Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE

Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sint necesare urmatoarele
categorii de resurse didactice:
1

Continutul de instruire organizat

Timpul de instruire

RESURSELE
DIDACTICE

Mediul de instruire

Mijloace de invatamant

Metodele de invatamant

Fondul de probleme
exercitii si aplicatii

Formele de organizare ale

instruirii

Continutul de instruire organizat

Programa scolara prezinta continutul de instruire al intregii discipline,
defalcat pe teme si uneori pe subteme. El se reprezinta ca un ansamblu de
notiuni, concepte, operatii, reguli, teorii, legi etc.,constituind un corpus de
cunostinte (fond de cunostinte). In legatura cu continutul de instruire, profesorul
care proiecteaza tehnologia didactica a unei teme are de indeplinit doua sarcini:
sa delimiteze continutul de instruire pe care se bazeaza realizarea fiecarui
obiectiv pedagogic al temei; sa stabileasca ordinea didactica in care va fi parcurs
acest continut de catre elevi.

Delimitarea continutului de instruire care corespunde

fiecarui obiectiv al temei
Pentru indeplinirea acestei sarcini profesorul are la dispozitie lista
obiectivelor pedagogice ale temei, programa scolara, manualul scolar, si , in
unele cazuri, un indrumator de lucrari practice pentru disciplina respectiva. Cu
ajutorul acestor materiale el va trebui sa precizeze care este aria de cunostinte

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

si deprinderi noi pe care elevii urmeaza a si le insusi pentru a realiza fiecare

obiectiv pedagogic in parte. Intrucat intre cunostintele oricarui domeniu exista
raporturi de filiatie sau de subordonare, delimitarea continutului de instruire
corespunzator unui obiectiv necesita nu numai enumerarea elementelor
componente, dar si precizarea relatiilor dintre ele. O modalitate simpla si utila de
lucru s-a dovedit elaborarea unei organigrame a continutului de instruire
intocmita dupa criterii taxonomice. Aceasta poate fi elaborata in mai multe
forme.
In cadrul organigramei, fiecare element de continut a fost numerotat spre
a simplifica cea de a doua etapa de organizare a continutului de instruire.
Acestei organigrame i se pot recunoaste doua dimentsiuni(coordonate):
extensia, adica intinderea domeniului ce urmeaza a se studia, cu toate
diviziunile si subdiviziunile sale tematice; adancimea, adica gradul de detaliere
si de dezvoltare care se acorda fiecarei diviziuni tematice.
Delimitarea continutului de instruire pentru ambele dimensiuni a fost
dirijata de prevederile obiectrivului respectiv, care se raporteaza la indicatiile
programei, la continutul manualului. Astfel, in cazul in care se analizeaza au fost
delimitate trei categorii de solicitari (senzoriale, psihice si locomotorii), lasanduse de o parte solicitarile viscerale si metabolice.
Daca profesorul nu ar dispune de obiective pedagogice, ar putea fi tentat
sa elaboreze organigrame foarte ample, in special ca adancime. Prezenta
obiectivelor pedagogice constituie un adevarat filtru de selectie pentru
dimensionarea cat mai corespunzatoare a continutului ceea ce reprezinta un
important pas, in sensul evitarii si combaterii supraincarcarii elevilor.

Organizarea didactica a parcurgerii continutului de catre

elevi
Se stie ca invatarea se desfasoara intr-o succesiune de momente. De aceea
si continutul de instruire va trebui sa fie parcurs de elevi intr-un singur sens,
linear. Intrucat continutul oricarui domeniu are o structura ramificata,
profesorul va trebui sa precizeze ordinea in care elevii vor trebui sa parcurga
toate elementele componente ale organigramei delimitate in etapa precedenta
pentru fiecare obiectiv al temei.
Prin cercetari psihologice s-a stabilit ca pentru insusirea unui continut de
intruire astfel incat fiecare cunstinta noua dobandita de elevi sa se integreze
organic in structurile psihice existente si sa formeze treptat sisteme de
cunostinte, pot fi fi folosite doua modalitati: o parcurgere deductiva si una
inductiva.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Optiunea profesorului pentru una din cele doua variante de parcurgere a

continutului va fi directionata de urmatorii factori: varianta deductiva se
parcurge mai usor cu eforturi mai reduse din partea elevilor si intr-un timp mai
scurt; varianta inductiva pretinde mai multe resurse materiale, necesita un timp
mai lung, darpoate asigura o antrenare mai intensa a elevilor in activitati
independente.
Desigur ca un rol important revine si gradului de antrenament al elevilor
cu cele doua modalitati de lucru.
Succesiunea adoptata pentru parcurgerea continutului va directiona
ulterior succesiunea momentelor de instruire in lectii.
Fondul de probleme exercitii si aplicatii
Nr.
crt.
1

Denumirea
conceptului
Situaia-problem

Problema

Exerciiul

Aplicaia

Semnificaia
Sarcin de rezolvare cu caracter de
noutate pentru elev, care neag total sau
parial cunotinele i convingerile sale
anterioare i a cror rezolvare, datorat
strii de tensiune psihic intens pe care o
induce, conine elemente cognitive noi
(trirea simultan a dou realiti: experiena
anterioar i elementele de noutate).
Sarcin de rezolvare cu caracter de
noutate pentru elev, ce se sprijin pe
cunotinele i convingerile sale anterioare i
a crei rezolvare, datorate strii medii de
tensiune psihic pe care o genereaz,
deine elemente cognitive noi sau sunt noi
pentru elev.
Sarcin de rezolvare ce nu are caracter
de noutate, se bazeaz pe cunotinele
anterioare ale elevului, nu conduce la
elemente cognitive noi dar consolideaz o
deprindere n curs de formare. Repetarea
unei probleme este un exerciiu.
Sarcin de rezolvare bazat pe
cunotinele nsuite, ce are caracter de
noutate pentru elev i a crei soluie nu
deine elemente cognitive noi.

Principalele efecte de nvare este redat n tabelul urmator:

Tipul de OPO
nvarea de
cunotine noi
nvarea de
deprinderi
intelectuale
Psihomotor

Probleme
Dobndirea
de cunotine.
Formarea
deprinderii.

Exerciii
Consolidarea
cunotinelor.
Formarea
deprinderii.

Aplicaii
Consolidarea
cunotinelor.
Lrgirea cadrului de
manifestare a deprinderii.

Formarea
deprinderii.

Formarea
deprinderii.

Lrgirea cadrului de
manifestare a deprinderii.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Formele de organizare ale instruirii

Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective:
1

Repartizarea
sarcinilor

Participarea
la efectuarea
sarcinilor

Dirijarea activitatii
elevilor

Desfasurarea activitatii
didactice

Neridijat ( independent)

Lectie (in scoala)

Sarcini frontale

Colectiv

Activitati practice
(lucrari)
Dirijat prin profesor

Pe grupe
Sarcini
diferntiate

Individual

Dirijat prin echipe de

profesori
Dirijat prin programe de
instruire (resurse
materiale)

Nr. crt
Termenul
1.
Sarcini frontale
2.

Sarcini diferentiate

3.

Participare colectiva

4.

Participare pe grupe

5.

Participare individuala

6.

Activitate dirijata de profesor

Activitati productive
Activitati de evaluare
Vizita didactica
Excursie didactica

Semnificatia
Sarcina de instruire care se cere a fi
efectuata de toti elevii
Sarcini de instruire diferite care se
repartizeaza spre efectuare fie la grupe de
elevi, fie individual
Efectuare de intregul colectiv a unei sarcini
de instruire
Efectuarea unei sarcini de instruire de catre
o grupa de elevi
Efectuarea unei sarcini de instruire de catre
un singur elev
Efectuarea sarcinii de instruire sub
conducerea directa a profesorului care

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

7.

Activitate dirijata prin

programe

8.

Activitate independenta
(nedirijata)

dirijeaza desfasurarea intregii activitati

Efectuarea sarcinii de instruire sub
indrumarea unui material (scris, imprimat,
program de calculator etc.)
Efectuarea sarcinii se face de elev fara
vreun sprijin care sa-i directioneze
rezolvarea

Organizarea instruirii pe grupe mici de elevi

a) Definitii
Activitatea pe grupe mici de elevi este o forma de organizare a procesului
de instruire in care elevii dintr-o clasa sunt impariti pe colective avand de
rezolvat o sarcina comuna in asa fel incat comportamentul fiecarui elev este
motivat atat de activitatea comuna, cat si de relatiile individuale ale celorlalti
membrii ai colectivului.
OBS: Invatarea in aceasta forma reprezinta un cadru suficient de larg
pentru aplicarea mai multor procese de instruire, favorizand totodata organizarea
si realizarea unui proces de interactiune sociala intre grupe.
b) Organizarea grupelor mici de elevi
Implica urmatoarele cerinte:
Precizarea componentelor grupelor. Aceasta se poate realiza prin
adeziune liber consimtita sau poate fi dirijata de profesor. Gruparea cea mai utila
pare a fi aceea dirijata de cadrele didactice care, dupa o perioada de observare,
pot propune componenta unor grupe echilibrate d.p.d.v. intelectual, aptitudinal si
caracterial. O grupa bine constituita reuneste elevi cu performante scolare
neomogene, dar relativ apropiate.
Precizarea marimii grupelor. Aceasta depinde de stabilitatea in timp a
organizarii grupelor si de locul unde isi desfasoara activitatea. Astfel de grupe
care se organizeaza pentru o perioada mai indelungata pot cuprinde 5-6 membri,
in timp ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari.
Organizarea activitatii desfasurate pe grupe intr-o succesiune relativ
stabila de etape si anume: alcatuirea grupelor, impartirea responsabilitatilor,
repartizarea sarcinilor de lucru pentru fiecare grupa, realizarea sarcinii,
prezentarea si analiza rezultatelor obtinute de fiecare grupa in fata intregii clase,
obtinerea conexiunii inverse pentru fiecare rezolvare si sinteza finala.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3
Legenda
Elevi cu performante foarte bune
Elevi cu performante mijlocii
Elevi cu performante slabe

a.

b.

c.

Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupe formate din 4 elevi)

c) Conditii de eficienta pentru activitatea de instruire desfasurata pe grupe

d) Avantaje/limite privind organizarea activitatii pe grupe mici de elevi
Avantaje
- Pregatirea elevilor pentru cooperare si munca in colectiv
- Asigurarea unui camp mai larg de manifestare a
aptitudinilor individuale
- Educarea elevilor timizi si izolati pentru integrarea mai
usoara in colectiv
Dezavantaje
- Riscul de fragmentare in achizionarea de cunostinte
- Riscul de formare incompleta a unor notiuni
- Riscul de incetinire a ritmului de dezvoltare intelectuala a
elevilor cu performante slabe, care pot profita de munca si
rezultatele celorlalti colegi

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Timpul de instruire
Inainte de inceperea actiunii de proiectare a unei tehnologii didactice,
profesorul trebuie sa-si precizeze disponibilitatile de timp pe care poate conta
pentru desfasurarea activitatilor din fiecare lectie.
Timpul de instruire ce revine unei discipline este indicat in programa scolara
care ofera profesorului urmatoarele informatii:
- timpul pentru parcurgerea fiecarei teme;
- numarul lectiilor cu caracter recapitulativ
- numarul lectiilor destinate efectuarii de lucrari sau aplicatii practice
- numarul lectiilor rezervate pentru evaluarile trimestriale
Profesorul care proiecteaza desfasurarea procesului de invatamant al unei
teme bazate pe obiective pedagogice trebuie sa analizeze foarte judicios resursa
timp, aceasta urmand a fi folosita pentru urmatoarele activitati:
- instruirea elevilor pentru realizarea tuturor obiectivelor planificate in
cadrul temei respective
- evaluarea realizarii acestor obiective
- desfasurarea activitatilor introductive si finale ale fiecarei lectii
- adaptarea desfasurarii procesului de invatamant in functie de toate
situatiile neprevazute in proiectul de tehnologie didactica si care se pot ivi
in momentul aplicarii sale.
Asadar timpul planificat pentru o tema in programa scolara trebuie sa asigure
desfasurarea celor patru feluri de activitati adica:
Timpul
planificat
pentru o

Timpul
de
instruire

Timpul
de
evaluare

Timpul
introductiv si
final al lectiilor
componente

+ Timpul de reglare al
situatiilor
neprevazute

O problema apare legata tot de timpul de instruire este si plasarea perioadei

rezervate pentru evaluare. Aceasta urmeaza a fi distribuita in prima lectie dupa

parcurgerea intregii teme. Pastrandu-se aceasta succesiune, durata temei nu se
modifica, ci se deplaseaza numai unele activitati. Astfel prima lectie a temei noi
nu va fi mai scurta cu perioada destinata evaluarii temei precedente. De aceea ,
in aceasta lectie, numarul de obiective pedagogice pe care elevii il pot realiza va
fi mai restrans fata de lectiile urmatoare.
In cazul cand o lectie nu s-au ivit situatii speciale si, ca urmare, timpul de
rezerva (de reglare) devine o resursa suplimentara, profesorul il poate folosi
pentru adancirea unor parti ale continutului obiectivelor respective, pentru
efectuarea de noi exercitii si aplicatii etc.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3
MIJLOACE DE INVATAMANT

O lecie de orientare profesional tehnologic care i propune s familiarizeze elevii

cu o anumit profesiune (de pild pentru specializarea autovehicule rutiere), s-ar putea
desfura:
- ca o expunere a profesorului (sau a unui specialist) prezentat n sala de clas;
- ca o dezbatere pe marginea unor texte sau alte materiale propuse de elevi;
- ca o demonstraie de fapte prin intermediul unor resurse materiale diverse (pliante,
brouri, diapozitive, fotografii, secvene de film, programe demonstrative pe calculator, .a.);
- ca o vizit didactic ntr-un muzeu, expoziie, uzin, atelier de proiectare, standuri de
ncercare;
- ca o lecie n care elevii argumenteaz adevruri profesionale pe baza unei
autodocumentri nedirijate (fragmente din ziare, reviste, informaii din emisuni de
televiziune, spicuiri din reviste sau manuale de specialitate), etc.
Analiza acestor posibile modaliti de desfurare a aciunii de consiliere i orientare
profesional, conduce la urmtoarele concluzii:
1. Componentele didactice de care se poate dispune pentru proiectarea unei aciuni de
consiliere i orientare profesional sunt extrem de numeroase i diverse.
2. mbinarea componentelor didactice lor se poate realiza ntr-o multitudine de variante
care reunesc metode i procedee didactice, resurse materiale i forme de organizare ale
instruirii.
3. Un nvmnt care promoveaz activizarea continu a elevilor, necesit resurse
materiale diversificate cu care acetia s poat lucra independent.
4. Unele metode de nvmnt i procedeele lor de aplicare nu sunt posibile dac nu se
dispune de resurse materiale adecvate.
Din aceste motiv, conceptul de resurs material trebuie precizat astfel nct apelarea
la funciile sale n procesul de instruire i educare s fie n deplin adecvan cu scopurile
pedagogice urmrite.
SURSELE MATERIALE ALE PROCESULUI DE NVMNT
1o. Calitatea de resurs material a procesului de nvmnt se atribuie oricrui
produs material utilizat n procesul de nvmnt. Aceste resurse se submpart n mijloace de
nvmnt, echipamente tehnice i medii de instruire.
Mijloacele de nvmnt reprezint auxiliare materiale care beneficiaz de un anumit
potenial pedagogic valorificabil n procesul de nvmnt. Acest potenial se poate
manifesta ca:
- sprijin acordat elevilor pentru nvarea obiectivelor pedagogice (potenial pedagogic
pentru comunicare de informaii, formare de noiuni, concepte, deprinderi, atitudini,
asigurarea participrii elevilor n activitatea de nvare);
- sprijin acordat elevilor i profesorului pentru raionalizarea activitii desfurate i
prevenirea apariiei premature a oboselii (potenial ergonomic);
Pentru nelegerea noiunii de potenial pedagogic al unei resurse materiale se
consider ca exemplu o folie de retroproiector ce prezint dinamica forei de munc post
revoluionar (ncepnd cu anul 1990).
Dac profesorul o folosete ca auxiliar demonstrativ, folia dispune de un potenial
pedagogic de comunicare a noilor informaii.
Dac folia este folosit pentru a se verifica modul n care elevii i-au nsuit domeniul,
ea are potenialul de comunicare de informaii de conexiune invers.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Dac se folosete ca suport de lucru individual pentru a se rezolva o anumit problem

(de pild Stabilii dinamica forei de munc n perioada guvernrii Conveniei Democrate i
delimitai modificrile structurale caracteristice), folia valorific potenialul de activizare a
gndirii elevilor i de stimulare a capacitilor lor intelectuale, precum i potenialul de
formare a noi noiuni.
n toate exemplele menionate folia a manifestat un potenial de raionalizare a
desfurrii procesului de nvmnt.
Rezumnd, o resurs material poate dispune de un potenial:
- de comunicare de cunotine, informaii, sarcini de rezolvare sau de conexiune invers;
- de activizare a spiritului de observaie, a eforturilor proprii de gndire, a stimulrii
creativitii i a motivaiei pentru nvare;
- de formare a noiunilor, capacitilor intelectuale, strategiilor de rezolvare, deprinderilor,
aptitudinilor i atitudinilor;
- ergonomic prin raionalizarea eforturilor depuse de profesor i elevi, sprijinirea activitii
n ritm propriu i combaterea monotoniei.
2o. n procesul de nvmnt se folosesc att resurse materiale realizate intenionat
pentru aceast activitate, ct i resurse produse n alte domenii i preluate de nvmnt
pentru scopurile sale. Prin aplicarea concomitent a criteriilor de clasificare (dup potenialul
deinut i dup intenionalitatea realizrii), rezult mai multe tipuri de resurse materiale i
anume:
a. mijloace de nvmnt concepute i realizate intenionat pentru
instruire/nvare/evaluare (ex.: plane, diapozitive, machete funcionale, truse didactice,
etc.);
b. mijloace de nvmnt preluate din alte domenii (ex.: aparate, instrumente, scule,
utilaje, imprimate, STAS-uri, etc.);
c. echipamente tehnice care sunt preluate din alte domenii avnd potenial ergonomic i
tehnic pentru procesul de nvmnt (ex.: cineproiectoare, retroproiectoare, magnetofoane,
calculatoare, etc.);
d. medii de instruire care pot fi realizate intenionat pentru nvmnt (ex.: sli de clas,
laboratoare, ateliere colare, poligoane colare, etc.), sau sunt folosite apelnd la alte domenii
(ex.: biblioteci, instituii, ntreprinderi, standuri de ncercare, ateliere de proiectare, etc.).
Se red n tabelele 1 i 2 o sintez a principalelor resurse materiale de care poate
dispune procesul de nvmnt tehnologic.
3o. Din multitudinea acestor resurse, dintre care multe pot fi mprumutate din
laboratoarele i cabinetele colii pentru a fi utilizate i n aciunea de orientare profesional
tehnologic, cele mai accesibile profesorului pentru orientarea n profesie sunt:
- monografiile profesionale;
- ghidurile profesionale;
- filmele de orientare profesional;
- emisiunile de radio i televiziune nregistrate;
- ziarele specializate n reportaje economice, anuarele statistice, alte publicaii;
- crle de specialitate, articolele, informaiile culese de pe Internet;
- diapozitive, .a.
O parte din aceste resurse nu exist n coal; ele pot fi ns mprumutate de la
unitile economice ale comunitii. Un sprijin nsemnat l pot acorda prinii elevilor care
sunt salariai ai unor ntreprinderi i uzine. De asemenea, factorii locali de conducere a
nvmntului pot sprijini unitile colare, facilitnd relaiile de colaborare dintre acestea i
persoanele juridice interesate.

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Tab. 1. Mijloace de nvmnt concepute i realizate intenionat pentru

instruire/nvare/evaluare

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

Tab. 2. Alte resurse materiale folosite n nvmnt

4o. O alt clasificare a resurselor materiale este gruparea lor n patru categorii dup
rolul funcional i anume:
a. Mijloace de nvmnt ce cuprind intrinsec mesaj didactic, categorie n care se
regsesc: specii naturale (animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii etc);
obiecte substititive, funcionale i acionale (machete, mulaje, modele, etc); suporturi
figurative i grafice (plane, hri, albume, panouri, etc.), mijloace simbolico-raionale
(tabele, scheme, nomograme, modele grafice, .a.), mijloace pe suporturi audio sau audiovideo (discuri, benzi audio, diapozitive, filme, programe pe calculator).

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

b. Echipamente care faciliteaz transmiterea mesajului didactic reprezentate de toate

echipamentele tehnice (instrumente, aparate de msurat, mainile, simulatoarele, .a).
c. Auxiliare materiale care sprijin procesul instructiv-educativ: coala, mobilierul
colar, creta, tabla, .a.
d. Medii de instruire: poligon, lot colar, ferm colar, laborator, cabinet, sala cu
calculatoare, uzine, laboratoare uzinale, etc.
Aceast grupare este relativ, dar are avantajul de a sublinia faptul c majoritatea
echipamentelor tehnice are un caracter dual: pot fi mijloc de nvmnt sau pot sprijini
transmiterea mesajului didactic. De pild, calculatorul este n esen un echipament tehnic ce
sprijin transmiterea mesajului didactic pe care n deine programul vehiculat. Dar atunci
cnd calculatorul nsui este obiect de studiu, el trece automat n clasa mijloacelor de
nvmnt care dein un mesaj didactic.
5o. Majoritatea mijloacele de nvmnt (exceptnd situaii cum sunt manualele de
instruire programat, programele de instruire ale limbilor moderne stocate pe benzi audio
utilizate n activitatea paracolar, programele pe calculator, enciclopediile stocate pe CD-uri,
etc.) nu pot inlocui actul predrii n care rolul principal, n coordonarea i supravegherea
acestuia, l joac profesorul. Apelul la unele din mijloacele de nvmnt, cum sunt cele
audio-vizuale, va pune in balan o serie de avantaje i dezavantaje ce trebuie contietizate de
fiecare cadru didactic. Printre avantaje se menioneaz faptul c aceste mijloace audio-vizuale
suplimenteaz explicaiile verbale, mijlocesc elevilor o realitate mai greu sau total
inaccesibil pe o cale direct, provoac i susin interese i motivaii cognitive, consolideaz
cunotiine i abiliti n curs de formare i eficientizeaz folosirea timpului de instruire. Ca
dezavantaje, se menioneaz faptul c mijloace de nvmnt audio-vizuale, pot predispune la
o anumit uniformizare a perceperii i interpretrii realitii, conducnd la receptarea pasiv,
necritic, ceea ce poate conduce la exagerri i denaturri ale fenomenelor etalate, concurnd
la formarea unor imagini artificiale despre macro i micro cosmos.
Din acest motiv, stabilirea potenialului pedagogic al mijloacelor de nvmnt i
transpunerea lui n diferite variante de integrare n lecii, ca parte component a resurselor
materiale angrenate n proiectul didactic al acestora, reprezint o important problem de
cercetare.
n aceast ultim ipostaz, atunci cnd mijloacele de nvmnt vor fi nsoite de
instruciuni de utilizare i de ghiduri de implementare n raport cu potenialul lor pedagogic,
stabilirea i integrarea mijloacelor de nvmnt care, evident, trebuie racordate la obiectivele
instruirii, coninuturile concrete ale leciilor, i puse n oper prin metodele i procedeele
didactice, nu se vor mai alege numai n raport cu experiena i inspiraia didactic a
profesorului, ci se va baza pe criterii tiinifice.

COMPLEXUL MULTIMEDIA
o

1 . n sensul cel mai general, rezultatul activitii de selecionare a mijloacelor de

nvmnt se concretizeaz ntr-un ansamblu prin intermediul crora se vor practica anumite
tehnologii de instruire i evaluare, cu scopul realizrii la un grad superior de eficien a
obiectivelor pedagogice proiectate i asumate.
Toate mijloacele de nvmnt care se utilizeaz pentru nvarea unui anumit
obiectiv pedagogic constituie o unitate multimedia (UMM).
Ansamblul unitilor multimedia pentru o competen/tem din programa colar formeaz
un complex (sistem) multimedia (CMM).
Pentru a se asigura o folosire raional i economic a mijloacelor de nvmnt, ntr-un
complex multimedia trebuie s figureze mijloace de nvmnt cu funcii pedagogice

Didactica Specialitatii

Teodora Daniela CHICIOREANU

Curs 3

complementare (care nu se suprapun din punctul de vedere al potenialului pedagogic

valorificat).
Pentru nelegerea corect a conceptului de complementaritate funcional ntre mijloacele
de nvmnt se menioneaz c el nu vizeaz toate categoriile de funcii ndeplinite la un
moment dat, ci se refer la funcia predominant. De pild, mecanismul complex al unei
maini unelte, prezentat ca schem cinematic n manual, este nvat cu ajutorul unui
diapozitiv i a unei folii pentru retroproiecie. n cazul n care profesorul le-ar utiliza pe toate
trei ca suport pentru acelai tip de activitate, este evident c folosirea lor concomitent este
inutil (risip de resurse). Dac ns, cu ajutorul schemei din manual, se desfoar un
moment de observaie independent, cu ajutorul diapozitivului se ofer suportul unei
probleme, iar prin folia de retroproiector se asigur conexiunea invers necesar, apare n
mod explicit complementaritatea lor funcional.
2o. n raport cu rezultatele i posibilitile elevilor, cu dotaia mediului de instruire i
experiena personal, profesorul poate aprecia necesitatea folosirii unui numr mai mare sau
mai mic de mijloace de nvmnt. Deci i n acest domeniu trebuie s se foloseasc un
criteriu de lucru. El a fost gsit prin aa numita mas critic a mijloacelor de nvmnt
pentru realizarea unui obiectiv pedagogic a crui semnificaie este urmtoarea:
Masa critic de mjloace de nvmnt pentru realizarea unui obiectiv pedagogic reprezint
totalitatea celor mai simple i mai ieftine mijloace de nvmnt cu care se poate obine n
mod constant un anumit nivel de eficien pedagogic .
Determinarea masei critice este ns o problem de cercetare care vizeaz optimizarea
i raionalizarea bazei materiale a nvmntului.
3o. Regulile principale de constituire a complexelor multimedia urmresc:
- s fie selecionate mijloacele care au potenialul pedagogic cel mai adecvat obiectivelor
de realizat;
- s se in seama de faptul c prezena unui mijloc de nvmnt pretinde revizuirea
funcionalitii scontate pentru restul mijloacelor, precum i adecvana sa la anumite procedee
didactice;
- s se in seama de faptul c n cadrul acestor complexe opereaz legea compensrii
funcionale pedagogice, ceea ce impune eliminarea mijloacelor care, n raport cu acelai
obiectiv pedagogic, manifest funcii similare sau identice, criteriile fundamentale de
eliminare fiind cele economic i ergonomic;
- s se in seama de valoarea economic a componentelor complexului, manifestndu-se o
poziie rezervat fa de mijloacele costisitoare i cu o funcionalitate restrns.
Not
innd seama de contradicia care poate apare ntre necesitatea de a avea la dispoziie
o baz material bogat i diversificat pe de parte i costul ei ridicat pe de alta, s-au imaginat
soluii capabile s asigure accesibilitatea larg a unor tehnologii de instruire cum sunt:
- sporirea ponderii aciunilor de autodotare cu miljoace de nvmnt simple, realizate pe
baza unor proiecte difereniate;
- atragerea ctre nvmnt a mijloacelor de comunicare de mas (mas-media), ale cror
funcii caracteristice s poat fi valorificate maximal (televiziunea, radioul, cinematograful,
presa, cartea de mas, etc.), servind instruirea la distan i educaia permanent, precum i
orientarea profesional.