Sunteți pe pagina 1din 80
“zb0e- ngoamong aypyn{ mszaaran -e-zv eIfipa ~ HA} pop Jnou no aypyusofuod uy pfuaory - Linsmou0+ - auaurexg - YOTILNILSONND VAAVOTATA NULNAd YWUD ILSAL THAID Ldddd VATOLL NYaalL ‘Pap ‘ajun ysisy SHOUSHD NVITAYNY “Pp ‘Alun yuoD NOSHITN WNATIVIN “Ap “Arun Jorg 00 TE -iL | | O18 @'V ALLIAASAU ‘TUVATULNY AUVOAL VIE VIT VTC 1d LOd SLOTUOD ATRNSNAASYL Editat de $.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L, S.C. Universul Juridie S.R.L, Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fird acordul scris al S.C. Universul Juridic SRL, NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA AUTORULUI $I_STAMPILA EDITORULUI, APLICATE Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei ULIESCU, MARILENA Drept civil : teste gril pentru verificarea cunostingelor : conf. univ. dr. Aurelian Gherghe, asist. uni Ed. a 2-a, Bucuresti : Universul Juridic, 2012 ISBN 978-973-127-846-9 drd. Tiberiu Ticlea. ~ 1. Gherghe, Au Ticlea, Tiberia 347(498)(079.1) REDACTIE: : O21.314.93.13 0752.520.666 redactie@universuljuridic.ro 1: 021.314,95.15: 0726.990.184 021.314.93.16 distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro COMENZI ON-LINE, CU REDUCERI DE PANA LA 15% DEPARTAMENTUL DISTRIBUTIE: ~~ TESTE GRILA ~ Drept civil. Actul juridic civil. Prescriptia extinctiva 1, Actul juridic: a) este manifestarea de voint ficut cu intentia de a produce anumite efecte juridice civile, adicd numai de a haste sau stinge un raport juridic civil concret; b) este manifestarea de voin'& exprimat fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc in puterea leg ©) poate avea atat sensul de negotium iuris, cat si cel de instrumentum probationis. 2. in esenta, actul juridic bilateral: a) reprezinti acordul de vointa a cel mult doua per- soane; b) este caracterizat prin aceea c& obligatiile celor doua parti contractante sunt reciproce si interdependente; ©) implica exprimarea vointei a dou parti pentru a fi inchelat valal 3. Contractul de donatie este: a) un contract b) un act u cc) unact 4. Actul confirmativ este: a) un act abdicatiy, constitutiv, unilateral; b) un act unilateral, declarativ, abdicativ; c) un act unilateral, recognitiv, abdicativ. fomta nqued jeumu ayaye onposd ‘“canranstiod aorpymy 213398 6 e (e SARIS BdIPLIN{ IOV “ST “anezepap nes nm -fsuoo ‘ae[suey 398 UN-QUIp eared von aeod o (0 sanezepap pe un-IUIp vayzed vane ayeod o (q rAQNaNStOD nes ANPISUEN spe un-nuyd adasp mun jnsouipuegop reunu axe o (e :EZNeD-PURAR ap BAIEITED “PT. qowaye ojarse [nzeo Uy 1S 29 ‘aanneIUsoD JOJaIVe [N2v WL Ie (9 quoreape sojarve Inzeo uj yeUsNU (q feaneynutos so[a9e INzwD uj rewNe (e sound awod as ounyza] nguad quntzasa4 eUta|qoId ‘ET “oye affeuop ap [nyesqWOd “ezLida.que ep jroe.jUOD ‘aunts -¥90] ap [Moe.QuoD ‘eretgdumo alezupA ap [Mov.qU0D (9 ‘sqropsayd foun nos} 1S 8nSyo mun vayer[g -jsod azapan uy ne apffsed a1eo uy aogpun{ aye ajaoe (q fajaa. a] 29 Jo]tfe8}[Go eaxapupyUT IS Bfuays|xo JO} JwejyouL MUEUFOUT TEMP UIP "OseouND Bs jod nes asouNd aiiized area uy sovauo npp no aoIpiml ope ajeoe (e :@aqyeINUIOD aI9e JUNE “ZT -aamemnuios 9398 (9 ‘Heamezaqn (9 fso.1au0 ny nd aqoe (e tap BasTumuap eeod mMynyeoyNess yeANd -ord yequouned jnsojoy no jnuoWLNed yzeasosoiut 161 ruoygundsyp aes usd ymyesZ HPP Nd 9]9;9V "TT PLS Danoulaxa bidvaseag Tia 2Iprint aay ‘arentfesoqy] 0 (9 ‘apyegnuzoo ye un (q ‘yesetequizap ye un (e :93Se IMEAT [Repu ‘OT "pjesare[gaut nes eyeraqeiq ‘Bjesayeyun ayeod eaulpragiaout (9 ‘uep.aid jeun eoreyodns aAa vs 18 SnSeo un azezrfead ES osasguun aytized aye0r (q Iplun{ mynyoe Tojayouy prVeWOUL uy apiqenjess quns ao asus ‘anoadsos orpun{ mymoe oft -apd aye0y naquad asapaaid ap 18 Bnspo ap asues yastxo (e soyeaTe astpmnf apayse Uy “6 “puerta -owi pjead ayfuee8 o ammpuy as geo utd erfuenuo (9 ‘feqred ap erjuaauon (q sgiuean ap eaumjseo (2 saae[suen Joya1e esodaze. wp azied eg “g -nptosaoe 298 un (0 qqearyoe un (q suuugjos ye un (& :aysa preuosfuaauon wraI0d] *Z “nprowore 29e un (9 ferenstumupe ep 298 un (q tagesepap ye un (e 19189 Jojaqonsy Ba.1939}N) ‘9 spaaqoe un (9 ‘arenstuyupe ap ye un (q sqensuasuos3oe un (e raqso enuew [meg 's ——_—_—_——_—_— VIR ALSaL TAL) Lara 29 F 2 8 DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) ca si actele juridice declarative, produc efecte si pentru trecut; ©) constituie, potrivit Codulut civil, singura specie de act juridic civil ce poate valora just titlu pentru uzucapiunea prescurtata, 16. Sunt supuse rezolutiu zilierii: a) actele juridice declarative; b) numai actele juridice translative si constitutive, dacd ‘sunt contracte bilaterale; ©) atat actele juridice declarative, cat si cele translative sau constitutive. sau, dupa caz, re- 17. Sunt considerate acte de conservare: a) intreruperea unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci, asigurarea unui bu b) fnscrierea unul privilegiu, culegerea fructelor, consti- tulrea dreptului de superficie; ) somatia, inscrierea unut privilegiu, intreruperea unei prescriptii. 18. Actele de administrare pot fi incheiate: a) intotdeauna de minorul cu capacitate de exercisiu restransa; b) de minorul cu capacitate de exercitiu restrans%, dar humai cu fncuviinjarea prealabild a ocrotitorului legal, in masura in care actele nu sunt lezionare; ©) de reprezentantul legal al celui incapabil, fark a fl hecesara fncuviinfarea prealabila a autorit&tii tutelare, 19, Actele de dispozitie mirunte, cu caracter curent a) pot fi incheiate personal si singur de minorul lipsit de capacitate de exercifit Actul juridic civil, Prescriptia extinctivd Oe a teree enters eRe EEE ee Bere b} nu pot fi incheiate personal si singur de persoana lipsita de capacitate de exercitiu; ©) pot fi incheiate personal si singur numai de per- soanele ce au capacitate de exercitiu restransa sau deplina, dupa caz, 20. Actele de administrare: a) pot fi considerate intotdeauna acte de acceptare ta- cité a mostenirii; b) pot fi considerate acte de acceptare tacit a moste- , daca nu au caracter urgent si angajeaza viitorul; ©) nu pot fi considerate niciodati acte de acceptare — facit& a mostenirii. © | 24, suntcuprinse in categoria actelor de dispozitie: = =f a) acceptarea pur’ si simpli a unei mosteniti, cu privire 5° fa care activul depseste considerabil pasivul; ») incasarea dobanzilor sumelor exigibile; ©} culegerea fructelor dobandite prin cultura. 22. Constituie acte juridice solemne: a) contractul de vanzare cumpirare avand ca obiect un teren sau constructie; ») testamentul; ©) donatia. 23. Constituie acte juridice reale: a) atat imprumutul de folosint’, cét si fmprumutul de consumatie; b) gajul fir deposedare; ©) depozitul. daup op avs 0 2359 ‘oBay ango ap anzeaaid pury (9 {flap aIpUn{ wayNyVe e BpeseUas 1S axerpeaye ap ‘pleriuese “puoy ap ar{tpuoa 0 mutzo.da (4 ‘tap fmdoup uy sorpyn{ tafuion je wouodusoo qwoursja un ase (e MyuLUEjUNISUOD ‘Ze eayeytigezodout (9 feanejed varenqnu (q ‘gynjosqe eayeyiine (e 9389 Tap sipun{ mympe jaraypuy MoMONT ef INUyUTET -sagsip jasdi] [NZeI Uf autaraqUT 99 vouNtiouRS “TE -pjaisaoe e nyijazaxe ap vaye1edeo snjd ‘jeuvosuad e efursoy -oj ap eayeyoedea utp aed o es eamonns uy aygouno (9 ‘youeosad e nifjo reridope seprogseo ‘astuaygour o y| vauejunues nes paseydaoze (q sagaurfe.quy ap [nyoe..U0I snumaduny ap jmsesqtod “BiadeIa pues ap (mmenUO (e rapenfepow n> ayqnedwoouy aorpym{ sopoIe eLroSoye9 wy ENT “97 ‘ata aaquy eotplan{ ajaye ap ivy oundstp v op voyeypoedeo axSenuid a0 €999 Uy eAROLNSAL rind feu yiqpuos soun ‘fesoued wy ‘asndns ams (0 (ayumi) 201d 16 auurafos eoqpuan{ aye uns (q mfnuiomne Pixour eyep B gued ajayoaje onpold 1S) go Insuas uy ‘yliow earezapisuon uy aywderUs uns (E rauTeoul ap pzneo nayuad earplin{ a[aPV ‘SZ -ypay ‘anpaigns ‘fezne> (9 suurajos quinu ‘Teuosiad 1s (q Jgnp9 squuow “jensuasuod “[erayeliun (2 roypyan{ oe un ayso ryWaUTE SAL “PZ ene ‘VIR FLSHL "TAT Lda OL % Prescriptia extinctivei % 13 + o 12 + DREPT CIVIL, TESTE GRILA Actul juridic ci 33. Pentru a fi indeplinite cerintele de valabilitate a consimtimAntului: a) nu este necesar ca acesta s fie exteriorizat, intrucat manifestarea de voint& poate fi si tacit; b) acesta trebuie si provina de la o persoana ce are capacitate de exercifiu; ¢) acesta trebuie s& fle exprimat cu intentia de a pro- duce efecte juridice. 34, Principiul autonomiei de voint’: a) exprimé ideea potrivit creia subiectele de drept civil pot incheia orice fel de act furidic numit sau nenumit, daca exist un acord de volngi in acest sens; b) poate fi limitat, in anumite situatii, si de morala; ¢) este limitat si prin norme imperative ce nu sunt de ordine publica, care daci sunt incdlcate determina nulitatea absolut sau relativa a actului respectiv. 35, Principiul vointei real a) acorda Intaietate vointel declarate, satisfacdnd astfel securitatea dinamic& a circuitului civil; b) nu se aplicd tn caz de simulatie fata de tertii de bund-credint’; ©) este consacrat expres de Codul civil 36. Conditia exteriorizarii consimpimantului este indeplinita: a) cind manifestarea de vointé este realizati prin gesturi concludente; b) numai atunci cand manifestarea de vointa este expres&; ©) cand manifestarea de voing& este exteriorizat verbal. 37. ConsimtAmantul nu este considerat a fi expri- mat cu intentia de a produce efecte juridice: a) cand manifestarea de vointé urméreste si modifice un raport juridic civil preexistent; b) cand s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga; ©) cand manifestarea de voinsa este facut din prietente, 38. Tacerea valoreazd consimfAmant exteriorizat: a) numai cand legea prevede expres aceasta; b) cand are valoare de consimtimant potrivit obi- ceiului; ©) candi se atribuie o anumit semnificatie juridica prin vointa expresi a partilor. 39. Viclile de consimtmant: a) pot fi ntalnite in cazul actelor juridice multilaterale; b) pot fi intalnite si in cazul actelor juridice unilaterale; ¢) nu pot fi intalnite in cazul actelor juridice unilaterale, 40. Eroarea obstacol: a) este un viciu de consimtamant sanctionat cu nuli- tatea relativa; b) echivaleaza cu lipsa consimtimantului si este sanc- sionata cu nulitatea absoluta; ¢) se sanctioneaza cu nulitatea absolut. 41. Eroarea grava: a) spre deosebire de eroarea obstacol, este sanctionati cu nulitatea relativa; 'b) este sanctionata fie cu nulitatea relativa, fie cu muli- tatea absolut, in funcfie de obiectul asupra ciruia cade falsa reprezentare; ‘aqutareyipuy [Nose (9 ‘auodio9 uw} 10110 (4 suwmuosiad u) 10.49 (e refuozaad uy uraums 4os ae[In]a9 WieauTata exdnse gureod vareoso "Ep ‘1I01NSED ap a1J9IeUI UY “Bh “ipuoo iSeajaoe uy ejayuy ay Bs aIpHIN! [ryoe eo JeuNULZaxEp Y Je “EINIsoUND 380} If xe Boep "Ysdiy Fox" v “mmnony aje tieayte9 zoun (9 sanoadsa, Jnuony yeuo|{oajuoo v ako toueosied (9 emmruton] qwUnppad j1o uIB}s0 (e readnse apeo mynsoyereduins & aaequazeudas esjey aso uy aseredumno asezuga ap pen -409 UN-QUY WIVUDISGNS U} 40.41 BISIXS H1LOd ‘LH ‘anpadsas nye efayouy e uy aqaed nes tired nanued ayueupuierap 1s0y ne ae ayes ape rieq[eo afooe uIP guimpsuos ays9 o1plin{ mmoe mymaIGo eluRsqns (2 ‘orplan{ In[nyse [napaiqo aimAsuod ao (vounsfoeut nes vaunyioe) jorieysaad jmamupfuos 1§ nu ‘ny eaeyjeyereut Uy Jerapisuos [Non] Yewnu aiepea uy ynae angen (q taaqoeue9 ysaoe Bap 9] BS nu [Zo JeuorfuazUy ne a[Hagd wind ednp nu nes aferfuersqns vo aylatd y 10a epfeysaid asaymeo[e 29 ajayuowiaya (e ‘oIpHM! mjMADVe MyMI9~IgQo aye afeFfueasqns aopienjes eidnse wareosa aysaatid a9 e209 Ul ‘9b syyngee ROVEUTIGeTeA RzBaIDaJe NU ao ‘aIUALEyIpUT [1078 foun (9 sinjmgoe e Rane] -a1 BayeYMU RUTULIE}p ad ‘wDUOSJad UI 40448 YOUN (q rar a ‘AnDUAN DHdLOSed TIAlo SIpUNT [may } i i | i smympe & Rane|ad vOIET[NU BUTLLLa}9p a “Top wun (e zefuazaud uy wens ‘oyefr0arp uns po made} sungse ne aseo auvosaad gnop WP FaIMASHOD ‘ued yayeress ep a1eoi9 Uy ¥SNpUL aSOJ E ED MANO naqued azeredum asezuga ap mnjMeNUOD ealENUE EIDIIOs ‘Hos top auygo uN UN apurA Zo NINA TAaayoUy wiep PB] BaleWazaidad BIA ad ‘gued 0 Bed “SP -equaaayipul juto1e (0 ‘wnpunysqns ut 40.449 (q jooersqo tuo. ( :ejuazaad uy wayuns ‘eyseaoe nquad aideut quns a.teo 1$ azaonpoadas nqued yo aunyjoen niqued oyeumue ayeuoriyzyye 3s0j ne arergdums agezuga ap euoD un-AULd LOR “HF “frig wy rena}s [n{Igout anpuea ¥ Bo apauo oped gaefeed seY ‘AoSeag BUEFOg Up IMIS Bye as erseoe Eo pupze.d [Igo] un eugduins aed o (9 ‘xouy utp aise ayentfead Ul Zep ‘qTe ne UIp ays9 yo PueZe> ajiamn{iq o aseagduino usd axSepueqop gueosiod o (q rorergduuino aezuga op [nun nu {§ ‘asaupa.gu ap yoeqUOI tun afaypuy Bs Yop & ko BpeAOD IMdgy e oIuTRAASUY (P raze9 Uy eHfeny[s [9eISGo areOL9 STMIISUO) “EY -qnymaoe mpnoaiqo aye ajerueasqns solsiearTe> (0 mmyngoe mnyMDeFqo e solzy WeUept (4 nMUeJe.UOIOD THHEITTGeATOS (B readnse apeo asequazaides esje} puyo joeysqo oso efuazard uy wayuns “zp “Rane pad eayenynu no weuorious asa ‘jop ap amqasoap ads (9 ——_ YIN) SISAL “HAD Lagu : ee 16 DREPT CIVIL. TESTE GRILA 49, Daca unul dintre sofi incheie éasatoria sub falsa reprezentare ca celalalt sot nu este de etnie roma, suntem in prezenta: a) erorii obstacol, intrucdt lipseste consimfimantul sofului de a se cas&tori cu o persoand de etnie roma; b) erorii indiferente; ¢) erorii asupra calit&tilor si insusirilor esentiale ale persoanei. 50. Eroarea indiferenta a cdrei existenta este con- statata de instanta de judecata: a) poate si ramand fara nicio consecinfa juridicas b) poate atrage cel mult o diminuare valorick a pres- tafiei ¢) poate afecta, in anumite situatii exceptionale, vala- bilitatea actului, 51. Pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant: a) elementul asupra ciruia cade falsa reprezentare tre- buie si fie hotdrator pentru incheierea actului juridic; b) in cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale, cu titlu gratuit, este necesar ca partea cocontractantd s& fi stiut ori sd fi trebuit sa stie cd elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant pentru incheierea actului respectiv; c) este necesar ca fiecare parte s se giiseasca in eroare. 52. Daca vanzatorul cere un pret foarte mic pentru 0 bijuterie pe care cumparatorul o consider’ a fi apar- tinut Reginei Elisabeta a I-a a Marii Britani a) cu toate c4 pretul foarte mic nu corespunde, din punct de vedere obiectiv, unei astfel de bijuterii, condiia caracterului determinant al elementului fals reprezentat este indeplinita Actul juridic civil. Prescriptia extinctivat e 17 + a Rrescrippic extinctiva =e AT b) cumparatorul nu poate invoca ulterior eroarea asu- pra substantei lucrului, caracterul determinant al elemen- tului fals reprezentat fiind apreciat prin recurgerea la cri- teriul subiecti ©) caracterul determinant al elementului fals repre- zentat este apreciat dupa un criteriu obiectiv, cumparatorul neputand nvoca ulterior error in substantiam, intrucdt pretul foarte mic nu indreptafea un om normal si creada c& acea bijuterie ar fi apartinut Reginel Elisabeta a 53. Atunci cand falsa reprezentare cade asupra va- lorii economice a contraprestatiei: a) sunt aplicabile regulile de la error in substantiam; 5) este vorba de o eroare lezionara, supusa regulilor de la leziune; ©) persoana cu capacitate de exercitiu deplina va putea obtine anularea actului juridic astfel incheiat. 54. Dolul: a) reprezint3 o eroare spontan’; b) are o sfera de aplicare mai largi decat a erorii; 6) este sanctionat cu nulitatea relativa sau cu nulitatea absolut, 55. Nulitatea actului juridic pentru dol, referitor la elemente ce au fost determinante la incheierea actului juridic, ar putea sa intervina si atunci cand: a) eroarea provocata cade asupra altor elemente decat substanta obiectului; b) eroarea este provocat din neglijenta; ©) eroarea provocat cade, in actele intuitu personae, asupra altor elemente decat calitatea ori insusirile per- soanei cocontractante sau beneficiare a actului. ‘oxpem nme eazojaypuy naqued jueUTULIO}ep ay BS (F gan fnjop TweURE;uNsOD ap nYDIA ye NWAd “49 sgumzaid as nu (9 teqoad op doy{fur aats0 upd aegord y ayeod nu ‘nsuas oEns ofpun{ adey un pury (4 ‘gqeuoridaoxe unzeo ajaun uy eumnzeid ayeod as ( “nod "€9 -piuoonoy uid inpnjop 9j1sf1pu09 ayun.nuy uns (9 ‘aBay ap anzenaud ajitiipuos axruyjdapuy uns nu eo ueupiusuos ap npia mun efuazaid uy wayuns nu (4 tuipuosiad uj 40.419 nujuad ajistpuoo axyuyjdapuy uns (e NeIplaesd ap va.eys Jos yepMIa2 "IED -junuroo 238 nu JaLiorpseo vasarayouy P| EEC “ZO ‘eungipeuy o-nuy msuos InjnJop Te ANo—IGo MUEUTa|a eed UE eHeNaIs eUNTIdxa (0 ‘goseound o gs Ngan Y te KISeaIe auvo ad “‘s[eyfuasaau jaginfasduy youn e Hugd syensyes easvoyunuioou Nes Besapunase Wl BZeaZHaioUCI as (q tatstuio9 ydey un--uy EISUOD R[DJOP [e ANDaIGo [nyuaUTaje e189 UJ eMend|s RUILdKe (B refuaanea uid njog “19 -sopignesoqy{ eavew uy areatiqeonide ose nu (9 ‘goseouns o Es Ngan ye eysvaoe aueo ad ‘aeiuase jupinfesduy youn e red aye]s9]20 paxeaunWOd9U Nes eaJepUNose UL EZeaZne.ou0D as (q ‘sqeBo] un nes arfeuop o yey es euIULIAIap oe nquad aueosied jun qunysed nes qyunsioaye easejnoads uy qeznas9UoD als; ydyy un-nuyd gzeazijeod os (e sorfeqdeo nes ansegns uid jnjod ‘09 paaupNe DHduISeAd T1A19 SRPLINL [ray artemis o7otu wy yedioutd jnjop eurfaa as nu (9 seanejad aren ‘ap Wao] ayse [equo Inpssid e-| RI Bpead ES Joyered Sums od aovy [-e nuquad [niony sunose Jo sexisns @ 2429 ‘uojgzuga ap Revonoud 3s0J B auvose FIseaDe BRP (4 ‘guequods areoze naqued yejnue y ayeod maequos (2 saquapL nuonj un ynpsajd © yO ReUOJe euIposd ns non] jwumnue un asadumo gs eyeuyuLsayap aysa aured 0 ase Uy ‘arvaydums asezuga ap yoe.qu09 mun ezai0d! HI “6S sforfeysaad uo[eaesquod e alaonpad o‘fnze> aisa poep ‘e420 aqeod as qWeprour Inqnjop mzeo ul (9 ‘prpunt myny -o8 vaqeqnU [euosfdaoxa a8exe aeod quapfout {nop (q frpunt mse b injosqe eaeyinu eBene jedjurd rjop reumu (e JUpUARIUNSUOD ap NDIA vo THJOp ayS9A11d IBD ‘gs -aystuo ydey un-squy 1$ eysu09 axeod (9 taqsed enipjeso axvoxo uy aonpul v nuyed ‘Aaya yusres1s ‘aseomp “ned aiadouew Tunieurseut ap eaxeziinn uy RsuOD (q satsturoa dey un--UL feu eIsuOD ayeod (B aaMpop [e APIAIGO TMUAUIET "LS -ayred pype[eao ap ginasouno e1a ysunose sunoid voseanfosdun goep wasyxe nut (0 ‘oypran{ .9e um [oyu Bs BuTULIajap oe nauad auvosiad foun e ariuaiuy eugy azeoue Wy eassonpU UY EISUOD 29 anoaigns quawiaye un 1 Bs eamonys ul apulsdno (q tanoaiqo quowaja un {§ sundnsoad ‘aaei8 ose 1oyuBUIAse (2 Injoa"9S Scere Creer ESC eeeea YI SLSHL “WA Ldaud + Bl + 20 DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) s& provin’ de la cealalt parte contractanta, in cazul actelor bilaterale; 6) si fle comun, adicd sa existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral sau multilateral. 65. Dac manoperele dolosive intrebuintate de una dintre parti nu au determinat insdsi incheierea actului juridic, ci numai acceptarea de catre cealalta parte a unor clauze mai putin favorabile: a) nu se vor putea cere despagubiri b) se va putea invoca nulitatea relativa a actului juridic pe motiv de dol ¢) suntem in prezenta unui dol incident. 66. in materia dolului ca viciu de consimtamént, caracterul determinant al unei imprejurari pentru incheierea actului juridic civil se apreciaza: a) de la caz la caz, tn raport de experienta de viat’, de pregatirea si de alte date care il privesc pe cel ce pretinde c& a fost victima a dolului; b) dupa un criteriu subiectiv, prin raportare la com- portamentul oricarei persoane intr-o situatie similara; ¢) dupa un criteriu abstract, prin raportare la compor- tamentul unui bonus pater familias, 67. in actele juridice bilaterale, cerinja ca dolul s& provina de la cealaltd parte contractanté este inde- plinita si atunci cand: a) dolul nu provine de la cocontractant, ci de la un tert, indiferent daci partea contractanta are cunostinti de de aceast imprejurare sau nu; b) dolul provine de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceast§ imprejurare; ©} dolul provine de la reprezentantul cocontractantului. Actul juridic civil, Prescriptia extinctiva * 21 68. in cazul actelor juridice bilaterale, daci dolul exist, dar nu este indeplinita cerinta de a proveni de la cealalta parte contractanta: a) actul juridic civil nu mai poate fi anulabil in conditiile erorii grave; b) victima dolului are o actiune in despagubire si impotriva celeilalte pari contractante, straine de dolul in cauza; ©) victima dolului are la indeman’ numai o actiune tn despgubire Impotriva terfului autor al dolului, daci nu sunt indeplinite cerintele erorii. 69. Ca $i in cazul erorii, in materia dolului ca viciu de consimfimant a) este necesar ca dolul s& fie comun, adic& si existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral sau multi- lateral; b) daca existd reciprocitate de dol, fiecare parte are dreptul s& ceari anularea actului pentru dolul a cérui victima este; 6) daca exista reciprocitate de dol, actul juridic nu poate fi anulat decat in conditiile in care ambele (toate) partile contractante cer aceasta. 70. Victima dolului are la indemana: a) numai o actiune tn declararea nulitatii relative a actului juridic; b) $i 0 actiune in repararea prejudiciului ce i-a fost ca- uzat pe aceasta cale, {ntrucat utilizarea de mijloace viclene constituie o fapt’ ilicits; ©) alternativ, o actiune in declararea nulitatii relative a actului juridic sau o actiune fn repararea prejudiciului ce (-a fost cauzat ca urmare a dolulu symaenuod afayout Bs fefua[orn. BUUNPIA BUTULIe}ap 29 IM{nAROUL a1ejSeu Bp ateD Bade 259 nel un no easejujuoure ap Ryeooao.d pues ap vases (P sjafuajoya ye anoayqns jauauTaa yaad Ie) “BL “ounyiaage gofujowio3 o ap 189] a1so refuyuaue [a9 avo ap ajaurosied 16 gnu (9 ‘qawag nadwrt qns o1plm/ [nye afoypuy as e4e9 NI jouvossad iyfuapuaase {6 friuapusosap ‘trios 18 nut (q yjJ8urey Taqradun qns orplan{ moe arayouy as advo no “afuafora & BUINDIA PURosiad yeumU RNUT ( reazawiay aonpo.d a [Ned Brae as 3.19 EY aojaueosiod err08aqe9 uy “ejuayora ap azrayeut Uy "LL “aoa 16 y ayeod (9 syorfemdes easoqurosdutod uy eysto9 ayeod nu (q sunung eis nu “sueossad e yeoap auajer as ES areod nu (e ‘ejuruaure os axeo no [nes ‘ejuapols ap apsaveU Uy ‘OL -peuowtined pamgeu ap nes un 1S gosvaatid es aye0d ngi un no earejuiuoute qgornuy ‘zluafola aimpsuos (9 ‘(eisnf) puntsa] aisa easejujuaue yonnuy ‘piuajolA amnsuoa nu (q sgjetuowned 1p “gferow nes oIzy RINdeU ap a3s9 NU NEI un no vasefujuawe aonaauy ‘gluajola amnsuos nu (e raqejuruome rourosied axoua © eynsuy 1-2 Ramen ap ‘ejaysave nyuour}ned wyp ung mun easoSnsysIp no auvosiad run vasefuiuauy “SL ysn{ur 16 yero8exe fqueae un aurigo e ap soupe.o nnued (oyt1d un soy e Padefuuaure Eoep OrpEN{ nMoe v BAnejad vaIe, -ynu pugSene WeUrgiwujsuos ap nys1A IyAIsUoD ayeod (9 +e + Danounxe Baduoserg Tia pun IF sopplanl {njmor e RAREIEL eayeyinu pueSene TupUIEIWIsWOD ap NADIA amMASUOD (4 s(eysnf) puma] ayso eosejuruewe wwonsnuy qugumgiursuco op NIA Mepo|stu ImAsuoD ayeod nu (e rerjedijqo atoagung ep winsoxe 144 nu oep weI9pNf Uy BaTeP Nd NYS MTMIONGeP eadnse sompais op wieyouexa earefuely "pL “aqeysaau ap ames 0 amMnsuOD a9 azemnfarduy o-nUIP eujosd nes un no easefuruauie pupo fume ginutfad y aqeod nu (9 ‘089 ap supe gqoud ap aoyfru auto uid weqod y azeod (4 fpyerow eanqeu ap fewumu nes 2oIZy BaNeU ap jeumnu y ayeod a4e9 nes un no Rasesuuause ul RIsuod (e nigurefumisuos op MpDtA - e{UD[OIA "EL yo nusaduyy qns qereypuy ysoy ¥ aze9 Inde e RANRPIOA BoIeAITMU Bene (9 ¢nes un no pisn {uy eazejurueue Uy EasuOD (q mmextm no pumpSo] eorefuuaure uy 1$ BIsUo9 ayeod (e sejuafora ‘qupuefUTtsUoD ap NIDTA eZ, -pjaysooe posuwu nes pfeysoud joun vasesosow 1S 2B9 ‘Al 1p -um{ mnjmaoe vouemue apye ‘nydoujzd wy ‘aBene ayeod (0 ‘ayesen -p]lq 10[90 18 ayo ayeaarejyun zojayse aywe EqwoTIde arse (a ueiuods 210018 0 pury ‘zeneo ap pfupgouns gunjdap uy 1$ 10qy] qweuTesuuIsuo9 mun vezep porparduy ovo adey ap axeanfo.dwyy 0 asa (8 auntzay ap aaiqasoap ads “(njod “TL ee; YIN FLSAL “WALD Lagu oe 2 & 24 DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) nu este necesar ca temerea sa fie considerabila si prezenta la Incheierea actului juridic; ¢) amenintarea cu un rau viitor poate constitui violent’, daca este de natura si nasc& in sufletul partii o temere actuala. 79. in materie de violent, caracterul hotirator al temerii a) trebule infeles in sensul c& persoanei ameningate i s-a insuflat temerea ca va fi expusa persoana sau averea sa unui ru considerabil si prezent; b) este apreciat dupa un criteriu obiectiv; c) este apreciat Iuandu-se fn considerare si varsta, gradul de cultura sau starea psihic’ a persoanei amenin- fate, precum si locul unde se exercité violenta, 80. in cazul violenfei, pentru actele juridice bila- terale sau multilaterale: a) ca si in cazul dolului, nu se mai cere ca amenintarea sd provina in mod necesar de la cealalt4 parte contractant b) ca si fn cazul dolului, amenintarea cu un ru poate si provina si de la un tert, dar numai cand cocontractantul are cunostingd de aceast imprejurare; ©) ameninfarea cu un rau poate si provina si de la un tert 81. Actul juridic poate fi anulat pentru violent’ - viciu de consimtamant cand: a) ameninfarea cu un rau este doar o temere reve- rentiara; b) actu! juridic a fost inchefat profitandu-se de starea de hecesitate in care s-a aflat cealalt parte; c) amenintarea cu un rau reprezint’ o incdlcare a les ‘ee reer nneaneestntnt Actul juridic civil. Prescriptia extinctivé 25 —E—E cv 2S 82. Pot sa atraga si raspunderea civil’ delictuala: a) eroarea; b) dolul ¢) violenta, 83. Un contract de vanzare cumparare incheiat de un minor in varsta de 13 ani este, in principiu: a) anulabil numai daci este lezionar pentru minor; b) perfect valabil ©) anulabil pentru incapacitate, 84. Se poate intenta actiunea in resciziune pentru: a) tntreruperea unel prescriptii sau inscrierea unei ipoteci; b) un contract de locatiune a unui imobil incheiat pe 0 duratd de 5 ani si 10 luni; ©) un contract de asigurare a unui bun, 85. Leziunea: a) poate fi invocat’ in cazul unui contract de donatie; b) vizeaza, de regula, actele juridice civile incheiate de persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu; c) nu poate fi Incidenta tn cazul actelor aleatorii, 86, Poate fi admis& actiunea in resciziune: a) cu privire la inscrierea unel ipoteci; 5) pentru desfinjarea unui act juridic inchelat cu incuviintarea ocrotitorului legal; ©) pentru desfiintarea contractului de locatiune a unui bun. 87, Leziunea poate fi invocata cu succ a) numai atunci cdnd actul anulabil este incheiat de mi- norul fntre 14 5i 18 ani singur, fara fncuviintarea ocro- titorului legal; “uipuossod uy sou naqued yanejar aeynu ap wAol arse SeuOM panes Hauad Eynjose azeayqNU op BIIAO] 2389 (q seiiqetea joajied aysa (e ejupes ung ap Joyeredum) un anes yeuyiejap [ENPTAIpUl ung mun v Jejatidosdau un 3.29 ap BaIRZURA 'b6 Svosoe pury auyAseyuy 29 aunts -oues ‘enysaoe puRINaaxe [nsuno uy I$ a” OneMBeTeUTS WEN -oo HUN TaFYDUY |mUEUIOU! ef IIe EzPDaIde as (9 foulpuo naquad j1qisoduut ays0 ImpeIGo Bo |nsuEs UL “eANDVIGO ‘eINJosqe aIeAITIGisoduu! 0 ap eqioa ayso aie9 uy jnzed uy fewnu EUT|dapuy arse (q joy|qap nquad jeunu yqisoduy ays9 jmg291g0 yop ULdapuy arse (e lqysod ay vs tmoaiqo Bo efuLiay “E6 “inne WuoreyoUy sopseyn gxuydepuy aise eiuyseo eanoadsas Roep eyo ‘OIpuNn{ myMse w EMIosqe KAreAyTNU auiataqUy (9 ‘ung un-.quy Fystioo JoyL}ed faxInpuod [my22IqG0 eoep reUNU Jop ‘omplun{ injmse e RNJosqe vayeyNU euLarezut (q ‘ompunt me e& aanelar afryyu eounsfoues aujasoruy (2 [lqeurunsoyap nes yeupuseIep ay Bs [nqaIqo v9 Jafuj1a9 BarepadsaiaU NIUEd "26 “2awox|{A aunsa0ons 0--UY EIsUoD JOYA nung wep (9 teuoyfoajtioo va 8s ako nADN| un nes axeoyi{a pyfose1 o-s9Uy yswOD Jo3ITA [NUN Rep (q ‘orptan{ mympe tuereys uy eep bf BIsIXe TeUE NU sep QeISIXe B jnUNg Zep (e gjuyjdoput axsa aasrxa ps [M9910 Bd PIIIPUOD 16 + lt & Danoulate DaduaSeue Talo SIpUMT TOY jorgexdeo eulioy gus Jop ep anout od ‘arias ayey[NU ap Ao] arse [Me Q seyerourt ganes naquad gnfosqe arerinu ep Wao} asa moe (q ‘aunyza| ap Ze UY aulArayuy ao eauIREfoURS 2352 pyseae TEONNUY ‘BANAL aeW[NU ap YAO] aise de (e ipieysaadeaquoo aqui ep -ea atjiodosdsip 0 jase pugnputiayep ‘sIpjin{ mymoe oyaqou] IMEUWOW W aed wTETeAD EYE as uv uy afoaau ap vaseys ap yeyyosd e azed 0 "IRC “06 -yfeysode.nuoo anuy aivoyea op ariiodosdstp expen reumnu goseapanop ¥s agen eauN|Zal ZIOAUT 20 199 (9 ‘aunyzay aadsop panoaiqns eridesuoo pusesuoo enseou erfeisiBel (q rounyzay axdsap pansaiqo erideouon eloesuoo ensvou erfeisiBey (e emponas 1§ eaun|zay aysaald 18) "68 “SUPRA ou Bs aingan ieysesdequos onuy areojea ap ertiodosdstp (9 ‘oqpiunf mymaoe tL4oreyouy rqgawour no qodes uy aisixa ys mga [eLayeM! Inisipnfoad (q canoadsad ayplin{ mnjmoe tzaroyDUy b gisuipur ejusasuos o y ayeod jetrayeut [njorpnferd (e sun|Zal ap anjou ad [ap aIpun{ myngoe essejnue nsqued “8s. que aoozasdsied ap eysuBa yruyduy B nut ayes trsourw ap (> squgdasoe muauou! Uf ynosoU -noau quoureisay mun vasiradoosap ulad ‘ayy! ap [NUE yeur no PyesogoyUL Nes ENGJOSge Y 1B PauMJseoons BIeP 4}E nes soadxa aunjsaoons 0 widasoe axes mnuofew ap 16 (4 ee YIU) F1SAL “WAI Ldaaa + 9% > +28 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA 95. Vanzarea unui bun individual determinat in conditiile in care ambele parti stiau c& este proprie- tatea altei persoane: a) este perfect valabil; b) este lovit de nulitate absolut pentru cauz’ ilicita; ©) este lovit de nulitate absolut’ pentru error in corpore. 96. in ipoteza legatului lucrului altui: a) daca testatorul a dispus de lucrul altuia crezand ca este al sau, legatul este lovit de nulitate relativ’ pentru error in substantiam; b) daca testatorul a stiut c& lucrul nu este al sau, cel Insarcinat cu executarea legatului este exonerat de orice obligatie: ¢) daca testatorul a stiut ci lucrul nu este al sau, celui insarcinat cu executarea legatului | se va naste la data deschiderii succesiunii o obligatie alternativa. 97, Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie si fie: a) determinatd sau determinabila; b) posibila; ©) reali. 98. Lipsa prefigurarii remiteri juridice reale atrage sanctiunea: a) nulitatii absolute; b) nulitatii relative; ¢) nulit&ii absolute sau a nulit&tii relative, dupa caz. bunului in actele 99. Atunci cAnd lipsa cauzel se datoreaza lipsei de discernamént, intervine: a) nulitatea absolut, intrucat scopul medfat 1 scopul imediat lipsesc; Actul juridic civil. Prescriptia extinctivit #29 & —_—_ eine ») nulitatea relativa; ©) nulitatea absolut sau nulitatea relativa, dupa caz. 100. Cauza este fals& a) dacd exista eroare asupra scopului mediat; b) daca existé eroare asupra scopului imediat, dar numai intr-un act nenumit; c) daca exist eroare asupra scopului imediat tntr-un act numit; 101. Sanctiunea pentru falsitatea cauzei este: a) nulitatea relativa, dar numai dac& sunt indeplinite cerintele erorii grave; b) nulitatea absoluta; ©) nulitatea absolut’, dar numai atunci cand existi eroare asupra scopului imediat intr-un act juridic nenumit. 102. Caracterul licit $i moral al cauzei se analizeaza: a) pentru actele nenumite, numai prin raportare la scopul imediat; b) pentru actele numite, prin raportare la scopul imediat; ©) pentru actele numite, numai prin raportare la scopul mediat. 103. Actul juridic prin care o parte se obliga si-i pliteascd o suma de bani celeilalte parti pentru ca aceasta din urmi sa stivarseasci o anumitd infractiune este: a) valabil, in temeiul principiului autono! b) nul absolut; pentru cauza ilicits; ¢) anulabil pe motiv de eroare de drept. i de vointa; -piqerea repoptu aise nu (0 smmnzoygap eayied uyp ayse goep ‘eriqered ase nu (4 Amnynaoypaso wayed up aysa Boep “ETIqeIeA a3se (& maneysaqod and aysoynjozad atiypuoo qns Reuse eHESIGO ELT “Baneya09 erfeBigqo 1$ nu Zap anoaiqns jnydaup yeumnu aBups es (0 fezeeyeouy yo.0U09 {ALD s1plan{ jmjzodest (q faqerv9jo eonposd 1$| 34909 [TAI aIpLun{ nodes (e :anounxa mynuaursay easruydury ef 9 “ZTE “o8mo nu ganounnxe erfdrosaad (9 ‘sougep e] ap eaejd axa ayeod [noxtpa.o (q eyfesuaduios njnsoxigap aundo areod nu ynsoypaso (e aisuodsns mmuauisay easuydury e] RUE “EET “sorgurpnsul a.neo ap ‘nidioutid uy Jeyodns y ea alsuadsns mnjnuautsey easquyyduyy ap aqureuy JeUIWLarap [ENPIAIPUL INMUNg e arMaoy HLAjard nospr (9 eupWUe aise eUTWLIaIp JeNplapuy ung, un ey arjaud no ayeiatidosd ap mnjmdesp tnucysuen (q éngs injnuoy.gap MynuoWTNed eIdnse jWoyeALssuoo seu ent aqeod Injrydeup jump (& rajsuadsns injnuautiay eosruyjduny ey eued “OTT “ta vagqngsed asao ayeod sep “gylqeyea wield 0 aoey [2 (9 Amnjnuautiey [n9youeq e| aaefunu -01 0 Bo WALI ase UoULe op aqUTeUy aEINdexo Imdey (q fo eazy -psoa o380 ayeod youl ese “REoyepau wIEId O ad¥y [a (B -giuapeos ap aquyeuy es epjesyqgo yndaxe [NI0NGep BEC '60T ¢ re + Pansuaxa Duduasedd TA} JIpHn may satpunxe sueouy (q ‘atsuadsns (e srouni93 un uyzaidas BraBeyA RIUAL AP PeNUOD UN-QUY MIIUANps WOW eq “BOT “numadwy ap yoequoo UN--QUIP [AOY ped (0 fewandise ap e.qUOI UN-NUTp NzoUgap (q nizodap ap jowquoo un-nUTp fns0ypa.9 ( snynuauisas INPYyauag e] afunuad Bs 91e0d “LOT ‘Yhuen op ley aovoyaut aysa aypumnf nyse ‘aseysedseuou ap zeo uy (9 riapd asnuy aoeoyout ajs9 PUL UIP BySeDe ZoIpe ‘SIPLM! tmpnqoe ware1 -igezodour aysa votmnrioues ‘eavjoadsazau ap zea uy (q ‘BARBYNOJ NU JeI ‘a1JOFwBT Go ayse (e 1h1ay ap Bley arentigezodo naquad wynsa9 euLtos 90 “oa exfoezuen ‘aunrfesoy ap jmpenuos ‘seyuNjoa IMIZodep uNdaad astpyMl aioe ayuNUE naquad ‘seqnopued Je9eavo no ‘aBaj ap wAMANsUl a3s9 (9 seqoad ap soyfiuraye un no [alo aYpLMf jMIDe HIP -aaop varen[iqisimpeur euneapiowuy eee Jo voreyadsor e[ op jridaoxe yung “677 sayenqoaye aytfieisaid amypsed [$-Rs amnge.n aptiued (9 fezeasuyysap as JeuIRNSUl B aed [89 ap ayMANsUOD a[LNadaip azo} (q sanoeonad gzeajurysap as eaysaze ‘ung ef aajarid no pmdasp ayumue ymnsuos e [nJowpuggop auoyipuos auapued yoep (2 sauo!puos aquazuana a|1oynjoz31 arfpuos o ap ye1DaJe asa dIpLN{ We UN EC “BZT souinqoy qajotd ynost puiodns yeuruzazep yenprarpuy ung nun {nzoypuegop (9 ‘soajA 49qu! Ypuegop Y ayeod ypuegop [nydesp (q ‘oujwop qU1ad saz enBas poride as nu (e ‘quonIpuos ajuapuad asoynjoza4 atipuos o ap req99Fe 34S9 sIpyn{ Je UN YRC “ZT $ of 2 Daniouaxa Didpaseg Taio oIphny [IP -apoeo.n94 19939 No BLeafuysep as oIplunf tmrse (> nydujs 16 and ezee.soyep auomnjozer atfpuos qns ezearoyep aye vuosied (q snjduays 16 1nd aqs0 wu ompuint ge (e rauonppuos ajuapuad asomnjozor athipuoo o ap aepoxe 9359 aIpLIN| yoe uN ye “9ZT preaiulysop as ayngnsuod airfueres (9 -pzea{ulysop as 4ou1qap ap areplfosuoo attinadesp (4 feymasas amga.y ayenqoaya aliifeysed ayx0y (e apurydu e-s nu eyseaoe 1$ eaysuadsns atitpuos o ap aroaye aisa aqpLIn{ [MDE ORC “SZT “raifipuoo iuuuyduy eyep vy ap aBano nu Zanounxe eriduosard (9 toes aye ueuNRL InNuNg [RIOIPUTEASUY ap asaino ajayon.y (q folige(ea upurPA faritptioo easjuyduy op arureUy eUTBASUY & advo [29 op oyNd¥) aresturUpe ap ajare (e yaisuadsns 1orfipuo 10}1 -oaja [8 ANSON Naz" P| Bp THidaoxe NS “FZT -aynypsa, ainga.n ayenqoase oppiieysoad 04203 (0 ‘eurpansuy e axes 1nj99 euroaes u} quns auoipuos aquapuad asnpoad aytmostz (q ffefipuoo prurjduy eyep bj ap teunu p8ino ps adeouy yanounxe eriduosoud (e saajsuadsns fafiypuo> 10]9 -99j@ [B ANIRONAI [N.s9yeIed e] ap Hidaoxa Jung “EZT -asazaqut-ounep no ‘a1gos pB as are) Uy vareIS UL MONT | RS eaErTTIGISOd aue (2 _ YUMD FLSAL “TALS Lara + be 36 DREPT CIVIL, TESTE GRILA 131. Se poate institui o sarcina in favoarea dispuna- torului ce urmeazA a fi prestaté in timpul vietii acestui a) printr-un testament; b) numai printr-o donatie; ¢) printr-o donatie sau printr-un legat cu titlu particular, 132. Contractul de donafie, atunci cand cuprinde o sarcina ce consta intr-o obligatie care egaleaz sau intrece valoarea emolumentului “donatiei” este: a) un act cu titlu gratuit; b) un act cu titlu oneros; ) o liberalitatate, 133. Sarcina in favoarea unui tert: a) este o forma a stipulatiei pentru altul; b) este o forma a simulatiei prin interpunere de per- soane; ©) presupune, printre altele, dreptul tertului beneficiar de a cere atat executarea obligatiel, cat si revocarea (rezolu- tiunea) actului pentru netndeplinirea sarcini 134. Sarcina, in caz de neexecutare: a) afecteaza valabilitatea actului juridic; b) atrage ca sanctiune, in principiu, rezolutiunea actului Juridic cu titlu oneros prin care a fost instituita; ©) afecteaza numai eficacitatea acestuia. 135, Datorita caracterului pro parte sinalagmatic conferit de sarcind actulul juridic gratuit, neexecutarea sarcinii da dreptul dispundtorului: a) numai de a cere rezolutiunea (revocarea) actulut juridic; Actul juridic civil. Prescriptia extinctiva * 37 & Sea Aric owl Preseriptio extinctiv 87 b) si de a pretinde dbligarea la executarea fn naturi a sarcinil; c) de a opta intre a cere rezolutiunea (revocarea) actu- lui juridic sau a pretinde obligarea la executarea in natura a sarcinii. 136. Acjiunea in rezolutiunea unei donatii pentru neexecutarea sarcinii: a) este transmisibil’ prin deces, mostenitorii avand si posibilitatea de a exercita direct o asemenea actiune; b) nu poate fi intentat& direct de mostenitori, acestia putand numai si continue actiunea introdusé de autorul lor; ¢) poate fi intentata si de creditorii chirografari ai dis- pundtorului. 137. Spre deosebire de revocarea (rezolufiunea) pentru neexecutarea sarcinii, conditia: a) opereaza de drept; b) are efecte retroactive; ©) opereazi numai prin cerere adresata instantei de judecata. 138. Pacta sunt servanda presupune ca: a) actul juridic legal incheiat nu este facultativ; b) actul juridic legal inchelat este obligatoriu pentru partile acestuia, nu gi pentru instanta de judecat’, care nu este obligatd si-l respecte intrucét nu este parte la incheierea acestuia; ©) actul juridic legal incheiat are forti obligatorie numai pentru partile acestuia, nynyoUNJap Je Wosaoons ifje ap ByEydaove ysoy v eastUAaySoW Yep JeTyD ‘presosooons ounrido ap mimydaip easeyouoxe nquad nuaut -20} qeadxo & nu poRp ‘as|uaySour ef HHIBfuNuaL eosEpeN -a1 18 adey ap eivose naquad qutsunRu easez0nad (e erayeyUN ad1p -Lun{ 10]919e BayeNTIqUIOAaT Ey op Widsoxa UNS ‘CPT -aeorpn| jruoyeprypy nes jrznen -sjujupe ang ep a9eNuD JUN karefunuep 16 mimuau -odap vaiaiao | ajZodap ap injmoenuod eareyeouy (9 ‘aunfesopar ex12e7 1$ RreUiULIeTapau greIMp ad yefeysut aunyfeso, ap mimpequos easefunuap (q re0311A auado Jaun e EUeUICD ap InjMIeT -uoo vasefunuap 18 Hos azul jarfeuop voseoaas (& speaaqe]MUU Nes Pee] ap -nf njMDe eayeNTIeDI0AaNT Bf ap THdodxo UNS “PFT “thapd sojaqure efujoa upd yedeo aund ayeod as | ntt fesareliq aIptin{ injrase yo imadey aundnsaad (9 seinqsaoe mpnjoyne vazied urp “e.QU0D suas ul ‘giujon ap easeisayyuewt lid ygdeo ound aqeod as J nu ferereliun ayptunf moe go mdey j$ aundnsosd (q inidjoutsd mgsaoe e atfuese8 o ‘duig Sejaoe uy ‘“$ piuasuos o puly ‘opupauas guns pond urp a&moap (v PLM[ jnyNyoe BayeITIGeIOAI.] ‘CPT “InNAeyepUeL nes INfRyUepUELL InjNyLELNT|ey ezNeD UIP yepueUT op Inmoe UO RasEaoUT 1S FEST [MIOYeLoWL (9 {mmnaony e afeyo HLAYaId ezned uIp aunt -¥20] ap mjnyveqUOD varwjeoul 1§ a1agjzap ap ezneID (q founrfesojas B98) 16 a.a21Zap ap wane (e 1.109891] qo ta}.103 |nydyouyad ef ap Widaoxe yung *ZHT ~ 68 & DAnoUIaNE OFfduaISadg [AD aIpian] [ay -qunyztaaidun epioaa i$ aungfeaojas ene (9 ‘qqunyzjaaiduay elon 1$ 289} nJove10w (q fogepuadsns ap ezneo gzva.np 1% indurg yo, ad eimsaoe yuRINdexo v exesodwioy Hugpusdsns ezne9 Up BAIsoONS aieyNIVXA NO IIpLIN{ MIMI Joj=WaJ2 eouBunjaid 1$ raed op yuanuoo nuswisay aysod ‘yBoy jnrout -a Uy ‘@oyplun{ aye Joywnue sojayaJa vaseos0sd (e 1107834] qo 191105 e arapuNNxa ap LNzZeD JUNg “TPT {yeuorsaouoa mynung & Biofew RLuoy ap ane o-AUID retiqredstp vzneo ulp ountseouoo ap InpmeNUo vaseyeoUy 1S [nppe qeIoHDUY e-s wlarpO voseJapisuoo uy IHued WoW e azewLn v9 aDuosuad nainquy aIplan{ yoe jRun aseysouy (9 {innaerepourod jauRos saad v agesopistio9 Ul vasenjou no 3ndg e-s anvadsas fran -niduy, orp “njnseepowios {Liou eznes uIp EfuIsojoy ap mmjnumaduy easeyeouy ($ ynjnseyepuEML nes mnyNUEpuELE yisow ezneo Wp IepUeW ap InjmoeNuO vareIeDUY (q 1e39] njoyesour 16 json] ¥ af! qesapIsuOD nes 272201 Tuietd wzneo up aunsfeso] ap injmoeNuoD easeyoU (e sHJ10w3qGo 19f.103 e ax9BuE.NSAI ap [ANZED WHS “OFT ‘onpoad yeu as nu opplanf injmase afareye ‘soytied ejuioa ap uapuadap ‘ae wy aritienyis 3320) (9 “Terirur eayiqeas 0199 op eiey aSUNUY eM nes asup.nsed jew yuNs opLIN{ MMP" ajaxaJe ‘so[tiagd efujoa ap quapuadaput ‘axes ut Irenais ajaoe (q ‘eraypuy apln{ mynyoe ajaweye pBugnses gs ppap apised azeo uy ayitfenas (e p ayequazaidas uns Wowedygo Yessy idputsd ey ap apridesxg “GET —_—_————_—_ $$ ‘YUMD SISAL “WALD Lard + Bf + 240 + DREPT CIVIL, TESTE GRILA. b) revocarea marturisirii pentru eroare de fapt sait pentru eroare de drept si ajungerea la termen a contrac- tului de locagiune; ©) revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar si legatul. 146. Principiul relativitatii efectelor actului juridic: a) presupune c4 actul juridic civil produce efecte atat pentru autorul sau autorii sai, cat si pentru terti, acestia flind obligati si respecte actul juridic cu conditia ca acesta sd fie valabil incheiat; b) presupune cd, odata ce valabilitatea actului juridic a fost constatata de citre instanta de judecat§, acest act este valabil erga omnes; ©) presupune cA actul juridic civil tsi produce efectele juridice fara a profita sau d&una tertelor persoane, 147. Daca un tert inealcd un drept ce apartine unei parti dintr-un act juridic, atunci va fi angajata: a) rispunderea civil’ delictuald; b) raspunderea civild contractuala; ¢} la alegere, oricare dintre raspunderea civil del tuald sau raspunderea civil contractuala. 148, Notiunea de parte presupune ci una sau mai multe persoane: a) au fost prezente la incheierea unui fapt juridic; b) au fost prezente la inchelerea unui act juridic in calitate de mandatari; c) Incheie actul juridic civil personal sau prin repre- zentare $i fata de care se produc efectele actului respectiv. 41 Actul juridic civil, Prescriptia extinctiva 149, Notiunea de tert: a) desemneaza acele persoane care nu au fost prezente la incheierea actului juridic civil; b) desemneaza persoanele striine de un anumit act juridic, care au participat prin reprezentare la incheierea acelui act juridic; c) presupune, de exemplu, situatia mandatarului une parti dintr-un contract. 150. Pot fi avanzi-cauza: a) mostenitorul legal unic, cumpératorul unui bun, ce- sionarul, donatarul; b) mostenitorul legal, vanz&torul unui bun, cedentul, donatorul; ¢) succesorii universali, creditorii chirografari, suc- cesorii cu titlu particulari. 151. Dobanditorul unui anumit drept are calitatea de avand-cauzi daca sunt indeplinite, printre altele, si urmatoarele conditii a) s& fie vorba de acte juridice ulterioare, incheiate de autorul dobanditorului cu alte persoane si referitoare la acelasi drept sau bun; b) sd fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit; ©) sa nu fi fost respectate formalititile de publicitate prevazute de lege pentru acel act juridic. 152. Este 0 exceptie veritabila de la principiul rela- tivitdtii actului juridic civil: a) stipulatia pentru altul; b) donatia bunului altuia; ©) vanzarea bunului altuia, fwaqpaipiypa po yauuos vaseyadserou n.qued (& HABE]AI vayeyNa SULALOIUT *79T ueurgfunsuos ap sojsora tnze9 Uy (2 ‘orplan{ jouvosiad e efutsojoy ap we -edeo [Wigujepeds mnyridiouyd easepedseou nayued (q feorpun! oueosuad & efuisojoy op tiewedes rosdy ynzeo wy (e SEInjosqe BayeYINU aUFALAU] TIT -ao[plan{ ey9yo oonpoud ® ap exiuayut Bey euewijsdxe ysoj v elujon ap vaseasayueut pues ume (9 AMn|ngugULBfurisuoD v per) esdy| naqUad (q ‘ompuunt toy uy oyptin{ myngze eaunjssaauos erado a3e0d “ELT paeTtiqout eayeyprgnd pulaud sopienewioy waruydapwyed (9 mnqnaeye8a| tnynsaoapasd (q yedroutad mmnyop (e snzeo Uy SULALOVY RAE ]OA BOVEMINN “ZLT -a]anzes ayeoy uy anoUTAXe EIIgndiososdwi aysa (9 tanoupae piiqnduosead ‘nidioutad uy ‘ase (q ‘qeuoridaoxe pou! uy AnaUaxe giqndyDsasd aysa (e eanjosqe eaqeqnu ‘ganejer eayeyNU ap axyqasoap aids “TAT VIRID ALSAL “HAD LAdd 4 48 DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) actul juridic apare nul datorita denumirii gresite date de parti ) dintre dou’ acte juridice tncheiate de aceleasi parti, concomitent sau succesiv, se desfiinteaza numai unul. 180. Conversiunea actului juridic civil: a) este posibila in cazul tn care actul este nul absolut ca urmare a inc&lcarii unei norme imperative de ordine public’; b) presupune renuntarea la dreptul de a solicita anu- larea actului respectiv de c&tre partea interesata; ©) poate opera indiferent de intinderea efectelor nu- lita. 181. Sunt aplicatii ale conversiunii actului juridic civil: a) novatia gi inscrisul sub semndtur’ privat’ lovit de nulitate dar valabil ca Inceput de dovada scrisa; b) testamentul mistic nul ca atare pentru vicii de forma, dar valabil ca testament olograf in masura fn care este scris in intregime, semnat gi datat de testator; ¢) inscrisul autentic nul ca atare dar valabil ca inscris sub semnatura privat. a) cazul actului de nstrainare nul absolut, ins valabil ca. act de revocare a legatului ce avea ca obiect bunu! la care se referea actul de instrainare desflintat; b) cazul actului de fnstrainare a unui bun succesoral de catre mostenitor, nul ca atare, insa valabil ca act de accep- tare a succesiunii; ©) refacerea actului respectiv. Actul juridic civil, Prescriptia extinctiva +49 & ee ecrip extinct 49 183. Principiul retroactivitatii efectelor nulititii Presupune ca: a) efectele nulitafii nu se produc din chiar momentul Incheierii actului juridic civil; b) nulitatea, daca partile consimt, produce efecte atat pentru vitor, cat si pentru trecut; c) nulitatea produce efecte atat ex nunc, cat siex tunc. 184. Sunt exceptii de la principiul retroactivitatii efectelor nulititii a) modificarea numelui de familie i pentru viitor; b) rezolutiunea contractului de vanzare cumpirare; ©) cazul casatoriei putative, 185. Sunt exceptii de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii: a) clsitoria putativa; b) cazul copiilor dintr-o c&s&torie anulata; ©) cazul posesorului care pastreaza fructele dup’ mo- mentul introduceril cererii de chemare in judecata tmpo- triva sa de citre adevaratul proprietar. 186. Principiul restitutio in integrum: a) presupune ca tot ceea ce s-a executat in baza unul act juridic valabil trebule restituit atunci cand partile nu mai sunt de acord cu executarea acestuia; b) vizeaz’ si efectele fara de tertis c) nu vizeaza dect efectele nulitagii actului juridic intre parfile raportulul juridic nascut din actul juridic. Jepnue aysa o1piun{yoe jnuupd 1o}19y]N ey “plurpo.o-gung ap {193 jun ung Jade RzeauTRASU jRAOIPUEG -op ayeo dup ‘ayeqqnu ap Wao] Joe un--quid gzeauyensuy 1) Wow ung mun rumatidosd aseo uy ezaodi uy (9 ‘pfeza uy arse BLOW! RieIepap euRosiad go eng soueuo npA no jRuoypuRqop ze ‘aes Jopnu -nq eassjodeuy mIp|los wow! IeLe|VAP ISO} ae [99 PUBD ‘g\eoul ap aARese[Iep !reIEIOY WsRINUE ezerody uy (q ‘adey uy aqeynoaxa sep “8a eaxepneyy utd arejayouy aompran{ Jopayoe [nze9 uy (e ssjqua}djaop sny angyajosaa syqupp any omjosaz ynydiutsd eB] ap iideoxa youn efuazaid uy wens “E6T sauntivsojau e118 (0 ‘aqeq|nu ap Woy 21pN{ jnyMIe [njeway uy aemoaxe Jopyieiseid easIMAseL uy [untoe e panounxa vriduoserd yueasaqul e aseo uy ynzeo (q sinqnung e arenstu pe op nes aieaiasuod ap s0jajve earourueu (e sua}dioov sny.tnyysjosa syUDp aunt omnjosas jnidpuyd ef ap tideoxe 3uns ‘267 ‘wroypuy piqeies opumf ov anus un yeumu v ejuaysixe aundnsaid (0 ‘ian ap piey omptin{ inaoe nigarinu ajor99J0 oxsoatad (9 ‘oorpuint nmeso] oIep “ewLd ofplin{ tmymoe vaseinue 40] iS Bene [el uy 2Ipuin| injrgoe wasejnue go eundnsod (& sspuuayd}o0 sny unqajosas syupp aany omjosas ynydpurd “T6T ————— + 1s + DanouiaNe padiasaag jaja aipuiny may “ung jun fe azensiumupe ap nes azearosuoo ap Jopye jnze (9 soqeymnu ap Wao] STPHNE qnpryse |nfeutay Uy ayeyNdexe soytieysaad vauimgysas uy HUN “Hoe e panoune eriduosaud yuaasoquy @ axe9 wy Ze (Q ‘patsaaons a12yn9@Xe No Je UOD UN ap asnposd sojaroaje & [laRinue eVeP ef ZUR earauyjuow (e wnsBaqut up onmnsas ynidpoutsd e] ap yidsoxa ans “O6T -anounxs gitqnduosaad ‘nydjoutad uy ‘ase faqeyg nu Uy eaunyfoe no Loaun goynEapt as (9, sanounxa pliqndiosaxdun ‘nydyoutad uy ‘aase ( syeynue opin 298 nun ezeq, uy ayempaje soppieysaud eostmnsos uy eouNE bY ‘68T -gaeo eysn{ pigs eauHysoquuy (9 Aeque spUN{ Pmyoe ery (q ‘myeroyepau exeyd (@ 2y ayeod aefuTysap ofpEmMf ye uN--AUTP sopieisaid wamansor je sypynf jnyewe “8st -gfurpa.o-gung ap soypuggopans un ap ayetoqpuy soz0u0 NAB nd atfwzodsyp ap sopewe tnze> (9 foyeqy au ap Wao] inmIe ynyautay Wy eyemnoaxo sopttersaad earmpser uy quntoe e pAROURXE eridjosadd tussroUT B a4 uy jnze> (q remgsooe qupinue eyep e| euRd erereduno arezupA ap wenuos un ap asnposd Jojoaje easourfueur (e umn.tBo3up uy onmansas nydyouysd ey ap ayidooxe amapsuo) Z8T —_—_— ——— ‘YIRd) ASSL “WALD Lara + 0S + % 52% DREPT CIVIL. TESTE GRILA 194. Contractul incheiat de cumparatorul unei case cu un antreprenor $i care priveste efectuarea unor reparatii curente: a) se va mentine chiar dacd se va anula actul juridic prin care cumparatorul a dobandit respectiva casi; 'b) nu se poate mentine in niciun caz daca se anuleazi actul juridic prin care cumpiratorul a dobandit casa; c) nu este valabil dac& nu este semnat si de vanzator. 195. Contractul de locatiune incheiat pe o durata de cel mult 5 ani: a) fiind un act juridic de dispozitie, nu poate fi mentinut daca se desfiinteaza retroactiv titlul locatorului; b) igi va produce efecte chiar daca s-ar desfiinta cu efect retroactiv titlul locatorului, ins’ numai daca locatarul a fost de bund-credinta; ¢) este un act juridic de conservare. 196. Prin prescriptia extinctivd, se stinge: a) dreptul subiectiv civil; b) dreptul la actiune in sens procesual; ¢) dreptul la actiune fn sens material. 197. Dupa implinirea termenului de prescriptie extinctiva: a) dreptul sublectiv civil si obligatia corelativa se transforma din perfecte in imperfecte; b) se prescrie si dreptul la actiune fn sens procesual; ¢) titularul dreptului prescris pastreaza posibilitatea de a obtine executarea obligatiet corelative prin recurgerea la forta coercitiva a statului. Actul juridic civil. Prescriptia extinctiva + 53% cal Prescripfig extinctivd | 53 198. Daca partile consimt prin contract autentificat asupra scurtarii termenului de prescriptie a unui drept nascut din acest contract de la 3 la Lan: a) clauza respectivi este valabil& in temeiul principiului autonomiei de voing4, iar dreptul respectiv se va prescrie intr-un an; b) clauza respectiva este nul absolut, iar termenul de prescriptie va fi de 3 ani; ©) termenul de prescriptie va fi de 3 ani, dar numai dac& instanja cerceteaz& acest aspect din oficiu, nu si dacd una dintre parti sustine c& durata termenului este de 3 ani, de vreme ce si-a exprimat liber acordul pentru un termen de 1 an. 199. in ipoteza in care, la 1 octombrie 2011, impru- mutatorul il actioneaz in judecaté pe imprumutat solicitand plata sumei imprumutate la 1 martie 2008 si a dobanzilor lunare de 5% aferente acesteia: a) instanfa va respinge actiunea ca prescrisi; b) instanta va admite actiunea in totalitate; ¢) instanta va admite actiunea tn parte, in sensul c& va obliga imprumutatul la plata unei sume de bani reprezenténd dobanzile lunare neprescrise. 200. Asemanitor deciderii, prescriptia extinctiva: a) se bucura de o reglementare privind intreruperea, suspendarea si repunerea in termen; b) stinge dreptul la actiune in sens material, nu si insusi dreptul subiectiv civil; ©) este 0 sanctiune de drept civil ce presupune un termen. souarned yun roe 16 antsooxe Jopfietesaqi| vaungionpal wy wunrioe (e ryonide as mae ¢ ap ganoupxe orfdussesd ap Jesoua’ ;nUdULI9, “207 “eu zypjdau nguad ayeyizes tunyfeool Jun ymoeiqo JULES & adeo Injnung easInyNsod EIOIOs as av uid Rauntioe (9 sqefurysap 1S0} be goliaymn azeo axergdumms-a1ezaga ap inMeNUOD NI92}G0 JEULIOJ & 29 [IGoW! [nUNg vapaid YJ BS JoyeLedUND InjNySoy paseBt[qo eyo 4orgZuRA [MIsoy ae9 Usd vauntioe (q sqexour nsipnfesd mum e pletuownedau (voresuaduios) vasesedos uy eaunyioe (e saounxe apiqndiosa.sduy yung “907 -qupaes earemoaxeou n.quad injmeBa] vases0aad uy Run -Hoe 8 myme8o] isheyinu vaseswjaap wy vaumefoe “seinopsed npg no mpye8a] earepaud osa0 as axed ujid vaunyfoe (0 teaeinqea arfeysaad uy eountfoe i$ sopiieuop jmodes purapid eaunyioe ‘ealsooxa Jojimatjesoql vaunrfonpas uy eounrioe (q fexarpes wy eountfoe ‘pperoseons sunizialpuy wp vassal sapoifos as are ujd vaunrioe ‘aeioseoons reseut va.eieisuod wy vaunyiae (e canoupxe apiqndyosasduyy uns “soz ‘areupas ap eiinad 1§ aatsooxa zopigujexeqyy eounts -onpai uy vaunyfoe ‘Ifetayed epee uy vauntioe (0 sJoLIOWWSE v RANRIAd PayeYINU UL eaUNTIE, 1S quaigeu @ parpaen vasens|Beiuy guotjos os axeo uLid vounrioe ‘gureu op eiey jafeny eestpiqes uy vountioe (q ° 9 a Danoupaxe Daduosalg Taio aypunt |maay ngnqidoo ye Te8ay |nquequazaides ep nes pureW ap wiod asa pugs pume ifenusayed eaaqiqeys uy veunsior 1S TWawreyed eosmpesey uy eounoe ‘joporgsgo & RANEIOT earenTTAU Uy eaumEfoe (E tagounxe afiqndyissesd yung "$07 -oandques9 wy vountoe 1§ fexzed ap eaunyioe ‘atoyjsadns ap tmdasp prpde as oseo uid ajsosasuos eaunrioe (9 feted ap vauntioe 15 1igauzored eosmpesea uj vountioe ‘neanid ayerridosd ap yradaup ad gierouraryy pieTqow! nes prETTIgou eseaIpuoaer wy vaumfoe (q sarmiqupad uy eauntioe 1$ ays0ye80u vauntioe ‘goriqnd arraudoid ap imdesp od pyerauoquy preifiqow nes prey|qouy exeoypuaaor uy eounyfoe (e :ApoupXe aiqndrosasdury uns “£07 “njniaid exejdau naquad qupzuga vountinjozes naqued mmaoyyzuya vauntioe (0 ‘qdoo ap giusrusains n.qued jarfeuop wadesp ap 11429 -oaaa jnzeo uy Yeuop |n[TNg kaxMaAsaL Uy eauNToe (q rounisnae ap Ze9 ul porgnd ayejaqid -oad ung jun e preTqowy erespuaras uy vaunioe (e rAnDUnXa aliqndyzasasd ang *Z0Z ‘Joyuaqep e] ap eat aqeiatidoad (jqow ung mun vaseoypuaaal Uy eountioe (9 sefuypaio -gunq ap mjniosasod eajnoduy geyoexe ‘esny meayd aqeotidoud [Igow ung nun easeoqpuaaad uy eaumrioe (q saynyaies ap mymdaap vouerede aigozguun as axe upid ajsosayuoo vauntioe (e ranounxe aiqndyoseadury yung T0z ——— YIRID AISAL “TAD Ldtaa + bs + went & 56 + DREPT CIVIL. -TESTE GRILA b) actiunii oblice si cererii pentru plata contravalorii fructelor; ©) cererii tn anularea cdsatoriei si cererii fn tégada paternitatii. 208. fn cazul actiunii in raspundere civilé pentru paguba cauzati prin fapta ilicita prescripfia extinctiva incepe sa curga, in principiu, de la da a) cand pagubitul a cunoscut, trebuia sau putea si cunoasca paguba $i pe cel care raspunde de ea; b) cand pagubitul trebuia s& cunoasc4 paguba si pe autorul faptel ilicite; ©) sivarsirii fapte cite. 209. Prescriptia dreptului la actiune fn anularea unui act juridic pentru vicii de consimfimant: a) in caz de violent, incepe s& curgi de la data inceper' violentei b) in caz de error in substantiam, tncepe sa curgi fie de la momentul sublectiv al cunoasterii cauzei anularii, fie de Ia momentul obiectiv al expirarii celor 18 luni de la incheierea actului juridic; c) in cazul cererii de anulare a cAs&toriei pentru eroare, incepe sé curgi numai de la momentul subiectiv al descoperirii erorii. 210. fn cazul actiunii fn anulabilitate a unui legat, prescriptia incepe sa curga, in principiu, de la data a) deschiderii succesiun b) cand cel indreptatit, reprezentantul siu legal sau persoana chemat& de lege s8-i incuviinteze actele a cu- noscut cauza anularii; Actul juridic civil Prescriptia extinctivit + 57% =a ees 7 c) cand beneficiarul legatului a cunoscut, trebuia sau putea s& la cunostinta de incheierea actulul. 211. Cat priveste viciile ascunse ale unei hicrari: a) prescriptia extinctiva incepe si curgi Intotdeauna de la data descoperirii viciilor; b) termenul de prescriptie extinctiva este de 6 luni fn cazul viciilor ascunse cu viclenie, respectiv 3 ani tn cazul celor ascunse fara viclenie; ©) nu se mai pune problema tnceputului prescriptiei actiunii in raspundere, daci viciile ascunse nu au aparut induntrul termenului de garantie, Mntrucat obligatia de garantie se stinge in momentul expirarii acestui termen. 212. Cauzele de suspendare a cursului prescriptiei extinctive: a) nu sunt susceptibile de aplicare prin analogie; b) sunt legale, tn sensul ci-5i produc efectele in temeiul legii; ©) presupun interventia organului de jurisdictie pentru a produce efecte. 213, Cursul prescripsiei extinctive se suspenda: a) ct timp debitorul este impiedicat de un caz de forta majora sa fac& acte de intrerupere; b) pe timpul cat debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei, indiferent dacd acestea sunt puse pe picior de rzboi; c) intre soti, in timpul cisatoriei, 214. Dac& termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani a inceput sA curgi la data de 12 mai 2008, iar la data de 1 decembrie 2009 intervine 0 cauzd de ‘seae§ upp ajapna no Hejasqnurfasyuy few b nu 1S arEqRUIAAS Us ITIqRAS v-s [NJIGISadIns Zo Imdes (B *pAnoUNXe orfdzasa.d ap jnuouts9} uy easoundas eoynsn{ se area aznes ydaup ayesapisuoo ins “0ZZ ‘auntie e| mjnsdaup Injnzermp edyno oaa einduyy ayeod as j nu aseo wy afitienas 1 puradno nu (9 snjmdaup [ruemay, aneo ap Wunrfoe easeyoraxe uy aynjosge rorpard quns (q 4edtno ap aajsnjaxa quns ‘a1ofeu jaiz0y Inzeqoeres wove & BIR ‘ateo [uRInfaidun ajeoe uns (e reanoupxe ariduiosazd ap nuauzze) uf easoundas yay -sn{ as aio ngquad ayeoynsn{ srarautay ajazney “61 Z aanoedse. 1119199 B azayuupe ap upaRoY v of{qeooaes! ‘eo ednp ‘nes oanIUYep tLouRLUEE eyep ad anmuyap onpord as qadnianuy ajamaja (0 feantuyep: aise aanoupxe Jeliduosaid easadnienuy ‘Hermoy e -ovady THOUpUIEL BIep 1S Ja{uEySUT TLAPZISAS EIEP a.nUt (q feanoodsau t1a1eo B azoqwupe ap afiqeooaa,| nes ealyuyap LAeIROY aun eares -unuoud ej aBun{e ea os nu Roep aNDeonel yaa no eased -sip eA Ranoupxa afidjsssaid ap andnsanuy jmoayo (e seqeoapn{ wy axewayp ap 149499 vassInpo.nUy ud aanoupxe yoridyasard yrednaanuy [nzeo wy “g1Z -pouldsou a1so vauo.eo yoep selyp (9 imquajadwiosou eiueqsut o ef Rsnpo.quy a3so ‘ougMioA JojaiuRsUt efuoiod -Uo9 ap “eyeoepn{ uy axeurayp ap vase1a9 BORD sey (q 6s + sprtqeoaoat nes eantuuep arpsxjoy o-nuld fe woyupe eyep eB] ap azadaouy no (e oH raapoupxe lariduosaad jnsino adniaxyuy wesopn{ Ul axeutoyD ap vaIALa) “LTZ “agaduund [J Bs EZeaULIN are IN]a2 pisasod uy axezuga ap jmaeNuoseUe jMI9IqGo RZReUIOS a0 [nung gpaid epupa gs yzeouL oye> [99 pug loUMe arergdumo-arezupa ap Mmpmenuos waayayouy 2189 eB ap injmdoup roridysosaad je andnassquy aya yauizoid nu (9 dofueeso wyefd naquad usuutay UN ;NTIOUPID FPTOS jnicugap pugo ume andnenuy pee gurerd (q feanounx epidyiosoid amo emnago eatnyodury [99 ap ANB ay es amgan ‘eandnuo.nut 23032 aanpoid e naqued (e sajsaseid as auntioe mayo e mymdesp easeySeouns9y “9TZ, “Tro enew T (0 ‘6002 anade y (q ‘Troz anny | aySauyjdury as “LLOZ e1enue! T EL Ie}10a1p ne 1 6002 NENA} F BI WzOTES"D ne-s ae uMduTy 1§ nsovgmumadury ases uy otpuos uy ‘9007 aude 7 ej ayenumiduy tueq ap oums foun vouMpsas RQUEd aungize e] InMdosp & yaNURXe eridposard “STZ Troz squaadas zt (2 ‘ELoz ysnBne zt (q ‘Troz amt zt (e sey nayyduny va as panoupxa exfdyiosard ‘OToz anzeut JB qeyaouy & axed Joridquosesd mynsino w axepuadsns aban CC:SC~< tS Vino GisaL TAL Lazua . 8s = 60 + DREPT CIVIL, TESTE GRILA b) spitalizarea indelungata ori repetaté a mamei im- preund cu copilul in numele caruia urma s& introducd actiunea in stabilirea paternititii: c) neacceptarea succesiunii de c&tre minor din cauza parasirii lui de citre mama sa care are calitatea de reprezentant legal. 221. Sunt considerate drept cauze care nu justifick Tepunerea in termenul de prescriptie extinctiva: a) eroarea de drept invocati de titularul dreptului la actiune; b) cunoasterea unor fapte stabilite de organele de ur- marire penal, numai dupa implinirea termenului de prescriptie; ©) efectuarea unei expertize medico-legale pentru a stabill fr echivoc ck sotul mamei este indreptatit sa introducd actiunea fn tigada paternitatii. 222, Termenul de repunere in termenul de prescriptie: a) este de o luna si curge de la data inceper justificA dep3sirea termenului de prescriptie; b) priveste nu numai cererea de repunere in termen formulata de reclamant, ci si acordarea din oficiu, de c&tre instanta de judecat’, a repunerii fn termen; c) are caracter judiciar, cauzei care 223. Efectul repunerii in termen constd, in esenta, a) socotirea prescriptiei ca neimplinit’, ceea ce echi- valeazi, practic, cu anihilarea efectului extinctiv al prescriptiei; b) inceperea cursulul unei noi prescriptii extinctive; Actul juridic civil. Prescriptia extinctivé * 61 + S_—_ merece OT ¢} judecata in fond a cauzei, cu toate c& termenul de prescriptie a expirat. 224. Cat priveste implinirea (calculul) prescriptiei extinctive: a) in cazul termenelor stabilite pe zile, nu se ia in calcul prima zi tn care prescriptia incepe s& curg’, dar se socoteste ziua in care prescriptia extinctivé urmeaza si se implineasca; b) in cazul termenelor stabilite pe luni, daca ultima lund hu are o zi corespunzatoare, termenul se socoteste tmplinit ‘in prima zi a urmatoarei luni c) in cazul termenelor stabilite pe zile, termenul de prescriptie se calculeaz& potrivit acelorasi reguli aplicabile termenelor stabilite pe ore. 225, in ipoteza unui termen de prescriptie extinctivé de trei Juni care a inceput si curga la 2 noiembrie 2011, iar la data de 31 ianuarie 2012 cursul prescriptiel se reia ca urmare a unei cauze de Suspendare ce a intervenit pentru o durata de 5 zile, prescriptia extinctiva se va implini la data de: a) 7 februarie 2012; b) 29 februarje 201; ¢) 2 februarie 2012. e-o8t 2'q~ 6LT 28 BLT B- LAE 2"q-9LT 9-GLT q®- Plt 2- ELT B-2LE e- TLE 2'8- OLE 28-691 2-891 9*q-L9T 2-991 q'e- Sor 3-991 q’e- £91 4-29 qe-19T 24-091 9- 6ST 2'q-8sT 2"q- LST 4-91 2"@- SST 9-9ST 2°q- ST e- 2ST q-Tst 2"e- 0ST 2- 6vt 2-8bT panoupxe odaseL] TA19 oIpun| jag e- Le 2-94 2-StT Oe ~ HT qe E61 o> bt Qe THT 2-ObT q- 6&T B-8eT LET 98 - 9€T 9'q- set o> ver e- eeL q- zr q- Ter 9°Q-08E 9G-6zt e-gzt 9'q- Let q- 92 28- S21 qe per q’e-€2T 2-220 q‘e-T2T 9-027 oB-61T o-8IT e-“TT e-OT aq-StT ae - HIT B-etT q-Z11 2e-TIT e- OIL q~ 601 2'q-80T e- LOT 2°e- 901 2 SOL 2-H0L 4- €0T 2-20T B- TOT 38 00T 4-66 e-86 2-16 2-96 4-56 2-6 q-£6 2-26 4-16 4-06 2'8-68 2'4-88 q-18 2-98 2-98 2-#8 2-€8 24-28 2-18 2-08 2-6L o'e-BL 2'q- LL 9-91 o-SL 2-bL a'q- eh 2-2 q-h q-0L 9-69 2-89 2‘q-L9 e-99 2-89 qe- 99 2-€9 2-29 2-19 e-09 4-65 2-88 o"q-L8 2-95 a'e-gS q-¥S a- 22 q-€s 4-92 o-2S q-sz e-TS 4-92 qge-0s 9 -€% 4- 6r 2°9- 0% 3-8 B-1Z ae-Ly 4-02 29H e-6L 9-Sb 2-81 q- bh 2-20 2e~€b 4-9 q- eb a'e-ST ew e-41 2'4-0b e-€L qe-6e B- 20 2'q-BE q-1t aq LE B-01 9B -9F 24-6 q-se e-8 2'q-vE aL 2-€€ q-9 e~ Ze a-s q-te q-¥ 2-0 a-£ 2-62 a-Z% 2-82 a- panouyxa DyYdLiasatd ‘payo apLin{ inoy ‘pals 3daaq exe TUASNNdSVa ~~ + 64 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA Se cv TSI 181-b,c + 196-c 211-c 182-a,b 197-a 212-a 183-c 198-b 213-c 184-c¢ 199-a 214-b 185-a,b 200~c 215-a 186-c 201-c 216-b 187-b 202-b,c 217-b 188-a,c 203 -a,c 218-a,c 189~c 204-a,c 219-a 190 -a,b 205-a 220-b,c 191-b 206 -a,b 221-a 192-a 207-a,b 222-b,c 193-c 208-a 223-a 194-a 209-b,c 224-a 195-b 210-a 225-b =o TESTE GRILA ~ Drept civil. Drepturile reale principale 1. Dreptul de proprietate privat are un caracter perpetuu in sensul ca a) nu are o duratd limitati fn timp; b) titularul acestuia este singurul indreptatit si exercite toate atributele dreptului de proprietate; ©) instréinarea lucrului nu este de natura si sting’ dreptul de proprietate. 2. Dreptul de proprietate privatd: a) este un drept real accesoriu; b) poate avea ca titulari persoanele fizice, persoanele juridice, inclusiv statul si unitatile administrativ-teritoriale; ©) nu se stinge prin fnstrainarea lucrului. . Prin caracterul absolut al dreptului de pro- prietate privata se intelege: a) cd toate celelaite subiecte de drept sunt obligate s& respecte prerogativele titularului; b) c& titularul acestuia exercitd singur toate atributele conferite de acesta; ©) c& acesta nu are o durati limitatd tn timp. Prin caracterul exclusiv al dreptului de proprie- tate se intelege ca: a) titularul acestuia exercita singur toate atributele dreptului de proprietate; b) acesta nu se pierde prin moartea titularului; sagyignd ign eeseepap no ezeamngap (e spratadoadxa w.mpov01d "ET “ajeuoyiar-anensta -fwupe Jopfigyun 1S minyeys & woNgnd eareudoad (9 uaojatapnt 1S 1041019 -junut “s0jaSes0 “sojaumuI0D e eALd eayeyotidosd (q ‘agesony doos pugy nes no ‘aotplsn{ sojeueosied nes e01zy Jojeueosied vayeoydosd (e ‘aytqour appanung ayeradosdxa y 104 “ZT quurpigauy ap 16 ngoorterids Jopieyun poygnd ayeyatidoid sopmung easataryout (9 ‘apeaon| doos prey asaoejaurg ap o]pyfeziueBs0 EyNIeIB efursojoy uy eaxep 1S yougnd ayeyajsdosd soyanung e a21p -un{ aueosied 1§ aayzy aueosied ang eaxeuo|sou09 (q saotqnd soptimpsuy § ewouoyne sop Ber ONG -nd ayeyeyidoid sojtinung e arensiupmpe wy varep (e suyad ‘gayjqnd asaynd uy ‘apayngEne ey1940x9 i gorgnd ayeyardosd ap mymdasp remy “TT ‘epfizodsip 1§ efuisojoy reuinu (9 sejursojoy 1S ersasod yeurnu (q Hizodsip 1§ ejuysojoy ‘ejsesod (e FaINgL.ne ajaseo}ZULAN EIDIXa jod gorqnd ayejajidoid ap mynjdasp naematy ‘OT ‘aezisosuy 1$ qndyosasduny ‘iqeuayeut ase (9 aeaud ydaip ap aoipiin{ ajaueosiad 1§ jmeys we[NyH ed ase. (q seewoyier -anenstuyupe sieun i$ mes pep er ae (e eotignd ayeyatido.d ap jnjdeig ‘6 + 19 e ayodioujsd ajwas apangdasg “gueosied rae o anngo ap ‘Toy nsauayus uy YS afar. Uy "wIEHOLEX® Oy BS rnynzony vadnse easTugdms e Hunsuod e ap eareynoey (0 sdoad sasaqut uy § atidoad aseynd upd 9oy{turau 1S oauyp ‘es eayeyTeHOTeUL uy tnruony e paryoojo outuydyys 0 wy[a19x0 v ap imdaup (q snaonj ap aundsip e ap vayeynoey (e nye[NaN EAajuod (snsn) spuagn snf ANGLAY"B smynung ajeronsy aBapno v ap eanedosid (9 sqnung a8naystp nes eUTENSUY e op InIRaE[MA EyDsouNdas vazeyinoey (q young ezy[NN e ap MynzeiNyH vanesossrd (e suraBapaiuy (snaanaf) ipuansf snf ayeyetidosd ap ynjmdosp pmngune upd “L ‘sua Snsasip sey nes a.euUJOJsue.N ‘reUINSUOD uud njnsony efuersqns ap aundsip e ap eaneBo.eid (0 fouvosiad 1012 easeoary Uy ayeas Janydarp my erdnse igpsuoo e ap Nes [ruon| eUFENsuT e op eAneBosaid (q ‘anynsony ajayonay aBeino e ap eanesouoad (e smpnelnyn eiayuod 99 sey] Adoud ap mymdaxp [manqisye aise (snsnqn) spuagngn sn{ *9 -eftzodsip 18 exluazap ‘eysasod (0 sephizodsqp 1S eiutsopoy ‘exiuarap (q seriyzodsip 1 efursoyoy ‘etsasod (e uns aqeyardoad op mymdaup ajamnquay ‘Ss ones [mnuyjuos uy TeyWAJaU APPRIBUyoU asa ydeup qsaoe eo ——_—_ ‘YIRI9 ALSAL “TAD Lagad e909 + 2 68% DREPT CIVIL. TESTE GRILA Sesser ’b) poate fi evitata prin negocierea partilor sau schimbul de imobile; ie c) este o procedura exclusiv judiciara, 14, Apartin domeniului public: a) bogitlile de orice natura ale subsolului; b) bunurile afectate uzului sau interesului public; c) bunurile imobile aflate in circuitul civil general. 15. Bunurile care formeazd obiect al proprietatii publice sunt: a) alienabile, imprescriptibile si sesizabile; b) inalienabile, imprescriptibile si sesizabile; ¢) inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. 16. Contractul de concesiune poate inceta: a) prin reailiere; b) prin rezolutiune; ©) prin denuntare unilateralé a contractului de citre concedent. 17. Dreptul de administrare a bunurilor din do- meniul public acordat regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor publice centrale gi locale, precum $i insti- tutiilor publice de interes national, judetean, orasenesc sau comunal are urmatoarele caractere juridice: a) este un drept real, opozabil erga omnes; b) este un drept personal; imprescriptibil si inse- 18, Constructiile proprietate privat: a) pot fi vandute numai prin act autentic; Drepturile reale principale = 69 ae PR eo ee ) sunt in circuitul civil general; ¢) pot fi instrainate prin simplu acord de vointa al partilor. 19. Terenurile proprietate priva a) nu sunt in circuitul civil general; b) sunt si raman tn circuitul civil general; ©) nu pot fi instrainate dacé in legatura cu titlul lor exist litigii la instantele judecdtoresti, pe parcursul solutionaril lor. 20. Dreptul de proprietate privata este: a) inalienabil; ) sesizabil; 6) inviolabil. 21. In legislatia civilé sunt cunoscute urmatoarele modalitafi ale dreptului de proprietate: a) proprietatea rezolubild, proprictatea anulabila i proprietatea individuala; b) proprietate rezolubili, proprietatea anulabila, pro- prietatea comuna si proprietatea periodica; ¢) proprietatea anulabil’, Proprietatea comuna ¢i proprietatea asupra unui bun privit ,ue singuii” 22. Dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie: a) are o existenti nesigura tn patrimoniul doban- ditorului; b) are o existenta certa in patrimoniul dobanditorulut; ©) obliga pe creditor a restitui cea ce a primit, in caz de neindeplinire a evenimentului prevazut in conditie. ‘Siyepopso apamdaap arewadsau ay Bs afutsojoy layseoe waseyDJeXe Uy vd BsUT ETI IpuOD No FSesRdos anUIp aieolio op ayndgy EIeLLATeU BfUIsoJO] ap LoJa10e (e porde as nu njmatunuenn vndar ‘(ayea11d0.dos) Hiaed-ajo9 ad ounwios Wmatdosd epereut Uy “OE “yhapd-ajo9 ad aunutoo nigioudo.d e (2 semadiad nes welioy Hapd-ejoo ad aunwoo iigrejidosd & (q ralSeumpgaap uy aunuiod itfeaudosd e (2 "RULLOy 0 9789 eseLOduI9} nes EAINUsIGO (eaRELId -ordoa) rfred-ay09 ad yunuos earendord “67 -ayeulutiayep eNpIArpul Luu ayjnus teu nes Bnop (9 fumung ap aveyfesizaqun 0 (q ‘qeujwuayep fenpiaipur ung un (e syo91Go 9 vase oqvod BOUNIZIAIpUT "BZ natidoad mun aeyiatsnpoxa us ourisede grepoveu (aunsioey) ayied areoay 1§ my vereA[eLaIeUL Uj yeuorivey arse nung (9 fmjnung eadnse aeyidoid ap jmdeup wp ‘apensqe ‘apap! thzd-ya.09 aidnse alsnyoxo aeman aise ametidoados azesay (q fung wip ajeLiayew untae run ye ajsnppxa emp ays9 nu preyopidosdos anuyp qnunioru (e sHhred-ay00 ad aunutos rievayado.d jrzeo WI °2z “ung myaoe wadnse ayeratidoud op tmdoap wip zleopt ayred-pjoo oa Rezioaid eqle Bs engace vo BAY ‘oj EIeLId -oadoo suyjsede nung po waave upd ezeazaysere as (9 suey ap toptaMsodes eueye uy ogewppasp wimatidosd qIpuggop eerertiqisod . IL Byodioujad ajoar ajiinadarg aozzaqur nu PIU 1S opnyxe nu eaBal ysuy (R[eTuOUATEUY payequnuros) Jriowpse e Riugasuog o eo axede (q tung injaoe wadnse ayeyetidosd ap qradeup wip Roesqe 16 pjeapy axted-zio0 © pupae jo anuip axvoay ‘Wer=ladosd JOyNW jeu yUaywWOoUCD auTiiede es voyEIeLOVeW Uy Jeuoyjoegjou ung un go eaaoe ud zreaz}reyere9 as (e saigeurpgaap uy eunutod eaqeyo]1dord ‘92, -aqenyiqeinue wy wunyioe e ganounxe ayfd.iosaad ap jnvewt 20) uy (HienRUt eareponuTaU ULE oe pow! UT ‘es eayer!TNU pooauy aieod aieo Joo agg ap qeuuIuos y aeod (9 ‘qeuyuoo y areod nu (q tsaudxe pour wy ‘areqnaaxe upd “es eayeay[Nu wooauy aywod aieo Jao ango ap Teuuyuos y aqeod (e iapeped [NU AVY "SZ “eanjosqe aqeuqnu op Wao, oIpynf 32e un-nuIP Rynzer wep ‘panejas ayeny{nu ap WA0| ayejauidoad ep aneysuesy orpiin{ ye un-squjsd ypueqop 3s0} ung nun eidnse ayeyauidosd ap tmdexp pup unre (9 seqnjosqe aveqtINU ap TAO} aqeyauidoad ap aneysuen a1puin{ oe un-zyutad 3ypuEqop 150} e ung mun eadnse ayeiajsdoad ap [radeap pueo tounge (e sBTquinue asa vareatsdord “FZ ‘pyfeuop nu nes 220094 ea soqeuop jrios yoep vareanferduy ep epuidep (0 rejiqemnue ayeiatidoud 0 ays9 (q sgjiqnjozas ayeatidoad o asa (& sqeuop Injnunq, padnse seeU0p Mnjos eayeyayidoad ‘jorsoyesed [ndury uy fos a47uy arfetop ap ynpnysenuod Inzes Uy “EZ —— Virud sisal TAD Lara ole b 72% DREPT CIVIL, TESTE GRILA b) actelor juridice de conservare inchelate-de c&tre unul dintre copartasi fra consimfaméntul celorlalti copartasi, In masura fn care profita efectiv tuturor coproprietarilor; c) actelor juridice de dispozitie fncheiate de catre unul dintre copartasi fara consimtamantul celorlalti copartasi, cu privire la tntregul bun ce formeazd oblectul propricttii. 31. Dreptul de a cere incetarea coproprietatii obis- nuite si temporare: a) se prescrie printr-un termen de 5 ani de zile; b) este imprescriptibil; ) se prescrie printr-un termen general de 3 ani de zile. 32. Sunt permise convenfiile prin care copartasii a) convin si raména perpetuu in indiviziune; b) renun{& la dreptul de a cere partajul; c) convin s4 mentind starea de indiviziune pe o duraté de cel mult § ani, 33, Modul specific de incetare a coproprietitii obis- nuite si temporare este: a) exproprierea; b) imparteala sau partajul; ) pieirea totala a bunului. 34. Partajul voluntar: a) fiind un act juridic trebuie si indeplineasci toate conditiile de validitate ale actelor juridice; b) daca este ficut fn absenta unui copartas este lovit de nulitate absoluta; c} este permis numai daca toti coproprietarii sunt pre- zenti si se inteleg asupra tmpartirii bunului sau bunurilor. Drepturile reale principale e723 + 35, Imparteala sau partajul a) este un act juridic declarativ de drepturi b) este un act juridic translativ de drepturi; c) este un act juridic constitutiv de drepturi. 36. Dovada coproprietatii asupra despartiturilor comune se poate face: a) prin invocarea uzucapiunii, prin prezumtii sau prin inscrisuri (titlu); b) prin martori i prezumti c) prin martori si expertiz’. 37. Proprietatea comuna in devalmasie a sotilor are ca obiect: a) numai acele bunuri dobandite de catre soti in timpul c&satoriel; b) numai acele bunuri dobandite de citre ei sau oricare dintre ei inainte de incheierea cisitoriei; ©) numai acele bunuri dobandite de citre ef sau oricare dintre ei dupa destacerea cAsatoriei prin divort. 38. Mandatul tacit reciproc de reprezentare intre soti: a) este o prezumtie relativa (juris tantum) put&nd fi inléturata pentru fiecare act tn parte, atunci cand celélalt sot va proba ci s-a opus incheierii actului; b) este o prezumtie absolut (juris et de jure) ce nu poate fi inliturat prin proba contrar’; ¢) poate fi restrans prin vointa sotilor. 39. incetarea proprietifii comune devalmase are loc: a) la fncetarea cAsdtoriei, prin moartea sau declararea judecdtoreascd a mortii unuia dintre sofi -ounjdeonan uid ayeyatadoud ap mymdozp napueqop e ‘iipied ang ap ‘vasesoau! uid pieziqeaed y awed (9 foqjanzeo aye03 Uy ANIUTXA ppiqnduososduy ase (q ‘sangupyqouwy eisosod ui yesyur e jmeLed ade b| faqep BABOUIEIUE ey ES INjNRA eJEP e9 dessoou EsU puyy ‘npp axe jmUeULejoos peuINU yep aTwupe vA as (e :RARTIGouN a.reorpuanar Wy EaUNI\ay ‘Ob ‘oavoapn(pe op tafueuopso & a.endexe uy easound B] ap Hemnoyea ue g ap uation uy giqnduosesd arse (9 fpaejuny eaye9 Uy a.esapn{pe ap [nae TeLOSUy erep Bf ap ue ¢ op udu UW gilgndiosaid ase (q tanounxa piqnduosa.sdun ase (8 SETeNIGOUN walis oaLmunin ap WWanpagoud [napeo wy eoHgnd 2] INPULA INMTqoUNT vaxeofpuaaas uy LaUNIsy “Sr -aanrziype jatiduosasd psndns ‘njdjourad uy ‘8389 (9 jqunjdeonzn eorooaul uid wezitesed y aywod nu weporiu (q tanounxe gllqndyososduuy ‘aytanzea aeoy uy ‘ays0 (e ronjqnd aywaay1dosd soymung e pxerIqouy oxeoIpuaaal uy BaUNT>Y “ty “yung aimpsas pes mnimeued eases -1igo 16 nes injradap easeySeounsar greoapn| ap JatuesuL gibljos ‘eisasod ynpysid e aivo ef asad no ‘yeuruierp Tenprapur ung mum qnsertidosd ayso yo apunosd azeo “nquewepar azeo upd arinsn{ uy ounyioe eave arse (0 f}esJaatun NAN Nd nes Peszearun aoyuersou ap aes ifeayjeo vosaxseounsas fafuersuy RTOS Imuewreppas ase ud afinsn{ ul ounyfow ease aise (q + Sle ‘ppodjouad apuar ojnanadarg ‘een aqeyoudosd op mymadosp je upMBsquewZep mun eeserpde aygeupuun as aie upd atinsn{ uy auntie eave ayso (e raqeatpuaaad uy eauntioy “Eh eotpuaaas nung Joywayep vo aSaud -Ris are) jnyeo eujaar pajsed ypensavoid eayenes (0 ‘eoqpuenad [nung dosasod vo a3$eu -edgas o1v0 (nyo auraas parsed grensaooad vareritea (4 snjnaejotidoad aurjzede gaysed prensaoosd eayenyieo (e fereoipuoaad Uf aunysoe 0-2U] “Zp -arommad 16 gyeos auniioe 0 aise (0 fapsoanod i$ gjeuosuad aunsfox 0 aysa (q foutosasod 1§ plead ountioe 0 aysa (e raseaqpuanes Uy BaUnIfoy "Th ~eppatredun) mnfersed aimynsuo> yj aunwo3 igjopidoad & axeyaouy ap feuy frase “nzeo ajquie uy (9 feutand: as | a9 eauied op eundsip ps pugynd axesay “eIMN mIey aje fuzd-ajaioa ayeujuuierep aus ‘unzeo ajoquie uy (q yanung ap asew [Setofaoe widnse nes ung iSemnjaoe erdnse yeingn top uyfnd ja9 e jmdezp podury 29 aymetidoud ap njmdaup ae eyTepow quns afaque (e upupurase ajoreoyguun ysixe arSewpeaap uy yUNUIOD vaIaeLId sod 1§ tfred-oj09 ad yunuios eareyaridoad anu] ‘OF “Lioatp urd jarzorgsgo wasaoeysap | (9 ‘fos anuyp emun vaiaia9 ef (q — VRID AISAL “HAD Lda = bl a * 76 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA 47, Titlul in materia actiunil in revendicare imo- biliara: : a) poate fi un act juridic translativ de proprietate sau act declarativ de proprietate; b) poate fi numai un act juridic translativ de pro- prietate; : ¢) creeaz& o prezumtie simpla de existenta a dreptului de proprietate in patrimontul celui ce- invoc’. 48. in situafia in care numai reclamantul are titl privind proprietatea bunului imobil revendicat, acesta are cAstig de cauza daca a) titlul emand de la un tert; b) data titlului sa fie concomitenti sau ulterioara posesiei paratului; c) data tithuh sd fie certa. 49, in material actiunii in revendicare imobiliara, poate avea calitatea de titlu, care s nasca o prezumtie de proprietate in favoarea persoanei care il produce: a) contractul de tranzactie; b) hot&rarea judecatoreasca de partaj ©) certificatul de mostenitor. 50. intr-o actiune in revendicare mobiliar’, paratul nu este indreptatit sa invoce art. 937 alin. (1) N.CC. daci reclamantul-proprietar a pierdut stipanirea bunului fiind victima infractiunii de: a) furt; b) inselaciune; o) talh&rire. Drepturile reale principale 2.77 & ee principale TT 51. Actiunea in revendicare mobiliard este o actin a) reali; b) posesori c) petitorie, 52. Posesorul de bund-credinta: a) dobandeste in proprietate fructele bunului posedat; b) dobandeste in proprietate productele bunului posedat; ¢) este obligat sd restituie proprietarului toate fructele oricare ar fie ele: naturale, industriale sau civile, 53. Actiunea posesorie: a) este 0 actiune personala si petitorie; 5) apard starea de fapt a posesiei, fara a pune in discusie insusi dreptul asupra lucrulu 6) este o actiune reali si imobiliar’. 54. Actiunea posesorie speciala (reintegranda}: a) poate fi folosita nu numai de c&tre un posesor, dar chiar si de un detentor precar, daca tulburarea ori depo- sedarea s-a prodlus prin violent’: b) poate fi promovati numai dacd reclamantul a po- sedat bunul cel pujin 1 (un) an anterior tulburarii sau deposedarii; ©) nu presupune existenta unei posesii utile sau o anu- mit durat& anterioara. 55. Actiunea posesorie generali (actiunea in complangere): a) este promovat& atunci cand deposedarea sau tul- burarea s-a produs prin violent’ ‘oualyp a40dioo | 1puapissod snurjun (0 dqpuaqoy 1qis snustun 1§ sndoo (q touayjo ousquo i$ snduoo (e raquo] BNop afa1eOyZULIN ANE] -1UIND aYTUNAYU] ay ES Iesadau aysa aysasod ydeup wea -yyeo y yweod es nuon] mun vamuedess v9 nud ‘29 “aopuun{ a1saja ajumue eonposd 1S aBaj ap wieforord aise (9 ‘adoap ap areas 0 23s0 (q gday ap areas 0 asa (2 ssasod ‘upmios AP jadosp UI "T9 ‘aynyaridoid ap npn pevasopoa piuypass-punq ap vaunjsasod vio4 -B9 WioJUod EINBau goy|de as ‘arworersyutk soyEIMION] BIIayEUT uy soareoap ‘afiqout sojjmnung eiuatid uy appnuiquns (9 ‘eunideonzn upd ayypuegop ye ap afiqn -deosns axeyyqowt ajvar sojumdaip e (S afiqour doysnung, atsasod eainoss0 doos eo ne 1S ajear tuntioe quns (q fiqou JoanuNg JaIs -asod vaipois0 doss v9 ne 1S ofeuosiod runsioe auns (e qiosasod apfunifow ‘09 ‘andaozed b-9] nu ‘es eiua{\jBau wyp ‘ee9 9199 ad 1S ep ‘ayndaoaad ajaronyy reumu nu ainansas ps weEfIg0 y BA (9 faTLAID 923 song yeumnu mpnseratidoud ammansed gs yeSHG y eA (4 faqLA1O Nes aeLAsnput ‘apemmyeu safe ay 4B aeo[I0 ‘a]1onay a1e0y mrseotudosd armgnses vs TeB1IgO Y eA (e ‘gjuypaio-vad ap [N10SaS0d 6S Byodiouyid ajoay ajuanadarg -yBeamno at es rmadoup pugae nzeretidoad “mung aonpord af o1e9 ad aoqpouied yunatuea wy neystos (9 ‘sqnynwuo fun e azewLIn eo ung UA ep asnpo.id quns (q, ‘go] Hueonpoad indoss uy mnjnuo eOUN UL paseroul ye pig) ‘uequods ung un ap asnpord runs ( rayAp ape1914 8S -palsap ares UIp injnung eiuEsqns Rzwayae aja svareoap “Riuypauo-punq op Iso} E hIRON| [noses Cod wep abfyp ‘mnseyatidoud wunvaproruy Urano 9s (9 mpqriung yeiurysqns waseayye 2] anpuos ‘10] Bas089[n9 Ujad ‘ozeo avealtap afooe Wns (4 funy yafueysqns eoseseye BIBI ‘pqporsed pow uy urigo as azeo mnmung ajayealtap quns (e rajoqonposd "LS pgoxoayoapnl stezZ 04 & at}qeI0a aul 1 oayyuyap Wrougurgi erep BI ap we (wn) | ep auiesa “ap teut nut Jep ‘olioyhad aunyfoe o eaowoad avod (2 sgorpun{ zzneo ap aresnuept pisixo nu funyioe nop ajgo anus eere09p “LesROU rourad @ 7eo8pnl non] ap eayer|soyNe aaTeau 9s Bs eISeaTe und eo BR} ‘Boynad aungise o eaoword oreod (q ‘qeaapn/ naony ap ayeqo me pqsixo avaxeoap ajsomnad auntise o eaowioud ayeod nu (e sesuydso. 3S0§ B @sBa9e IE] ‘aL10S -asod aunyiae 0 JemuLoy & nAeIe|Adosd "IEC "9S “eqePIA ase injmyueut -epaa eisosod pugs eyjenys uy gsmponut y aod (0 ‘qoysasod aye aoiprant ajarsayo 16 soqyt nijos0x0 eaIpordiay e ginaeu op “alsasod e esemgima ap [aj 20110 azeredil ES aoe] e nO BrISOTO} 2359 (4 Siaiensh nnn RRO Vino ALSaL “UAL Laud = 8L % me 80 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA Oe ee 63. Posesia Se poate pierde: a) atunci cnd se plerde elementul material (corpus) datorita faptului c& lucrul a pierit ori a trecut in st&panirea unui alt posesor; b) atunci cand elementul material (corpus) este exer- citat prin reprezentant in situatia in care posesia se exercita corpore alieno; c) atunci cand se pierd simultan ambele elemente ale posesiei. 7 64, Elementul material al posesiei (corpus) poate fi dovedi a) prin orice mijloc de proba; b) numai prin prezumtii legale; ¢) numai prin proba cu martori. 65. Discontinuitatea, ca viciu al posesiei: a) se aplica, de regul’, in cazul nemiscatoarelor, deoa- rece in privinta bunurilor migc&toare opereaz regula inscris4 in art. 937 alin, (1) N.C.C. é b) are caracter relativ, in sensul ci poate fl invocata numai de catre cel impotriva ciruia s-a exercitat; ) are caracter temporar, ceea ce inseamni cA tnceteaz c& daca actele de stipanire devin regulate potrivit naturii lucrului, 66. Violenta, ca viciu al posesi a) are caracter absolut, in sensul c& poate fi invocata de catre orice persoana interesatS; b) se aplica atat in privinta posesiel nemigcatoarelor cat sia bunurilor miscatoare; ) are caracter temporar, ceea ce Inseamna c4, de indata ce violenfa a incetat, posesia redevine utila. Drepturile reale principale * 81s —ercpale Be 67. Clandestinitatea, ca viciu al posesiel: a) exist atunci cand posesorul o exerciti pe ascuns de adversarul s4u incdt acesta nu este in stare de a putea si o cunoasca; b) are un caracter absolut, in sensul c& Poate fi invocata de orice persoana interesati ©) se poate concepe foarte usor fn privinta bunurilor mobile, ea fiind mai greu de imaginat in privinta imobilelor, 68. Precaritatea: a) se caracterizeaza prin faptul cd stapanirea lucrului este lipsité de animus sibi habendi, deci de elementul intentional, psihologic al posesiei; b) in concepfia Codului civil, apare ca un viciu relativ si temporar al posesiel; ©) poate totusi si se transforme in Posesie prin intervertire, fn cazurile expres si limitativ prevazute de lege. 69. Are calitatea de detentor precar: a) chiriagul, depozitarul si uzufructuarul; b) sechestrul judiciar si curatorul; ©) cel carte detine lucrul animus domini, 70, Transformarea precaritatii in posesie utili se produce: a) cand detinatorul stramuta posesiunea lucrului, printr-un act cu tidu particular, la altul care este de ‘ea-credint b) cand definatorul lucrului neaga dreptul celui de la care fine posesiunea, prin acte de rezistenti la exercitiul dreptului sau; seluypass -pung ap Josasod un ej arsese8 as nung eep ‘njmany nes tapiald eyep e] ap tue fan YNUT [99 ap UU] Uy (e saTesTpUaAad Ut BauNt for aypJaxe ES I}EIderpuy a1sa yeany nes ynpsatd pqour yung jniejatidorg “gL “reoaid 10quaiap ap eereryfeo ae (9 ‘giutpeus-ead ap sompuegop ap earertfeo ase (q ‘giurpa.o-gung ap soyrpuegop ap eaerijeo ase (e reyseane [ounge ‘npserd nes aeany asa jnung yo Imdey pugosound ‘xoysEs nes foy un 2] ap [Iqou! ung un aepugqop pueosiod 0 woe “LL : ‘npn asn{ un 16 “eyseaoe ap resedas ‘piuppeso-eung ySugl od ‘pare ps alngann tnsoypuggop (9 ‘aneynd y ayeod np masn{ (q Sejurpa.o-pung ap 1S Einn ‘pleas ay gs aingan [iqgow mjnung eidnse eisasod (e raqeqoyadoad ap npn ezeaaopea an-EUNG ap eIsasod yo [suas UL “\")N (1) “UNE L€6 “We aftapasaud ayqeorde y e nnuad “gL -“yfnn ay gs amgany esasod (9 ‘piupao-ung ap ay Bs ainqan ejsesod (q glee. ay bs ainga.n visosod (e uns “y'9'N (1) “unre £86 sue ajtrapaaaud agqeoyde y e aads ‘rqout mung visas -od paseaun.yut a] Bs aIngan aseo ad apIsIpuoD “SZ ‘a}oARUNG ap IefUIpasouy e-| | zeyoladoud jmezeaape eyngs .reoa.d soquayap un e| ap jnuNg Upuegop e ‘gfuypa.o-gung no “azeo Joypugqop [nfis3 (9 : Smejatidoad trgeagaape P| ap nung ‘puegop e ‘eiurpaso-gung na ‘aueo edad jnoiuarap (q + 8 > ‘apodioursd ajoan epranadaig t | sreyaqadoad nqexeaope ej op UNG aupuegop & “piurpaso-gung no ‘aseo soypuyqop [ni.1e2 (e "9'O'N (1) UHTe L€6 “We apapaaaid es easwoaey Uy BIOAUT 23E0d "FL “Qnbuys gn) enpiaipuy pow uj ayatud eqow sopmung (9 ‘oVeRITESABATUN 0 PZBOULIOY av aIqow JoyNUNG (q faqerod.ioo afiqow 1ojjanung (e refurayad uy goyide as ayeyatidoud ap npp EzeeL0[ea wfurpaio-zuNq ap eaunysasod yD [nsuas uy SIN (1) UNE Ze6 “Me ap ERMNSUY eINdoY “EL ‘aqeyatadoad ap wingung stunf ayjumzaid o (9 {{ain{ ap 2a sunt) ayeretidoad op wynjosqe ariuunzasd o (q ‘aqeqaudoid ap panejas 1S elduys arjumzasd o (e siqouw mynunq mynsosasod vaseoARy Uy EZE9AID as “9'9'N (1) ‘une LE6 “He ap aynzysasd ‘Wyhypuos ayyanue Uy ZL doup ap eadeys no yoipe ‘owwiajadosd ap jmadaup no aproujoo ade ap eaxeis easape go ouinue ‘atfumzoad eye 0 ad “-npups e| ‘pzetaulayuy as ynqniosasod eaeoaey uy pzeaxodo axed (9 fereorpostuiou Joqtinung eyseUr uy YqeBeyosy sapere un ate (q {arsasod [e399J9 un ayse (& saqeyatidoad ap eyfumnzord "TL -ouyfap 99 inqnon| efujalud uy ayeojidoad ap aneisuen npn un cmaridord jnvexaape ygoap eye “gueosiad eya.n & 0 el @p piupaso-vung no aySewtd njriony nioygurfep pugs (9 ese EE Eee caer aera Yiu) SISAL “MAD Lay + We & 84 = DREPT CIVIL. TESTE GRILA 'b) in termen de cel mult trei ani de la data pierderii sau furtului, indiferent de persoana care stépaneste bunul; c) in termen de cel mult trei ani de la data pierderii sau furtului, dac& bunul se giseste la un tert dob&nditor de rea-credint. 79, Dac& actiunea in revendicare a fost admisa, posesorul parat de buna-credinfi: a) va putea sa retina fructele percepute pana la data intentrii actiunii in revendicare de catre adevaratul proprieta b) este obligat si restituie toate fructele lucrului, per- cepute sau nepercepute, sau valoarea lor, daca le-a con- sumat sau a neglijat sa le perceapa; c) va trebui s& restituie fructele pe care le-a perceput, pentru perioada intent&rii actiunii fn revendicare. 80. in cazul admiterii actiunii in revendicare, po- sesorul parat de rea-credinti a) va trebui s& restituie numai fructele pe care le-a incasat sau perceput, pentru perioada intentaril actiunil tn revendicare; b) este obligat s& restituie toate fructele lucrului, per- cepute sau nepercepute, sau valoarea lor, dact le-a con- sumat sau a neglijat sd le perceapa; ©) are dreptul si retina cheltuielile pe care le-a facut pentru perceperea fructelor. 81. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul parat, fie de buni-credintz, fie de rea- credint, are dreptul s4 ceara de la proprietar: a) restituirea integrala a cheltuielilor necesare ficute cu lucrul pe care fl restituie; Drepturile reale principale = 85 + ee a8 b) restituirea partial a cheltuielilor voluptuare facute cu lucrul pe care il restituie; ©) restituirea cheltujelilor utile fcute cu lucrul, ins& numai tn masura sporului de valoare pe care aceste chel- tuieli le-au adus lucrului, socotit la momentul restituirii. 82. Constituie mod de dobandire a dreptului de proprietate sia celorialte drepturilor reale: a) contractual de donatie; ) contractual de rent viagera; ©) contractual de locatiune. 83. Poate fi considerat4 mod de dobandire a drep- turilor reale, hotararea judecdtoreasca a) declarativa de drepturi; b) constitutiva de drepturi; 6) translativa de drepturi. 84. Traditiunea (predarea material a unui bun) opereazi transferal proprietatii in cazul: a) darurilor manuale; b) donatilor; 6) titlurllor de valoare la purtitor, 85. Constituie cazuri de accesiune imobiliar’ na- tural: a) adjunctiunea; b) aluviunea; ©) avulsiune. 86. Insulele si prundisurile care se formeazd in albia raurilor nenavigabile sau neplutitoare: a) apartin domeniului public; “paBIDUNy vaysed UY SpsDsuy B19 [N]IGOUUE (9 ‘Auepacap & preioury eaqe9 uy stussuy nueyolsdoud (9 ‘sgreppuny eare9 Uy sjsosuy exo NU INNEGoULT ( raqeo Wy [NZeD UL TUE OT ap dwn yepasod e esep piqowy Inun esdnse ayeyatid -oid ap yydasp mynquedeonzn eiayuoo erejnqeye.nxa vaunideonzn [149 poy mynou aprfpuos uy “¢6 ‘ejuipa4o -gung ep vaunydeonan 1§ greinqerenxe eeunydeonzn (9 sgueinqea eaunideanzn 1é npyn asn{ no eaunideonzn (q feaeingey eounrdeonzn 1S paemngeye.nxo vountdeonzn (e LIN]2j ENOp ap 2350 [1419 po Inou easeyraurayfas uy BreyIqouy eauntdeonzy °26 jan asnf un ad azafauteaty as ys visosod (9 ‘pin ay ps eisasod (q ‘que gg porpe ‘o83] ap inzeaoud indwp uy jnung apasod gs jnjnunq jniosasod (e 1fipuod ajaxeorguisn ayurdapuy 409 as (s1oduraz runssi6oj) exeanp ¥Bunj ap ‘eudunjaid eaunjdeanzn exado e nouad (ja poy mnou e& aaeo8}a uy vaxe.yu] ap aqureUt) 79BT BL ap [AP In[NpoD vasejuouta|fer wy andoguy Hunideonzn [nzeo Uy “16 junjsaooe yapooaut (9 ‘9404 Uy falsonunsios & afeutareut Hapsodioouy (q Annsojon.nsuod ayetorep JOHIqnedsep [Heid (e [muatoM mp Torfon.ysuOD Te aejatdosd oupsop mnjnuasoy jnseyuidosd ‘ermye Tnuaza} od wfonzsuos youn TapyIps [ze Ul “06 Bpodjouad ajnas aypanqdaag -aiu@ano sopjatqnBgdsep eozeyyoe e| gued "eamoype [nweIay ad amogy aptionsuos ef atiuayer ap rdaap um ose (9 ‘qoqnuosay mnuteatidosd nerd ea of pues ad sopiniqn’ -gdsop v ommiqeas ap vareitepour BBeave Bs ayeod nu (q ‘pjurpalo-eat ap (uoysnunstios 1$ eo oxpum quaueyen Weje0e are (e Nye Jnuazay ad efuypaio-gang ap [rsoynsysu0D “68 -asaaaquy-aumep {S$ femuend ‘IOpa[eLL -ayew eaivoyea Roseaygid Bs Joep ayse WRION| Tes ier OE _abaiaBaamepene se 98 + 88 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA 94. Poate fi autor in material jonctiunii posesiilor: a) proprietarul b) posesorul anterior care a transmis posesia citre posesorul actual; ©) detentorul precar. 95. Prescriptia achizitiva (uzucapiunea): a) produce efecte retroactiv; b) se poate invoca din oficiu de citre instanta de judecat’; ©) se poate invoca pe cale de actiune sau pe cale de except Drepturile reale principale 2” 89% Drepturite realepiincipale asi 89 F. 9) RASPUNSURI Drept civil. Drepturile reale principale d-ac 28-b 55-b 2-b¢ 29-c 56-b 3-a 30-a,b 57-b,c 4-a 31-b 58-c 5-a 32-¢ 59-ac 6-b,c 33~b 60-bc 7-c 34-ac 61-a,c 8-bc 35-a 62-b 9-ac 36-a 63-a,¢ 10-a 37-8 64-a 11-ab 38-ac 65-ac 12-ab 39-a.c 66 -b,c 13-a,b 40-ac 67-ac 14-ab 41~c 6B-a,c 15-c 42-bc 69-a,b 16-ac 43~c 70-b,¢ 7-ac 44-a,b 71-a 18-b,c 45-b 72~b 19-b,c 46-a,¢ B-ac 20-b,c 47-a.c T4-c 21-b 41B-a,c 75-ab,c 22-ac 49-ab 76-a,b 23-a,c 50-ac 77-b 24-b Sl-ac 78-a 25-ac 5S2-a 79-ac 26-b,¢ 53-byc 80-b,c 27-ab S4-ac 81-ac sqequen nes s]198 uy ‘oqppan{ exapaa ap round up efeBue e op efuar ul 21gy NOR Biufoa op aseysaytueW! o ay BS aMGan (e sa]areo}WULM Jun BDeIVUOD Bap Bq1aJo oseauydapuy a Bs aINGa. oueD aPIHIPUoD “y -reyeupsap agp ap fa earerdaooe azamijead as Bs ainga.n a1eo uy neULLa; NU nes RzeaZioasd as yO |Msuas Wy ‘UaULIa BiB nes uoULIAy nd BINDR (9 s(mnoyqnd) ayeujuxioyopeu sueosiad 1oun giesespe U aeod nes ayeusuuaap ouvosiad youn wesaape (q ‘ayeutuLioyap aueosiad foun rewinu ewesoape ( 2 aqvod bDe.]UOD e ap EYIIIO '€ “YeR] NO ‘peqion nvs siios uy ‘Sardxo ‘asqpuin{ yaiutoa v asezui01s01x9 ap ajieujepour wip avo uud reutdxe y ayeod (9 sqequaa i$ sjios uy reurnu Ernogy y aod (q fsiuos uj yeumnu eanogy y aeod (e s(vounrjojjay0d) e9e.13U09 ¥ ap &1.19}0 °Z efttioa ap gfesoaejiun auegsayiueut o puyy ‘Tesereyun oypunf we un aso (0 fgjutoa ap paooe un piuyzaides go jnsuas uy ‘{exaveIIq sIpUIN{ 79 UM arse (q ‘itpuco eqrumue wy yoequod un efayouy e ap jesouad uy mjnoyqnd nes auvosred ayje aun aoej o guvos.iad o aieo ad vasaundosd asa (e :(vaunzfon1oyod) ey2e.U0D v ap E119}0 "TE JOP ies1go & EpesoUed efi0ay “A Jdeig om VIED ALSAL ae-16 4-98 98-6 4-06 2'q- $8 q- 46 24-68 28-98 q’e-£6 2-88 a-e8 e-76 qe-l8 qe-78 Sr WIN) SISAL “MAIS LATA = 06 = ate 292 DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) trebuie si fie o manifestare de vointa reala, ferma si neechivoca, adic si exprime intentia de a angaja din punct de vedere juridic; ¢) trebuie sd fie precisa si complet, adicd s& cuprind’ ¢lementele necesare pentru realizarea acordului de vointe, 5, Ofertantul rispunde pentru revocarea intem- pestiva a ofertei: a) dac& oferta nu a ajuns la destinatar, iar acesta a revocat-o inainte de acest moment b) daca oferta a ajuns la destinatar si a fost ficut’ cu termen, iar acesta a revocat-o fnainte de expirarea termenulu ¢) daca oferta a ajuns la destinatar si a fost Ricuti fra termen, iar acesta a revocat-o fird so mentina in termen rezonabil. 6. Dac, inainte de acceptarea ofertei, ofertantul devine incapabil ori decedeaza: a) acceptarea ofertei este valabila, producand efecte juridice; b) oferta devine caducd, iar acceptarea ei, chiar in ter- men, devine fara efect; ©) oferta este lovita de nulitate absoluta. 7. Promisiunea de a contracta (antecontractul) nu se confunda cu oferta de a contracta, deoarece: a) nerespectarea obligatiilor nascute din promisiunea dea contracta antreneaza raspunderea civil& delictual’; b) antecontractul este un act juridic de formatie bilateral’, avand la baz un acord de vointa; ©) oferta este un act juridic de formatie unilaterala, ce presupune manifestarea de voinf& a unei singure persoane. Teoria generald a obligatiilor + 93 + 8. Acceptarea ofertei: a) poate fi ficut numai tn scris; b) poate fi expres’, dar poate fi si tacit, adica s& re- zulte, in mod cert, din anumite tmprejurari, gesturi sau atitudini ale acceptantului; ¢) trebuie s& concorde cu oferta, in sensul c& trebuie sa fie conforma acestela. 9. Acceptarea ofertei este tardiva: a) cand intervine dup’ ce oferta a fost revocat’; b) cnd intervine dupa ce oferta a devenit caduca; ¢) cand intervine ftnainte de expirarea termenului stipulat pentru acceptare, 10. fn cazul contractelor sinalagmatice intre per- soane neprezente, locul incheierii contractului: a) este acolo unde acceptantul a primit oferta; b) este acolo unde acceptantul primeste corespondenta cu acceptarea; ©) este acolo unde se afl partile, 11. fn dreptul civil roman interpretarea con- tractului: a) se face pornindu-se de la vointa reala a partilor, prioritate avand vointa interna a partilor; b) se face dupa vointa exteriorizati a partilor, avan- du-se in vedere sensul literal al termenilor; ©) trebuie si porneasca de la imprejurarea c& acesta poate si aib%, pe langa efectele expres arditate de parti, si alte efecte ce tin de natura insasi a contractului. 12, in materie contractual’ clauzele indoielnice se interpreteaza: a) daca va fi nevole, fn favoarea creditorului; ‘pzneo-izupae tfexap|stioo uns (4 sganeo-jaupae Yesopysuoa uns nu (e epeadontyp WxOMpaD MMPAYLHUOS JOFEIIE WENATE[AI ELLOVeUI Uy ‘oT ‘oqtlugd no eye 9s aed Uy mpnqsoder nes jLMIPBay RLJO.ep mMyNyDe.UOD a[a7 -o9je 1Snjoy onpo.d as avo ap Biey sep “MjMIeNUOD kaLafayD -uy B] [muyWIEfUrTsUo. qep ne-1§ NU aieo ofuvosrad (9 smnymaenuos earataysuy e GueIEZ -ardar wud nes oaaip 18 jeuosiad ryupwryunsuos yep ne-1§ aueo aoyplnf ajaueosied nes aoizy afaueosied (q ‘peje untotu aanpoud nu jryseyu0s are ap giey i$ mmpenuos varajeyou) eT Aueuazasd -a1 uid nes yautp “iedjpued ne nu aso ajaueosiad (© suns ezne> -jzupae nes Jojaed ye tunydoxp uy Woso99Ns “gt “ny easayypuy e| yedyoped ne nu aueo ejaoe ap pie 1S seIYD ‘auIoTIO ap vies [iqezodo asa repos adey eo ‘ple|oos oyeyfeas eo Ald [mseNUOD (9 Anpmsen vos RasafeysUy 2] qedjpied e nu ares auvosiad ajay jaun euries uy 1He8ygo PT aseySeu ep JeIayDUT TIeTA TmDesIUOD (q fourosiad jaye efujon ulad ye8yqo y aod nu juauzu go jnsuas uy ‘ayuEEQUOD ahigd jeumnu dsaalud myjnyoe UO. aye TOyeSyGgO afayoaya (e ayfeoyrmutos vaxBo UL axe jnMYVeNUOD JOjaDaya [rNANETaI MIdIouLE “ZT ‘ye{roy ezeajaou] EzNed UY [HIVe.QUOD (9. ‘qpeBo] yes uequozerda. no ‘zeo ednp ‘nes gs quoyuexSou na nugUOD y aod nu mZeNUOD (q + 86 + “TojiMDbI Go D pjoleuab Du10a, ‘yyeBay yes wiueuazasdes no ‘zeo pdnp ‘nes tes tuojuargoul no yenuTUOD Y ayeod maeaU09 (e oe :(apuosuad ngmuy’) aueosiad seve waresep[suoI Uy qereupuy qo} & [mpenuos sey “gqedeout oujAap nes EzEap -agop wiueiseNqUOD syed o areD uy eHEMNIS Ul “OT -priqysod euneapiory a3s9 aque -oenuoo afffagd wip eun ane op [exoveTUN pour uy (> ‘989 ap aynmgaaid sojpmzes erideoxs no ‘aqueisenuos alfiued anquIp Braun e gaisnjoxo efutoa ulsd prigisod ase nu (q foquejoen repernuays (q sqmaye naiuad erfejndns (& yynpmyae.quog & 139 ap pies vorertiqezodo ve] ap afideoxa omajisuoy “Bz squaywoad 1S j0zndns anuy (0 drepyauag (isan 1S queindys anuy (q fappyeuag [nies 1S waywosd axnuy (2 joyous as ({naye N.nUAd ered -As) aueosiad ajaey youn [nsofoy Uy jmaenUo) "£7 “yo aungo aptsestiao tiqedn> inooxa jSnu eULEN UIP eyseDe RRP qwarwoId 1S aueind “ps anul qeleysuy gnewBeeuls mnjMequos easyer nes pountinjozal grees ys tmdadp exe repyauag yniray (> ‘ngs {nsojoy uy aeindns imydeup pj ejunuar aqeod nes e1da09e ajeod aeppyaueg iniies (q 18s jnsojo} uy reaio madexp yooy{iwueu Soastp arsepuEop Ja Rsuy JoRsQUOD UL ayred aysa nu sepyauag jnjiea (& gyaye naquad yrlemdps [nze9 Wy “97 -ynmoeaquoo vosolfizau nes eauntinjozad g1e99 es inymueind cps tmdaxp gp esyeueq iio anngo feHeByqo e yuoMUt ee VIR ALSAL “WALD LAduC + 86 > STR RRA ‘StagemnaEAEIeeen 100 + DREPT CIVIL, TESTE GRILA 33. in materia simulatiei incadram in categoria tertilor, urmatoarele persoane: a} succesorii universali si cu titlu universal; b) succesorit cu titlu particular; ¢) creditorii chirografari ai partilor. 34. Cand exist un conflict intre mai multi terfl, in sensul ca unii dintre acestia au interesul sa invoce fata de parti contractul aparent, iar ceilalti au interesul si invoce contractul secret: a) vor avea castig de cauza acei terti care se vor inte- meia, cu buna-credint&, pe actul secret (contrainscrisul); b) vor avea castig de cauzi acei terti care se vor intemeia, cu buna-credint4, pe actul aparent; ¢) vor avea cAstig de cauza tertii care se vor intemeia pe actul aparent, indiferent cA au fost de bun sau rea- credinta, 35. Actiunea in declararea simulatiei a) tn situatia cand este admis’ are ca efect principal incetarea caracterului ocult, secret, al contrainscrisului; b) poate fi exercitat de orice persoani care are interes s& invoce in favoarea sa actul juridic secret; ¢) are ca scop desfiintarea actului secret, constatarea sau pronuntarea nulititii simulatiel. 36. Ca urmare a admiterii actiunii in declararea simulatie! a) se inlitura efectele contractului aparent, singurul contract eficient ramAnand contractul secret; b) se valideaz contractul public $i aparent, in sensul c& intre parti va produce efecte actul public; ¢) inceteaza caracterul ocult, secret al contrainscrisului. Teoria generald a obligatiilor + 101 + _—S—— 37, in materia simulatiei, terjii propriu-zisi, atunci cand introduc actiunea in simulatie, pot dovedi existenta si cuprinsul actului secret: a) numai printr-un tnscris; b) prin orice mijloc de proba; ©) numai prin martori si prezumfii. 38. in cazul contractelor sinalagmatice: a) fiecare dintre parti are, concomitent, fata de cealalti parte, atat calitatea de debitor, c4t si pe aceea de creditor; b) obligatia sau obligatiile contractuale cad in sarcina numai a uneta dintre cele doua parti contractante; ¢) obligatia ce revine uneia dintre parti isi are cauza Juridic& in obligatia reciprocd a celeilalte parti, ambele find obligatii reciproce si interdependente, 39. Sunt efecte specifice ale neexecutarii contrac- telor sinalagmatice: a)n tea absoluta si nulitatea relativa; b) rezolutiunea si rezilierea; ¢) exceptia de neexecutare a contractului. 40. Exceptia de neexecutare a contractului (,ex- ceptio non adimpleti contractus”) poate fi invocatd numai daca: a) cealalta parte a fost pusd fn intarziere; b) obligatiile reciproce ale partilor isi au temeiul in acelasi contract; ¢) exist o neexecutare a obligatiilor, chiar partial’, dar suficient de importanta, din partea celuilalt contractant. 41, Exceptia de neexecutare a contractulu: a) nu poate fi invocat de partea care impiedici exe- cutarea obligatiei ce revine cocontractantului; sgreuorfuaauos yeumnu y areod (4 resepipn{ eum y areod (© empmgaexquos vaunyinjozay “6+ -ayfetiatao ® Rorpumn| ezneo ayse RemaeNUOD arfedt{qo axeoeyy yo jNsues wy euepuedepseyuy juns nu He8t[qo aysaoe sep ‘adoxdioa4 tHeBtIgo ef asexgeu yp (2 qempenu02 [nsoxigap ap efey injrsoypa.o eujores uy |S (jenreNUOIeNXD jdey un-nup) atfestgo o yeu as inj lofuaysixe Insanosed ad pouy ‘ferqeyun esquod uN v9 perftuT ndaouod ayso (q sequapuadapsaqur 1$ ad0.djoau feByygo e] auayseu gp (e saapiedury spemFeleuts [y9eU0D ‘By “yyiaiiza. soysaque ayemnoaxo 3s0j ne aue9 aajsaoons a[lifeysaid asuneou ese, (> 10WTA naguad jewnu mnjNyVeqUOD ajaraje azaroouy BS aoey (q sereo}.ioque erfentis Uy Jojsfazd easaunda aundnsa.d (e rounyinjozas ap oxjqasoap aids ‘easat|iz9y “Le “pajsaaons aieynaxe no aapeuiBe[euts 10[a19eNUOD (9 ‘joenuoa tnagotio (9 feaueyueysuy aseanooxe no aopeuiseyeuis 10]a12e-NUOD (e rgoyde as BauaIIZou ‘9+ “ued anutp ejaun edjno utp yIndaxe 3S0J & NUT SUT BzeD AeJayoUY TIqu[eA IeUOD un ested eo ase eaunsinjozai sey “Weteyouy |IqeyeA ysoy B nu 7oe.QUOD UN BO Baap! ad BzeIoWIa;UL as eozeRINU (9 emymaesqu03 Jwarayuy roawwe yInae epfenys uy soltiwd voroundas 1S mpnoenuod & Ranoeo.ad eaejuiysap aundnsaid (q * £01 & ToNDBI|GO b Djo1aUeB D}100,, semysaoe Te axeynnaxe ap eoyHsn(ou nmyor uy pugisuoa ‘InpsenuOD THoTeyou BroLro\sod euneaprow 2359 Wungfnjozar BzneD ze] “MITADeNUOD Te} -pypul [mvaWIOW n9 eyueyfwIOIUOD ‘eueIoduTAytIOD eUNEP our ums (anejes hes Eynjosqe) areatmMe 9p efazned (e 19001 -eoap areqtnu ap axgaqasoap as paunpinjozay "Sh “opeuiBe} :(,ngo1 oun") Rep o-NUIP azeinooxa no (ajerarerig) saneuiBepeuis sojayeu0 (9 ‘aqeieyejtun sojaisenuod (2 sgonide as eounyinjozoy “eh “pooaut o aio iyized e zoyesedou ooyftun un 2350 (9 ‘go0ault 0 89 Injeo farfeysaad wasemnoaxe epuadsns (9 'e90AUT o ares WYugd & arergde ap anuensad soxfiur un ayse (2 "mpRsesquos e axeynsaxoaU op vIidaoxg "Zh -pyeoapn{ ap efueysuy ajunuosd as ips aosazau ye Bugs ‘Hagd assuy padtp eneooaUt y ayeod (9 ropfisgd wyaea 90 J0qNFeB11g0 & auemoaxe ap [tigueueymuls efuaysixe aundnsesd nu (q ee ‘Yin A1SAL TAD Lada * 208 104 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA ©) este judiciara, tns& partile pot stipula fn contract si clauze exprese de rezolutiune conventional’, care se nu- mesc pacte comisorii, 50. in contractul de rentd viagera: a) credirentierul are posibilitatea de a invoca rezo- lufiunea judiciara, dar numai atunci cdnd debirentierul refuza sd constituie garantiile promise pentru asigurarea platii rentei; b) debirentierul poate cere rezolutiunea judiciara a contractului fn cazul in care credirentierul nu execut& pres- tafille la care s-a indatorat; ©) credirentierul poate cere sau invoca rezolutiunea judiciaré a contractului pentru neplata ratelor de catre debirentier la termenele stabilite. 51, Pentru admiterea actiunii in rezolutiune se cer intrunite urmatoarele condi a) si existe o neexecutare total sau partiala imputabila partil care nu si-a tndeplinit obligatia; b) neexecutarea sd se datoreze unui caz de forti major’ ¢) debitorul obligatiei neexecutate si fi fost pus in Intarziere, in conditiile prevazute de lege. 52. Pactele comisorit a) sunt clauze contractuale exprese prin care partile stipuleaza rezolutiunea de plin drept a contractului in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de ctre una dintre ele b) urmaresc s4 reduc& sau sa inlture rolul instantei Judecatoresti in pronuntarea rezolutiunii contractelor; c) sunt clauze exprese prin care pirtile stipuleazi rezo- lusiunea de plin drept a contractului in cazul imposibilitatii fortuite de executare, Teoria generala a obligatiilor #105 et aeteraldg obligatiilor 105 53. Daca intr-un contract sinalagmatic cu executare instantanee partile au prevazut ,cd in cazul de neexe- cutare a contractului de cdtre una din parti, contractul se desfiinteaza’; a) instanta de judecaté are posibilitatea s& acorde un termen de gratie (de executare); b) pentru a opera rezolutiunea nu este necesar ca Partea care nu si-a Indeplinit obligatia sé fi fost pusé in intarziere, in formele prevazute de leg ©) instanta de judecata are posibilitatea si aprecieze asupra oportunit3tii rezolutiunii. 54. Daca intr-un sinalagmatic cu executare instan- tanee partile au stipulat clauza ,cd in caz de neexe- cutare de catre una dintre parti a obligatiei sale, contractul se considera rezolvit de plin drept”: a) rezolutiunea opereaza de drept; b) instanta de judecatd sestzat nu mai are posibilitatea 88 aprecieze asupra oportunitatil pronungaril rezolutiunii si nu mai poate acorda termen de gratie; ©) pentru a opera rezolutiunea nu este necesar ca par- tea care nu $i-a indeplinit obligatia s& fi fost pus in fntar- Ziere, in formele prevazute de lege. 55. Problema riscului contractual se pune in cazul: a) neexecutaril culpabile a obligatiilor contractuale de cdtre una din parti; b) constatarii nulitatii contractului sinalagmatic; ¢) imposibilitatii fortuite de executare a obligatilor contractuale, deci a unel cauze independente de orice culpa a vreunela dintre parti. sgyeyna0xe 380} ® nu prfedtigo go tmadey 1$ mnjrasenuos eiuoysixe feumnu Boseap -onop RS NUH PUTY Toupaso “‘Meunzaid ase nin -ap edna ‘afemeruod arjap qapundses errayeur uy (q ‘ygn8ed Jao ane ap EMperop ay ES ange) mMmyorpnfesd mjuoye edn ‘nudiouuid vo ‘oenqotjap optan tupundses euaew uy (2 syodqno epeaop argaarid 99 999 UY 79 “prengoequosesnxe arieBligo 0 asa givo|gouy exfeByqo (9 ‘eq aadey utd emaye ajtamdesp eueea nu v ap effeSiqo oumue 1 Jommm autAed aivo ‘ferued dopered no “eTeB9T axfeBtIgo 0 aysa res|OUI eTfeBtiqo (q ‘quapundses oye ayarqns phop [eo aut wlayuy quarsfKeard yoenUOD un-nUlAd BUNIGeIS ‘Ba.ouod ayfeBygo o aysa wEDTLOUL erfeBy Go (e Tema ap afta Waepundsys [nzes uj “T9 -pjaysaoe larfaoura v 1S o-11SreARs e aseo jouRosiad v ‘jardey efuays(xe e auatad no ‘greuad sueurm op innweBio eiey uyaesapn{ nuony ap aqeyicoane aze gilalo vounrfoe meuorfnjos ysoj e 31k) ulud aj1ajo jeiueysur e Ranruyep easermoY (9 fajeuad ezneo & panquyep vareajozas ey eued epuadsns as aitalo jaiuesur eiey uy eresapn{ “BAD vfuRsuT ey LIgnBedsop uy vounrioe snpoxnuy e IURA J20 exe ul jnzeD Uy (q ejayseae JafiBaouta e 1S O-USIBARS B a1eD jouvosied v qoydey ejuaysixe e] amayd no ‘pA vounrfoe poapn{ aJeo aya jajueysur efey ul yeoapn{ non] ep eazeyd -oyne aye ajeued jafueysuy e gAnjuyep easemoy (e rgpeued eaungioe ap yesedas eoapn{ as ear vaunsfoe sey ‘ounfoesyur § dump sSejooe uy omMyNsuoo WIpnfasd ap soyeznes yor! adey un oseo uy eriemis uy ‘09 + LOL & “TopTOby go b pjps8uab o1108,| squewigtadsyp no Jes9N] Ne ED epeaop aoe] BA as goep “jalp auapan ap round wp epundspr Jon que pT ap eisua Huyduy ne nu ase youu (0 fqupuremuedsyp no yesony ne go WeuInz, oad ums we PL ap vasieA TUTduN ne axes Tous (q ‘quegumeuseasyp NO BU eqdoy niSigags e pnuoulW Zo epedop ae} as yoep TeUMNU TIA! auopaa ap tound uip pundsed jue 9T-pT anuy nuouru (e apap prapandses [Nze9 U1 “6S “yupuransout mfeaie8aj jnidpujad ad (9 ‘dap ap paiqns gumue mun snpe nprpnfaad mun qupredas eaapt ad (q saunyfoeayuy pull eo 28a] op RIeUILULLOUE ‘enor wade} 0 u6.gngs e 20 InJ29 TLsIsdapad vaapt ad (e spzpyotuaqul as Bat easopundsey ‘Bs pSa pout uy tagd ajaqure (9 +(,oujwop quod saz’) einyseoe & aymuoy qajerd tmyusuIOW ef M9 “ny je sBrridosd ap wayeye> vane aueo ated eae (4 Moaigap quad sau") ywynsexa ap [asodwi relfesnqo [n.10uqeP fe cap Jeyiodns aysa ayeiatidoad op oaneysue.n aspeuisere foueossad (9 Annjeuue e pye|ieyeur ezed vane injnioipnfoad yasonpoud jryuausoUt ef ‘axe raueosiad (q | | | | smnyeurtue e gorpEn( ezed Boar 1d ruaonpoud rquauiour e| ‘axe joueosied (e requinauy mnMpeuuTuE eydley ap areznes ayaipnierd nqued wesepundsey “FL MyMP!p -emneid anoayo soytstqnedsap & (Tessa1u) auiisa.quy uy easinansaa nes injnsndaad exeao ps yradaup axe [9 (9 ‘ozopundses ap erfuunzasd pugsoauy nyNUe. -juioo inmnsauBa1 eatnodury “eapde ayeod as insndaad (4 ‘aqiqerypntoad 1$ ayportt ardey truce ayse area “tnnsndasd vatjoduyy so.Ba1 ap rdaup oze fo (e ‘npIpnfoad rors yeredas © jmuayyeroD avo Uy [NZD Ul “EL -yuayuroo ap aresurpaiouy zojsrfoury inapeo wy sndoad ang ap ajtqeiipnierd 1 oxy werdey varnsapars © ‘aquaéndaid ap mnyrasodes efuarsixe (q isndaid 1S quayutoo anuy eseuopso09 ap ode ynumn efuaastx (@ aqeloads (riypuop apazeoyeurin ayutfdapuy 109 9s “ny -wayjuros vasopundsea efedue vaind ase nnued “ZL -(origaouta) pdyno ap eaapt ad yaejowruy ‘Banoargns grenDI{ep ayepundsei o asa e foyiueseS ap eaapl ad prerautaruy ‘gangoiqo grerapijap ezapundses o 2159 (a ‘sgyaarpur ejengoljep arapundser o aise (@ anys tnsndaad ap ayezne> apprpnfesd naquad mymuaywos eaxepundsey "TL “sour ey op nu ‘huraed ef ap yeunu exferedas apunesd aveod (9 ToD GO b pjoxeUaB Du0A, YIN) ALSML “HAID LAgaG + OL * i % 112 4% DREPT CIVIL. TESTE GRILA <9) RASPUNSURI ~~) oo TESTE GRILA ~ Drept civil. Teoria generalé a obligatiilor Drept civil. Contracte speciale l-ac 27-¢ 53-a,¢ 1. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea 2-¢ 28-b 54-a,b ca obiect: 3-be 29-a 55-c a) un drept de creant3; 4-b.c 30-c 56-b b) dreptul de abitatie al sotului supraviefuitor; 5-bc B1-a 57-b ©) un drept de superficie. 6-b 32-b 58-b T-be 33-b,c 59-b,c 2. Contractul de vanzare-cumpirare poate avea ca 8-b,c 34-b 60-ab obiect: 9-ab 35-a,b 61-b,c a) un drept de uz; 10-b 36-ac 62-ab b) un drept din domeniul propriet&tit intelectuale; linac 37-b 63-b ©) mostenirea dobandit de vanzator. ae Sie eeee 3. In materia contractului de vanzare-cumparare: 13-¢ 39-b,c eee a) transmiterea proprietitii unui bun nu este de esenta, 4-ac 40-b,c ean ci numai de natura contractului; 15-a,b Al-ac foe b) transmiterea folosintei bunului este de natura 16-b,c 2-4 pelted contractului 17-a 43-b 69-c ©) transmiterea proprietétii unui bun este de esenta 18-c 44-a,b 70-b contractulul, deoarece in schimbul unui pret nu se poate 19-b 45-a,c 7l-ab transmite un alt drept decat dreptul de proprietate, 20-b 46-c T2-bc i 21-a,c 47 -b,c B-ac | 4. Vanzarea-cumpérarea este un contract sinalag- 22-b,c 48-b,c TA-ac matic (bilateral) deoarece: 23-a,c 49-¢ 78-a,b a) se Incheie intre dou’ parti; 24-a,b 50-a 76-b b) prin incheferea sa di nastere la obligatii reciproce 25-ac 5t-ac 77-b,¢ Intre partile contractante; 26-a,b 52-ab ©) prin incheierea sa da nastere la obligatii in sarcina numai a uneia dintre parti, cealaltf avand numai calitatea de creditor. “sopiaed (0 ‘raed a.ngo ap picoe untlod ap soye {103 nun (q syhred annuyp eyoun (e re preopiayn easapaade ey eESEL alsa Inj BadTTIqeIs puLd UNE [LqeurUJajap asa [Njord ‘gre redums-a1eZueA ap MNAVeNUOS PLL Uf “PT. -qyieqsoad aqye foun nquatyps uy fo Jueq nated nu (9 ‘queq ap aums Jaum jquityos ut (q funy ae mun jaquiyps uy 9 “tueq nuuad nu ( s90Ry a5 Nuon] nun voseureNsUY EOeP arergdums-alezuga WoyTed Y avod [NIVeNUED “ET mmynydeUOD TuoTsYoUT [MWEMOUT Uy 70707 yWJaId wIa axeD NaoNy UN (9 {10U IA UY EYSTXo ayeod Jep ‘IN|NeNUOD TLaleyouy jNIUEUT -owl UY BISIXe NU aueD “Dangnf saJ) JOYIIA NuoN{ UN (q ‘gstyosapau autuaysou o (e n99]qO b9 ae PIEP ETIGE[eA 9189 LAIEZULA “ZT. -panersayod eduns (0 ‘efenzeo (q sanejsanod and (e sayfppuos o ap REDE arezuEA ap TunIsy -ord & ByUELIeA o aysa Bfulsajeid ap [used “TT “jnynguayur -oad eupres uy ,a0ey e ap IHeB[go Jeun asaxseu ep (0 smpyueyur -oad euypues uy ,a0ey nu e“ ap weBlIgo foun auayseu gp (q Anyrqueyur -oid euloies ul,ep e* ap ifeBqgo jun asoygeu ep (e :aueZUBA ap ¥[esaIe|PUN LOUNISTUOLd ‘OT + SIL > Bpojnads ayaBau0D jezayeqqun oypuin{ oe un (2 ‘onewejeuts pesquosayue un (q, sqesyeyqum joenuozoque un (e 19389 axexedumno-asezupa ap efesareytq eaunIstord *6 spewBejeuts penuosaiue un (9 sqeaoyeqqun oppimn{9e un (q syexanejtun yenuos un (e :a3sa (oxereduma ap nes) arezuga ap pIeLaIeyUN eoUMIsTHOLY “8 ayarnfiq o (9 qnoryenoyne un (q ‘furaxey om (@ qpa{go 9 ae pug) uUajoOs ye.gUOD UN BUIAap BAIEZUBA ‘njnuistensuasuos inidyouyid ey ap axideoxe wad *L ‘yensuasuos (9 suu9jos (4 sqeaa (8 soeaquoo un ayse posesgdum-vosezuga ‘g{nau aq °9 uapearypoequod un [AgULIN as e ETRY “IMIze UY NIUOW -uned un-qUufp 290.9 areojen 0 ako uld ‘ayerTfeAeql] © e spBiyqo as auea ej latfersaad mnqunyps uj qwajeaTyso nun eaauud gorpe ‘ajeruowtaed asozaquy ayumue osoxpuian Hiapd ojaquie aueo ujid ‘soJeuo npn no Jeno un (q ényuounnyed un fort pzvasoSoju as nu gues ujsd Sesoroqurzep yesqu09 un ( saqsa varesedums-vasezueA ‘S ee ae VIR FLSAL “AID Lay MIT & #116 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA 15. in materia contractului de vanzare-cumparare, preyul trebuie si fie ,serios”, adica: a) s& fie un pref real (datorat) al bunului vandut, pe care partile nu |-au stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a-] plati in realitat b) s& fie derizoriu, infim; ¢) sa fie disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut, incat, practic, s4 nu existe obiect al obligatiei cum- paritorului, 16. Vanzatorul are obligatia: a) s&-1 garanteze pe cumparator contra evictiunii si contra viciilor lucrului vandut; b) de a lua in primire lucrul vandut; ©) de a conserva lucrul vandut pan Ja momentul predarit, 17. Cheltuielile de predare a lucrului vandut sunt in sarcina: a) cumparatorului; b) vanzitorul ¢) ambelor parti. 18. Predarea bunului individual determinat se face, de regula a) la domiciliul cumparatorului; b) la domiciliul vanzatorului; ©) la locul unde bunul este situat la data tncheierli contractului. 19. in caz de neexecutare totald sau Partial a obli- gajiel_de predare (datoraté culpei vanzatorului), cumparatorul poate: Contracte speciale 117 a) invoca exceptia de neexecutare a contractului (ex: ceptio non adimpleti contractus); b) cere rezolutiunea vanzirii cu daune-interese; ¢) cere constatarea nulit’tii absolute a contractului, 20. Vanzatorul este obligat si-l garanteze pe cum- parator in ce priveste: a) linistita folosinta a lucrului; b) utlla folosint’ a lucrulu ¢) riscul pierti fortuite. 21. Vanzatorul raispunde pentru evictiune: a) numai fai de cumparator, nu si fat’ de subdo- banditorit cu titlu particular gi cu titlu gratuit; b) numai daci este provocata printr-o tulburare de fapt; ©) si atunci cand tulburarea de drept provine din partea unei terte persoane. 22. Obligatia de garantie a vanzAtorului contra evictiunii: a) existé si fafa de succesorul cu titlu particular si oneros al cump%ratorului; b) exist si fata de succesorul cu titly particular si gratuit al cumparatorulul; ©) exist numai fata de cumpirator, nu si fata de sub- dobanditorii cu titlu particular si cu titlu gratuit, 23. Obligatia de garantie a vanzitorului contra evictiunii rezultnd din fapta unui tert nu exista: a) dact, desi exista la data vanzirii, cauza evictiunii nua fost cunoscut& de vanzator; sayeod jnsoyezuEA ‘soypsgduma ano ap mnnjard e weld ap rrfedqqo & ‘ererfsed nes yye}03 ‘areqnoexoou op Zed Ul ‘ZE “rorgzuga (9 soxeagdums (q sye8e pour uy ‘tired ajequre (& sap ayeviodns yuns fez “Hea ayyarmapeyp “erenuos ayjeindns ap ysdy uy “LE wrt sruny 9 (4. que ¢ (e :9p WouLiay uy 278}9.49x9 Yiod nroyeurysa nes nroqrypa. arumyfze (9yHD1A pued -sound ‘pjuypa.s-eai ap ysoy e [moyZUEA EO aundnsaad 99 waa) ayUaIDTA ND asuNase SOF Ne OTTTIIA ¥IeC "OL ~songagdumo ap y29yns Inqnyotpnferd eareurnsa (0 injow ap aeDaze MpRoN] inyrefasd easzonpad (q ‘mnqruony mmfasd vasenqeas (e apaigo eo are ‘mjruony ay_A nauad inpnsoyezuyA Wropundses [sper Uy yIEWOJoxe y aeod a9 ‘apsoreumpsa vountioy “6z “auiongiypa. nes ayoyeuyse vountioe (9 founizjosaa uy eounioe (q jeyfefnuys eaxesepap wy eauntioe (e ayfoxaxa es mynzoqredumn YA goun wasqiadossaq “gz Imdoxp yp osunase -auniza] nauad pane. vavenytnu gooauy as axes utd arinsn{ uy eaumntize aysa (9 ‘auntiny -ova1 uy auntie ap aemopzed zeo un yurzedes (q ‘98aq B[ epney n.quad Enjosqe pajey[nu RooAuy ag axed ulid opfsn{ uy veunrfoe ayse (B roo} qrypad Raunyioy “LZ -auoyqyypaa vaunyfoe (9 uniziasaz uy eountige (q sayoyeumpse eauntize (e peqouaxa & ap Bazeniqisod mjnsojesed -ump Bsajuos asuMose YoIA JouN Baslsadossaq “9Z ‘rarinsn{ nypauizaquy upd pinoy) gorignd affeypy uid nagzupa nzeo Uy pasta nu (0 ‘qnpuga nqnion] eesepaad ap aquyeug argent as sep ‘ayeiouidosd ap inmdeap mmnseysuey IMqUEWOUL UY es|XO NU NIDA ate Uy maZLD uy 1$ BISTxe (q, fejesosaoons [anade.p ap [ezuBA [nZeo UY wISTXe nu (e anpuga Ipusny LOPTA eu. orjuesed ap epfeSIqO “sz ‘dey ap” aytagmgim naquad yeumnu (9 aqsasod ap ayuiganginy naquad jewnu (q sadeap ap" aflapangita naued reumu (e wowsrgdum: ap eiey epundses jrsoyyzupa 410) mun eydey wp pueynzas wuntfataa exqoo Jorjueses eprayeut Uy *bZ “N[MIe.QUOD TJa!eyoUT jRvEUTOU Uy unyfotad eznes jnosouno e nuorgizdumo pug june (9 ‘adoap ap oxeangyna 0 ap eqioa ase Rep (q + OLE pponeds aypP.aIIOD YURD FLSAL HAI Laat © Bt + 2 120 + DREPT CIVIL. TESTE GRILA 2120 Oe a) si cear& obligarea cumparditorulul la executarea fn natura a obligatiei; b) s& ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului ©) s& ceara rezilierea contractului pentru neplata prejului 33, Rezoluiunea vanzarii pentru neplata prefului: a) are caracter exclusiv judiciar; ) produce, de regula, efecte si fap de terti; ©) poate fi cerut& oricand de cumpirator. 34. Transferul dreptului de proprietate cdtre cum- parator opereaza: a) numai dacé s-a facut plata prefului; b) numai daca s-a facut predarea; o) indiferent daca s-a facut predarea ori plata pretului, 35, Vanzarea de drepturi litigioase: a) este un contract aleatoriu; b) este un contract comutatiy; c) este un contract unilateral. 36. Vanzarea unei mosteniri (de drepturi succe- sorale): a) este un contract prin care titularul unui drept succesoral instraineaz& cu titi oneros acest drept altei persoane; b) reprezinta un act juridic pentru cauzi de moarte (mortis causa); ©) poate avea loc numai dupa deschiderea mosteniri Contracte speciale 2 121 + ——_—_=seecrT»__ ae 37. Contractul de donatie este un contrac a) cu titlu oneros; b) solemn; c) sinalagmatic, 38. Donatia este: a) liberalitate inter vivos; ) un act juridic de formatie unilaterala; ) un contract consensual. 39, Donatia este un contract: a) translativ de proprietate; ») bilateral; ©) dezinteresat. 40. Nu pot forma obiectul darului manual: a) bunurile mobile corporale; b) imobilele; ¢) bunurile viitoare. 41, Darul manual: a) este un contract solemn; b) este un contract real; c) nu presupune predarea, traditiunea reali a bunului. 42. in materia contractului de donatie, nerespec- tarea formei autentice se sanctioneaza cu: a) nulitatea absoluta a contractului; b) nulitatea relativa a contractului; ¢) rezolutiunea contractului, -qesoyeqtun 2ypum{ oe un (9 ‘sogeto npn no wenuod un (q s(qexoyeyiq) aHeWBeLeUIs eno uN (B ayuppaes equip uy ‘isa (opow qns) yupres no efeuog ‘7S -qeuosiod ngs ade uyp aujao.d eaunrioyaa (9 aay mun madey urp autaoad vauntioyaa (q ‘ounigiad naquad erfuese8 sardxe pour uy sjwoad & (e "Roep aunrioiaa naquad arfuese8 ezeasoqep [nsoveuod “TS -eyeaiySop arfeuop 0 aysa (9 ‘meqnuuis apieuop 0 yiulzaadas (q tnjeuop nnuad anzgaasd ajauoy op BANOS EVoxIpuL axfeuop o murzaidos (e :(osnn2 jpupuop) eoypeas v ap erjuayuy nd FINI ‘queosiad afin youn eareoaey uy erieindns “0s “tujaaes no arfeuop 0 (9 ‘premnuuls atfeuop o (q repamput ,ofieuop" o (e mo geynMse y ayeod ariojep ap easaINWaY “6h daoy yum e nes mp0} -Buop vasvoaey Uy myyonyNzn eAizes no eHeUop ‘njnaoyeuop ape (Jerfeuop Rikopiaque ed Rep no) oquazosd Joptoyep eyerd (q ‘ayinagp apjnung wip gleuruejep guns ap nes ung un ap aundsip e ap myradasp eareatazas (e raznep ojareoyewin Jopeuop Tiganiqesoaasy jnqdouysd no atjqnedwos yung “gy -aanjersajod apiisipuoo (9 fayemtuuayap areowa sopiorep ered (q seyeurwtayapou axeoyyA Joptorep ereid (8 sopeeuop miziiqes -onaay tnidyoud no aqnedusiosuy aznep 3Ns “Ly “ponuamne puto] wy (n}107 -e8yjqo pow uy) oe} as eaueydaooe 16 yo eWayo IIe seoguamne euLioj uy a0ey as Rareydease yeumu (q feoquayne BULIO) Uy 298j as BRIEyo Jeu (e roywaedas aueydazoe 1$ ¥119J0 uud ‘juasqe anny areyput as eyfeuop pug “OF BPM panes o ad gzvaqueuepuny as soup JeIy TqeIeA (0 teanejes ayenqau ap Woy (q sginjosqe aveyinu op 3140} (2 10389 [npesquoo pune ‘emie [nung EZeaUOP as "eG “SY “yJoq ou sano uy so;Btja4 asopan ap jound up soyeysay ad qeasise ne-] aio moasd (9 feyndaouos ajaueosied (q ‘yepadap b avo Up BjeOq uy coresoy ad Tere ne-| a4vo ‘tnspeurey 1S yoypaut (e atiewop pud e ap inqedeoutquns “Fy -presozaiuy gueosiad aoLio ap Exe90aUT y ayeod (9 snioyo up ereoepn{ ap efuRsul ep Beau y ayeod nu (q {1oyeuop ap jewunu Eresoaut y areod (e ‘aopuaie fauztoj esdy naywad ferieuop BoreNINN “ey * €2t & aporaeds aia0.au0) YIRD FLSAL "TAD LdtdG ete nen eet 124 DREPT CIVIL, TESTE GRILA, 53. in materia donatiei cu sarcini (sub modo) cand sarcina este stipulata in favoarea unui tert: a) beneficiarul nu poate cere executarea sarcini b) beneficiarul poate cere si el executarea sarcinii; c) beneficiarul nu poate cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii deoarece nu este parte fn contractul incheiat intre stipulant si promitent. 54, Este cauza de revocare a donatiei pentru ingra- titudine: a) refuzul de intretinere; b) atentatul la viata donatorului; c) injuriile sau denigrarile adresate donatorului. 55. Promisiunea de donatie se revoca de drept: a) dac anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute de art. 1.023 NCC b) atunci cand anterior execut&rii sale, situatia mate- riald a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masuri incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasi pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil; 6) in situatia neindeplinirii sarcinilor de catre donatar. 56. Dreptul la actiunea prin care se solicit’ revo- carea pentru ingratitudine se prescrie in termen de: a) un an din ziua fn care donatorul a stiut cd donatarul a sivarsit fapta de ingratitudine; b) trei ani din ziua in care donatorul a stiut ci donatarul a savarsit fapta de ingratitudine; c) doi ani din ziua fn care donatorul a stiut ci donatarul a savarsit fapta de ingratitudine. Contracte speciale % 125 ———— Ot 57. Actiunea in revocare pentru ingratitudine: a) este o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa civil’; b) este o actiune in rezolutiune; ©) nu se poate intenta decat in contra autorului faptulul de ingratitudine, 58. Contractul de locatiune este un contract: a) aleatoriu; b) esentialmente cu titlu oneros; c} translativ de proprietate. 59. Dreptul locatarului est a) un drept de superficie; b) un drept real; ©) un drept de creanta. 60. Locatiunea este un contract: a) cu executare succesiv’, b) esentialmente gratuit; ¢) unilateral. 61. Sunt varietti ale locatiunii de drept comun: a) contractul de arendare; b) contractul de schimb; ©) contractul de inchiriere a locuintei, 62. Contractul de locatiune este un contract: a) sinalagmatic: b) comutai ) real. ‘aunpfeso| ap mmjmsesuod [m}997q0 BZPLLIO} a9 {nfruont eidnse ntidoud ydagp unaia yooaut nu aed {10} inun mdyy wud gezneo easesngim ep epundszs nu (9 fountfeooy ap mymaen -uoo [[uataxpuy areoyaque ezneo utp upc eaysooe ZIeD yeumu jnynsony aye asunose aitioia tuquad apundses (q sjaynre anzeaaad ne aptiagd azeo uy nzeo op Buse Wwe -Iyouy 3s0y B efares Ratapan UI JeHeuNsap arvoyzundse109 axe3s o-sU) [AON] MInsyeso[ eapaid ys aingan (e MIO wIOT TL risaq e| ap aqueaoad ydey ap apeangim ruquad 16 y¢0 Hisar e| ap aquoaoad qdaup ap oytuyinging nquod yeve (9 103 ef ap oyuaaoid adey ap ofteingim naguad yeunu (q 13 2] ap aruanoad adeup ap aquymngim nuqued reumu (e sapundsyi ea [N.1072907] “OL ‘Mnqoe.Quos kauntionped (9 sqnympenu0s easo|}1Z94 (q ‘arfereda ap so[|xgiony varemsexe ef mMinsored0j voreSyQo (e rarinsn{ a1ao ayeod jnzeye20j ‘spuMp{eD0] sno uy aes -aam aymieredas yzeampaja nu mI0IeD0] "IEG “69 -aapyeoo] ap iesedas yeumnu (9 ‘eapeaol rieaedoa oyumu ‘oyueysodu utind your aptifesedas 16 (q ¢mynaony v 9jewLioU afuisojoy foun YssUtiuaW auesaoou 1§ (ajeudes) aqueyiodun aliiexedas reumu (e 19zaMq9959 BS IeBIIGO 9489 [111018907 "89 + Ltt & Djbrseds apoDau0D -asalaqu-aunep no InMDe.AUOD BasE|NTE pxBeD Bs (9 fasasayuT-aumep Nd ‘2.1e} -noaxaeu naued mymeuod vosefuTysep aypotfos Bs (4 mjnaony e EUs Barepasd pieso Bs (e saqeod JnaeqeI0] ‘MyHAINY VarEP -aid qeoynsnfau pout ur eznjax jns0Ww29] "IEC *L9 -axeonyta aq}ansony (9 festypsapau aunysacons o--QuIp apmung (q s(exeutuniexap [enplatpuy) apiqSumyau ajtanung (e rumpjeoo] aun [m99kGO BIO} 104 99 arearasuoo ap we (9 saxengstutumpe ap 28 (q rorgyzodsip ap we (e Avlapisuos ayso ‘Tue ¢ ap jnuauiiay ayasedep nunpeso] eer =np goep “OpTIqowy B auNyfer0} ap [mDIeNUOD “So “aaneso} LUNpuoy soUN aprunyiedoy (9 sonequie (uo aznayyule oyumuap) aseypera ayunifeso] (q fajeang zo[Lmpuoy afjunsieso} (e saa] ap euqryoid quns “79 ‘eammynsuopaad ap areayjiqisoduy 0 12819 be goep nes mmsoypao edjno BIB SNaySIp v-S [NS|OSU PEP toyeML nd adey ayeod as ‘oseynoaxs uJ snd e-s nu fequan qeJeypuy mMBeNUOD 1 affqous] Jsnung arseatid yep (9 ‘s}29§ gpeaop ap andaouy un wysixa se EOeD Tey [royreur no adey ayeod as nu ‘azenoaxe ty snd e-s nu [eqien jefayouy jeNUED 1 ofIqow LUNG arSaajid wep (4 ‘oyreur nd aavy oyeod as nu (e faunrfeaoy ap nymaeN009 Bqold ‘£9 ———— YTD SISAL “TAD Lata © 97 Oe = 128 + DREPT CIVIL, TESTE GRILA 72. Locatorul raspunde: a) pentru vicille aparente pe care locatarul le-a cu- noscut sau putea si le cunoasca la momentul contract’ b) pentru viciile anterioare incheierii contractului; ©} pentru viciile existente la momentul incheierii contractului, 73. In cazul in care locatarul descopera ca lucrul este afectat de vicii ascunse, poate cere: a) rezilierea contractului, daci lucrul a devenit impropriu folosintei sale; b) reducerea chiriei, dacd viciul micsoreazi numai valoarea de intrebuintare a lucrului, ©) rezolutiunea contractului cu daune-interese, 74, Cand viciile aparute pe timpul derularii loca- siunii_ nu sunt imputabile locatorului, find datorate cazului fortuit sau fortei majore, locatarul poate cere: a) anularea contractului; b) reducerea chitiei, daci viciul micsoreaz’ numai valoarea de tntrebuintare a bunului; 6) daune-interese, 75. Locatarul: a) trebule s& fntrebuingeze lucrul inchiriat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinata prin contract; b) va putea schimba destinatia lucrului inchiriat fara acordul locatorului; ©) va putea efectua transformari majore ale lucrului Inchiriat chiar far autorizarea locatorului, Contracte speciale 129 © 76. Daca locatarul nu intrebuinteazd lucrul - total sau partial - potrivit destinatiei sau efectueazd ‘ransformari neautorizate, locatorul va putea cere: a) repunerea lucrului fn starea anterioara si folosirea lui potrivit destinatiel; b) anularea contractului cu daune-interese; ¢) rezilierea contractului cu daune-interese. 77. Locatarul este obligat si plateascd chiria convenita: a) la domiciliul debitorului; b) la domiciliul creditorului; ) la domiciliul locatorulu 78. Daca locatarul refuzd sa plateascd chiria, lo- catorul poate: a) s& cear’ executarea silita; b) s& solicite rezolutiunea contractului; ©) s& invoce exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus). 79. RAspunderea locatarului pentru incendiul produs cladirilor: a) nu va fi angajat& dacd acesta dovedeste ci incendiul a provenit din caz fortuit sau din fort& major’; b) este o raspundere civil delictuald (rispunderea pentru fapta altei persoane); ©) va fi angajati chiar daci acesta dovedeste c& incen- diula fost cauzat de un defect de constructie. 80. Cesiunea locatiuni a) nu trebuie si fie notificata locatorului; sqmepuewt yep e-s auvo nuqued oyplan{ ymaoe qerayuy asoy e goeP feUINU InjMepueL eareyNoaxe nated aynoey soyTarmjoy> wretd P| In[muepueU eaJeByIGo ayloijos Bs wyadeupuy 0189 q ‘seuyjdap niffosexe ap ayeqloedeo eqre es ange e zeyepUeW "68 ‘yn uioy asayd jnfmepuew ezeg wy nUysep [nung azeo uy ezarod) uy 1§ yasouoo uy eppeade ea as (0 fso1auo np no aise jngepuew grep (o7D.95q0 Ul SIaaj Odjnd) qOBLIP 1S quapnad mmo je 2eNSqe Indy ednp Ezepaide as (9 qmes8 np no aysa jMEpuRLT Pep Yio ut eIoaide eA as fe anjnaerep -uewt dino ‘nepueUr Ta"INdoXIIU [NZ UY “BB -qngea8 npn no pesqUos un quaUUTerfuase (9 juoysayosd tun ayso jnaeyepueur poep soxauo nj no y BreuNzad (q mye nap no ye ieunzad (B 9389 aA) aorpyan{ apamjaodes uy yepueur ap [m2e.IU0) “28 ‘oaequazerdes ejqnp (9 seauntieooigns (q aagnsuy auns no jngoe (e aepueut ap myMse.quod aye HEIoLIA INS “98 “Hugd ep greoyrpour (0 ‘iagd op Renuaze jeuinu (q ———— + TEL + ajpjzads a9043U0) jagd ap weaeade reumnu (& ,y areod innaeyepuew vosapundsey "SB -ungea8 npg no eum (9 fso2UO HAH WO Tes WEIS NAH ND (q ‘sox0u0 NPA no TUNE (e ay ayeod yepueul ap [m9e.4U0) "78 jeuosiad jpuns sayoese> pag] ‘Bo1pLnf ayo" ap ravezaqouy reumnu (> sqeuosied puns seperes no asiprin{ ave ep eavateyous (a saotpun{ eidey rewnu (e apaygo v9 voae ayeod [mepuew "£8 mynsoyesoy vozsvour ujad (9 smajnuautiay vosenndxe ulad (q mnqnzeyea0] Baxweow ulad ( remeayaoUly BoUNE}eI01 ZB -auntieoo} aouo vo Hued anuy aaa 1Se9pe9e eonposd ‘piurrastio> uy 1 aunties] ap yeuoa nou un guizesdas (9 apuossad ngjnguy 19y2eIe9 ase SUMED] ap jmoesquos avo up qhze uy 1S gstuuiad aso (4 ‘qedioupad jmaesyuoo wid psrzsaquy SOY & nut mnung fafulsopoy easayjuisuien poep estuiod se (e reaunyfesoyans ‘TS -ynynavyeoo} fouvosiad eaxequutyps wrid aunssesoy ap (nym -zodes vaseoytpout pledioutad giupasuoo adap axe (9 qnyaoreoo| faueos cad vorequiyos gyedpurd giupasuoo rdap ase (9 er ee YIRid SISHL “THAI Ldgua % OE a8 I ‘ % 132 4 DREPT CIVIL. TESTE GRILA 6} datoreaz dobanzi, in cazul tn care a intrebuintat in folosul sau sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua Intrebuingari, fir a fi nevoie de vreo punere in intarziere. 90. Contractul de mandat inceteaza: a) numai ia moartea mandatarului; b) la moartea mandantulul; ¢) numai la moartea mandantului. de a indeplini mandatul a) 0 obligatie de ada; b) o obligatie de mijloace; c) o obligatie de rezultat. 92. Mandatul: a) nu se stinge prin moartea mandantului; b) se stinge prin revocarea mandatarului de catre mandant; c) se stinge prin renunjarea mandatarului la mandat, cu conditia notific&rii c&tre mandant. 93. in cazul in care imprumutul are ca obiect o suma de bani: a) daunele moratori legal’; b) pentru plata daunelor moratorii creditorul este obligat si dovedeasc’ paguba suferitd; ©) punerea fn intarziere nu poate fi facut si prin notificare ci doar prin cererea de chemare tn judecata. sunt echivalente cu dobanda Contracte speciale +133 re eI eC ee ee een See 94. imprumutul de folosinfa: a) poate fi incheiat numai de c&tre proprietarul bunului; 5) nu poate avea ca obiect bunuri nefungibile, ¢) nu inceteaza prin moartea comodatarului decat dacd actul s-a inchelat intuitu personae in privinta como- datarului, 95. Contractul de interpunere este: a) un mandat cu reprezentare; b) un act simulat; ©) un mandat fra reprezentare. 96. Comodatul este un contract: a) unilateral; b) solemn; ©) real, 97. Autocontractul: a) reprezint un mandat in interes comun; b) este o dubla reprezentare; 6) nu este un act cu sine fnsusi. G-L6 2/%-96 9/9-S6 2-6 * SEl + 9/e-£6 2/9-%6 a6 706 9/e-68 q/e-88 q/e-18 2/8-98 2-58 48 2-€8 q%8 ajojaads aiaanu0D 3/e-18 P-6L 2/®-BL PLL 2/e-9L BSL abl Q/R-eL 22h o/e-te 20. q/e-69 2-89 a/e-L9 9/e-99 99 a49 2/a-€9 q/e-79 2/e-T9 2-09 2-65 4-88 afe-us 2-95 ae-ss a4s 9/9-€S a/e-es 2/e-Ts P-0S e-6P o/a-8% o/eLy 29% esp oe-Pp >-€h eer at 2/¢-06 &6E ge Ole 2/e-9€ ese HE aree Wyeze ate BOE 4-62 BZ aypisads aj90.4uo) palo Weg @~ Lmsundsey em LZ 2/e-9% o/e-sz PZ 2€Z afe-zz 212 q/e-0z a/e-61 2-81 alt 2/e-9L est vt Tet er OTT 2-01 =~» TESTE GRILA ~~ Drept civil. Succesiuni 1. Au capacitate succesorala: a) persoanele fizice decedate fn acelasi timp; b) persoanele fizice disparute; 6} codeceda 2, Nu au capacitate succesorala: a) persoanele fizice predecedate $i persoanele juridice care au tncetat si aibi flint; b) comorientii; ©) persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii, 3. Au capacitate succesorala: a) comorientil; b) persoanele fizice in viati la data deschiderii succesiunii; ©) codecedatii. 4, Nu au capacitate succesorala: a) persoanele fizice disparute; b) persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii; ©) persoanele fizice decedate in dcelasi timp. 5. Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie si indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba capacitate succesorala; Succesiuni 137 & —__— b) s& nu fie nedemni de a mosteni; C) sa aiba vocatie (chemare) la mostenire. 6, Vocatia succesorala concreta: a) presupune existenta vocatiei succesorale generale; b) nu presupune existenta capacitatii succesorale; ©) presupune ca persoana tn cauz’ s& nu fie fnlturat’ de la mostenire de un alt succesibil, chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar, 7. Legea confera vocafie (chemare) la mostenire: a) sofulul supravietuitor; b) concubinului; ©) rudelor defunctului (in anumite limite). 8. Potrivit legii, rudele in linie dreapta (descen- denfii si ascendentii) au vocatie succesorali generala: a) reciproc’; b) nelimitatd; 6) limitata la gradul al patrulea, 9. Principiul reciprocitatii vocatiel legale generale la mostenire: a) guverneazj materia mostenirii legale tntre persoane fizice; b) vizeaz’ statul si persoanele juridice pentru c& acestia pot transmite o mostenire; ©) este aplicabil in domeniul mostenirii testamentare. 10. Sunt rude de gradul II, in linie dreapta: a) copiii defunctului; b) bunicii defunctului; o) paringii defunctului. -tye89] yoruarsour ap gsvpp o fotu wp ayzed aoey nu ‘eyseve no epns purgaut (9 smyrgouryep WWhuep -uaasap no singuco Uy auAA YEP szuaySou e| op TwAMEIU aso BsUt 1[e89] Liopusysour ap gsep o for Rameruy NU (q feaquanSowu ey maeuroyp ysepp axeo}io no sanguod uy asquanSour ef aura (e anpngoungap fe soyjalaesdns [njos “OZ “yeSeq proyuanSoun ap &-al e ese (9 ‘qfeBay JoyfuoxSour ap v-4]] e esey> (9 ‘qpe89f Lloyuaygour ap e-]] & ese (E up azzed 9ey aysnppuy eay-Al Te jnpesd e| RUE 40] wiuapuaasap 1§ mnmasungap oftioans 1S Head “GT -qyeey tronuansou ap e-[1] B ese|D (0 ‘qjeBay rloyuansou ap v-]] e ese|> (9 qyeBo] royuerour ap | ese[o (e a ayed 2ey MpMouNJap ye LeULp1o [juopuadsy “ET “anmapsuod s9z92Ae9 axe (9 tanesepap sjoees are (q ranoeo.nas pzea.edo (e reaqeyuUopau wqEIsuod as ases upd apato rofuersuy BasEI_IOH “LT -prequoureysay easjuarsoul e] ap reumnu (9 fgapueuleysay eao e| ap {$ 189 ‘RleBay wasuasom e] op we (a ‘sppe89] eosquaysour | ap eum (& _ eANgE[UL aysa [NUUIapaN "OT —_— > 68t & TunIsoaony -aqqiurey ap myni[suoD wiey Uy yfEgtan arlexePap ULid (0 sqeteqou oe un-sutad (q ‘queureysey upd saudxa (e rayeANQR TL Y qod azeroipn{ nes ydaup ap WHeyumepau 9119950 “ST “umiopou so| Inygyey wosuazaidas upd yu 1S nudoid oumnu wy plu (oj mynajung) mmnyouryap easquanSour ej uaa rod nu (2 fmuropau 40] tnygyea vasewuazardas uid (2of ynjnoqung) mnjmasunyap easruersour ef 149A yod (4 midoad oun ay (201 mnjnoyung) jngmouryep wosiuarSout ef aA rod (e mnuutapau widoy “FT -ynumepau no punasduyy asquorsow 2] Hewiayp qioquarSouos ap Tewnu ReoAUT Y eyed (> pxejaipn{ nes adap ap y ayeod (q smnunmapou titdoo ap pies qo9j9 uneda aonpoud nu (e spyes0sa0ons waqeIULLOPAN "ET -ayeB9{ raqueySour jnquawiop uy yeuunu poride as (9 dasp ap pzeasedo nu (q 08a] ap aynzeaoad aneatuy] 16 soadxa sojardey nuiSapags tnzeo uy reumu goride as (e rela aunyfoues eo ‘gjesosazqns Earey[UINApaN "ZT arejuaureysay quluarsout (ntuawop uy 1S pzearado mu (9 njnuwsep -au quoyuagou ap eiey 1 adesp ap yzvosodo (q ‘Queure}se) uyid vasquaxgour Ese[ axeo ja9.ap wIBMETU! Y avod (e BIEIOSAIINS BIYEIUWOPIN “TL ee aa T ae YTD SISAL “AT Ldead * BEL + seen 140% DREPT CIVIL, TESTE GRILA 21, In cadrul clasei a I-a de mostenitori legali, parintii defunctului: a) inltura-de la mostenire pe frat defunctului; b) tnl&tura de la mostenire pe descendentii fratilor si surorilor defunctului pana la gradul al IV-lea inclusiv; c) vin impreuna la mostenire cu colateralii privilegiati, primind anumite cote stabilite de lege. si surorile 22, Reprezentarea succesorala: a) profita reprezentantului, chiar dacd este nedemn fata de reprezentat; b) nu este admis’ fn cazul descendentilor colateralilor privilegiati ©) opereaz’ de drept si imperativ, deci reprezentantul este obligat si accepte mostenirea. 23, in materia mostenirii legale, imparteala pe linii se aplica, daca este cazul: a) descendentilor defunctului; b) ascendentilor defunctuh ¢} colateralilor privilegiati. 24, Reprezentarea succesorali nu este admis’ in privinga: a) descendentilor defunctului; b) descendentilor din frati si surori ai defunctului; ¢) ascendentilor privilegiati ai defunctului. 25. Pot fi reprezentate in materia succesiunii: a) persoanele disparute la data deschiderii succesfuni b) persoanele decedate la data deschiderii succesiuni c) persoanele in viatS la data deschiderii succesiunii. Succestunt © 141 ¢ —_— 26, Reprezentarea succesorala: a) nu este admis in cazul descendentilor copiilor defunctului b) nu poate opera per saltum sau omisso medio, ci numai din grad in grad vacant, trecdnd prin toate gradele intermediare; c) nu este admis’ in cazul descendentilor colateralilor privilegiati. 27. Reprezentarea succesoral a) este admisé in privinga ascendentilor privilegiagi ai defunctulut; b) este admist numai in cazul descendentilor copiilor defunctului; 6) este admis& numai in cazul descendentilor copiilor defunctului si al descendentilor din frati si surori. 28, Reprezentarea succesorala opereaza: a) de drept si imperati b) Ja infinit (nemeirginit); ©) per saltum sau omisso medio. 29. Prin efectele pe care le produce, reprezentarea succesorala inlatura unele consecinte injuste ale: a) principiului reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire; b) principiului proximittii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clas’; ) principtulul egalitatii intre rudele din aceeasi clas si de acelasi grad chemate la mostenire, 30. Fac parte din clasa I de mostenitori legali a) copiii defunctului si urmatii lor in linie dreapt la infinit, din c&s&torie sau din afara c&sitoriel; sueyeasazes oyuaysow uns nu (e sHeWsopatad puspuassy “Ty -xoyseuop [modes ej FeBy}qo qwuns (9 faseyuazaidas ud 1 nu ‘nudoad aumu uy reuinu asjuersou e| [Wen od (q ‘ueuzas WJoyuaysoun uns nu (e ‘Hemsapiauid iuapuaasy ‘OF sueuizas poypuaygour quns (9 {aopseuop traodea ej reBygo uns (q surereasazad [uoxquansous uns (@ Heropiaud iruapuassy “6g [ueUYpso NerazeIOo 1$ LeUTP.0 |}fuepuedse (9 ‘qujuapusosap 1S HeIBollatad yjuepuaose (q ‘qeySeyatad jpexorejoo 1S HeiBortatd iuapuasse (e sq]eSa] j40yyuaySow ap k-]] e ese UIP syed Jey “BE “CE *A (4 me p aasa s0xynjayaesdns tnynfos v epeda] e109 ‘njmaunjap ye uapuassep fan no sInguOD UY “LE -nyidoad own Wj reumnu (9 foxeyuezaada. uid ‘Ze pdup ‘nes nuidosd aumu wy (q requazosdoa utud reunu (e aaquaysour Pj 1u9a 30d J] pets ap Wuapuaosog oe ‘auluaysoul utp % (2 sesmuaagout up % (4 + hl + qunjsaons, fontuaySour utp f/ (@ Sepuqop yHuapuaasap no Sandu09 uy aujuaxgout ej aura axes sounjayaesdns nos “SE -yreuyzas yoyuangou yuns nu (9 farequezaidas uud nes nudosd aumu uy ‘asuaysour e] juea od (q sureyeatezad Lioueysour yuns nu (2 2(a7e89] yoy -aygour ap 1e1UY esepa) mynUNyep ITUapuesseg “PE axequozaides uid oxuargout e| 12A jod nu sep ‘nuidoud auanu uy satuarSour ef usa 10d (9 eaaquaxSour gS¥| 2129 [a0 e] ap ayuerd apmfeuop azarioder es We8ygo yuns nu (q sueuyzas if pueyeatezaa luoyfuaySour uns (e 2(qye8ay ou -oygour ap TeIuy esepp) nMUNYap Tiuapuassed ‘EE -aatuaygour up % (9 fegquaxgour utp % (4 reaquaysounr ulp % (8 sosapuggop 19 ‘sonjaraeadns [njos no samauoo uy ayuargour ey UTA [yuapuarsep PURD ‘ZE -aujuagour eBeasnuy (9 soauaysow up % (4 feajuagout utp % (& ssopuegop (soynjaraeadns jnjos no smouo09 uy ety & ergy) astuaysow ve] LnBuls UA ayeo tTHuepuasseq "TE “TherBottatid yfuapusose (9 Emmmounyep aqiomns 16 wey (q ——— ‘YIU FLSAL “IAL Lagu & ZL o 144 © DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) pot veni la mostenire si prin reprezentare suc- cesorala; c) sunt mostenitori sezinari. 42. in concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, cota legal& a sotulul supravietuitor este de: a) 4; b) Ys J%. 43, Sunt colaterali privilegiati: a) fratii si surorile bunicilor defunctului; b) fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv; ©) verii primari, 44, Colateralii privilegiati: a) nu sunt mostenitori rezervatari; b) sunt mostenitori sezinari; ©) sunt obligati la raportul donatiilor. 45. Colateralii privilegiati: a) nu sunt obligati la raportul donatiilor; b) sunt mostenitori rezervatari; ¢) nu sunt mostenitori sezinari, 46, Frafii consangvini (consangeni) sunt: a) frati cu defunctul si dupa tat si dup’ mama; b) frati cu defunctul numaj dupa tata; o) frati cu defunctul numai dupa mama. Succesiuni : 145 + 47. Descendentii fratilor si surorilor defunctului: a) pot veni la mostenire prin reprezentare succesorala; b) pot venti la mostenire numai in nume propriu; c) nu pot veni la mostenire prin reprezentare succesorala. 48, In concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este de: a) 4; b) 45 O%. 49. in concurs cu ascendentii privilegiafi, indiferent de numérul lor, care vin la mostenire impreun& cu colateralii privilegiaji, de asemenea indiferent de numérul lor, cota legal a sotului’supraviefuitor este de: a) %; b) Ys; O%. 50. in concurs cu un parinte al defunctului si cu doi frati ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este de: a)Y; b)%: d% 51. impartirea pe linii se aplica, daca este cazul: a) ascendentilor privilegiati ai defunctului; b) colateralilor privitegiati ai defunctului; ©) ascendentilor ordinari ai defunctului fesequazaidas wad axqueySou ey uaa oqeod (e woyngeyaeidns tnfos "£9 “zeurzas 1oyquaySour 2189 (9 tneyeasozad Joyuaxgour aysa nu (q reumu asquaSout vf uaa ayeod (e toymforaesdns jnjos “79 snuidoud aumu “yepacap Inios ap Rese Eferosooons yseUr eBeaUy aBopna “eBay uoyuargou ap asep ned ajao wp sojepns esd ay (0 ‘qpeoq W0x]uaxSouL ap Bsejo opstu Uyp araed aDey nu (q ‘aured 22j voyseoe azeo UIp LloyueXSoU ap ese]D ap U9 -ayipuy mymaunyep ajapns asquargous ef ap BIMELUY (© noymfataesdns [jos [9 %eO Ph (q (0 rap aysa soynfayaeidns mmios e geday ey09 ‘x0] [EU ap JUadayIPUI “LeUIPsO fTe.19IeTOI NI S.1NIUOD UJ “09 -yreyeatezer womueySoui yuns (9 suueujzas joyyueygow quns nu (q ‘JopTTfeuop [aytodes e HeByjqo yuns (e HAeUIPIO TTEIVIIOD “6S “plesosaoons szequezaidad utd asquaySou Bj tusajod (2 tioptieuop jmsodes vy 1fe8}1qo wns (q mudosd oumu uy reumu aatuaygour e tueA od (e speUYpyO HTeLIIOD BS — + LL Tunisooon5 “(ere 1$ perey) MIMPUNYEP: ued (9 paqmpounyep zoyarung aqrtomns 1S Tey (4 inprasumyap ayvioans 16 11feuy (& ‘ LeM]PIO TTEIIIE]OD INS *LS spreuttad yaa (9 smymounyep Joporung aoms 1S whey (q smrmounyap wrung ( sqpeBaj Louarsoul op v-AL e ESE|D UIP a1ed eA “9S nO % we :0p aqso soynioperdns minfos & yreBa] z09 “to| apUMU ap uodapIpul “xeUp.o Huapusdse No SINOUOD UY “SS -quvyeaiozas WouuarSoutquns nu (9 fgperosaoons areyuazaidas ujsd exquosow e uaa rod (4 “zoqttieuop tmiodes ef e810 uns ( reurpio 1Huepuassy “pS “ureuyzas Leoquersow uns nu (9 sueyeatozaa ouUaysour uns (q rexequazeadas uid 6 nu ‘nudosd aumu uy yeurnu asjuaysout ey jue 20d (e sjaeutpio tfuapuassy “ES saauap apsrazuT 1S yypun ( emymourgap Horunges 18 young (4 snjmaouryep tiiuted (e spreurpao pfuapuarse uns ‘7S rrr YIU SISAL “MAI Lady * WL + 148 « DREPT CIVIL. TESTE GRILA b) dac& vine tn concurs cu descendentii defunctului (clasa I de mostenitori legali) este obligat la raportul do- nafiilor primite de la sopul decedat; c) nu este mostenitor rezervatar. 64. Soful supravietuitor: a) este mostenitor rezervatar; b) este mostenitor sezinar; c) nu poate veni la mostenire prin reprezentare. 65. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: a) este un drept real avand ca obiect casa de locuit; b) poate fi cedat sau grevat in favoarea altei persoane; ¢) dureaza cel mult un an. 66. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: a) este un drept de creantii: b) este un drept strict personal, deci inalienabil, nepu- tand fi cedat sau grevat in favoarea altei persoan ) nu este recunoscut daca soful supravietuitor vine tn concurs cu descendentii defunctulul. 67, Dreptul de abitatie al soyului supravietuitor este: a) un drept temporar, ce dureazii cel mult un an; b) un drept inalienabil si insesizabil; ¢) conferit de lege acestuia, cu titlu gratui 68. Dreptul special de mostenire al sotului supra- viefuitor asupra mobilelor si obiectelor apartindnd gospodiriei casnice si asupra darurilor de nunt’: a) nu exista daca soful supravietuitor vine in concurs cu mostenitorii legali din clasa J; Succesiunt + 149 tt b) exist si atunci cind soful supraviefuitor vine tn concurs cu mostenitorii legali din clasa I; ©) exista indiferent dacé defunctul a dispus sau nu prin liberalitagi de toata partea sa din aceste bunuri, 69. Nu sunt mostenitori rezervatari: a) descendentii defunctului; b) ascendentii ordinari al defunctului; ©) colateralii privilegiati ai defunctului. 70. Sunt mostenitori rezervatari a) colateralii privilegiati ai defunctului; b) descendentii defunctului; ©) ascendentif privilegiati ai defunctul 71, Nu sunt mostenitori rezervatari: a) descendentii defunctului; b) ascendentii privilegiati ai defunctului; ©) colateralii privilegiati ai defunctului, 72, Sunt mostenitori rezervatari: a) sotul supravietuitor si ascendentii privilegiati; ) colateralii privilegiati si descendentii; ©) ascendentii ordinari si sotul supravietuitor. 73, Sunt mostenitori sezinari: a) colateralii ordinari ai defunctului; b) ascendentii ordinari ai defunctului; ¢) colateralii privilegiati ai defunctului 74. Nu sunt mostenitori sezina a) descendentii defunctului; b) colateralii privilegiati ai defunctului o) ascendentii privilegiati ai defunctului, -yme89| goseauwtad gs jiqedeouy ays0 jnawyeBay (9 SNBey afe eanesodury sojaunrou easpooosau no nogy Soy © (q smnjnseyeBay eayULeUy ezeapadap |nuoyeysa2 (e oep ped surAap [myese7T ‘Sg. “tnyngeB9] e axeoonas ap zv9 uy (9 ‘mapneyeay mrsedapard jnzeo uy (q sutueySou easepiyosap ednp mynung ruterd jnzeo wy (2 UTALIYUL LIQEPINPL) "FB -njnge8ay naoaqqo RzeoUlloy a9 nun yUTENsUL e jnoyeIsay EORP (2 squyatd [RuewWow ap quatey{pUl ‘Inna -e89] |ngpaIqQo RzeoULJOJ 30 mjnuN tured jnzea uy (q ‘gieBlna aimnsqns o Fis}xa aes uy jnzeo ap BABE ‘Inmuorersay eayuyeuy yepasap & [nseyeBo} wep (e ‘oMpeo auyAap JeuMuJayep [enplalput fesod.co unq un 99190 v9: pupae avjmopsed npn no rae8oq ‘gg “yunyseoans jnatsed ap opundsps nu (9 yunissvons tnaysed 1§ pnatyoe ap apundses (q ‘qyunjsegons tnaysed ap reumnu apundsei (e semmonaed npn no nzee89q ‘7B “vimysaoe [nsedep ap aquyeUy 40] npRIe] eULIN ad ap vauqueySour e| pfunuas doo axeo uyad aorpuinf ajarze (9 queugu ~J898Ip ap Ysdi] B19 [nJoyeysey avo e| EAeP O BT amd" 150} ne poep ‘eliqiuodstp vareinon asagedap aueo ajare8a] (q ‘oanednounu ajauauterssy (8 sEaNJosqe ayeINU ap aAopIUNS “Ts —=— + Ist Tan soaaTS -tnjruoyeysay eugur ap euUTas 1S 7eVep ‘S{IOs ase BIE (0 -eyS0} BURL ap JULIOS 16 SLIDS ‘uI{nd Joo ‘arse EP (9 11072189} op JeUUISS ayS9 BIE (v TIqeyeA a3s9 yexZopo |mNAUTEWSA,L, “08 -aqioyep ap waaqywuad (9 sqidoo jnun vasaxSeounsas (9 quuoyep foun easaygeounsaa (e squoureysay uid aynoyy aorpun{ aye s]aawoywULIN apIqusoAaaT UNS “GL “gsjios euiioy Uy Indey 3SOj & EOEP TeUMU MMyrgUaTTEIsay (9 tagounfuos mnprueueisar (q (anednounu) eqioa nes yeso injrauauiersar (2 sBoeyG -ppea aigeounses woay ‘uemos [AID jmadeup uy “gL -uurajos 2yptin{goe un (9 sqesayeqiq a1pun{ yoe un (q qeooaadt amplin{39e un (e sa [NUSUIE}SAL “LL, -yensuasuod o1plunf ye un (9 sqeaeqeytun yoe.quos un (q qezayetqan spun{aoe un (e ‘aqsa INyUOUTEYSL, “OL “amaaunyap fe HeBapatd wfupuaose (9 “yapmrouryep re HeyBertatad 1pexere|09 (q smnymouryap jruapuaasap (e

S-ar putea să vă placă și