Sunteți pe pagina 1din 3

Organismul omenesc isi mentine si dezvolta complexa sa structura printr-un permanent schimb de

substante cu mediul inconjurator. Din mediul inconjurator sau mediul extern cum se mai numeste,
omul primeste oxigenul, necesar arderilor ce au loc la nivelul celulelor vii, precum si "factori
nutritivi" sau "trofinele" din care rezulta energia necesara intretinerii functiilor organismului si
activitatii, ca si materialul de reparatie si constitutie, pe care il foloseste pentru repararea tesuturilor
uzate sau pentru crestere in perioada copilariei.
Dupa cum s-a demonstrat, in organismul omului pier si iau nastere, in fiecare clipa, milioane de
celule. Alimentele reprezinta unul din cei mai importanti factori ai mediului extern care influenteaza
sanatatea omului. Ele au particularitatea de a actiona continuu si lent asupra omului influentandu-i
dezvoltarea fizica, psihica si capacitatea de munca. Din alimentele ce intra zilnic in compozitia ratiei
alimentare organismul retine si foloseste numai un anumit procent, restul fiind eliminat. Acest
procent din alimente necesar organismului pentru mentinerea vietii si capacitatii de munca poarta
denumirea de factor nutritiv sau trofina. In masura in care un aliment este mai bogat in factori
nutritivi, in aceeasi masura este mai folositor si mai pretios pentru om. Astfel, 100 g paine alba
contin 54 g glucide (zahar), in timp ce 100 g spanac contin numai 2 g glucide. Se intelege ca painea
este mai hranitoare decat spanacul. Se cunosc in prezent toti factorii nutritivi de care are nevoie
organismul, alimentele care ii contin si in ce proportie, compozitia lor chimica, precum si cantitatea
necesara omului in diferite stari fiziologice sau conditii de mediu. Deoarece nici un aliment nu
contine toti factorii nutritivi de care are nevoie organismul s-a impus ideea necesitatii unei
alimentatii complete si variate, adica a unei alimentatii rationale.

Cteva reguli generale:


1. Produsele de baz care trebuie s constituie regimul alimentar sunt: fructele i legumele (datorit
coninutului de fibre vegetale i celuloz).
2. Alimentele trebuie utilizate n cantiti mici dar deseori.
3. S nu uitm de importana proteinelor, aici se recomand de a consuma carnea de pasre, vit,
iepure care ofer fier, petele care este bogat n calciu i fosfor i produsele lactate cu bifido-bacterii
care ajut la mbogirea florei intestinale.
4. Seara dup ora 19.00 se exclude orice primire a mesei (totui este de menionat c n dependen
de regimul individual se recomand de a nu consuma alimente cu 3-5 ore nainte de somn).
5. Se recomand limitarea n consumarea felurilor de mncare piprat, dulce, srat, prjit.
6. Trebuie s diminum drastic zaharurile(ciocolata, ngheata, ceaiul/cafeaua cu zahr, prjiturile,
torta, etc.). Acestea duc la creterea esutului adipos al organismului.
7. Alimentele cu coninut mare de amidon (ex: cartofii) i alimentele finoase (patiseria) trebuie
utilizate n prima jumtate a zile i n cantiti foarte mici.
8. Pregtirea hranei trebuie s fie crutoare pentru a pstra valoarea produselor.

9. S renunm la pinea alb! Este recomandat s mncm pine integral din alte cereale dect
gru, cci indicele glicemic este mai redus (ex: pinea din fin integral de secar).
10. Nu neglijai combinarea corect a alimentelor, ex: carnea poate fi consumat doar n combinaie
cu legume (salat).
S-a aratat ca organismul uman are nevoie zilnic de anumite cantitati de proteine, glucide, lipide,
vitamine minerale, apa, in functie de sex, varsta activitate, stare fiziologica sau patologica etc.
In alimentatia rationala studiile intreprinse de specialisti au ajuns la concluzia ca primele trei
principii nutritive proteine ,glucide, lipide trebuie sa intre intr-o anumita proportie in valoarea
calorica a ratiei zilnice. Proportia optima este considerate ca fiind, in medie 15% proteine,30%
lipide; si 55% glucide.
Organismul are nevoie zilnic de 110 g protide (450 calorii) , 100 g lipide(900 calorii),
si 410 glucide (1 650 calorii).
Este de de la sine inteles ca necesarul in calorii varieaza de la activitate la activitate,
de la o munca la alta , direct proportionala cu gradul de solicitare fizica ,psihica, emotionala.
Subliniam rolul efortului fizic pentru ca ,oricat de ciudat ar parea,cercetarile atesta ca,
din punct de vadere al bilantului energetic ,efortul intelectual este destul de economicos.
In calorii,pe o perioada de timp de 24 de ore valorile sunt urmatoarele: pentru activitati
usoare, de la 2100 la 3000 calorii.pentru activitati medii,de la 2700 la 3 400 calorii, pentru activitati
cu consum mare de energie, 3000 la 3900 calorii, pentru activitati cu consum mare de energie, 3000
la 3900 calorii, pentru activitati cu consum foarte mare de energie, 3500 4300 calorii, pentru
activitati cu consum excesiv, 4000 5 300 calorii.
Cercetarile arata ca pentru un individ cu greutatea corporala de 70 kg. si inaltimea de 1
,75 m, aportul caloric varieaza intre 3200 si 2 550. Astfel ,pentru cei care au varsta de 25 de ani
sunt necesare 3 200 de calorii ,pentru cei de 45 de ani ,numai 3000 de calorii, iar pentru cei care au
65 de ani sunt suficiente 2550 calorii. Daca luam in consideratie si sexu ,pentru o femeie de 58 de
kg si o inaltime de 1,63 m sunt necesare ,la varstele mentionate, 2 300 - 2 200 si respectiv, 1 80
calorii.
Alimentaia reprezint unul dintre factorii fiziologici absolut indispensabili sntii oamenilor.
Alimentele contribuie la creterea i dezvoltarea organismului, determin capacitatea de munc,
starea neuropsihic, morbiditatea i longevitatea populaiei. Alimentaia raional asigur sntatea
populaiei, sporete rezistena organismului la factorii nocivi. Toate funciile vitale ale organismului
depind, n mare msur, de alimentaie; ea asigur rennoirea celulelor, energia necesar pentru
metabolismul bazal i pentru eforturile fizice. n organism, din produsele alimentare ingerate se
sintetizeaz enzime, hormoni, prostaglandine i alte substane active. Metabolismul bazal depinde,
n mare parte, de alimentaie. O alimentaie neraional, necalitativ sau cantitativ neechilibrat
perecliteaz sntatea att a celor aduli, ct i a copiilor. Alimentaia influeneaz metabolismul
organismului uman, aportul de energie, substane nutritive: proteine, lipide, glucide, sruri minerale,

vitamine. Toate aceste substane menin procesele vitale ale organismului. Pentru a obine un
echilibru cantitativ al alimentaiei, aportul de energie trebuie s corespund cu energia cheltuit.
Dac valoarea energetic a alimentelor nu acoper cheltuielile de energie, n organism se formeaz
un dezechilibru energetic. n asemenea cazuri, pentru a acoperi necesarul de energie, organismul i
mobilizeaz toate resursele, folosete toate substanele nutritive, proteinele tisulare, ceea ce creeaz
un dezechilibru proteic. Acesta, la rndul su, diminueaz rezistena organismului la diferii factori
nocivi, majoreaz morbiditatea general. n caz de alimentaie caloric excesiv, apare un alt
fenomen un surplus de energie, care de asemenea se reflect negativ asupra sntii. Oamenii
sufer de obezitate, ateroscleroz, hipertensiune arterial etc. De aici rezult c att deficitul, ct i
excesul de energie se reflect asupra sntii, provocnd modificri metabolice, dereglri
funcionale sau morfologice n diferite organe i sisteme. Pentru a determina echilibrul energetic al
organismului, e necesar s cunoatem valoarea caloric a alimentelor ingerate i cheltuielile de
energie. Una dintre metodele de determinare a valorii calorice a alimentelor este metoda de calcul,
la baza creia se afl coeficientul caloric al fiecrei substane nutritive. Cheltuielile de energie sunt
de natur nedirijat i dirijabile. La cele nedirijabile se refer cheltuielile de energie pentru
metabolismul bazal i aciunea dinamic specific a alimentelor. 24 Metabolismul bazal depinde de
vrst i sex. Odat cu vrsta, intensitatea metabolismului bazal scade. La femei, el e cu 810% mai
redus dect la brbai. Metabolismul bazal e influenat, n mare msur, de starea sistemului nervos
central, a sistemului endocrin, de factorii mediului ambiant, de strile de stres. n timpul digestiei
alimentelor, metabolismul bazal crete datorit intensificrii proceselor de oxidare. S-a constatat c
la o alimentaie mixt metabolismul crete cu 10% pe zi. O cantitate mai mare de energie (2040%)
necesit digestia proteinelor; la oxidarea lipidelor metabolismul crete cu 48%, pe cnd la digestia
glucidelor cu 25%. Activitatea muscular n cadrul muncii, practicrii sporturilor i a altor
activiti are un consum de energie dirijat. Cheltuielile de energie depind de intensitatea i specificul
activitii fizice. Cu ct e mai mare ponderea lucrului fizic nemecanizat, cu att sunt mai mari
cheltuielile de energie. Normativele fiziologice de substane nutritive i valoarea caloric a
alimentelor sunt elaborate pentru diverse grupe de populaie, inndu-se cont de vrst, sex i gradul
de efort fizic aplicat n timpul muncii. Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de
substane nutritive vizeaz cinci grupe de populaie adult, apt de munc.