Epidemiologie si sntate public , 4 MASURI GENERALE DE PREVENIRE SI

COMBATERE A BOLILOR TRANSMISIBILE

MASURI GENERALE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR
TRANSMISIBILE
Masuri combatibile (lupta in focar)
1. Depistarea bolnavilor cu forme tipice, atipice, abortive, fruste, inaparente si a
purtatorilor de germeni.
2. Izolarea bolnavilor si suspectilor in spitalul de boli infectioase sau la domiciliu.
3. Transportul la spital se face cu auto sanitara care ulterior se supune
dezinfectiei.
4. Declararea cazurilor
5. Inregistrarea si raportarea individuala si numerica a cazurilor, conform
legislatiei in vigoare.
6. Depistarea si supravegherea contactilor pe toata perioada de incubatie a bolii
(calculat din momentul ultimului cu sursa de infectie, daca nu exista alte
indicatii).
7. Masuri de sterilizare apurtatorilor de germeni si de reducere a riscului de
diseminare a infectiei pe perioada portajului.
8. Masuri de dezinfectie, dezinsectie si deratizare (DDD) in focar.
9. Cresterea rezistentei populatie receptive prin:
a. Masuri nespecifice: igienico-sanitare, nutritie corespunzatoare, calirea
organismului.
b. Masuri de profilaxie specifica: administrare de imunuglobuline standard sau
hiperimune, chimioprofilaxie, imunizare artificiala specifica.
10. Educatie pentru sanatate.
MASURI DE PREVENIRE
Reperzinta totalitatea masurilor interprinse:
intr-o comunitate in absenta cazurilor de boala, cu scopul evitarii aparitiei si
raspandirii acesteia.
Se aplica doua categorii mari de masuri de prevenire, concomitant, coordonat si
sistematic.
1. Masuri generale igienico-sanitare:
- se bazeaza pe aplicarea si aplicarea normelor de igiena comunala, alimentara,
scolara, profesionala, individuala.
- urmaresc realizarea unui climat defavorabil circulatiei agentilor patogeni si
aparitia bolilor infectioase.
2. Masuri speciale antiepidemice: vizeaza controlul tuturor factorilor determinanti
si favorizanti ai PE in contextul patologiei infectioase si a conditiilor specifice
dintr-un teritoriu.
Masuri speciale antiepidemice sunt:
a. Triajul epidemiologic practicat in colectivitatile de copii si tineri.
b. Controlul medical la angajare si controlul periodic al personalului din sectoarele
speciale de activitate alimentatie publica, aprovizionare cu apa, colectivitati de
copii.

c. Supraveghere activa a purtatorilor de germeni.

d. Masuri preventive, continue, sistematice de dezinfectie, dezinsectie,
deratizare.
e. Depistarea activa si lichidarea promta a focarilor de parazitism.
f. Organizarea si aplicarea progamelor de imunoprofilaxie.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE INFECTIOASE
Dupa mecanismul principal de transmitere:
o cale aerogena
o cale digestiva
o cale parenterala (tegumente si mucoase)
o cale sexuala
o cale parenterala sau verticala
Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul
microorganismelor (bacterii,virusuri,micoplasme,rickettssi,fungi, protozoare etc)
si care in mare parte sunt contagioase fiind transmisibile de la om la om sau de la
animale la om.
Bolile infectioase sunt parte inseparabila a vietii omului in comunitate (inclusiv
transmitere intrauterina)
Bolile infectioase reprezinta in majoritate boli de etiologie cunoscuta
60-80% din bolile interne si pedriatice sunt de cauza infectioasa
60% din consultatiile ambulatorii o reprezinta virozele respiratorii la toate
varstele
Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii
bolnavului si apararea sanatatii comunitatii
Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate:30-40% in
septicemie,meningite,tetanos;60-90% in febrele hemoragice;100% in rabie
Unele BI sunt incurabile-encefalitele prionice,HIV,PESS
Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente:poliomielita, meningoencefalite,hepatitele B,C,D
Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si
se supune unor reglementari de legi nationale si internationale:
malarie,holera,programe de vaccinare pentru poliomielita,hepatite, carantinare
etc
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN INFECTIILE ACUTE RESPIRATORII (AEROGENE)
Infectiile Respiratorii Acute (IRA) sunt un grup de afectiuni de etiologie infectioasa
care se transmite in principal pe cale aeriana si afecteaza preponderent unul sau
mai multe segmente ale aparatului respirator.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte
nivele decat cele ale aparatului respirator:tegumente,mucoase, aparat digestiv.
Infectiile respiratorii acute (IRA) au ca etiologie:virusuri,ricketssi,chlamidii,
bacterii,fungi,protozoare
Peste 25% din totalul patologiei infectioase o reprezinta IRA si chiar 50-70% in
zonele temperate
In medie IRA determina 2.2 milioane de decese la sugari

 Din totalul IRA 80% sunt de origine virala (peste 200 de tipuri de virusuri);
urmeaza chlamidiile,mycoplasmele
Virusurile respiratorii cele mai frecvente care se transmit prin inhalare si se
localizeaza la tractul respirator sunt:fam.Adenoviridae,fam.
Orthomixoviridae,fam.Paramixoviridae,fam.Coronaviridae,fam. Picornaviridae
IRA virale preced infectiile bacteriene (suprainfectie)
IRA sunt foarte contagioase,dau imunitate de serotip (gripa,adenovirozele)
Exista si virusuri care au tropism pentru tubul digestiv (enterovirusuri) si care
afecteaza si caile respiratorii
IRA se manifesta de regula in epidemii care realizeaza excesul de morbiditate
in mortalitatea generala
Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa,viroza,tuberculoza,difterie,
rujeola,rubeola,varicela,tuse convulsiva,infectii urliene (parotida epidemica),
infectiile streptococice si scarlatina,pneumonii,meningita meningococica.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte
nivele decat cele ale aparatului respirator:tegumente,mucoase,aparay digestiv.
Sursa de infectie
o este de regula omul care de altfel este si rezervorul de infectie
o exista si surse si rezervoare extraumane
Localizarea epidemiologica specifica este la
o nivelul alveolelor pulmonare
o nivelul mucoasei tractului respirator:nazala,bucala,faringiana,
laringiana,traheala,bronsica
Eliminarea agentilor patogeni
o secretii ale cailor respiratorii si sputa
o posibil prin saliva si sange (in cazul diseminarilor sistemice)
Transmitere:
aeriana,simpla sau complexa;in functie de rezistenta microorganismului
respectiv in mediu
contagiozitatea naturala a IRA este mare si foarte mare
abordarea de catre agentul patogen a organismului receptiv si:
o poarta de intrare a microorganismului receptiv si contaminat
o prin mucoasa conjunctivala (pt. Adenovirusuri v.rujeolic)
o prin ingestia de alimente contaminate cu secretii contaminate (stafilococi,BK,
streptococi)
o de regula poarta de intrare coincide cu sediul localizarii;epidemiologice,ceea ce
explica usurinta cu care se realizeaza diseminarea sanguina
(bacteriemie,viremie,toxemie)
Receptivitatea
-naturala,generala-rujeola,varicela etc
-redusa: meningita meningococica
Rezistenta:
-specifica,dobandita,postinfectioasa (prin trecerea prin boala infectioasa) de
regula de lunga durata ,protectoare (rujeola,rubeola,oreion sau parotidita
epidemica,scarlatina).
Colonizarea tubului digestiv al nou-nascutului incepe in primele 48 de ore de la

nastere si dupa 5 zile se considera ca ar poseda enteroflora stabila compatibila

cu cea a adultului.
Flora digestiva comensala astfel constituita are un rol fiziologic si de aparare
foarte important.
BDA pot fi produse de peste 2.500 de germeni de taxonomie foarte variata.
1.Bacterii:
Eterobacteriacee: Sghigella spp.,Salmonela spp.,E.Coli spp., Yersinia
enterocolitica,Vibrionaceae,Campylobacter spp.
Alte bacterii producatoare de toxiinfectii alimentare (TIA)
2.Virusuri:
Rotavirusuri
Virusurile Norwalk-Hawai
Virusuri enterice: fam.Adenoviridae,fam.Picornaviridae,fam.
Reoviridae,fam.Astroviridae,fam.Caliciviridae
3.Paraziti: bio si geohelminti
4.Fungi (postantibice)
Microorganismele producatoare de BDA sunt in marea majoritate germeni
oportunisti si numai unele sunt germeni cert patogeni.
Colonizarea normala a tubului digestiv: un studiu arata ca in cavitatea bucala
putem identifica aprox.
germeni/ml saliva,prima portiune a stomacului este practic sterila ca apoi in
tractul digestiv germenii incep sa creasca ajungand in rect pana la aprox
germeni/g de fecale.
Boli cu importanta epidemiologica in transmiterea digestiva:febra tifoida si
febrele paratifoide,toxiinfectiile alimentare si ale diareei infectioase,dizenteria
bacilara,holera,hepatitele acute virale A si E,poliomielita si alte enteroviroze.
SURSA DE AGENT PATOGEN sau IZVORUL DE INFECTIE
Predominant umana deci infectiile sunt antroponoze
Dar o categorie la fel de importanta desi in proportie mai mica este de natura
extraumana - zooantroponoze,izvorul primar de infectie fiind alte homeoterme si
unele poikiloterme (salmoneloze minore).
Localizarea caracteristica epidemiologic a agentilor cauzali este cea intestinala
iar eliminarea se face preponderent prin fecale,mai rar prin urina,secretii
faringiene,puroi,sange.
TRANSMITEREA:
Indirect,complexa prin mecanism fecal-oral, cu participarea unor stafete
(apa,alimente,mana murdara,vectori);intervine statusul economic social si de
educatie al colectivitatii respective.
Poarta de intrare:orala.
Doza infectata:variabila si depinde de sensibilitatea germenului respectiv la
aciditatea determinata de acidul clorhidric din sucul gastric.
-insa de mare specficitate de tulpina:adenovirusuri,virusuri gripale,streptococi
-asa se explica de ce copilul face de regula 6-8 episoade de IRA pe sezon, iar
adultul tanar 3-5 episoade ajunganduse tarziu la epuizarea receptivitatii colective

la varsta adultului matur.

Influenta factorilor secundari de mediu:
-sezonalitatea este prezenta pentru zonele reci si temperate
-factorii economico-sociali (saracia,frigul din locuinta,la locul de munca) si
mecanismul de transmitere a IRA.
Formele de manifestare a procesului epidemiologic:
-endemicitate accentuata:adenoviroze,infectii cu Haemophilus Infuenzae
(HI),gripa,rubeola,scarlatina,tusea convulsiva.
-valuri endemo-epidemice periodeice la intervale de timp variabile: gripa la 20-40
de ani,meningita meningococica la 10-12 ani,rubeola la 3-5 ani.
Prevenirea:
-imunizari active la populatia pedriatica
o campanii de vaccinare succesive la acelasi sau diferite contigente
tusea convulsiva,TBC,rujeola,rubeola,HI,difteria, gripa,oreion,pneumonia
pneumococica
-educatie pentru sanatate
-administrare de imunoglobuline standard
Combaterea:
-greu de realizat
-izolarea bolnavilor doar cu forme grave
-contagiozitatea mare in perioada de incubatie
PROCESUL EPIDEMIOLOGICIN INFECTIILE ACUTE DIGESTIVE
Bolile digestive acute reprezinta a doua cauza de morbiditate specifica dupa
infectiile respiratorii acute.
Majoritatea imbolnavirilor o reprezinta bolile diareice acute (BDA)
Mai mult de 1/2 din BDA apar la sugari.
La copii 1-5 ani se produc anual 3-5 episoade de BDA.
Pe glob se produc anual in medie 500 milioane de cazuri de BDA, din care mor 5
milioane de copii sub 5 ani.
35% din mortalitatea generala infantila este determinata de BDA, mai ales in
tarile subdezvoltate si 90% din mortalitatea varstei de 1-5 ani.
Etiopatogeneza infectiilor intestinale acute este deosebit de variata si trebuie
abordata in contextul enteroflorei normale.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE CU TRANSMITERE PREPONDERENT
PARENTERALA
Boli infectioase cu poarta dominanta de intrare-tegumentul si mucoasele:
Infectiile stafilococice,septicemiile,erizipelul,antraxul sau carbunele,
tetanosul,gangrena gazoasa,rabia (turbarea),tifosul exantematic,febra Q,febra
recurenta,malaria,bruceloza,leptospiroza;scabia (raie); meningo-encefalite cu
arbovirusuri transmise prin intepatura de artropode (tantar,capuse).
Hepatitele parenterale de tip B,C,D,F,G;HIV/SIDA;infectiile nosocomiale
Etiopatogeneza infectiilor:diversa de la monoetiologie la polietiologie (infectiile
nosocomiale).
Cele mai multe afectiuni sunt zooantroponoze:infectiile stafilococice, infectii

streptococice,antraxul,febra Q,febra recurenta,malaria, bruceloza,leptospiroza.

Hepatitele parenterale si infectiile nosocomiale (I.N) sunt boli ale omului cu
importanta epidemiologica speciala si care sunt transmise prin mecanism
parenteral in unitatile sanitare.
HIV/SIDA desi are mecanism principal transmiterea sexuala, importanta in
practica medicala este datorata posibilei transmiterii parenterale.
I.SURSA DE AGENT PATOGEN (IZVORUL DE INFECTE)
o este de regula animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala sau purtator
aparent sanatos care de altfel este si rezervorul de infectie
o surse si rezervoare umane fie ca sursa primara fie ca cel mai adesea germenii
ajung accidental la om.
Localizarea epidemiologica:
germenii de regula sunt localizati in tubul digestiv al animalelor, de regula la
ierbivorele domestice sau silvatice,unde nu au semnificatie patologica dar au
importanta epidemiologica; dejectele acestora contamineaza secundar apa,solul
si prin mecanism complex,de tip stafeta ajung la oranismele receptive;
microorganismele pot fi localizate si in alte situsuri ca:mucoasa tractului
respirator,renal,genital,pe tegumente etc.
Eliminarea agentilor patogeni:
dejecte,secretii ale cailor digestive (inclusiv saliva),urina, deseuri cutaneomucoase
sange (in cazul diseminarilor sistemice) si derivate (exceptie albumina)
secretii genitale
II.TRANSMITEREA
MOD DIRECT:
o muscatura (rabie)
o intepatura (encefalita,malarie)
o contact fizic (scabie)
Contagiozitatea si difuzibilitatea:scazute pentru cele microbiene si parazitare
(mecanism-oral) dar crescut pentru cele virale (si aerian).
RECEPTIVITATEA
-Este influentata de acidorezistenta agentului patogen etiologic.
-Imunitatea postinfectioasa:
-Este puternica,ferma,de durata in anumite bolimonoetiologice (febra
tifoida,hepatita A)
-Este incompleta epidemiologic,specifica de tip, cu instalare treptata pentru bolile
plurietiologice
-Depinde si de antecedentele patologice si vaccinale ale populatiei din teritoril
respectiv.
-Rezistenta nespecifica este foarte importanta in infectiile cu oporunisti
FACTORI NATURALI
-Excesivi: seceta,ploi torentiale,inundatii,cutremure,intervin in cazul unor
standarde economico-socio-culturale scazute.

MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

-Depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-Boli cu eradicare zonala:holera,ankylostpmiaza
-Boli cu endemo-sporidicitate:poliomioelita,febrele tifo-paratifoidice
-Boli endemo-epidemice:dizenteria,HVA A.
-Boli holo-endemice:dizenteria,salmoneloze.
PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR INTESTINALE ACUTE
MASURI.
1.Supravegherea mediului:
a.Aprovizionarea populatiei cu apa potabila
b.Asigurarea apei de irigare si de imbaiere
c.Inlaturarea apelor reziduale urbane si alte reziduuri
d.Alte masuri de salubritate
e.Supravegherea sectorului alimentar
2.Supravegherea clinico-epidemiologica a imbolnavirilor:
a.Supravegherea apidemiologica a teritoriului
b.Investigarea cu laboratorul a cazurilor
c.Organizarea depistarii imbolnavirilor
d.Supravegherea persoanelor care vin din zone cu clima calda si a turistilor
e.Precizarea masurilor optime pentru bolnavi,convalescenti, purtatori si contacti.
3.Masuri organizatorice:
a. Atributii si responsabilitati la toate esaloanele retelei de asistenta medicosanitara,curativa si profilactica
Boli pandemice:hepatitele B,C,HIV/SIDA.
1.Modul de transmitere indirect prin manopere medicale
Manopere medicale care prin defecte de tehnica sau sterilizare pot fi implicate in
transmiterea parenterala:
-Transfuzie:sange integral,factori antitrombotici,masa eritrocitara,
trombocitara,plasma,fibrinogen,crioconcentrate,ser convalescent
-Determinari grup sanguin
-Recoltari de sange prin punctii venoase
-Punctii digitale pentru hemoleucograma
-Punctii diverse
-Idr
-Vaccinari (s.c.,i.m.) parenterale
-Interventii chirurgicale
-Chiuretaje
-Injectii (idr,s.c.,i.m.,i.v.)
-Implanturi
-Tratamente stomatologice
-Hemodializa
-Cateterisme cardiace si altele
-Electromiografii
-Acupunctura
-Endoscopii:gastroscopie,traheoscopie,rectoscopie, colposcopie
-Biopsii

-Vaccinari cu dermojetul
-Injectari,intepaturi,taieturi accidentale.
2.Modul de transmitere direct prin manopere medicale
Manopere medicale care pot fi implicate:
-autoinjectii repetate cu ac nesteril (a se vedea diabeticii)
-injectii practicate ilicit
-punctia lobului uechii pentru cercei
-tatuaj,bodypiercing
-ventuze cu scarificare,aplicare de lipitori
-lame de barbierit folosite in comun
-periute de dinti folosite in comun
-manichiura,pedichiura
-escoriatii,plagi care ajung in contact cu sangele unui purtator de virus
-acupunctura practicata de personal nemedical
-injectarea de droguri i.v. cu partajarea acelor.
Procesul epidemiologic in bolile infectioase cu mecanism de transmitere sexuala
si perinatala se va studia la modulul de profil dermato-venerologie,obstreticaginecologie si pediatrie.
-transplacentar (bruceloza)
-lapte matern uman,animal (bruceloza,febra Q)
-transfuzie (HIV,sifilis,hepatita B,C,D,F,G;malarie)
Mod indirect:
-manopere medicale (iatrogen):infectiil nosocomiale
-manopere nemedicale
Agentii patogeni vehiculati:
-virusuri,bacterii,chlamydii,fungi,paraziti etc
-virusurile hepatitice B,C,D,F,G;virusul HIV
-stafilococi,streptococi,virusuri herpetice etc
Poarta de intrare:preponderent prin leziuni ale pielii si mucoaselor (solutii de
continuitate) preexistente dar si prin penetrarea accidentala sau profesionala a
barierei anatomice a pielii si mucoaselor chiar daca este integra.
Receptivitatea
-este generala:boli manifestate clinic sau inaparent,cu evolutie lenta subacuta
-infectii persistente indefinit,cronice (infectiile hepatice,HIV/SIDA)
-diferita dupa gradul de acoperire vaccinala a populatiei
respective:tetanos,antrax,hepatita B,rabie.
Imunitatea
Activa postinfectioasa:
-Poate fi puternica,ferma,de durata in putine cazuri (antrax)
-incompleta epidemiologic specifica de tip cu instalare treptata pentru cele mai
multe:stafilococi,streptococi,septicemii, meningococemii
-pentru infectiile hepatitice B,C,D,F,G:inconstanta si incompleta
ACTIVA PRIN VACCINARE:
-protectiva de scurta durata,necesita rapeluri:pentru tetanos,
leptospiroza,antrax,hepatita B,rabie.
Rezistenta nespecifica este foarte importanta in acest tip de infectii,prin

integritatea barierei cutaneo-mucoasa.

Factorii secundari
-naturali:profesia (zooveterinari,profesia medicala),turismul, apropierea de
mediul silvatic.
Manifestarile procesului epidemiologic
-depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-boli cu eradicare zonala:malaria
-boli cu endemo-sporidicitate:antrax,bruceloza,gangrena gazoasa, tifosul
exantematic,erizipelul,infectiile nosocomiale
-boliendemoepidemice:hepatitele B,C,malaria.