1883, OCTOMBRIE 18-30 ADERAREA ROMANIEI LA

TRIPLA ALIANTA
In anul 1879, cancelarul german Bismarck a reusit sa realizeze o apropiere de Austro-Ungaria,
incheind cu aceasta o alianta defensiva secreta, indreptata impotriva Rusiei. Daca armata tarista
ar fi atacat una dintre aceste tari, atunci ele s-ar fi ajutat in lupta impotriva Rusiei. La aceasta
alianta a aderat, tot in secret, si Italia, in anul 1882, nemultumita de faptul ca Franta se extinsese
in Tunisia. bilul diplomat german, cancelarul Otto von Bismarck, a reusit astfel sa-si
indeplineasca doua obiective: pe de o parte, avea un aliat puternic in eventualitatea in care Rusia
ar fi declansat vreo actiune militara impotriva tarii sale, iar pe de alta parte a reusit sa izoleze
Franta pe continent. tinand cont de faptul ca cea mai mare amenintare la adresa Romaniei era
reprezentata de Rusia, care rapise din nou sudul Basarabiei si ale carei armate se retrasesera cu
greu de pe teritoriul romanesc dupa razboiul din 18771878, se punea problema ca Romania sa se
alieze cu o mare putere, astfel incat sa nu ramana izolata si sa nu fie luata prin surprindere de
vreo alta tendinta expansionista tarista. De aceea, in secret, la Viena, Romania a incheiat tratatul
cu Austro-Ungaria, prin care tara noastra adera la Tripla Alianta. In aceeasi zi, Germania adera si
ea la tratatul romano-austro-ungar. Aderarea Romaniei la Tripla Alianta a fost secreta si de acest
lucru opinia publica romaneasca a aflat abia dupa declansarea Primului Razboi Mondial.1 Prin
aderarea la Tripla Alianta, Romania obtinea un important sprijin impotriva vreunui atac strain la
adresa sa. Trebuie avut in vedere ca, desi statul roman cu cel dualist deveneau aliati si isi acordau
sprijin in cazul in care unul dintre ele ar fi fost atacat, Romania nu i-a abandonat pe fratii nostri
aflati sub stapanire austro-ungara, pe care i-a sustinut si dupa 1883 in lupta lor pentru obtinerea
de drepturi. Tratatul romano-austro-ungar a fost reinnoit de mai multe ori pana in anul 1913.

Tratatul secret dintre Romnia i Austro-Ungaria (1883)

18 Octombrie 2011
de George Popescu

Tratatul cu Tripla Alian (Austro-Ungaria, Germania, Italia) din octombrie 1883 a adus garanii
de securitate Romniei fa de o posibil agresiune din partea adversarilor din Rsrit.

Tratatul a fost secret si nu a fost facut cunoscut decat in 1920. Unii prim-ministrii (Teodor
Roseti, etc) nici macar nu au stiut de elTake Ionescu a cunoscut numai parti din el

Foto: arhiv.

Romnia fcea primii pai n lumea diplomaiei Marilor Puteri. Primii pai ca stat independent,
dup deciziile Congresului de la Berlin, eveniment consacrat de Germania dup spectaculoasa
ntrerupere a supremaiei franceze pe continent, n 1870, la Sedan.
Regele Carol I, german prin natere i credin, ns un bun Suveran dup gradul de dedicaie
atribuit noii sale ri-adoptive - pentru a nu fora comparaia - mpreun cu minitrii si pregtesc
micului stat de la gurile Dunrii un parcurs de 30 de ani fr rzboaie sau conflicte militare ,
pregtesc o evoluie gradual a Romniei pentru a intra n rndul rilor europene. Sub aspect
militar, economic i al prefacerilor sociale.
Considernd Rusia ca o Mare Putere, ns fr a oferi respect i egalitatea unei relaii bilaterale,
Romnia condus de regele Carol I reuete s ncheie un tratat - secret ca document pn n anul
1914, anul nceperii conflagraiei mondiale - apt s fac pace n jurul teritoriului su i s aduc
prosperitatea planului de dezvoltare i afirmare a rii sale.
Tratatul cu Tripla Alian (Austro-Ungaria, Germania, Italia) din octombrie 1883 a adus i
garanii de securitate Romniei fa de o posibil agresiune din partea adversarilor din Rsrit.
Este unul dintre ctigurile principale ale nelegerii secrete.
Relaia bilateral cu Austro-Ungaria nu a strlucit, ns prin tratat s-a obinut dezangajarea
militar de ambele pri. Majoritatea romneasc din Transilvania rmnea unul dintre punctele
sensibile ale relaiilor bilaterale, Imperiul habsburgic fiind confruntat la rndul su cu o
multitudine a protestului minoritilor naionale de pe teritoriul su.
Romnia ncheiase o convenie economic cu Austro-Ungaria nc de pe timpul vasalitii sale
fa de Imperiul Otoman, valabil pentru 10 ani, pn n 1885, ns denunat de ambele pri
pentru c se schimbaser criteriile i planurile Romniei, iar semnalele de dincolo de muni
artau o dezavantajare a rii, n relaiile de schimb, n noua variant propus.
Rzboiul vamal care a urmat a dus la falimentarea cresctorilor de vite din Regat i degenerarea
raselor, trecerea acestora la cultivarea extins a gului, iar n Transilvania, pagubele cele mai
mari le-au suferit negustorii i industriaii ce se bizuiau pe importul din Regatul Romniei.
2