TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A

AERULUI

1.ROLUL ATMOSFEREI PENTRU ASIGURAREA VIETII PE PAMANT

Atmosfera este invelisul gazos al Terrei, considerat un imens
ocean aerian pe fundul cruia isi desfasoara activitatea societateaumana.
Atmosfera este considerata interfata dintre corpul planetar si
spatiul interplanetar.Este constituita dintr-unamestec de gaze n care
se afla in suspensie particule lichide solide sau gazoase de origine terestra
i cosmica,naturala sau antropica.
Din punct de vedere teoretic, aerul atmosferic este considerat un gaz ideal,
un fluid, care sesupune legilor fizicii, in general, si ale mecanicii fluidelor, in
particular.
Aerul atmosferic este indispensabil vieii prin continutul de oxigen necesar
respiratiei si ofera protectie impotriva radiatiilor solare ultraviolete care
distrug viata prin intermediul stratului deozon. In acelasi timp, el asigura o
temperatura constanta planetei Terra prin existenta gazelor cu lungimi de
unda din domeniul infrarosu, care functioneaza ca un ecranprotector
impotriva pierderii caldurii noaptea si incalzirii excesive ziua.
2.POLUAREA AERULUI

Poluarea atmosferica dauneaza sanatatuii umane si mediului.In Europa,

emisiile multor poluanti atmosferici au scazut substantial in ultimele
decenii, determinand o imbunatatire a calitatii aerului in regiune. Cu toate
acestea, concentratiile poluantilor atmosferici continua sa fie foartemari, iar
problemele legate de calitatea aerului persista. O proportie semnificativa a
populatiei Europei locuieste in zone, in special orase, unde apar depasiri
ale standardelor de calitateaaerului: poluarea cu ozon, dioxid de azotsi

,pulberi in suspensie (PM) induce riscuri grave pentru sanatate. Reducerea

poluarii atmosferice ramane asa dar importanta.
2.1 SURSE NATURALE DE POLUARE

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod

exceptional poluari importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre
poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea
straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita
altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot
influenta si asupra sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau
de desert. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi
masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere,
fenomen care s-a observat si in tara noastra.
De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile
vulcanice, emanatiile de gaze din sol, poluarea produsa de procese
naturale de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din
paduri, etc.
2.2 SURSE ANTROPICE DE POLUARE
Sursele artificiale-antropice sunt mult mai importante, inmultirea acestora
constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala
a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului,
progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si urbanizare,
avand drept fenomen de insotire poluarea mediului implicit si poluarea
aerului.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si
surse mobile.
Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale
diverse.
Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de
energie sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice, etc.), pentru

realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea

reziduurilor.
Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul
apropiat sunt combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale), energia
atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energiei necesare, iar
utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului.
Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai
bioxid de carbon si apa, substante practic lipsite de nocivitati considerabile.
In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu
este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de
produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in
atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul
contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa.
3.PRINCIPALELE ELEMENTE POLUANTE ALE ATMOSFEREI
Atmosfera este definit ca masa de aer care nconjoar suprafaa terestr,
incluznd i stratul de ozon. Prin poluant se nelege orice substan
solid, lichid, sub form gazoas sau de vapori sau form de energie
(radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii) care,
introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al
organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale. Prin poluare se
denumete orice concentraie de poluant n mediu ce depete valoarea
natural. Directiva CEE 84/360 din 28/06/1984, [2], valabil i n prezent,
definete poluarea atmosferic ca introducerea n atmosfer de ctre om,
direct sau indirect, de substane sau energie avnd aciune nociv, de
natur s pun n pericol sntatea omului, s strice resursele biologice,
ecosistemele, s deterioreze bunurile materiale, valorile de agrement i
alte utiliti legitime ale mediului nconjurtor.

Poluanii aerului pot fi clasificai n funcie de origine i starea materiei:

Origine: -primar - emii n atmosfer dintr-un proces;
- secundar - formai n atmosfer, ca rezultat al unei reacii
chimice.

Starea materiei:
-gazoas - gaze precum: dioxidul de sulf, oxidul de nitrogen, ozonul,
monoxidul de carbon etc; vapori, cum ar fi: gazolina, solvent de vopsea,
ageni de curare uscat etc. ;
- particule, n final divizate n solide (de exemplu, praful i fumurile) i
lichide (picturi, cea i aerosoli).
Poluani gazoi. Poluanii gazoi pot fi clasificai n organici i anorganici.
Poluanii anorganici constau n: gaze sulfuroase - dioxid de sulf, trioxid de
sulf, hidrogen sulfurat;
oxizi de carbon - monoxid de carbon i dioxid de carbon;
gaze azotoase - monoxid de azot, dioxid de azot i ali oxizi de azot;
halogenuri, hidruri - acid fluorhidric, acid clorhidric, cloruri, fluoruri,
tetrafluorura de siliciu;
produi fotochimici - ozon, oxidani;
cianuri - acid cianhidric;
compui cu azot - amoniac;
clorofluorocarburi diclor, diclorodifluormetan, triclor, trifluoretan,
triclorofluor-metan, tetrafluoretan, clorodifluormetan, clorpentofluoretan;
Sunt considerate substane organice poluante:
hidrocarburile precum: parafine - metan, etan, octan, acetilena, alefine etilena, butadiena, aromatice (benzen, toluen, xilen, stiren);
compui alifatici oxigenai ca: aldehide formaldehide, cetona - acetona,
metiletilcetona, acizi organici, alcooli - metanol, etanol, izopropanol, hidruri
organice, sulfuri organice - dimetil sulfat, hidroxizi, peroxizi - nitrii sau
nitrai (denumii generic PAN).
Gazele sunt fluide care ocup ntregul spaiu al incintei n care se afl i
pot fi lichefiate numai prin efectul combinat al presiunii mrite i
temperaturii sczute. Heliul, hidrogenul, monoxidul de carbon, oxidul de

etilen, formaldehida, sulfura de hidrogen i radonul sunt exemple de

gaze.
Aerosolii sunt dificil de clasificat pe o baz tiinific, n funcie de
proprietile lor fundamentale, precum: rata de stabilitate sub influena
forelor externe, proprieti optice, abilitatea de a absorbi sarcina electric,
mrimea i structura particulei, raporturile suprafa volum, activitatea de
reacie, aciunea fiziologic i altele.
Praful este format n mod obinuit prin pulverizarea sau dezintegrarea
mecanic a materiei solide n particule de mrime mic, prin procese cum
ar fi, mcinarea, lovirea i perforarea.
Fumul implic un anumit grad de densitate i deriv din arderea
materialelor organice cum ar fi: lemnul, crbunele i tutunul. Particulele de
fum sunt foarte fine, fiind cuprinse ca mrime ntre 0.01 m pn la 1 m.

Ceaa este format, n mod tipic, fie prin condensarea apei sau a altor
vapori pe nuclee potrivite, fie prin suspensia picturilor mici de lichid, fie
prin odorizarea lichidelor.
Fibrele sunt particule care au lungimea mai mare dect grosimea. Ele pot
fi generate din minerale, cum ar fi azbestul i din surse artificiale, printre
care fibra de sticl, dac compoziia materialului se preteaz dezintegrrii
care produce astfel de particule.
4.EFECTELE POLUARII ATMOSFERICE
5.TEHNICI SI TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A AERULUI
Tehnici mecanice - constau, n principiu, n a determina precipitarea
particulelor mai mari de 10 m, prezente n gaze, crora li se aplic fore
de Poluarea atmosferei problem major a societii 27 gravitaie (incinta
de decantare, sacul de praf) i fore de inerie (separator cu obstacole) sau
fore centrifugale (ciclon, multiciclon), [6].

Tehnici electrice - au fost dezvoltate pentru a elimina praful fin, dar a

nceput s se ia n considerare utilizarea lor i pentru nlturarea
compuilor organici volatili. Ele fac s tranziteze la vitez mic (de ordinul
a 1 m/s), gazele din care s-au nlturat particulele de praf (desprfuire),
ntre electrozii de emisie, alimentai la nalt tensiune (40110 kV) i
electrozii colectori legai la pmnt. Genernd ioni negativi, electrozii de
emisie ionizeaz gazul n vecintatea acestora. Efectul corona care
rezult, antreneaz ncrcarea electrica a particulelor. Acestea se vor
descrca sub aciunea electrozilor colectori. Ele ader sub efectul forelor
electrice i datorit atraciilor moleculare nainte de a fi separate, urmnd
ca apoi s fie recuperate.
Tehnici n strat poros - sunt utilizate pentru desprfuire. Principala lor
caracteristic ine cont de faptul c primele particule de praf se opresc pe
un suport de filtrare, urmate i de celelalte particule. Trebuie ca, periodic,
acest suport s fie debarasat de o parte din praf, evitnd ns golirea
complet. Ca suport, sunt utilizai deseori saci textili i, n unele cazuri,
straturi de nisip sau filtre ceramice.
Tehnici hidraulice - recurg la utilizarea apei numai cnd se adiioneaz
reactivi, pentru a capta poluanii sub forma de particule i/sau sub form
gazoas. Sunt utilizate n toate turnurile de splare, n filtre umede cu
pulverizare sau peliculare, n scrubre, rezultnd ns o important
pierdere de ap, care poate conine poluani dizolvai (pulverizarea unei
faze lichide dispersate).
Tehnici chimice - asigur eliminarea, neutralizarea sau transformarea
poluanilor n stadiul de gaz sau aerosol. O prim aplicare, binecunoscut,
const n desulfurarea gazelor de ardere prin procedee, fie umede (reacii
cu lapte de var sau amoniac), fie uscate sau semiuscate (reacii cu var
pulverizat). O a doua aplicare, care continu s se dezvolte, este cea de
denitrificare (denoxare) a gazelor de ardere, prin reducerea NOx cu
ajutorul amoniacului.
Tehnici fizice in de proprietatea anumitor poluani gazoi de a fi adsorbii
ntr-un mod reversibil de corpuri, acesta dezvoltnd o suprafaa de

activitate specific (de exemplu 1000 m2 /g). Dup adsorbie, se poate

continua procesul de adsorbie, crescnd temperatura. Ca adsorbani se
utilizeaz carbon activ de origine vegetal (carbon din nuc de cocos), de
origine mineral (cocs de petrol) sau de origine sintetic (fibre textile
carbonizate).
Tehnici catalitice - permit scderea temperaturii la care, n mod normal, se
opereaz pentru neutralizarea i oxidarea poluanilor. Se va evita, de
asemenea, 28 SOLUII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI
renclzirea prea mare a gazelor tratate. Un exemplu n acest caz l
reprezint denoxarea gazelor de ardere.
Tehnici termice - sunt bine cunoscute n nlturarea anumitor poluani (este
vorba de incinerare i post combustie). Ele au nceput s fie aplicate la
recuperarea poluanilor, fie volatili (cazul strippingului de amoniac din
instalaiile cocsochimice n coloanele cu talere), fie condensabili sau
congelabili (cazul criogeniei).
Tehnici biologice - se utilizeaz n anumite procese industriale din care
rezult compui organici volatili ca de exemplu, epurarea biologic a
aerului n staiile de tratare a apei, folosit n chimie i farmacie sau n
stocajul solvenilor. Prin aceste metode, microorganismele utilizeaz
poluanii ca elemente nutritive transformndu-i n elemente simple. Aceste
microorganisme sunt dispuse pe suporturi umede (biofiltre) sau n lichide
de splare (spltori biologici). Li se asigur un timp de contact suficient,
astfel nct poluanii s fie eliminai.