea dentinar cavitar se observ adesea ca un halou prin
suprafaa ocluzal chiar dac caria nu i are originea n fisurile ocluzale.
Suprafaa ocluzal nu va fi evaluat cu CODUL 4 deoarece leziunea a pornit
de pe suprafeele proximale.
Acest lucru este mai clar n fig, unde leziunea proximal poate fi direct
vizualizat ca avnd CODUL 5, haloul ce se observ pe smalul subminat de
ctre aceast leziune poate fi vzut dinspre suprafaa ocluzal, dar nu va fi
evaluat cu CODUL 4 deoarece leziunea nu a afectat suprafaa ocluzal

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Apare c a o umbr de dentin decolorat vizibil printr-o creast de
smal aparent intact sau printr-un perete de smal vestibular sau
oral. Acest aspect este mult mai adesea vizibil atunci cnd dintele
este umed.

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a


suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Leziunea apare ca o umbr de dentin modificat de culoare vizibil
printr-o suprafa de smal sub un white sau brown spot care poate
sau nu s prezinte semne de distrucie localizat

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)

Carie n smal sau n dentin adiacent unor restaurri sau sigilri cu o umbr
adiacent nchis ce provine de la dentin
Suprafaa poate s prezinte o opacitate sau o modificare de culoare consistent cu
demineralizarea
Nu exist dentin expus

Cod 5: leziune cavitara cu dentina vizibila


Odat cu evoluia ulterioar a cariei, smalul subminat poate
eventual s se distrug i s expun dentina
Acest cod se definete ca:
- prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea
dentinei subiacente.
- extinderea este pn la cel mult o jumtate din aria suprafeei
examinate

I.

anuri i fosete

Dintele vizualizat umed poate prezenta zone


intunecate de dentina vizibile prin smalt.
Odata uscat timp de 5 secunde apare o
pierdere evident clinic a structurii dentare la
nivelul intrrii n fisur sau an - o cavitate
clar.
Exista dovezi vizuale privind demineralizarea
(pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun
nchis) la intrarea sau la ntlnirea anurilor,
fosetelor sau fisurilor, dentina fiind expus.
Sondele WHO/CPI/PSR pot fi utilizate pentru
confirmarea prezenei unei cavitati aparente
in dentina prin alunecarea vrfului rotunjit
de-a lungul anurilor i fosetelor suspecte, o
cavitate dentinar fiind detectat atunci cnd
vrful sondei intr n deschiderea cavitii, n
opinia examinatorului baza fiind n dentin

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Cavitate n smalul opac sau modificat de culoare care expune dentina
Este afectat mai puin de jumtate din suprafaa examinat
Poate fi utilizat o sond boant pentru a confirma aceast constatare

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor


meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)

Cavitate ce implic mai puin de jumtate din aria suprafeei examinate


Dentina va fi vizibil n spaiul dintre restaurare sau sigilare i structura dentar,
spaiu care va trebui s fie mai larg de 0.5 mm.

COD 6

: cavitate distinct extinsa cu expunerea

dentinei care implic sau mai mult din suprafaa


evaluat:
Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este
profunda si larg iar dentina este clar vizibila pe pereti
si la nivelul bazei.
O cavitate extins implica cel putin jumatate din
suprafata dintelui sau e posibil s ajung la nivel
pulpar

I. anuri i fosete
Exist o pierdere evident a structurii dentare
Cavitatea va fi profund i larg cu dentina clar vizibil
Este afectat fie cel puin jumtate din suprafaa examinat sau pulpa????

II. Suprafete netede (mezial si distal)


Pe lng celelalte caractere, creasta marginal poate s nu fie prezent

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor


meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)

O cavitate extins adnc i larg n care dentina este vizibil att pe perei ct i
pe baza cavitii

Exista vreo modificare de culoare de natura


carioasa cand
suprafata este umeda?

Poate fi codul 1 sau 0


Nu
Cod = 0

Nu
Leziune carioasa cand suprafata
este uscata?

Poate fi codul 1-6

DA
Exista cavitate?

Coduri posibile 3.5.6

Da
Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4

NU
Exista umbra?

DA
Dentina este expusa?

Coduri posibile 1 sau 2

NU
Extindere dincolo de santuri
si fosete?

Nu
Cod = 1

Da
Cod = 2

Da
Cod = 4

Nu
Cod = 3

DA
Este implicata mai mult de din
suprafata?

Nu
Cod = 5

Da
Cod = 6

Metoda codului din doua


cifre ICDAS
Un sistem de coduri format din doua cifre
este utilizat in diagnosticare astfel:
prima cifra indica restaurarea sau
sigilarea (starea de suprafa),
a doua indica codul de carie.

Sistemul de coduri restaurari/sigilari


recomandat este:
0 = suprafata nerestaurata sau nesgilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restauratie fizionomica
4 = restauratie din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate
97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi
notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care
prezinta de asemenea o cavitate distincta
extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu:
- 4(restaurare cu amalgam)-6(cavitate
distincta) = 46
- un dinte fara restaurari dar cu o cavitate
vizibila va fi notat = 06.

Criterii de apreciere a cariei radiculare


Coduri de detectare si clasificare a leziunilor
carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Se acorda cate un scor pentru fiecare suprafata
radiculara. Fetele vestibulara, meziala, distala si orala ale
radacinii fiecarui dinte vor fi clasificate dupa cum urmeaza:

COD E
Daca suprafata radiculara nu poate fi vizualizata direct
i uscat uor cu un jet de aer datorita absentei recesiunii
gingivale atunci aceasta este exclusa.
Suprafetele acoperite in intregime de tartru pot fi
excluse sau preferabil se ndeprteaz tartrul, fiind astfel
posibil evaluarea statusului suprafetei.

Comitetul ICDAS recomand pentru detectarea


i clasificarea leziunilor radiculare, urmtoarele
criterii clinice:
Culoare: deschis/maron, neagr
Textur: neted/aspr
Aspect: strlucitoare/mat
Percepie la palparea lejer cu sonda:
moale/asemntoare cu pielea/dur
Cavitate: pierderea conturului anatomic

COD 0
-suprafata radiculara nu prezinta nici o
decolorare particulara care sa se distinga de
tesutul adiacent si nici nu exista un defect la
nivelul JSC sau pe restul suprafetei radiculare.
-suprafata radiculara are un contur anatomic
natural.
-suprafata radiculara poate prezenta o pierdere
definita a continuitatii radiculare sau a conturului
anatomic al radacinii, care nu este asociat cu
procesul carios. Aceasta pierdere a integritatii este
asociata de obicei cu leziuni necariogene gen:
abrazie sau eroziune.
Aceste conditii de regula apar pe suprafetele
vestibulare, sunt de obicei netede , stralucitoare si
dure.
Abrazia este caracterizata de existenta unei limite
clar definite cu margini ascutite , iar eroziunea are
marginile mai difuze.
Niciuna dintre aceste conditii nu prezinta modificri
de culoare.

COD 1
Exista o zona bine definit
modificata de culoare la
nivelul suprafetei radiculare
sau al JSC (maron deschis
/maron nchis sau negru) dar
nu exista cavitate (pierderea
de contur anatomica este mai
mica de 0,5 mm).

COD 2
Exista o zona clar modificata de culoare
la nivelul suprafetei radiculare sau al
JSC (maron deschis/ maron inchis si
negru) iar cavitatea este prezenta ,
pierderea conturului anatomic este mai
mare sau egal cu 0,5 mm.

Carii de suprafata
radiculara vizibila
directa
?? ?

NU
E

Arbore decizional pentru


cariile primare de suprafata
radiculara

DA

NU
0

Dupa uscarea cu
aer (5sec) exista
modificare de
culoare (maron
inchis /maron
deschis sau negru
???

DA

exista cavitate,
(pierderea de
contur anatomica
este mai mica de
0,5 mm)
???

NU
1

DA
2

(carie necavitara)

(carie cavitara)

Carii adiacente unor restaurari


radiculare
Atunci cand o suprafata radiculara este
restaurata si exista carii adiacente
restaurrii , suprafata este notata ca
fiind cariata.
Criteriile pentru cariile asociate cu
restaurari radiculare sunt aceleasi ca
cele pentru suprafetele radiculare
nerestaurate.
Cod 1-necavitar
Cod 2-cavitar

Arbore decizional
pentru
cariilor adiacente
unor suprafete radiculare

Exista o modificare
de culoare
adiacenta unei
restaurari
radiculare
???

restaurate.

NU
0

DA

Este prezent
fenomenul de
cavitatie (pierdere de
contur anatomic
(0,5mm)

NU
1

???

DA
2

Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic.
poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in
urma unui proces carios, fata de cei absenti din alte motive .
dintii devitali trebuie notati in aceeasi maniera cu cei vitali.
dinti imobilizati sau cu breckets: toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie
examinate cat mai bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata
este acoperita in totalitate si nu exista evidente semne de carie statusul dintelui
este notat 0.
in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este
dintele legitim ocupant al spatiului : doar acel dinte primeste scor.
atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu, doar
dintele permanent este notat.
toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane.
Daca un dinte este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in
restaurare vor fi notate separat.

- daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita


suprafata, acea suprafata va fi notata cu 7 (primul
numar) chiar dac nu lipseste toata restaurarea.
- este important sa existe un cod pentru inregistrarea
situatiilor in care exista cavitati care nu sunt de natura
carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea s-a
pierdut. Poate fi argumentat ca aceste situatii sunt
similare cu cele in care exista restaurari tranzitorii, desi
exista conventia in anumite studiile epidemiologice ca
acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari
decit ca leziuni carioase.
- atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o
suprafata , cea mai severa leziune va dicta scorul.

daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu


este inclusa in cadrul unei umbre distincte ce porneste
de pe suprafata meziala sau distala, atunci suprafata
ocluzala este notata ca fiind normala. In orice caz, in
toate celelalte circumstante examinatorul trebuie sa
determine suprafata de origine a leziunii carioase,
fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat.
- pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod
3) varful sferic al sondei CPI ar trebui sa depisteze o
depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere partial
varful sferic al sondei. Daca tot varful sondei intra in
depresiune atunci codul trebuie sa fie 5, in afara cazului
in care examinatorul concluzioneaza ca leziunea este in
smalt, primind codul 3.

o umbra sub creasta marginala/in jurul fosetelor sau fisurilor


trebuie sa fie distincta sau colorata in gri inainte de a fi
clasificata cu un cod 4.
atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara
de un singur proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa
JCD atat in directie cervico-incizala cat si cervico-apicala ,
ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o leziune ce
afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica
de 1 mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai
mare (> 50%) este notata. Cand este imposibil de estimat
procentajul ambele suprafete se noteaza ca fiind cariate.
o suprafata de radacina expusa, fara semn de carie, adiacenta
unei coroane de invelis este notata ca fiind sanatoasa.
daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe
leziuni este notata cea mai severa leziune.

Atunci cand o leziune carioasa de la nivelul unei


suprafete radiculare se extinde dincolo de linia
angulara a radacinii implicand cel putin 1/3 din
suprafaa adiacent, acea suprafata este considerat
deasemenea cariata.
Daca sunt prezente mai multe leziuni pe aceeasi
suprafata radiculara, suprafata primeste scorul
leziunii mai severe.
Dintii devitali sunt notati in aceeasi maniera cu cei
vitali.

Clasificarea dup sediu i mrime (Mount)

SEDIUL 1:
anurile i fosetele de pe
suprafeele ocluzale sau de pe
orice suprafa neted
SEDIUL 2:
Zonele de contact ntre 2
dini n zona anterioar i
posterioar
SEDIUL 3:
Zonele cervicale lng
marginea liber a gingiei sau
pe suprafeele radiculare
expuse

DIMENSIUNEA
0. Leziunea iniial pe orice sediu detectabil clinic,
necavitar: poate fi vindecat
1. Leziunea minim care necesit tratament operativ
2. Leziunea medie n care este suficient structur
dentar sntoas care s menin integritatea
coronar sub fora presiunilor masticatorii
3. Leziunea mare care necesit s fie modificat
pentru a-i asigura protecie structurii dentare.
Poate exista deja o fisur la baza unui cuspid sau
riscul de fractur este foarte mare
4. Leziunea extins dup pierderea unui cuspid la
dinii posteriori sau a marginii incizale la dinii
anteriori

CARII PROXIMALE INCIPIENTE: se extind < 1/2 din grosimea smalului


CARII PROXIMALE AVANSATE : se extind pn la JSD sau dincolo de ea,
dar nu > de extern a dentinei

CARII PROXIMALE PROFUNDE: se extind n smal i intern a dentinei


CARII OCLUZALE PROFUNDE