REGNUL ANIMAL

Cuprinde 35 de filumuri care reunesc peste un million de specii dintre care 95% sunt specii
nevertebrate si 5 % vertebrate. Organismele animale au urmatoarele caracteristici :
- Sunt pluricelulare, mai sunt denumite metazoare,
- Sunt heterotrofe si au ca substanta de rezerva glicogenul,
- Celulele sunt lipsite de perete cellular de natura celulozica,
- Au tesuturi differentiate,
- Se reproduce sexuat,
- Stadiul diploid este dominant in existent lor.
Principalele filumuri ale regnului animal sunt 9 :
-porifera , cnidaria, platemintes, nematelmintes, molusca, anelida, artropoda, echinoderma,
chordata.
1. FILUM PORIFERA (spongerii)- cuprinde aprximativ 9 000 de specii.traiesc in apa si sunt
sedentary. Corpul spongilor este fie lipsit de simetrie fie are o simetrie radiara, fiind perforat de
pori inhalanti, si un singur orificiu exalant numit oscul. Inmultirea se face asexuat prin
fragmentare si sexuat prin gametii produsi de acelasi individ hermafroditism. Clasificare :
cuprinde clasele : calcarea , desmospongia , hexactinellida. Importanta : spongerii sunt filter vii
pentru apele dulci si sarate, unii sunt adapost pentru atropode cu tegument moale.
2.FILUM CNIDARIA cuprinde celenteratele , animalelecu simetrie radiara si didermice.
Traiesc in apa solitary sau colonial, mobil sau sedentary. Sunt pradatori. Corpul este in forma de
sac, prevazut cu un orificiu buco-anal inconjurat de tentacule cu ajutorul carora prind hrana.
Peretele corpului este compus din 2 straturi de cellule. Intre cele 2 straturi este mezogleea. In
structura peretelui corpului se diferentiaza tesuturile. Nu au organe differentiate. Se inmultesc
asexuat prin inmugurire si sexuat formand o larva ciliate, numita planula. Clasificare cuprinde
3 clase ; hydrozoa , scifoza, anthozoa. Importanta : din punct de vedere economic, scheletul
coralilor poate constitui materie prima pentru fabricarea unor obiecte decorative.

3.FILUM PLATHELMINTHES - cuprinde viermii lati, traiesc in ape sau mediu umed, dar sip
e corpul altor animale. Nu au system respirator . reproducerea este asexuata prin regenerare si
sexuata . importanta viermilor lati : au rol ecologic hranindu-se cu resturi ale animalelor moarte.
4.FILUM NEMATHEMINTHES - sunt specii de viermi cilindrici , traiesc in cele mai variate
nise ecologice, liber sau ca parazit. Nematodele sunt viermi nesegmentati, microscopici , au
corpul cilindric acoperit cu o cuticula. Reproducerea este sexuata. Nematodele parazite sunt

raspunzatoare de producerea multor boli la plante, animale dar si la oameni (parazitii intestinali
lambriile).
5.FILUM ANNELIDA sunt viermi inelati, celomati, si cu simetrie bilaterala. Traiesc atat pe
uscat cat si in apa. Au toate sistemele de organe differentiate : system nervos scalariform, tub
digestive cu orificiu bucal si anal, system circulator inchis, o pereche de organe excretoare in
fiecare metamer. Reproducerea este predominant sexuata, dar exista o mare putere de regenerare.
Clasificare : cuprinde 3 clase policaete , oligocaeta, hirudinea. Importanta anelidele terestre
utile in agricultura, optimizind oxigenarea , umiditatea, ph-ul, compozitia solului. Ramele
contribuie la circuitul materiei in natura.
6.FILUM MOLLUSCA sunt animale nevertebrate cu corpul moale( melci, scoici, caracatite),
tridermice celomate, nesegmentate, cefalizate cu simetri bilaterala in afara de melci. Corpul
este compus din cap, masa visceral si picior musculos. Tegumentul se prelungeste cu mantaua,
un val fin care acopera tot corpul si produce cochilia calcaroasa ce protejeaza corpul majoritatii
molustelor. Reproducerea este sexuata iar fecundatia este in general interna. Clasificare
cuprinde 6 clase, dintre care : gastropoda, bivalvia, cefalopoda. Importanta in apa au rol de
filter vii, purifica apa , molustele constituie hrana, materie prima pentru confectionarea
bijuteriilor, scoicile produc perle.
7.FILUMUL ARTHROPODA sunt animale nevertebrate, tridermice, celomate cu corp
segmentat si simetrie bilateral. Sistemul nervos este cefalizat si centralizat. Corpul este protejat
de exoschelet. Au inima dispusa dorsal. Se reproduce sexuat . clasificare cuprinde mai multe
clase dintre care amintim : crustaceea (caracatitele), arachnida (paianjeni), insecta (lacustele).
Importanta constituie hrana pt mai multe vietuitoare, polenizarea plantelor, in medicina. Unele,
se hranesc cu vegetale, fiind astfel un real pericol pentru agricultura.
8.FILUMUL ECHINODERMATA sunt specii libere sedentare, care traiesc in mediul acvatic
(stelele de mare, aricii de mare). Corpul are simetrie radiara sau pentaradiara. Scheletul este
compus din placi calcaroase. In cavitatea corpului este un ansamblu de canale care formeaza
sistemul ambulacrar, cu rol in miscare, sensibilitate, respiratie, circulatie. Nu au structure
excretoare. Sexele sunt separate sau sunt hermaphrodite. Clasificare cuprinde 5 clase , dintre
care : asteroidean, echinoidea, holoturoidea. Importanta in ecosisteme, pradatoarele, limiteaza
extinderea numerica a populatiilor de moluste, mentinand echilibrul ecologic. Unele specii sunt
comestibile.
9.FILUMUL CHORDATA sunt tridermice, cu simetrie bilateral si celomate.sunt animale la
care se diferentiaza coarda dorsal, au fante perifaringiene, cordoane nervoase dispuse dorsal,

muschi segmentari, system circulator inchis, reproducere sexuata. Clasificare in 3 subfilumuri ;

urocordata immobile, isi pierd coada la maturitate, : cefalochordatele mobile , : vertebrata
notocordul este inlocuit de vertebre care constituie coloana verticala. Supraclasa vertebrata
cuprinde

doua

supraclase

- supraclasa agnatha- cuprinde ciclostomii, sunt considerate cele mai vechi vertebrate (pesti)
- supraclasa gnathostomata cuprinde la randul ei 4 clase : 1. clasa chondricht - primele
vertebrate cu falci articulate (rechinii, cainii de mare, pestele fierastrau, pisica de mare).
2. Clasa osteictyes sunt pesti ososi , liberi, carnivore, ierbivori si ominivori,
Pestii sunt primul grup de vertebrate care au diferentiat un schelet osificat. Dupa gradul de
inlocuire a cartilagiului osos, se grupeaza in pesti cartilaginosi si pesti ososi. Corpul pestilor are
forma hidrodinami-ca, este acoperit cu solzi. Tegumentul este bogat in glande mucoase, gura este
situate terminal, au inotatoare codala cu lobi egali si inotatoare perechi. Reproducerea este
sexuata, sexele separate, si fecundatia externa. Importanta icrele si uleiul de peste este bogat in
vitamina D, constituie o importanta veriga in lanturile trofice ale ecosistemelor
3.Clasa amfibia sunt primele vertebrate tetrapode, care s-au adaptat structural si functional la
mediul terestru. Corpul are forme variate, member dezvoltate, respiratia pulmonara, tegument
bogat in glande mucoase, subtire si bine vascularizat, prezinta glande lacrimale, inima este
tricamerala, sistemul nervos si organelle de simt sunt dezvoltate mai bine decat la pesti. Sexele
sunt separate , fecundatia este interna la salamander si externa la broaste.

4.Clasa reptilia (soparle, serpi, broaste testoase, crocodile) sunt primele vertebrate care s-au
adaptat la mediul terestru si sunt independente de mediul acvatic. Au inregistrat modificari in 3
mari domenii ; tegumentul este gros, acoperit de solzi, scheletul este bine osificat, coastele se
articuleaza lastern, craniul prezinta singur condil occipital.
5.Clasa aves pasarile sunt vertebrate care au cucerit spatiul aerian. Sunt caracterizate prin
prezenta penelor, prin transformarea membrelor anterioare in aripi, disparitia dintilor, reducerea
numarului de oase, prezenta oaselor pneumatic, aparitia sacilor aerieni, reducerea unui ovar la
female, dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt.
6.Clasa mammalia cuprinde cele mai evaluate vertebrate (lilieci, ursi, lupi, foci, mistreti, cai,
elefanti, gorile). Corpul este format din cap trunchi, membere si coada, corpul este acoperit cu

par si blana, iar tegumentul este bogat in glande. Scheletul se dezvolta mai ales la nivelul
neocraniului, iar regiunea cervical a coloanei vertebrale este in general compusa din 7 vertebre.
Sunt hemeoterme. Cel mai bine dezvoltat este simtul mirosului. In general au membrele
terminate cu 5 degete. Majoritatea nasc pui, care sunt hraniti cu lapte produs de glandele mamare

Viteza de reactie si echilibru chimic

Factorii care influeneaz deplasarea echilibrului chimic sunt:
- variaia concentraiei reactanilor sau a produilor de reacie din amestecul aflat n echilibru;
creterea concentraiei reactanilor deplaseaz echilibrul chimic n direcia formrii produilor de
reacie, n timp ce creterea concentraiei produilor de reacie deplaseaz echilibrul chimic n
direcia produilor iniiali.
- variaia temperaturii n funcie de caracterul exoterm sau endoterm al celor dou reacii (reacia
direct i reacia invers); creterea temperaturii va deplasa echilibrul chimic n sensul favorizrii
reaciei endoterme (-Q), iar micorarea temperaturii va deplasa echilibrul chimic n sensul
favorizrii reaciei exoterme (+Q).
- variaia presiunii, n cazul echilibrelor care implic substane gazoase i n care are loc variaia
numrului de moli de gaz; creterea presiunii va deplasa echilibrul chimic n direcia n care se
afl mai puini moli de gaz, iar micorarea presiunii deplaseaz echilibrul chimic n direcia n
care se afl mai muli moli de gaz.
Starea de echilibru se stabilete cnd vitezele cu care se desfoar cele dou reacii
opuse i simultane sunt egale.
Pentru reacia chimic reversibil de forma:
(1)
Viteza reaciei directe este:
Viteza reaciei inverse este:
la echilibru v1 = v2, deci
rezult:

(2)
(3)
(4)
(5)

unde: k1 i k2 reprezint constanta de vitez pentru reacia molar a reactantului (Ai) i

produsului de reacie (Ai); Kc, constanta de echilibru a reaciei exprimat n uniti de
concentraii molare.
Pentru reaciile chimice care decurg n soluii lichide exist urmtoarele relaii de legtur
ntre valorile constantei de echilibru exprimate prin activiti termodinamice, K, prin numr de
moli Kn, prin fracii molare Kx i prin concentraii molare Kc:
K = Kx = Knn- =
(6)
S-a notat cu n, numrul total de moli la echilibru, V, volumul total al soluiei, =
i - i
Intr-o reactie chimica reversibila la un moment dat, in conditii determinate de temperatura si
presiune se stabileste starea de echilibru dinamic, caracterizata printr-o compozitie invariabila in
timp.
Reactie chimica reversibila - reactie care poate decurge in ambele sensuri in cursul careia intre
participantii la reactie se poate stabili, in anumite conditii de reactie, un echilibru chimic:
N2 + 3H2 2NH3
Starea de echilibru

stare stabila si independenta de timp a unui sistem; in conditii exterioare constante;

(presiune, temperatura) se poate mentine timp nelimitat;

prezinta mobilitate, adica revine spontan la starea initiala, cand inceteaza actiunea

perturbatoare;

este rezultatul a doua procese care se desfasoara cu viteze egale, dar in sensuri opuse

aceasta justificand caracterul dinamic al starii de echilibru.

Caracteristicile echilibrului chimic:

reactantii si produsii de reactie coexista, concentratiile lor raman neschimbate;

reactiile directa si inversa decurg simultan si cu viteze egale vd = vi 0;

viteza totala de reactie este nula pentru reactia reversibila vt = vd - vi = 0.

Echilibrul chimic se poate instala atat din directia reactantilor cat si din directia produsilor de
reactie.

In continuare sunt prezentate cateva tipuri de echilibre chimice:

A. Echilibrul de protoliza se instaleaza intr-o reactie acido-bazica (reactie cu transfer de
protoni):
CH3COOH+H-OH CH3COO-+H3O+

(disociere acid slab in apa)

(1)
NH3+H-OH NH4OHNH4++HOHCl + NaOH Na+ + Cl- + HOH

(disociere baza slaba in apa) (2)

(reactia de neutralizare acid baza) (3)

CH3COONa+H-OH CH3COOH+NaOH (reactia de hidroliza a unei sari)

(4)

B. Echilibrul de precipitare se instaleaza intre substanta nedizolvata (greu solubila) si solutia

saturata a respectivei substante greu solubile:
Ba +2 (aq) + SO4-2 (aq) BaSO4 (s)

solutie saturata (ioni substanta nedizolvata) (s)

Formarea precipitatului are loc atunci cand la amestecarea a doua solutii cu ionii unei sari greu
solubile, produsul concentratiilor acestor ioni este mai mare decat produsul de solubilitate, Ps al
sarii.
Ks = produsul concentratiilor ionilor unei substante greu solubile, dizolvata in solutia saturata
(constanta de echilibru a echilibrelor de solubilitate):
AmBn (s) m A+z (aq) + n B-z(aq)

(6)

C. Echilibrul de oxido-reducere se stabileste in cazul reactiilor cu schimb de electroni, intre

perechile redox corespondente:
M+z + ne- M(z-n)+
Fe3+ +

(8)

e- Fe+2
(9)
0
+1
-1
Br2 + 2NaOH NaBr O + NaBr + H2O
(10)
D. Echilibrul de formare a complecsilor se instaleaza in reactia ionilor metalici (hidratati) cu
liganzii; in reactia cu liganzii monodentati are loc treptat dislocarea moleculelor de apa:
[Ag( H2O)2]+ + NH3 [Ag(NH3)(H2O)]+ + H2O
(11)
+
+
[Ag(NH3)(H2O)] + NH3 [Ag(NH3)2] + H2O
(12)
3.1.

Constante de echilibru

Pentru o reactie chimica generala in faza de gaz:

nAA + nBB
nCC + nDD
unde, nA,nB, nC si nD coeficienti stoechiometrici;

(1.1)

- viteza reactiei directe, respectiv viteza reactiei inverse.

conditia cinetica de echilibru este ca vitezele celor doua procese sa fie egale:
(1.2)
iar, conditia termodinamica de echilibru la T=ct. si P=ct. este ca variatia entalpiei libere a
sistemului sa fie nula:
(1.3)
, legea actiunii maselorGuldberg si Waage

(1.4)

- constanta de echilibru in functie de concentratie, descrie in mod preferential echilibrele

chimice intre substantele aflate in solutie;

Principiul Le Chatelier
Scopul lucrarii

Se aplica principiul lui Le Chatelier pentru a examina deplasarea echilibrului chimic in functie

de concentratie. Se va studia in mediu omogen, lichid, reactia dintre FeCl 3 (clorura ferica) si KSCN
(sulfocianura de potasiu) cu formarea de Fe(SCN)3 (sulfocianura ferica) si KCl (clorura de potasiu);

Se calculeaza constanta de echilibru a reactiei reversibile dintre FeCl 3 si KSCN care decurge in

solutie.
Introducere
Starea de echilibru se stabileste atunci cand vitezele cu care se desfasoara cele doua reactii
opuse si simultane sunt egale.
Pentru reactia:

nAA + nBB

nCC + nDD

Viteza reactiei directe este:

(2.2)

Viteza reactiei inverse este:

(2.3)

(2.4)

(2.5)

variatia numarului de moli

Relatia

, reprezinta legea actiunii maselor

(2.6)

(2.7)

Deplasarea echilibrului chimic se face in conformitate cu principiul

lui
Le
Chatelier, principiul diminuarii constrangerii. Conform acestui principiu, daca un sistem aflat in
echilibru chimic sufera o constrangere, echilibrul se deplaseaza in sensul diminuarii constrangerii.
Constrangerea poate fi reprezentata de variatia temperaturii, a concentratiei sau a presiunii,

Elemete chimice fundametale ale materiei

MPOZIIA CHIMIC GENERAL A ORGANISMELOR VII
Organismele vii au luat natere din substane organice care s-au format din substane
anorganice n anumite condiii favorabile unor astfel de transformri.
Compoziia chimic general a organismelor vii:
1. Bioelemente
o Plastice (nemetale, metale)
o Oligoelemente (nemetale, metale)
Biomolecule
o Organice (Rol plastic i energetic, Rol catalitic, Rol informaional)
o Anorganice (apa si saruri minerale)
Bioelemente
Din cele cca. 100 elemente chimice ntlnite n litosfer i atmosfer, un numr relativ mic
particip la alctuirea materiei vii. Acestea se numesc bioelemente. Dei numrul bioelementelor
se ridic la 50, distribuia lor este foarte diferit.
Compoziia chimic elementar a organismelor vii

Bioelemente

Plastice

Nemetale: C, O, H, N, S, P, Cl
Metale: Na, K, Ca, Mg

Oligoelemente

Fe, Co, Mn, Cu, Zn, Mo, I, Br, F, B

Elementele care se gsese n cantitate mai mare n organismele vii sunt numite i bioelemente
plastice sau macrobioelemente, ele reprezentnd 99% din totalul bioelementelor.
Ele includ nemetalele: oxigen, carbon, hidrogen, azot, fosfor, sulf, clor i metalele: calciu,
magneziu, sodiu i potasiu. Acestea reprezint componenii principali care particip la edificarea
structurilor diferitelor substane din organism. Dintre bioelementele plastice: O, C, H, N
reprezint 96 % din masa celulelor.

Elementele plastice ale materiel vii (%)

NEMETALE

METALE

0xigen O

63,0

Calciu Ca

1,50

Carbon C

20,0

Potasiu K

0,25

Hidrogen H

10,0

Sodiu Na

0,26

Azot N

3,0

Magneziu Mg

0,04

Fosfor P

1,0

Sulf S

0,2

Clor Cl

0,2

TOTAL

99,45

Oligoelementele (microelementele) se gsesc n cantiti extrem de mici, sub 0,01%, sau

chiar n urme i sunt inegal rspndite n diferite esuturi.
Din categoria microelementelor notm: florul (F). bromul (Br), iodul (I), borul (B), fierul (F)
zincul (Zn), cuprul (Cu), cobaltul (Co), molibdenul (Mo), vanadiul (V), manganul (Mn). Ele nu
particip efectiv la constituia celulelor, ns dein un rol important, intrnd n constituia chimic
a unor biomolecule ca enzime: (Zn, Co, Mn, Cu), hormonii (I), vitamine (Co), hemoglobin (Fe).

Lipsa acestora din organismul animal produce anumite dereglri biochimice i tulburri
fiziologice.
La alctuirea materiei vii particip cu preponderen elemente cu masa atomic mic (H, C, N,
O). Dintre acestea atomul de carbon prezint o poziie deosebit. Biomoleculele organice conin
n mod obligatoriu atomi de carbon pe care sunt grefai ceilali atomi sau grupri de atomi.
Biomolecule. Compoziia biochimic a organimelor vii
Biomoleculele sunt n majoritatea lor substane organice din grupa glucidelor, protidelor
,lipidelor i anorganice, ca apa i diferite sruri minerale. n cantitate mai mic se gsesc i alte
substane organice dar varietatea acestora este mult mai mare n plante dect n animale. n
organismele animale predomin protidele i lipidele, pe cnd n plante predomin glucidele.
Biomoleculele anorganice:
Apa este substana anorganic indispensabil vieii tuturor organismelor vii. Ea reprezint
aproximativ 60% din masa corporal a animalelor .
Srurile minerale. Corpul animalelor conine 3-5% substane minerale dintre care 4/5 se
gsesc n schelet, iar restul n muchi i n celelalte esuturi.
Biomolecule organice, care intra n alctuirea organismelor animale reprezint 35- 40% din masa
acestora. Principalele categorii de biomolecule sunt protidele, lipidele, glucidele, acizii nucleici,
enzimele, vitaminele, hormonii, compuii macroergici etc.
Biomoleculele organice ndeplinesc n organismele animale diferite roluri i anume:
- protidele, lipidele i unele glucide ndeplinesc rol plastic (structural) deoarece particip la
alctuirea edificiului celular, a membranelor celulare i formaiunilor subcelulare;
- enzimele au rol catalitic, participnd la reglarea reaciilor biochimice necesare activitii
organismelor vii, fcnd posibil desfurarea acestora n condiii compatibile cu viaa;
- glucidele i lipidele ndeplinesc rol energetic, deoarece fiind supuse unor procese de degradare
elibereaz energia necesar funciilor vitale ale celulei; energia eliberat poate fi stocat sub
form de energie chimic n anumite molecule (substane macroergice);
- acizii nucleici ndeplinesc rol informaional prin stocarea, transmiterea i exprimarea
informaiei ereditare;
- vitaminele i hormonii ndeplinesc rol de reglare a diferitelor procese biochimice.
Biomoleculele n funcie de gradul lor de complexitate se mpart n:
- precursori chimici, care au molecule simple, mas molecular mic, iar prin diferite procese
biochimice se transform n biomolecule. Acetia sunt: CO2, NH3, H2O, O2;
- metabolii intermediari, ce rezult n urma proceselor metabolite, sunt biomolecule cu masa
molecular mic (30-150):acid acetic,acid lactic,acid propionic,glicerol,baze azotate;

-componente moleculare de baz (aminoacizi, monoglucide, acizi grai, mononucleotide)

reprezint biomolecule cu mas molecular mai mare dect a metaboliilor intermediari;
-biomacromoleculele sunt molecule gigant (proteine, acizi nucleici; poliglucide, complexe
lipidice), din policondensarea de componente cu structuri simple (M = 103 -109);
- complexe supramoleculare (complexe enzimatice, nucleoproteide, ribozomi, etc.), provenind
din asocierea macromoleculelor (M = 106 -109). Prin ansamblarea acestor complexe rezult
formaiuni intracelulare (nucleu, mitocondrii, lizozomi etc.).

Proprietatile fundametale ale materiei vii

Metabolismul materiei vii

-anabolism-procesele chimice de biosinteza a substantelor ce intra in alcatuirea
materiei vii.Reactiile anabolice se caracterizeaza prin consum de energie si se numesc
reactii
endergonice
(reactii
endoterme).
Energia necesara proceselor de biosinteza provine in cea mai mare parte din
desfacerea
legaturilor
macroergice
ale
diferitilor
compusi.
In functie de capacitatea de producere a energiei,organismele se impart in :
-autotrofe (greaca autos=insusi; trophe=hrana) -organisme care isi sintetizeaza
substantele organice necesare,prin procesul de fotosinteza si chemosinteza.
-heterotrofe (greaca heteros=diferit;trophe=hrana) -organisme care isi asigura hrana
folosind diferite substant in descompunere (saprofite sau parazitand alte organisme vii
(parazite)).
Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si sfarseste cu excretia produsilor
neutilizabili.Pentru eliberarea energiei ce se gaseste acumulata in substantele
alimentare,au loc in organism .
Procesele biochimice care au loc in corpul nostru pot fi grupate in doua mari
categorii: anabolismul si catabolismul. impreuna ele formeaza ceea ce noi numim
metabolism. Anabolismul reprezinta procesele prin care organismul acumuleaza si
construieste, in timp ce catabolismul se gaseste la polul opus el fiind reprezentat de
procesele de distrugere si ardere. Ca sa construiasca molecule si sa sustina viata,
organismul are nevoie de energie, necesara reactiilor chimice. Cand procesele
anabolice le domina pe cele catabolice, are loc cresterea, acumularea, iar cand domina
procesele catabolice, organismul incepe sa scada in greutate. Anabolismul include
reactii chimice care determina moleculele mici sa se uneasca si sa formeze molecule

mari, complexe. Rezultatul acestui proces il constituie materialul celular, ca de exemplu

enzimele, proteinele, celulele, membranele celulare, tesuturile. Anabolismul sta la baza
cresterii, mentinerii si reinnoirii tesuturilor. Catabolismul cuprinde totalitatea reactiilor
prin care moleculele mari sunt desfacute in molecule simple, in scopul producerii
energiei, pentru a recicla componente celulare sau pentru excretie.Odata produsa
energia, ea este stocata sub forma de glicogen sau grasimi. Tendinta noua in sport este
aceea de a ne concentra asupra metodelor de antrenament si de nutritie anticatabolice.
De exemplu, cand muschiul este antrenat pana la epuizare, iar fibrele musculare sufera
microtraume, nivelul cortizonului creste foarte mult, grabind distrugerea tesuturilor. S-a
demonstrat ca nutrientii precum L-Glutamina reduc efectele cortizonului si implicit
traumatizarea tesuturilor. Antioxidantii si unele fitochimicale au, de asemenea, efecte
anticatabolice. Prin reducerea ratei catabolismului, anabolismul creste,rezultand o
recuperare mai rapida , un nivel inalt de performanta si o crestere mai rapida.
Metabolismul cuprinde doar procesele chimice care apar in interiorul celulelor corpului,
nu si schimbarile ce intereseaza alte substante, cum ar fi alimentele ce traverseaza
tubul digestiv. Organismul are nevoie de o multime de nutrienti pentru a functiona
optim. O mica deficienta a unuia dintre ei, a unei vitamine de exemplu, poate cauza
incetinirea metabolismului sau chiar perturbarea acestuia . Aceasta se traduce, in cazul
antrenamentului prin nevoi nutritive sporite.
Metabolismul cuprinde dou mari procese Anabolismul si Catabolismul.
Anabolismul reprezinta totalitatea reaciilor chimice de biosintez, necesitand un
consum de energie. Catabolismul reprezinta totalitatea reaciilor care conduc la o
degradare a substanelor din organism, genereaza o eliberare de energie.
Metabolismul energetic reprezinta totalitatea reaciilor metabolice ale organismului.
In cursul unui lan de reacii energia provenind din alimente (proteine, glucide, lipide)
este transformat i stocat (anabolism/asimilatie) sub form de adenozintrifosfat, o
molecul prezent n celule. Energia stocata astfel este apoi eliberat prin degradarea
(catabolism/dezasimilatia) acestor molecule pentru a acoperi cheltuielile energetice ale
organismului.
Metabolismul bazal reprezinta energia necesara pentru a mentine functiile de baza ale
organismului (functionarea normala a inimii si a plamanilor, temperatura corpului, etc).
Metabolismul reprezint totalitatea transformrilor biochimice i energetice care au loc
n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implic
schimburi de materii i energii, i care include dou procese (simultane) opuse:

catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a

substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii
de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de
eliberare de energie (reacie exergonice).

anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr

n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de
energie i se numesc reacii endergonice.

Dup rolul jucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n:

Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenial n

meninerea vieii organismelor i plantelor.

Metabolism secundar sau lturalnic, care este implicat n producerea de

substane "neeseniale" vieii (de ex., pigmeni, alcaloizi, antibiotici ageni etc.).