Sunteți pe pagina 1din 27

Operatii unitare in industria alimentar

Dimensionarea termica si geometrica a unui pasteurizator cu placi in industria


sucului.

Coordonator:

Student:

Capitolul I: Documentare de proiectare


1. Alegerea schemei tehnologice bloc de obtinere a sucului de mere si
descrierea succinta a operatiilor.......................................................................
2.Schimbatoare de caldura cu placi, particularitati constructive si
functionale........................................................................................................
Capitolul II: Calculul de proiectare
1.Bilantul de materiale cu determinarea de material in circulatie....................
2.Bilantul termic pentru cele doua zone ale schimbatorului de caldura si
pentru rezervorul de preparare a apei calde cu determinarea debitelor de
agenti termici....................................................................................................
3.Calculul termic..............................................................................................
3.1Calculul coeficientilor totali de transfer termic pe cele doua zone.............
3.2 Determinarea ariei suprafetei de transfer termic pe zone si a numarului
de placi.............................................................................................................

1
2

8
8
11
12

3.3 Calculul de dimensionare a schimbatorului de caldura cu placi si a


serpentinei de mentinere...................................................................................
3.4 Determinarea pierderilor de presiune.........................................................
Capitolul III: Parte desenata
1. Schema instalatiei de pasteurizare cu evidentierea circulatiei fluidelor......
2. Diagrama Sankey pentru circulatia fluxurilor termice pentru zona de
recuperare.........................................................................................................
3. Pasteurizatoare cu placi................................................................................

Cuprins

13
14

15
16
16

CAPITOLUL I: Documentare de proiectare


1.Tema de proiectare

Sa se proiecteze instalatia de pasteurizare tip TITOMANZINI pentru sucul de mere cunoscand urmatoarele
elemente:

Componentii instalatiei: schimbator de caldura


cu placi, cu 2 zone, serpentina de mentinere,
rezervor pentru separarea apei fierbinti;

Cantitatea initiala de mere M=2018 kg/h

Temperatura initiala a sucului de mere t1=49.5

Temperatura initiala a apei calde ta1=122.7 C

Presiunea aburului saturat folosit ca agent


termic pentru incalzirea apei P=90002.5 Pa

2. Schimbatoare de caldur cu plci-particulariti


constructive i funcionale

Aceste aparate sunt realizate prin imbinarea de placi care realizeaza intre ele spatii prin
care circula agentii care schimba caldura. Acesti agenti ocupa alternativ spatiile dintre placile
schimbatorului de caldura, astfel incat sa nu se amestece intre ei. In consecinta, spatiile dintre
placi trebuie sa fie etansate fata de exterior si fata de spatiile in care se gasesc alti agenti. De
asemenea sistemul de etansare trebuie sa permita trecerea agentilor dintr-un spatiu in altul,
uneori prin traversarea spatiilor destinate altor agenti. Aceste schimbatoare trebuie sa aiba cel
putin doua placi, ca in cazul unor tipuri devaporizatoare.Exista patru variante tehnologice de
realizare a schimbatoarelor de caldura cu placi:
Cu placi si garnituri demontabile
Cu placi sudate
Cu placi brazate
Cu placi avand circuite imprimate
Schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate la scara larga in industria
produselor vegetale: pentru tratarea termica a vinurilor, pentru pasteurizarea berii si a
sucurilor de fructe. Acestea prezinta anumite caracteristici:
Coeficientul total de transfer de caldura ridicat;
Realizeaza economic un grad inalt de recuperare a caldurii 60-70% ceea ce duce si la
micsorarea diferentei de temperatura intre cele doua fluide care trec prin aparat;
Constructie compacta pentru suprafete mari de schimb de caldura;
Satisface cele mai exigente conditii de igiena, curatirea este simpla;
Automatizarea nu este mai complicata decat la alte tipuri de schimbatoare de caldura;
Cheltuielile cu investitiile nu sunt mai mari decat la schimbatoarele multitubulare de aceeasi
marime, dar schimbul se realizeaza in conditii bune, iar constructia si exploatarea sunt mai
simple.
Particularitati constructive si functionale
Schimbatorul de caldura este alcatuit dintr-un numar de placi metalice, montate in serie,
asezate pe un cadru metalic si stranse cu un dispozitiv de strangere.
Componente:
Placa de lucru
Bara
Suport
Placa de strangere
Surub
Garnitura de cauciuc
Picior sprijin
Orificiu de trecere superior
Placa de sfarsit de zona

Orificiu de trecere inferior


Racord
Acestea se pot clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa profilul placilor:
Placi cu canale in forma de spirala sau zig-zag
Placi cu flux unic
Placi plane cu elemente pentru creearea turbulentei
Alte criterii:
a. Functionalitate :
Placi curente de lucru
Placi intermediare
Placi de depozitare
Placi finale
b.dispunerea garniturilor de etansare:
placi cu etansare unilaterala
placi cu etansare bilaterala
b. pozitia relative a garniturilor de etansare:
de stanga
de dreapta
d. intrarea, iesirea si directia curentului
cu directie diagonala a curentului
cu directie rectilinie a curentului
Placile cu canale sunt primele tipuri de placi construite si aplicate industrial. Canalele erau
formate prin frezare, iar intre doua placi se intercaleaza cate o placa neteda; garniturile de
cauciuc sunt bilaterale.
Placa de tip ASTRA are pe suprafata ei stantate santuri longitudinale care formeaza canale
inguste cate trei in trei scurgeri. Placile au imprimate santuri pe ambele fete, iar intre placi se
intercaleaza cate o placa neteda. Fluidul care ajunge in spatial dintre placi se distribuie pe o
scurgere in trei canale inguste si paralele, se deplaseaza de-a lungul placii dupa care se
intoarce la 180si intra in a doua scurgere, apoi in a treia, care este in legatura cu orificiul de
evacuare.
Placa de tip FENIR este alcatuita din doua jumatati stantate din otel inoxidabil unite prin sudura.
Sunt placi cu etansietate bilaterala. Aceasta prezinta coeficienti de transfer termic redusi.
Placa Alfa-Laval se construieste din otel inoxidabil si are pe suprafata placii proieminente
triunghiulare obtinute prin stantare.

Placile de tip zig-zag-flow au pe suprafata stantate proeminente line, cu inclinare de la dreapta


spre stanga pe jumatatea superioara si de la stanga spre dreapta pe jumatatea inferioara. La
montare, placa imediat urmatoare se aseaza intoarsa la 180, ceea ce face ca actiunea de
turbulenta sa fie puternica si determina coeficienti de transfer termic mari. Aceasta placa face
parte din categoria placilor cu retea. Daca in constructiile de placi descrise anterior,
elementele de turbulenta fac parte din suprafata de transfer termic, la placile cu elemente
intercalate, functiile de transfer de caldura si de turbulenta sunt realizate de elemente separate.
Placile de tip Multi-Pass au intre placile plane intercalate elemente care datorita efectului de
turbulenta creat, maresc intensitatea transferului termic, indeplinind in acelasi timp si rolul de
garnitura. Forma placilor si a elementelor intercalate este redata in figura de mai jos.
Placile plane se construiesc din otel inoxidabil, iar elementele de turbulenta pot fi din materiale
plastice sau metalice. Aceste placi prezinta avantaje in exploatare, deoarece suprafetele de
schimb termic pe care pot sa apara arsuri se pot curata usor, iar elementele de turbulenta in
functionare avand in general o temperatura egala cu temperatura medie a lichidului. Aceste
placi prezinta dezavantaj consumului suplimentar de material necesar pentru constructia
elementelor de turbulenta.

Schimbatoarele cu placi si garnituri demontabile


Placile intre care se introduc garniturile, se monteaza impreuna intre o placa de baza si una
mobila. Placile pot sa fie demontate in vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu
ajutorul unor tiranti. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in
echicurent. Materialele din care se realizeaza placile depind de natura agentilor de lucru, iar
cele mai utilizate sunt:
- oteluri inoxidabile;
- aliaje de aluminiu;
- aliaje de titan;
- aliaje cupru-nichel.
Grosimea placilor poate sa varieze intre 0,61,1 mm, sau chiar mai mult. Pentru garnituri se
pot utiliza de asemenea mai multe materiale in functie de temperaturile de lucru:
- nitril (t max= 110 C);
- butil (t max= 135 C);
- etilen-propilen (tmax= 155 C);
- Viton (tmax= 190 C);
Domeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa varieze intre 50+190 C.
Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 1620 bar, iar diferenta maxima
dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 912 bar si in mod exceptional la 20 bar.
Schimbatoarele cu placi sudate au placile asamblate nedemontabil prin sudare. Din aceasta
categorie fac parte:
- placile dulapurilor de congelare, realizate din profile de aluminiu sudate, pentru a forma
platanele pe care se pastreaza produse si canalele de curgere pentru agentul frigorific care
vaporizeaza;
- schimbatoarele de caldura realizate din placi ambutisate si sudate pentru a se asigura
rezistenta mecanica si curgerea agentilor, de regula in contracurent. Presiunile nominale
maxime pot sa ajunga pana la 3040 bar, iar domeniul de temperaturi intre care pot sa
lucreze este de 200+200 C.

Schimbatoarele cu placi brazate sunt realizate cu placi din otel inoxidabil asamblate prin brazare
(lipire) cu ajutorul unui aliaj pe baza de cupru, in cuptoare sub vid. Se pot utiliza ca
vaporizatoare sau ca schimbatoare interne de caldura, dar numai pentru agenti curati,deoarece
nu se pot curata decat prin spalare chimica. Compactitatea acestor aparate este foarte mare.
Schimbatoarele de caldura cu placi avand circuite imprimate sunt realizate din placi metalice plane,
avand gravate pe suprafata circuite fine (cca. 1 mm), prin metode chimice. Placile sunt
asamblate in blocuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si sudare sub presiune.
Canalele sunt legate la doua perechi de colectoare, pentru a forma doua circuite separate. Din
aceste placi se pot realiza condensatoare si vaporizatoare foarte compacte.

CAPITOLUL II: Calculul de proiectare


Bilant de materiale
1)BM pentru operatia de spalare si sortare

M =M 1+ P1
P =0.016 kg/ s
= 1
3
P1 =
M
M 1=0.543 kg /s
100

2)BM pentru operatia de eliminare a partilor necomestibile

M =M 2 + P2
= P2=0.01 kg/s
2
P2 =
M 1
M 2=0.532 kg /s
100

3)BM pt operatia de preincalzire

Sb=M 2CsS m
Sb=0.452 kg /s
Sb=Sp+ P 3
Sp=0.45 kg /s
15
Cs+ Sm=
M 2 = Cs+ Sm=0.0799 kg
100
s
0.5
P
=0.002
kg/
s
P 3=
Sb
3
100

4)BM pe operatia de centrifugare

Sp=Sc+ P 4
= Sc=0.383 kg/ s
15
P 4=
Sp
P4=0.067 kg/ s
100

5)BM pt operatia de pasteurizare

Sc=Sm+ P 5
= Sm=0.375 kg /s
2
P5 =
Sc
P 5=0.0076 kg /s
100

1. Bilantul de materiale sub forma tabelata

Nr.
crt

Denumire
operatie

Denumire materie
initiala

1.

Spalare si
sortare

Mere(M)

2.

3.

TOTAL
Eliminare a
partilor
necomestibile
TOTAL
Preincalzire

4.

TOTAL
Centrifugare

5.

TOTAL
Pasteurizare

TOTAL

Mere sortate
spalate(M1)

Mere ramase dupa


eliminarea partilor
necomestibile(M2)

Suc preincalzit
(Sp)
Suc limpede (Sc)

Valoare

UM

0.56055 kg/s

0.56055 kg/s
0.5437 kg/s

0.5437
0.5328

kg/s
kg/s

0.5328
0.4506

kg/s
kg/s

0.4506
0.3830

kg/s
kg/s

0.3830

Denumire materie
iesita
Mere sortate
spalate(M1)
Pierdere(P1)
Mere ramase dupa
eliminarea partilor
necomestibile(M2)
Pierdere(P2)
Suc preincalzit
(Sp)
Coji+Seminte
(Cs+Sm)
Pierderi(P3)
Suc limpede (Sc)
Pierdere(P4)
Suc
pasteurizat(Sm)
Pierdere(P5)

kg/s

2.a. Bilantul termic pt zona 1 (zona de recuperare)

Valoare

UM

0.543739 kg/s
0.0168

kg/s

0.56055
0.5328

kg/s
kg/s

0.0108

kg/s

0.5437
0.4506

kg/s
kg/s

0.07993

kg/s

0.0022
0.5328
0.3830
0.007

kg/s
kg/s
kg/s
kg/s

0.4506
0.3754

kg/s
kg/s

0.007661 kg/s
0.3830 kg/s

Sct 1c 1+ Sct 3c 3=Sct 4c 4 + Sct 2c 2=

t 1c 1+ t 3c 3=t 4c 4 +t 2c 2= t 4=

t 1c 1 +t 3c 3t 2c2
=68.32 C
c4

c 1=f ( t 1 )=3601 J / KgK

c 2=c 3=c 4=f ( t 2 ) =3643 J /KgK

t 2t 1
=0.6= t 2=78.6 C
t 3t 1

2.b. Bilantul termic pt zona 2 (zona de pasteurizare)


Sc2=W a1 =0.766 kg /s
Sct 2c 2+W a 1t a 1c a 1=W a 1t a 2c a 2 + Sct 3c 3= t a 2=114.383 C
c a 1=c a 2=f ( t a 1) =4249 J / KgK

3.Calculul termic
Calculul termic pt zona 1
a) pt sucul pasteurizat
t=

t 3 +t 4
+ 273.15=356.31 C
2

=0.00048 Pas

u=79
[Iliescu]=>

=15930.56t4.2u=1061.66 kg/m3
Cp=461+ 3t +34.4u0.02tu=3684.56 J / KgK
=0.17+0.0011t+ 0.0043u=0.561W /mK

Calculul fluxului termic

=Scc 3( t 3t 2 )=41406.08W
Calcului numarului de canale

m=

Sc
=1.18=1
wA

Recalcularea vitezei de curgere

Sc
2
=0.237 m
mA

w r=

Calculul criteriului Reynolds

wrd e
=4200.32

Calcului criteriului Prandl

Pr=

Cp
=3.148

Calcului criteriului Nusselt


m

Nu=c Pr =66.309
Calculul coeficientului partial de transfer termic

1=

Nu
=4655.31 W / m2K
de

Caracteristici termice al placii Alfa Laval


Lungime=1170 mm
Latime=420 mm
Grosime=1.3 mm
Aria sectiunii de curgere=0.31 m2
Distanta dintre placi=4 mm
Aria suprafetei de transfer termic=152*10-5 m2
dechiv=8 mm
b) pt sucul de mere initial

t=

t 1 +t 2
+273.15=337.2 C
2

=0.00068 Pas

u=79
[Iliescu]=>

=15930.56t4.2u=1072.36 kg/m3
Cp=461+ 3t +34.4u0.02tu=3657.42
=0.17+0.0011t+ 0.0043u=0.54 W /mK

Calcului numarului de canale

Sc
=1.17=1
wA

m=

Recalcularea vitezei de curgere

Sc
=0.235 m2
mA

w r=

Calculul criteriului Reynolds

wrd e
=2964.933

Calcului criteriului Prandl

Pr=

Cp
=4.6

Calcului criteriului Nusselt

Nu=cmPr n =60.52
Calculul coeficientului partial de transfer termic

2=

Nu
=4090.185W /m2K
de

Calculul coeficientului total de transfer termic

k=

1
=1874.12W /m2K
1 1
+ +
1 2

Calculul termic pt zona 2


a)suc pasteurizat
t=

t 3 +t 2
+273.15=361.45
2

=0.00045 Pas

u=79

J / KgK

[Iliescu]=>

=15930.56t 4.2u=1058.78 Kg/ m3


Cp=461+ 3t +34.4u0.02tu=3691.85 J /KgK
=0.17+0.0011t+ 0.0043u=0.567 W /mK

Calcului numarului de canale

m=

Sc
=1.19=1
wA

Recalcularea vitezei de curgere

Sc
=0.238 m2
mA

w r=

Calculul criteriului Reynolds

wrd e
=4480.343

Calcului criteriului Prandl

Pr=

Cp
=2.92

Calcului criteriului Nusselt


m

Nu=c Pr =67.37
Calculul coeficientului partial de transfer termic

1=

Nu
2
=4777.54 W /m K
de

b)Apa
t=

t a 1 +t a 2
+273.15=391.69C
2

=0.00028 Pas

u=79
[Iliescu]=>

=15930.56t 4.2u=953.65 Kg/m3


Cp=461+ 3t +34.4u0.02tu=4292.69 J / KgK

=0.17+0.0011t+ 0.0043u=0.69 W /mK


Calculul fluxului termic

=W a 1c a1( t a 1t a 2) =27073.12W
Calcului numarului de canale

m=

2Sc
=0.88=1
wA

Recalcularea vitezei de curgere

2Sc
=0.528 m2
mA

w r=

Calculul criteriului Reynolds

wrd e
=14401.1

Calcului criteriului Prandl

Pr=

Cp
=1.739

Calcului criteriului Nusselt


m

Nu=c Pr =197.736
Calculul coeficientului partial de transfer termic

2=

Nu
=17076.01W /m2K
de

3.1 Calculul coeficientului total de transfer termic


1
k=
=2922.609W /m2K
1 1
+ +
1 2

Nr. crt

Denumire
operatii

1.

Op. de
recuperare

Fluxuri
termice
intrate
1

Valoare

UM

315271.4

Fluxuri
termice
iesite
2

Valoare

UM

41386.2

2.

Op. de
pasteurizare

686605

3.2Calculul ariei de transfer termic


=kA t med
Zona 1
t M =19.4 C
t m=18.8 C

t med =

A=

t M + t m
=19.11 C
2

2
=1.155m
k t med

Zona 2

t M =35.783 C
t m=24.7 C

t med =

A=

tM +tm
=30.24 C
2

=0.306 m2
k t med

Calculul numarului de placi

27141

Zona I

AI
=3.72=4
A0

n1=

Zona II

A II
=0.988=1
A0

n2=

Calcul numar de pachete


Zona I

z 1=

n1
=2
2m1

z 2=

n1
=2
2m2

Zona II

z 1=

n2
=0.5=1
2m1

z 2=

n2
=0.5=1
2m2

Stabilirea formei de aranjare


f 1=

z 1n1
=4
z 2n2

f 2=

z 1n1
=4
z 2n2
3.3Calculul de dimensionare

1.Dimensionarea zonelor pasteurizatorului


LzI =nI + ( n1 ) c =0.0172 m

LzII =n II+ ( n1 ) c =0.0013 m


2.Dimensionarea lungimii pasteurizatorului
Lt=L zI + LzII +2Lc + Li =0.3105 m
3.4 Determinarea pierderilor de presiune
P=zEuw 2r , Pa
zona 1.
1.
P=4588.34 Pa

2.
P=5520.893 Pa

zona 2.
1.
P=2218.749 Pa
2.

P=5124.12 Pa

CAPITOLUL III
1. Schita pasteurizator

2. Diagrama Sankey pentru zona de recuperare

3. PASTEURIZATOARE CU PLACI

BIBLIOGRAFIE

Kasatkin, A Procese i aparate principale n tehnologia chimic Ed. Tehnic,


Bucureti, 1983;

Petculescu, E. Procese i aparate n industria alimentar Ed. Didactic i pedagogic,


Bucureti, 1995;

Banu, C. Manualul inginerului de industrie alimentar vol II Ed. Tehnic, Bucureti,


1999;

Banu, C. Tratat de tiina i tehnologia malului i a berii vol I Ed. Agir, Bucureti,
2000;

Julieta, F. Dinamica fluidelor polifazice i aplicaiile ei tehnice Ed. Tehnic, Bucureti,


1992

http://www.phys.tuiasi.ro/Cursuri/CURSUL2FIZICA.pdf

http://www.referat.ro/referate/Transportul_lichidelor_1_f33ea.htm

www.chem.uaic.ro/.../PA0607/an%20III%20BT%202006%202007%20sem%202/Vasile
%20A%20an%203%20BT%20sem%202.doc

http://www.e-referate.ro/referate/Utilaje_pentru_transportul_materialelor_solide2007-0314.html

10 http://www.anamob.ro/progr/Mat_IMA.pdf