FIBRA OPTICA

OBIECTIVELE LUCRARII
Dup parcurgerea acestei lucrari ar trebui sa cunoasteti componentele principale ale unei transmisii
prin fibr optic.

INTRODUCERE N FIBRA OPTIC

Dup terminarea acestui capitol vei fi capabili s identificai diferitele blocuri de circuite de
pe placa FIBER OPTIC COMMUNICATIONS. Vei putea s descriei componentele principale
ale unei transmisii prin fibr optic.

Considerente teoretice
Oamenii au folosit lumina ca s comunice de foarte muli ani. Strmoii
notri foloseau focuri pentru a transmite mesaje.

Farurile sunt utilizate pentru a avertiza marinarii de mii de ani.

Marinarii foloseau de asemenea bliuri de lumin pentru a

trimite i recepiona mesaje cu ajutorul codului Morse.

n prezent companiile de telecomunicaii folosesc

lumina i fibra optic pentru a transmite semnale audio,
video i de date la mare distanta.

Transmisia pe fibra optic combin utilizarea luminii,

a opticii i a electronicii pentru a transmite informaie.
Fibrele optice sunt fabricate din sticl sau plastic. Lumina
intr printr-un capt al fibrei, traverseaz toat lungimea
acesteia i iese pe la captul opus.
Lumina care circul printr-o fibr optic, deseori
denumit i canal de lumin este folosit pentru a transmite
semnale audio, video i digitale.
1

Cablurile de fibr optic, contin de regula un manunchi de fibre optice. Principalele lor
avantaje fa de cablurile clasice din cupru sunt urmatoarele:

Lime de band mare fibrele optice pot transmite semnale de pn la 1 THz (terahertz),
fapt ce permite transferuri de date de mare vitez, de pn la 10 Gbps (625,000 pagini de
text pe secund sau 65,000 de conversaii telefonice simultane pe o singur fibr).

Pierderi mici pierderile mici de semnal n fibra optic permit utilizarea a mai puine
repetoare de semnal.

Imunitate electromagnetic fibra optic nu este afectat de cmpurile electromagnetice,

de genul RFI (interferene radio) i nu creeaz interferene electromagnetice..

Greutate mic fibra optic este de pn la nou ori mai uoar i de aceea este de
nepreuit pentru industria aviatic.

Dimensiuni mici fibra optic permite economisirea spaiului n avioane i submarine.

Sigurana fibra optic nu creeaz pericol de incendiu i nu atrage fulgerele.

Securitatea fibra optic nu radiaz energie, prin urmare ascultrile ilegale sunt extrem
de dificile.

Duritate fibra de sticl este rezistent la coroziune i este de 20 de ori mai durabil dect
oelul.

Cnd se opereaz cu cabluri de fibr optic ar trebui s inei cont de cteva msuri de precauie:

Niciodat s nu v uitai direct n captul fibrei optice. Sursa de lumin ar putea fi un

laser, sau un LED de laser, care poate n realitate s ard esutul viu din ochiul uman i
astfel poate conduce la orbire definitiv. Deseori nu poi fi sigur c sursa de lumin nu este
de tip laser sau c sursa de lumin nu este pornit.

Niciodat s nu rupei intenionat o fibra optic din sticl fr s v protejai ochii i

pielea. Achiile de sticl care sunt mai mici n diametru dect un fir de pr uman pot nepa
pielea i rmne ataate de aceasta.

Pentru inceput v vei familiariza cu cele 12 blocuri de circuit de pe placa de lucru. Vei studia
circuite de fibr optic uzuale i funtionarea acestora in diverse situatii.

n cel de-al doilea exerciiu vei nva componentele de baz ale unei comunicaii de date prin
fibr optic. Vei testa operarea unei transmisii analogice i digitale prin fibr optic.

TERMENI I CUVINTE NOI:

Fiber optics o tehnic de transport a luminii prin fibra optic.
Data link transmisie care permite transferul informaiei digitale.
Cablu simplex un tip de cablu de fibr optic ce conine numai o singur fibr optic.
Cablu duplex un tip de cablu de fibr optic ce conine 2 fibre optice.
FPGA un circuit integrat de densitate mare ce poate fi configurat de ctre utilizator pentru a crea
un alt circuit integrat care conine funcii logice definite de ctre utilizator.
Handshaking o metod de control a fluxului de date dintre 2 staii de lucru n timpul unui schimb
de informaie.
Infrarou (IR) o form de energie ce emite radiaii cu lungimi de und cuprinse ntre 770 nm i
1 mm, care este chiar sub regiunea de lumin vizibil a spectrului electromagnetic; un tip de lumin
invizibil.
IRED (diod care emite n IR) un organ de transmitere de tip LED care emite lumin infraroie
n loc de lumin vizibil.
Manchester o metod de codare bifazat a liniei unde biii de informaie sunt combinai cu
ceasul de tact printr-o funcie XOR. Codarea Manchester produce o tranziie a semnalului pe durata
fiecrui bit.
Fototranzistor un tranzistor sensibil la lumin al crui curent prin colector este strns legat de
intensitatea luminii.
Fotodiod O diod sensibil la lumin a crei conducie este strns legat de intensitatea luminii.

Fibre optice (canale de lumin) baghet subire din sticl sau plastic, flexibil, prin care se poate
propaga lumina. Sunt alctuite dintr-un miez interior i un nveli exterior i sunt gsite n interiorul
cablurilor de fibr optic.
Fibr singlemode (monomode) un tip de fibr optic ce are o singur cale de propagare a
luminii. Este folosit cu o surs de lumin de tip laser.
Fibre multimode (multimod) tip de fibre optice care au mai multe ci de propagare a luminii.
Sunt folosite cu o surs de lumin de tip LED.

Familiarizarea cu placa
Obiective
Dup completarea exerciiului, vei fi capabili s descriei i s localizai diferitele blocuri de
circuite de pe placa de circuite FIBER OPTIC COMMUNICATIONS.

Discuie
Cele 12 blocuri de circuit de pe placa de circuite FIBER OPTIC
COMMUNICATIONS v permit experimentarea a diferite
transmisii i recepii prin fibr optic.
Circuitul sursei de alimentare furnizeaz curent continuu reglat i
stabilizat ntre +5V i -5V tuturor circuitelor de pe plac.
Placa de circuite poate fi alimentat de unitatea de baz F.A.C.E.T.
sau de un adaptor AC care poate fi conectat n jackul POWER.
O lamp de tip LED indic atunci cnd placa este alimentat.
Comutatorul POWER nu funcioneaz atunci cnd placa este
5

instalat in unitatea de baz F.A.C.E.T. Este folosit numai pentru operarea independent a plcii de
circuite.
Jack-ul HIGH furnizeaz un nivelul logic HIGH pentru lucrul digital.
Ct timp este folosit receiverul digital, trasmitorul digital sau interfaa RS 232, unturile de +5V
i -5V trebuie setate la poziia digital.

De asemenea, cnd sunt folosite receiverul analogic, transmitorul analogic, amplificatorul audio
sau amplificatorul microfonului unturile de +5V i -5V trebuie setate pe poziia analogic.

Functionarea blocurilor de circuit pentru fototranzistor i pentru diodele emitoare de lumin nu

depinde de pozitia unturilor de alimentare.

Blocul de circuit pentru amplificatorul audio amplific semnale audio care sunt conectate la jack-ul
AUDIO IN.
Semnalul amplificat este conectat intern la blocul de
circuit SPEAKER cnd untul AUDIO OUT este n
poziia SPKR (difuzor).
Difuzorul poate fi nchis prin mutarea untului
AUDIO OUT n poziia NC (no connection).
1. Cum ajustati nivelul sonor al amplificatorului
audio?
a. Prin inchiderea difuzorului
b. Prin ajustarea poteniometrului de control al volumului
c. Prin inchiderea circuitului
Blocul de circuit SPEAKER conine un difuzor de 45 care permite ascultarea diferitelor semnale
audio din plac.
Blocul de circuit pentru interfaa RS 232 folosete patru canale TDM (Time Division
Multiplexing) pentru a face legtura cu un computer i pentru a demonstra utilizarea practic a
fibrei optice.
Circuitul serial folosete o conexiune prin fibr optic
pentru a recepiona si transmite informaie ctre un
microcomputer sau alt dispozitiv de calcul prin portul
serial.
Este suportat att handshaking-ul complet ct i
tehnicile de codare i decodare Manchester a
informaiei.
Cele mai multe din aceste sarcini sunt realizate de ctre
circuitul intregrat FPGA de pe plca.

Un conector de test cu 30 de pini, TP1, furnizeaz puncte de test pentru semnalele ce vin de la
FPGA. Vei folosi TP1 pentru a nelege mai bine cum funcioneaz circuitul.
Sunt conectate 9 puncte de test de la TP2 ctre portul serial de 9 pini pentru a putea verifica pinii
portului cnd un computer este conectat la acesta.
Lmpile LED din stnga TP2 indic starea curenta a fiecrui semnal.
LED-ul rou indic faptul c semnalul corespunztor lui este de nivel HIGH.
LED-ul verde indic faptul c semnalul corespunztor este pe nivel LOW.
Blocul de circuit DIGITAL RECEIVER primete semnalul de la Fiber Optic Receiver.

Receptorul digital convertete semnalul n informaie digital la DATA OUT.

Blocul de circuit DIGITAL TRASMITTER este conectat la emitorul de fibr optic.

Emitorul digital convertete informaia digital la DATA IN ntr-un semnal care este apoi
transmis catre blocul Fiber Optic Transmitter.

Blocul de circuit ANALOG RECEIVER primete un semnal de la Fiber Optic Receiver.

Receptorul analogic convertete semnalul ntr-un semnal analogic la R OUT.

Semnalul analogic din R OUT poate fi trimis ctre amplificatorul audio din AUDIO IN sau ctre
VIDEO OUT.
Poteniometrul GAIN trebuie ajustat pentru amplificare unitara (o amplificare de 1) atunci cnd
receptorul analogic este folosit intr-o schema de transmisie complet prin fibra optic.
2. Ce poziie a jumperului FOR ai alege pentru a conecta Fiber Optic Receiver la jack-ul R
IN al ANALOG RECEIVER?
a. DIGITAL
b. ANALOG
Blocul de circuit ANALOG TRANSMITTER transmite prin Fiber Optic Transmitter.

Emitorul analogic convertete semnalul analogic de la T IN ntr-un semnal transmis pentru

Fiber Optic Transmitter.
Semnalul analogic de la T IN poate veni de la amplificatorul de microfon al lui MIC OUT sau de
la VIDEO IN.
Blocul de circuit PHOTO TRANSISTOR este folosit pentru a msura puterea nivelurilor relative
ale luminii emise de la captul fibrei optice.
Voltajul de ieire de la punctul de test EMITTER d o indicare relativ a intensitii luminii.
9

Pentru niveluri de lumin joase, ca pentru fibrele de sticl de pild, untul RANGE ar trebui setat pe
poziia LO.
Pentru niveluri de lumin nalte, ca pentru fibrele de plastic de exemplu, untul RANGE ar trebui
setat pe poziia HI.
Raportul celor dou setri de putere este 100:1.
Blocul de circuit MICROPHONE conine un microfon de 2 k care este conectat
intern la intrarea amplificatorului microfonului. Acest lucru permite crearea
propriilor semnale audio pe plac vorbind direct n microfon.
Blocul de circuit MIC AMPLIFIER amplific semnalul audio de la microfonul conectat intern.

Semnalul audio de ieire amplificat este disponibil prin jack-ul MIC OUT.
Nivelul semnalului audio poate fi ajutat cu ajutorul potentiometrului LEVEL.
Blocul de circuit LIGHT EMITTING DIODES are trei surse diferite de lumin. Fiecare LED emite
pe o lungime de und diferit.

De la stnga la dreapta avem un LED rou, un LED verde, i un LED infrarou (invizibil), numit
i IRED (diod emitoare infrarou).
n orice moment n care placa este pornit, cele 3 lmpi LED sunt aprinse.
Captul unei fibre optice din sticl sau plastic poate fi aezat deasupra oricrei lmpi LED.
Acest bloc de circuit permite compararea diferitelor surse de lumin n timpul experimentelor.
Fibrele optice care sunt furnizate cu placa vin n 2 mrimi diferite: 1 metru i 5 metri.
n afar de lungimi diferite, dou tipuri distincte de fibre multimode sunt furnizate cu placa: sticl
de 62,5 m (micrometri) diametru i plastic de 1000 m diametru.

10

Cele dou tipuri de fibre optice pot fi comparate n timpul experimentelor efectuate.
Cablurile simplex de sticl i plastic sunt echipate cu conectori tat de 2,5 mm tip ST care se
conecteaz la emitorul i receptorul prin fibr optic de pe plac. Aceti conectori sunt frecvent
utilizai n sistemele cu fibr optic.

Conectorii pentru emitor i receptor ai fibrei optice de pe circuitul plcii pot

avea capace din cauciuc instalate.
Capacele de cauciuc protejeaz conectorii de murdrie i reziduuri.
naintea utilizrii cablurilor din fibr optic, ndeprtai capacele de cauciuc care
acoper conectorii cablului i conectorii de pe circuitele plcii.
Cnd terminai utilizarea cablurilor i a plcii, punei la loc capacele de cauciuc pe conectori.

PROCEDUR
1. Localizai sursa de alimentare a circuitului i comutai switchul POWER nainte i napoi.
2. LED-ul POWER se aprinde i se stinge?
a. DA
b. NU
11

3. Setai multimetrul s msoare Vdc i conectai firul de mas la jack-ul GND.

NOT: Toate terminalele de mas de pe plac sunt interconectate. Cu toate acestea, pentru
rezultate optime, ntotdeauna conectai firul de mas al multimetrului la terminalul de mas aflat
cel mai aproape de punctul msurrii.

4. ndeprtai temporar untul de pe canalul de 3 pini de 5V i msurai pin-ul din centru al

canalului.
+VS =

Vdc

5. Punei untul de +5V n poziia ANALOG.

6. ndeprtai temporar untul de pe canalul de 3 pini de -5V i msurai pin-ul din centru al
canalului
-VS =

Vdc

7. Punei untul de -5V n poziia ANALOG.

8. Conectai un fir de legtur de la jack-ul MIC OUT din blocul de circuit MIC AMPLIFIER
la jack-ul AUDIO IN din blocul de circuit AUDIO AMPLIFIER.
9. Setai poteniometrul de nivel al MIC AMPLIFIER la aproximativ un sfert din poziia sa
CCW (counterclockwise antiorar/trigonomteric).

10. Setai poteniometrul de volum al amplificatorului audio la maximum. Setai untul AUDIO
OUT pe poziia SPKR.
11. Folosind degetul, zgriai sau batei uor suprafaa microfonului. De asemenea putei sufla
n microfon. Dac are loc microfonie, nvrtii poteniometrul LEVEL pn cnd aceasta
dispare.
12. Putei auzi sunetele n difuzor?
12

a. DA
b. NU

13. Scoatei firul de legtur dintre MIC OUT i AUDIO IN.

14. Folosind multimetrul, msurai rezistena dintre jack-ul AUDIO IN al amplificatorului audio
i jack-ul AUDIO IN al receptorului analog.
Rai =

ohm

15. ndeprtai conexiunile multimetrului de pe plac.

n continuare vei transmite un semnal analogic printr-o fibr optic.
16. Localizai blocul de circuit ANALOG
TRANSMITTER. Conectai canalul 1
al osciloscopului i generatorul de
semnal la jack-ul de intrare T IN.

17. Setai generatorul la 1Vpk-pk, 10 kHz sine wave.

18. Mutai firul canalului 1 al osciloscopului pe jack-ul T OUT.

19. n blocul de circuit PHOTO TRANSISTOR setai untul RANGE la poziia HI i conectai
firul canalului 2 al osciloscopului la EMITTER.
20. Conectai cablul de fibr optic de sticl de 1 m lungime (cu conectori ST la ambele capete
i marcat 62,5/125) de la conectorul Fiber Optic Transmitter la gaura de sus din blocul de
plastic al fototranzistorului.

13

21. Catodul si anodul emitorului trebuie

configurate. n care dintre cele dou poziii
trebuie s inserai cei doi conectori cnd
conectai anodul i catodul la blocul de circuit
ANALOG TRANSMITTER?
a. ANALOG
b. DIGITAL
22. Poziionai doi conectori (albi) pe poziiile ANALOG ale bornelor ANOD i CATOD.
23. Ce fel de form de und observai pe ecran pentru canalului 2 al osciloscopului?
a. Sinusoidal
b. Dreptunghiular
c. Triunghiular
d. Nici o form
24. ndeprtai fibra optic. Acum ce fel de form de und observai pe canalul 2 al
osciloscopului?
a. Sinusoidal
b. Dreptunghiular
c. Triunghiular
d. Nici o form
25. Reconectai fibra optic la blocul de circuit PHOTO TRANSISTOR.
26. ndeprtai toate conexiunile din blocul de circuit ANALOG TRANSMITTER.
27. Mutai untul RANGE la poziia LO. Mutai fibra optic de la Fiber Optic Transmitter la
primul LED (cel mai din stnga) n blocul de circuit LIGHT EMITTING DIODES.
28. ndeprtai firul canalului 2 al osciloscopului de la EMITTER i conectai multimetrul.
Setai multimetrul s msoare Vdc.
29. Utilizai multimetrul pentru a msura nivelul voltajului la emitorul fototranzistorului.
Vred =

14

mVdc

30. n timp ce observai display-ul multimetrului, mutai untul RANGE la poziia HI. Ce s-a
ntmplat cu nivelul voltajului cnd untul a fost mutat pe poziia HI?
a. A sczut
b. A crescut
c. A disparut
d. Nici o schimbare
31. Mutai untul RANGE napoi pe poziia LO.

32. Mutai fibra optic de pe LED-ul rou pe cel verde n blocul de circuit LIGHT EMITTING
DIODES.
33. Msurai din nou nivelul voltajului la emitorul fototranzistorului.
Vgreen =

mVdc

34. Mutai fibra optic de pe LED-ul verde pe infrarou (invizibil) n blocul de circuit LIGHT
EMITTING DIODES.
35. nc o dat msurai nivelul voltajului la nivelul emitorului fototranzistorului.
Vinfrared =

Vdc

36. ndeprtai toate conexiunile de pe blocul de circuit PHOTO TRANSISTOR.

37. Ce surs de lumin a furnizat cea mai mare citire de voltaj pe emitorul fototranzistorului?
a. Rou
b. Verde
c. Infrarou
38. Setai ambele unturi POWER pe DIGITAL n blocul de circuit POWER SUPPLY.

15

39. Localizai blocul de circuit DIGITAL RECEIVER. De unde provin n mod normal
semnalele de intrare?
a. Blocul de circuit MIC AMPLIFIER
b. Fiber Optic Receiver
c. Ieirea AUDIO AMPLIFIER

Acum vei transmite un semnal digitalprintr-o fibr optic.

40. Localizai blocul de circuit DIGITAL TRANSMITTER. Utilizai un fir de conectare pentru
a conecta jack-ul DATA IN la jack-ul GND din blocul de circuit POWER SUPPLY.
41. Conectai canalul 1 al osciloscopului la jack-ul DATA IN. Setai canalul 1 pentru 2V/div dc.

42. n circuitul bloc PHOTO TRANSISTOR setai untul RANGE pe poziia LO i conectai
canalul 2 al osciloscopului la EMITTER. Setai canalul 2 pentru 2V/div dc.
43. Localizai fibra optic din sticl de 1 metru lungime.
Conectai fibra de la conectorul Fiber Optic Transmitter la gaura de deasupra blocului de plastic al
fototranzistorului.
44. Catodul i anodul de la Fiber Optic Transmitter
trebuie configurate. n care dou poziii trebuie s
conectai cei doi conectori cnd conectai catodul
i anodul la blocul circuit DIGITAL
16

TRANSMITTER?
a. ANALOG
b. DIGITAL

45. Conectai cei 2 conectori n poziiile DIGITAL

ale bornelor anodului i catodului.

46. Ce fel de semnal obinei pe canalul 2 al osciloscopului?

a. Nivel dc de +5V
b. Nivel dc de 0V
c. Form de und sinusoidal
d. Form de und dreptunghiular
47. Mutai firul de conectare DATA IN de la jack-ul GND la jack-ul HIGH n blocul de circuit
POWER SUPPLY.
48. Ce fel de semnal observai pe canalul 2 al osciloscopului.
a. Nivel dc de +5V
b. Nivel dc de 0V
c. Form de und sinusoidal
d. Form de und dreptunghiular
49. ndeprtai fibra optic de la fototranzistor.
50. Nivelul logic HIGH transmis este observat pe canalul 2 al osciloscopului?
a. DA
b. NU

17

51. Localizai blocul de circuit RS 232 INTERFACE.

Pot fi transmise patru semnale de intrare pe conectorul portului prin fibra optic.
Aceste semnale sunt: TX (Transmit) , DTR (Data Terminal Ready), RTS (Request to Send) i DCD
(Data Carrier Detect).
De asemenea, pot fi recepionate patru semnale de ieire prin fibra optic.
Aceste semnale sunt: RX (Receive), DSR (Data Set Ready), CTS (Clear to Send) i DCD.
Prin setarea untului DCD putei fie s recepionai fie s emitei semnale DCD prin canalul de
date.
52. Setai untul DCD pe poziia T (Transmit).
Pentru semnalele de la conectorul portului serial, LED-urile roii indic un nivel HIGH de semnal.
LED-urile verzi indic un nivel LOW de semnal.
53. Utilizai un fir de conectare negru pentru a conecta V- de pe TP2 la intrarea portului serial
TX, la TP2.

Acesta pune semnalul TX, care este multiplexat cu celelalte trei semnale de intrare, ntr-o stare
LOW.
Semnalul multiplexat de la TDATA poate fi transmis la intrarea DIGITAL TRANSMITTER
(DATA IN) pentru a transmite toate cele patru semnale prin fibra optic.

Semnalul de ieire al DIGITAL RECEIVER (DATA OUT) poate fi trimis ctre borna RDATA
pentru a fi demultiplexat.

Informaia multiplexat la jack-ul RDATA este demultiplexat n mai multe semnale pentru a crea
semnalele de ieire ale portului serial.

54. Folosind un cablu de conectare, conectai TDATA la RDATA. Aceast operaie conecteaz
ieirea multiplexorului la intrarea demultiplexorului.
18

Semnalul ctre intrarea portului serial (TX) este demultiplexat pentru a crea semnalul de ieire RX.
55. Observai LED-urile corespunztoare pentru RX i TX. n ce stare se afl semnalele RX i
TX?
a. Ambele sunt la nivel HIGH
b. Ambele sunt la nivel LOW
c. TX la nivel HIGH i RX la nivel LOW
d. TX la nivel LOW i RX la nivel HIGH
56. Mutai firul de conectare negru de pentru TX de la V- de pe TP2 la V+ de pe TP1.

57. Observai LED-urile corespunztoare pentru RX i TX. n ce stare se afl semnalele RX i

TX?
a. Ambele sunt la nivel HIGH
b. Ambele sunt la nivel LOW
c. TX la nivel HIGH i RX la nivel LOW
d. TX la nivel LOW i RX la nivel HIGH

58. Conectai canalul 1 al osciloscopului la jack-ul de

ieire al multiplexorului (TDATA). Ajustai setrile
osciloscopului pentru a obine o form de und
corespunztoare.

19

59. Ce fel de form de und observai pe canalul 1 al osciloscopului?

a. Form de und dreptunghiular
b. 4 canale demultiplexate
c. 4 canale multiplexate ntr-un singur semnal

68. ndeprtai toate conexiunile de pe circuit.

CONCLUZII
n aceast procedur ai observat urmtoarele:

20

Exist dou blocuri de circuit distincte TRANSMITTER i RECEIVER pe plac, o pereche

pentru semnale digitale i o pereche pentru semnale analogice.

Receptorul prin fibr optic i emitorul prin fibr optic pot fi folosite pentru transmisii
digitale sau analogice.

Patru blocuri de circuit audio pot fi folosite pentru transmisii analogice.

Blocuri de circuit RS 232 INTERFACE poate fi folosit pentru a transmite informaie

digital.

Blocul de circuit POWER SUPPLY trebuie configurat pentru operaii analogice sau digitale.

Blocul de circuit LIGHT EMITTING DIODES funcioneaz ca o surs de lumin pentru a

putea testa funcionalitatea plcii.

Blocul de circuit PHOTO TRANSISTOR funcioneaz ca un instrument de test pentru a

putea msura nivelurile relative ale puterii unei surse de lumin

INTRODUCERE N COMUNICAIILE PRIN FIBR OPTIC

Obiectivele
La sfritul acestui exerciiu vei fi capabili s descriei componentele de baz ale unei transmisii
prin fibr optic. De asemenea vei cunoaste operarea unor transmisii digitale i analogice prin fibr
optic.
Considerente teoretice
Fibra optic poate fi folosit pentru a transmite informaie analogica, de exemplu semnale audio sau
video.
Fibra optic poate fi de asemenea folosit pentru a transmite informaie digital, cum ar fi
informaia provenit de la un computer.
Semnalele audio i video digitizate pot fi, de asemenea, transmise printr-o conexiune cu fibr
optic.
Un sistem de comunicaie prin fibr optic contine urmatoarele blocuri:
Un circuit de emisie,
O surs de lumin,
O conexiune surs-fibr,
O fibr optic,
O conexiune fibr-detector,
Un detector de lumin,
Un circuit de ieire.

Un circuit de conversie este de obicei alctuit

dintr-un tranzistor care s porneasc/opreasc
sursa de lumin la viteze foarte mari. Folosind
un tranzistor, o surs de lumin de mare putere
poate fi pornit/oprit.
Acest circuit primeste semnalul de intrare de la un calculator sau alt periferic.
Sursa de lumin este un LED sau un laser.
Pentru sursa de lumin sunt folosite mai multe tipuri de LED-uri. Acestea includ: laser, infrarou i
leduri in domeniulvizibil.
Conexiunea surs-fibr este uzual constituit
dintr-un conector la un capt al fibrei optice
care se conecteaz la sursa de lumin (Fiber
Optic Transmitter).
21

Fibra optic leag sursa de lumin de detectorul de lumin. Ea este alctuit din dou componente
de baz: un miez i un nveli.
Cablul de fibr optic este constituit dintr-o fibr optic care este protejat de un izolaj exterior.

ntre fibra optic i invelis mai sunt nlnite des mai multe straturi de material pentru a proteja i
ntri cablul asamblat.
Mrimile fibrei sunt de obicei date de diametrul miezului urmate
de diametrul nveliului (n micrometri).
1. Fibra optic de sticl furnizat cu placa este de tipul
62,5/125, ceea ce nseamn c are un diametru al miezului de
62,5 m i
a. un diametru al izolajului de 125 m
b. un diametru al nveliului de 125 m
Conexiunea fibr-detector este alctuit dintr-un
conector la captul fibrei optice care este conectat la
detectorul de lumin (Fiber Optic Receiver).
Detectorul de lumin este de obicei un fototranzistor
sau o fotodiod care convertete energia luminoas n energie electric.
Circuitul de ieire proceseaz semnalul de la detectorul de lumin pentru a furniza un semnal de
ieire utilizabil.
22

Acest pas trimite semnalul de ieire la un calculatorsau alt periferic.

Un emitor prin fibr optic complet este constituit dintr-un circuit de conversie, o surs de lumin
i o conexiune surs-fibr.
Un receptor prin fibr optic complet este constituit dintr-o conexiune fibr-detector, un detector de
lumin i un circuit de ieire.

PROCEDURA DE LUCRU

Mai nti vei realiza i testa o transmisie analogic.

1. Setai ambele unturi POWER pe poziia analogic.

2. Plasai conectorii cu 2 capete n poziiile analogice corespunztoare bornelor pentru anod i
catod de la Fiber Optic Transmitter.

3. Plasai un conector cu 2 capete n poziia analogic a bornei FOR la Fiber Optic Receiver.
4. Conectai fibra optic de sticl de 1 metru lungime la conectorul de la Fiber Optic Transmitter
i la conectorul de la Fiber Optic Receiver.

23

5. Conectai un generator de semnal la jack-ul T IN al emitorului analogic.

6. Conectai canalul 1 al osciloscopului la T IN i canalul 2 la jack-ul R OUT al receptorului
analogic.
7. Setai generatorul de semnal pt. 1 Vpk-pk, und sinusoidal de 1 kHz frecven pe canalul 1.

8. Ajustai poteniometrul GAIN al receptorului analogic pentru o und sinusoidala de 1 Vpk-pk pe

canalul 2.
9. Prin ajustarea acestui poteniometru ce aplificare ati fact-o sa fie unitara?
a. Amplificarea receptorului analogic
b. Amplificarea transmisiei
c. Amplificarea emitorului analogic
d. Amplificarea receptorului prin fibr optic

10. ndeprtai de pe plac conexiunile generatorului de semnal i ale osciloscopului.

11. Folosii un conector cu 2 capete pentru a conecta jack-ul MIC OUT la jack-ul T IN al
emitorului analogic.
12. Folosii un conector cu 2 capete pentru a conecta jack-ul R OUT al receptorului analogic la
jack-ul AUDIO IN.

24

13. Setai nivelul poteniometrului amplificatorului microfonului la aproximativ un sfert din curs
i poteniometrul de volum al amplificatorului audio la maximul cursei.
14. Folosindu-v degetul, zgriai uor suprafaa microfonului. De asemenea putei ncerca s
suflai n microfon. Dac are loc microfonie invrtii poteniometrul nivelului amplificrii
microfonului pentru ca aceasta s nceteze.
15. V putei auzi aciunile n difuzor?
a. Da
b. Nu

16. ndeprtai fibra optic de la Fiber Optic Receiver.

17. Din nou, zgriai uor suprafaa microfonului sau suflai

n acesta.

18. V putei auzi aciunile n difuzor?

a. Da
b. Nu

n continuare vei conecta i proba o transmisie digital prin emiterea i recepia de semnale RS
232.
19. Setai ambele unturi POWER pe poziia digital.
20. Plasai conectori cu 2 capete n poziiile digitale ale jumperilor anodului i catodului de pe Fiber
Optic Transmitter.

25

21. Poziionai conectori cu 2 capete n poziia digital a jumperului FOR de la Fiber Optic
Receiver.
22. Conectai fibra optic de sticl de 1 metru lungime la conectorul de la Fiber Optic Transmitter.
Lsai cellalt capt al fibrei neconectat.

23. Utiliznd un cablu de conectare, conectai jack-ul TDATA de la interfaa RS 232 la jack-ul
DATA IN al emitorului digital.
24. Conectai jack-ul DATA OUT al receptorului digital la jack-ul
RDATA.
25. Conectai canalul 1 al osciloscopului la DATA IN i canalul 2
la DATA OUT.
26. Localizai blocul de circuite RS 232 INTERFACE i setai untul DCD pe poziia T
(Transmit).
27. Utilizai patru cabluri de conectare negre pentru a conecta urmtoarele 4 semnale
OUT1 la TX
OUT2 la DTR
OUT3 la RTS
OUT4 la DCD
Pentru semnalele de la conectorul portului serial, LED-urile roii indic un nivel HIGH al
semnalului de +5V. LED-ul verde indic un nivel LOW al semnalului de -5V. La un nivel LOW de
0V att LED-urile verzi ct i cele roii sunt oprite.
28. Observai cele 4 LED-uri roii de stare asociate celor
patru semnale de intrare de la TP2. Licresc cele patru
LED-uri roii?
a. Da
b. Nu
26

29. Conectai captul liber al fibrei optice la Fiber Optic Receiver.

Cnd legtura este complet, urmtoarele intrri i ieiri digitale sunt disponibile la conectorul
portului serial.
INPUT

OUTPUT

TX

RX

DTR

DSR

RTS

CTS

DCD

nimic

30. Observai cele apte LED-uri de stare roii asociate celor 4 semnale de intrare i celor 3
semnale de ieire. Stare fiecrui LED de ieire se schimb n funcie de LED-ul de intrare
corespunztor?
a. da
b. nu
31. Ce se ntmpl dac ndeprtai fibra optic de la emitor?
a. Nimic
b. Toate LED-urile ar licri
c. LED-urile de ieire nu ar mai licri
32. nceprtai toate conexiunile de pe plac.

CONCLUZII

Un emitor pe fibr optic este constituit dintr-un circuit de intrare, o surs de lumin i o
conexiune surs-fibr.

Un receptor pe fibr optic este constituit dintr-o conexiune fibr-detector, un detector de

lumin i un circuit de ieire.

O transmisie prin fibr optic este constituit dintr-un emitor pe fibr optic i dintr-un
receptor pe fibr optic, conectate de o fibr optic.

27

Informaia analogic, ca de exemplu cea audio sau video, poate fi transmis printr-o
comunicaie prin fibr optic.

Informaia digital, cum ar fi informaia dintr-un calculator, poate fi transmis printr-o

comunicaie prin fibr optic.

O ntrerupere a cii luminii din fibra optic conduce la o ntrerupere a transmisiei.

28

CABLU OPTIC SI FIBRA OPTICA

Obiective
La terminarea capitolului, veti fi in stare sa descrieti cum se propaga lumina printr-o fibra optica.
Veti demonstra atenuarea luminii datorate: aperturii numerice, fibrei, suprafeei, conectorilor i
pierderi datorate indoirii.
Chestiuni teoretice

Precum o unda radio, lumina apartine spectrului electromagnetic.

Lungimea de unda a undei de lumina este corelata cu frecventa sa.

Lungimea de unda (l) este distanta pe care o unda electromagnetica (lumina) o parcurge intr-un
ciclu.
Lungimea de unda a luminii este calculata prin impartirea vitezei luminii in vid (300.000 km/s) la
frecventa luminii.
1. Care este domeniu de frecventa al spectrului de lumina vizibila?
a. 770 nm 390 nm
b. 770 x 1012 Hz 390 x 1012 Hz
c. 770 nHz 390 nHz
In spectrul vizibil, lungimea de unda a luminii determina culoarea pe care o vedem.
Lungimile de unda ultraviolete (UV) sunt sub spectrul vizibil si nu sunt detectate de ochiul uman.
Lungimile de unda infrarosii (IR) sunt deasupra spectrului si sunt de asemenea invizibile.
Atat undele electromagnetice vizibile cat si invizibile contin energie electromagnetica care poate fi
detectata electronic.
Intregul spectru poate fi folosit pentru comunicatia prin fibra optica.
29

2. Care este unitatea de baza a energiei electromagnetice?

a. Watt
b. Volt
Lumina se propaga in linie drepata fata de sursa sa.
O raza de lumina este o sageata ce reprezinta orientarea si directia
unei unde.
O unda de lumina are un front director numit front de unda.
Raza de lumina (orientarea) este normata (perpendiculara, sau
90o) pe frontul de unda.

Lumina ce traverseaza un vid are o viteza constanta de 300.000 km/s.

Lumina ce traverseaza sticla are o viteza de 200.000 km/s.

Indicele de refractie (h) este raportul intre viteza luminii in vid (c = 300.000 km/s) si viteza luminii
intr-un material (v).
3. Care este indicele de refractie pentru aceasta fibra de
sticla?
a. 0.67
b. 1.5
c. 200.000 km/s
30

Aceasta unda de lumina se propaga prin aer cu aproximatic 300.000 km/s.

Viteza luminii se va schimba la 200.000 km/s cand frontul de unda trece prin sticla.
In acest exemplu unda de lumina intalneste sticla sub un unghi.
Unghiul de incidenta poate cauza ca o parte a frontului de unda sa intre in sticla cat timp restul sa
fie inca in aer.
4. Isi va schimba intregul front de unda viteza in acelasi timp?
a. Da
b. Nu

Lumina care ramane in aer intrece lumina mai inceata din sticla.
Frontul de unda se intoarce, facand sa-si schimbe directia si calea
(raza).
Indoirea luminii in timp ce trece de la un material la altul se numeste
refractie.

Unghiul de apropiere al razei de lumina se numeste unghi de

incidenta (1).
Unghiul de incidenta al luminii este masurat intre raza de lumina si
o linie (normata) la 90o fata de schimbarea in indicele de refractie.
Indicele de refractie a primului material este h1.

2 este numit unghi de refractie.

Unghiul de refractie este de asemenea masurat intre raza de lumina
si o linie normata (90o) in schimbarea indicelui de refractie.
Indicele de refractie al celui de-al doilea material este h2.
Legea lui Snell da relatia dintre unghiul de incidenta si unghiul de
refractie.

31

5. Care este unghiul de refractie daca unghiul incident al luminii este de 45o la aceasta limita
intre aer si sticla?
a. 0.47o
b. 28o
c. 30o
d. 45o
Raza de lumina este de asemenea reflectata cand se trece din sticla in aer.
6. Care este unghiul de incidenta la limita intre sticla si aer?
a. 1
b. 2
c. 3
d. Nici una din variantele de mai sus

Viteza luminii printr-un material este afectata de lungimea de unda.

Din cauza ca indicele de refractie este dependent de viteza luminii (h = c / v), indicele unui material
se schimba cu lungimea de unda.
O prisma separa lumina dupa culoare datoria faptului ca fiecare lungime de unda are o usoara
diferenta in viteza si, astfel, propriul index de refractie si propriul unghi de refractie.

Oricand lumina trece printr-o schimbare a indicelui (h1 spre h2) o

portiune a luminii este totdeauna reflectata inapoi in primul material.
Reflexiile lor sunt numite reflexii Fresnel.
Unghiul de reflexie 3 este totdeauna egal cu unghiul de incidenta 1.

32

7. Care unghi este unghiul de reflexie?

a. a
b. b
c. c
d. d

Considerati o raza de lumina care este refractata de o scadere in indicele de

refractie (h2 < h1).
Unghiul de incidenta (1) este 28o.
Folosind legea lui Snell unghiul de refractie (2) este de 45o.
Scaderea in indicele de refractie a departat raza de lumina de linia
normala.

8. Care este unghiul de refractie (2) cand unghiul de incidenta (1)

este de 41o?
a. 60o
b. 70o
c. 80o
d. 90o

Marind unghiul de incidenta (1) la 42o face ca toata lumina sa

fie reflectata si sa ramana in sticla.
Reflexia totala apare cand unghiul de incidenta este mai mare
decat unghiul critic.

33

Unghiul critic (c) este egal cu unghiul de incidenta (1) care determina un unghi de 90o de refractie
(2).
c este calculat folosing legea lui Snell si setand 2 egal cu 90o :
h1 x sin(c) = h2 x sin(90o).
Sinus de 90o este egal cu 1, ce reduce formula unghiului critic la
c = arcsin(h2 / h1).

9. Care este unghiul critic (c) pentru limita dintre sticla si aer?
a. 41.8o
b. 40o
c. 0.012o
d. Nici una de mai sus.

Considerati o raza care are un unghi de incidenta mai mare decat unghiul critic (42o > 41.8o) la
limita dintre sticla si aer.
Lumina este reflactata in totalitate la un unghi (3) care este egal cu unghiul de incidenta de 42o.

Suprafetele superioara si inferioara ale sticlei sunt paralele, formand un dreptunghi intre marginile
sticlei si liniile normale.
Razele de lumina traverseaza pe diagonala, determinand urmatorul unghi de incidenta sa fie egal cu
unghiul anterior de reflexie.

34

Reflexiile se repeta pe masura ce raza de lumina se propaga prin sticla.

Sticla se comporta ca un ghid de unda, directionand lumina folosind reflexia totala la limita intre
sticla si aer.

TERMENI NOI:
Absorbtie pierdere de putere la conversia energiei luminii in caldura.
Unghi de acceptanta unghiul dintre lumina si axa fibrei la care puterea fibrei la iesire este redusa
la jumatate. Cateodata se face confuzie cu conul de acceptanta.
Con de acceptanta o reprezentare 3D a acceptantei luminii definit prin rotatia unghiului de
acceptanta al fibrei in jurul axei fibrei.
Unghi de incidenta unghiul de intalnire a unei raze de lumina. Unghiul dintre o raza de lumina
din primul material la o linie perpendiculara pe schimbarea unghiului de refractie.
Unghi de refractie unghiul dintre o raza de lumina in al doilea material la o linie perpendiculara
pe schimbarea unghiului de refractie.
Dispersia cromatica imprastierea energiei in timp cauzata de diferite lungimi de unda (culori).
Cladding un invelis ce inconjoara miezul fibrei optice si are un indice de refractie mai mic.
Concentric au acelasi centru. Impartasesc aceeasi axa.
Unghi critic unghiul de incidenta maxim care permite refractia luminii.
Dispersie imprastierea energiei in timp.
Spectru electromagnetic intervalul de lungimi de unda electromagnetice unde energia radianta
oscileaza intre campul electric si cel magnetic.
Reflexie Fresnal o portiune de lumina care este intotdeauna reflectata intr-o schimbare a indicelui
de refractie.
Filme lapice filme abrazive folosite pentru finisaj.
Deplasare laterala miscat intr-o parte. Distanta de la centru.
35

Microindoituri indoituri mici in portiunea dintre miezul si suprafata invelitoarei cauzate de

procesul de fabricare al fibrei.
Dispersie modala imprastierea energiei in timp cauzata de diferite lungimi ale drumurilor.
Moduri drumuri strabatute de lumina. O distributie a campului electromagnetic.
Fibra multi-mod fibra optica ce permite mai multe moduri de propagare.
Apertura numerica (NA) un numar ce reprezina unghiul de acceptanta a unei fibre optice.
Imprastiere directionare necorespunzatoare a energiei luminii.
Iluminare neinterceptata lumina nu cade pe miezul fibrei.
Front de unda un set de puncte care sunt in faza si perpendiculare pe directia de deplasare a
undei.
Ghid de unda margini ce directioneaza energia electromagnetica.

PIERDERI DE IMPRASTIERE SI ABSORBTIE

Obiective
La finalizarea exercitiilor veti intelege atenuarea ce apare cand lumina traverseaza un cablu de fibra
optica. Veti calcula si masura pierderea de putere printr-o fibra optica.

Considerente teoretice
Toate cablurile de fibra optica au doua parti principale:
fibra optica si invelisul.
Fibra optica consta intr-un miez acoperit de un invelis.
Impreuna, miezul si invelisul, creeaza un ghid de unda
care directioneaza lumina prin fibra.
Izolajul (camasa) protejeaza fibra si ofera suport mecanic.

Fibrele de sticla sunt de obicei protejate de straturi aditionale.

Aceste straturi protejeaza fibra de socuri si indoituri stranse.
Diametrul unei fibre de sticla este indeajuns de mic pentru a putea trece cu
usurinta prin pielea dumneavoastra si sa cauzeze o rana grava.

36

Uneltele puse la dispozitie alaturi de placa de dezvoltare sunt facute de asa natura sa impiedice
expunerea la fibra de sticla.
Nu incercati sa modificati cablul sau conectorii.
Pentru a preveni accidentele, aruncati imediat
cablurile de fibra de sticla stricate.
Cablurile de fibra de sticla sunt marcate cu
numerele 62.5/125, desemnand diametrele
miezului si al invelisului.
Cablul de plastic furnizat cu placa de laborator
contine o fibra optica cu un profil al indicelui de refractie de tip treapta.
Indicele de refractie a fibrei se schimba drastic la interfata cu miezul si cu invelisul.

Indicele de refractie al invelisului este 1.417.

Indicele de refractie al miezului este cu 5% mai mare sau 1.492.

Lumina ce trece prin miezul fibrei se reflecta din invelis datorita schimbarii indicelui de refractie.
37

1. Cum ghideaza o fibra de tip treapta lumina prin miezul sau?

a. Prin refractie
b. Prin reflexie

Cablul de sticla de 62.5/125 pus la dispozitie alaturi de placa de dezvoltare are un indice de fibra
gradual.

Indicele de refractie al miezului se schimba gradual pe masura ce lumina se departeaza de centrul

miezului.
2. Ce componenta a fibrei de sticla are cel mai mare indice de refractie?
a. Miezul
b. Invelisul

38

Pe masura de lumina se deplaseaza spre invelis, scaderea graduala a indicelui de refractie modifica
unghiul luminii, crescand unghiul de incidenta.
Cand unghiul de incidenta e destul de mare, lumina se reflecta inapoi spre centru.
3. Cum ghideaza fibra de tip gradat lumina prin miezul sau?
a. Prin refractie
b. Prin reflexie si refractie

Fibrele optice nu sunt ghiduri ideale de lumina.

O parte din puterea luminii de intrare este pierduta prin absorbtie si imprastiere.

Impuritatile din materialul fibrei vor absorbi din puterea optica si o vor disipa sub forma de caldura.
Pierderile prin absorbtie sunt afectate de materialul miezului si a lungimii de unda.

Variatiile de densitate sau compozitie a fibrei rezultate in urma procesului de fabricatie imprastie o
parte din lumina.
Imperfectiunile in interfata dintre miez si invelis sunt numite microindoituri.
Microindoiturile cauzeaza pierderi aditionale prin imprastiere.
Pierderile prin imprastiere scad cu cresterea lungimii de unda.
39

Producatorii de fibra specifica pierderile combinate prin imprastiere si absorbtie in decibeli pe

kilometru (dB / km).

4. Care este atenuarea asteptata pentru

aceasta fibra de plastic cand foloseste
o lungime de unda de 820 nm?
a. 2000 dB/m
b. 200 dB/m
c. 2 dB/m

PROCEDURA

1. Conectati cablu de 1 m de fibra din plastic cu terminatii ST intre LED-ul IRED (940 nm)
si phototranzistor.
Cablul excesiv indoit va cauza pierderi neasteptate si rezultate experimentale slabe. Folositi curbe
cu raza mare si evitati indoiturile ce nu sunt necesare cand directionati cablul de fibra optica.

2. Folositi suntul de 3 pini pentru a selecta intervalul

INALT al masuratorilor.
3. Conectati un voltmetru digital intre EMITORUL
fototranzistorului si MASA.
Lumina ce cade pe fototranzistor controleaza fotocurentul
(Ip).

40

Fotocurentul tranzistorului trece prin rezistenta de 1 K producand un voltaj ce este proportional

cu puterea relativa a luminii.
4. Masurati puterea relativa a luminii detectata de fototranzistor.
1m940 =

mV

5. Conectati cablu de 5 m fibra de plastic cu terminatii ST intre LED-ul IRED (940 nm) si
phototranzistor. Evitati indoirea cablului folosind cateva bucle mari.
6. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
5m940 =

mV

7. Folosind formula de mai sus, calculati raportul de putere optica intre cele doua lungimi de
cablu de plastic.
PR940 = dB

Raportul de putere intre cele doua cabluri apare datorita celor 4 m aditionali de fibra optica.
8. Calculati pierdere de putere optica, sau atenuarea, in dB/m.
LOSS940 =

dB/m

9. Folositi acest grafic pentru a determina atenuarea asteptata in dB/m (LOSSexp) pentru
cablu de plastic la 940 nm.
LOSSexp =

dB/m
41

Fiecare conexiune intre fibre optice atenueaza lumina. Variatia intre conexiuni introduce erori in
raportul de putere observat intre fibrele de 1 m si 5 m.
Eroarea introdusa de variatiile conectorului poate insuma 0.5 dB/m.
10. Este valoarea observata de 4.0 dB/m intre 0.5 dB din 4.0 dB/m asteptata?
a. Da
b. Nu

11. Conectati cablu de 1 m de fibra de plastic cu terminatii ST intre LED-ul rosu (635 nm) si
phototranzistor.
12. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
1m635 =

42

mV

13. Conectati cablu de 5 m fibra de plastic cu terminatii ST intre LED-ul rosu si

phototranzistor.
14. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
5m635 =

mV

15. Calculati atenuarea cablului in dB/m (LOSS635).

LOSS635 =

dB/m

16. Corespunde atenuarea de 0.28 dB/m cu valoarea asteptata?

a. Da
b. Nu

43

17. Conectati cablu de 1 m fibra de plastic cu terminatii ST intre LED-ul verde (565 nm) si
phototranzistor.
18. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
1m565 =

mV

19. Conectati cablu de 5 m fibra de plastic cu terminatii ST intre LED-ul verde (565 nm) si
phototranzistor.
20. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
5m565 =

mV

21. Calculati atenuarea cablului in dB/m (LOSS635).

LOSS635 =

44

dB/m

22. Corespunde pierderea de putere observata cu valoarea asteptata?

a. Da
b. Nu

LUNGIME DE UNDA

ATENUARE ASTEPTATA

ATENUARE OBSERVATA

IROSU 940 nm

4.00 dB/m

4.00 dB/m

ROSU 635 nm

0.30 dB/m

0.28 dB/m

VERDE 565 nm

0.18 dB/m

0.20 dB/m

23. Este atenuarea fibrei dependenta de lungimea de unda?

a. Da
b. Nu

24. Care lungime de unda este asteptata sa produca cea mai mica pierdere in putere in fibra de
plastic?
a. 940 nm
b. 635 nm
c. 565 nm

45

Producatorul specifica acest cablu spre a fi utilizat la 650 nm deoarece sursele de lumina rosie sunt
mai eficiente decat cele de culoarea verde.

25. Pozitionati suntul de la PHOTORANZISTOR pentru a selecta un interval de masurare mai

sensibil (LO).
26. Conectati cablu de 1 m fibra de sticla 62.5/125 cu terminatii ST intre LED-ul IRED (940
nm) si fototranzistor.
27. Masurati puterea relativa a luminii detectata de phototranzistor.
1m940 =

mV

28. Conectati cablu de 5 m fibra de sticla 62.5/125 cu terminatii ST intre LED-ul IRED (940
nm) si phototranzistor.
29. Masurati puterea relativa a luminii detectata de fototranzistor.
5m940 =

mV

30. Calculati raportul de putere observat intre 1m si 5m de cabluri de fibra de sticla.

PR940 =

46

dB

31. Folositi graficul pentru a determina pierderea asteptata (dB/m) pentru cablu de fibra de
sticla 62.5/125 la 940 nm.
LOSSexp =

dB/m

Conexiunea la fibra optica poate introduce pana la 1.2 dB eroare in masuratorile de putere relativa.
Atenuarea asteptata a fibrei este de 0.0018 dB/m.
32. Care este cea mai probabila cauza pentru pierderea de putere relativa intre 1m si 5 m de
fibra de sticla?
a. Atenuarea fibrei
b. Atenuarea conexiunilor

33. Daca o sursa de lumina de 1300 nm este transmisa printr-un cablu de fibra de sticla
62.5/125 de 2 km, care este atenuarea de fibra asteptata (LOSS)?
LOSS =

dB
47

LUNGIME DE UNDA

ATENUARE ASTEPTATA

ATENUARE OBSERVATA

Step Index 980/1000 m Fibra de Plastic

IRED 940 nm

4.00 dB/m

4.0 dB/m

RED 635 nm

0.30 dB/m

0.28 dB/m

GREEN 565 nm

0.18 dB/m

0.20 dB/m

Graded Index 62.5/125 m Fibra de Sticla

IRED 940 nm

0.0018 dB/m

IRED 1300 nm

0.00052 dB/m

34. Care tip de fibra are cea mai mica atenuare pe unitatea de lungime?
a. Sticla
b. Plastic

CONCLUZII

48

Atenuarea fibrei se datoreaza imprastierii si absorbtiei luminii.

Atenuarea poate fi determinata prin compararea diferitor lungimi de acelasi tip de cablu.

Pierderile de fibra sunt specificate in dB/km.

Atenuarea creste cu lungimea fibrei.

Atenuarea e afectata de lungimea de unda.

Atenuarea e afectata de materialul fibrei.