Sunteți pe pagina 1din 3

Romanul este specie a genului epic in proza, de mare intindere , cu o

actiune complexa, unitara, cu o intriga complexa si o pondere mare de personaje


care contruibe la oferirea unei imagini ample asupra vietii.
Anticipat de proza scurta din volumul de debut al autorului Marin Preda
Intalnirea din pamanturi 1943 cu nuvelele Dimineata de iarna, O adunare
linistita, In ceata si schita Salcamul si aparut intr-un moment nefavorabil
dezvoltarii literaturii (obsedantul deceniu) romanul Morometii publicat in anul
1955 (I) si 1967 (II) ramane unul dintre cele mai valoroase romane ale literaturii
Romane.
Stilul obiectiv, distantarea naratorului ubicuu, omniscient, perspectiva
dindarat indicii spatio-temporali precisi , simetria incipit final, cronologia liniara
circumscriu romanul curentului realist insa nucleul filozofic, valentele simbolice,
metaforice ale unor evenimente, eroul ce apartine tipologiei taranului reflexive,
intelectual focalizarea interna, actiunea plurivoca si renuntarea partiala la
omniscienta incadreaza opera in tiparul romanului modernist.
Tema principala a romanului este destramarea satului traditional, a familiei
patriarhale si anularea iluziei despre persistent societatii taranesti conservatoare,
Nicolae Manolescu numindu-l un roman al deruralizarii satului.
Una din temele fundamentale ale romanului este timpul, la inceput
rabdator, in final nemilos, necrutator. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din
perspectiva raporturilor omului cu timpul si cu istoria sub presiunea unor
evenimente necrutatoare: razboiul, scrimbarea de regim politic, disparitia
taranimii traditionale, schimbarea din temelii a satului si a valorilor lui.
Din punct de vedere compositional intreaga actiune se desfasoara in sase
nuclee epice fundamentale la care participa aproape toate personajele
universului morometian. In primul volum ce cuprinde 3 parti cu 19, 18, 27 de
capitol precumpanitoare este tehnica decupajului (nuclee si secvente narative)
Primele trei nuclee surprind evenimente desfasurate in vara anului 1937 in satul
Silistea Gumesti, din Campia Dunarii, aproape de Bucuresti. In primul nucleu
este surprinsa agitatia satului Silistea Gumesti la inceputul verii, de sambata
seara pana duminica noapte, adica de la intoarcerea morometilor de la camp
pana la fuga Polinei cu Birica in al doilea, secerisul, evenimente ce se
desfasoara pe durata a doua saptamani iar in al treilea conflictul dintre moromete
si fii sai, ce dureaza de la secerisi pana la sfarsitul verii.
In volumul al -2lea volumul II actiunea se petrece intre 1938-1962; evenimentele
sunt selectionate prin tehnica rezumativa. Acesta are 5 parti cu 23 , 20 , 22 ,13 ,
13 capitole. Nucleul al 4-lea suprinde treierisul, urmatorul sedinta de partid iar

ultimul actiunea de stranger a cotelor. Naratiunea prezinta doua parti: in primul


plan evolueaza familia morometilor iar in plan secundar sunt relatate evenimente
diverse cum ar fi: boala lui Botoghina, revolta lui Tugurlan, dragostea dintre
Polina si Birica
Sa urmarim cum se tese subiectul romanului. Actiunea primului volum se
petrece cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi in satul silistea gumesti din
campia dunarii. reperele spatio-temporale sunt precise ca in orice roman
realist.facem cunostiinta din expozitiune cu familia moromete: ilie si catrina, a
doua sotie, paraschiv, nila, achim, baietii din prima casatorie a lui moromete, tita,
ilinca si niculae, copii facuti cu catrina. moromete lupta pentru a impiedica
destramarea familiei, pe care vrea sa o pastreze sub autoritatea sa.
Intriga este anunta inca de la inceput in scena cinei. prezentand
personajele, naratorul pune si accent pe tensiunile dintre ele: neintelegerile dintre
fratii proveniti din casatorii diferite, dintre baietii cei mari si catrina, etc.
Desfasurarea actiunii e construita printr-o tehnica cu totul originala. preda
aduna secvente din viata sociala a satului: necazurile din familiile lui botoghina,
tugurlan, birica sau balosul, scene traditionale ale satului- hora, calusul,
secerisul, serbarea scolara- si scena din familia morometilor, reunindu-le intr-un
tot dominat de personalitatea lui ilie moromete.
Punctul culminant surprinde fuga baietilor, destramarea familiei. fii cei mari
pleaca la bucuresti. in cel de-al doila volum, toata energia lui moromete se
concentreaza in vederea readucerii baietilor acasa. cumpara pamanturile
vandute, pleaca la bucuresti pentru a-i convinge etc. destramarea familiei este
insa ireversibila: catrina il paraseste, nila moare in razboi, fetele se casatoresc,
niculae ajunge activist de partid si apoi inginer horticol.
Romanul se incheie cu moartea eroului. la inmormantare, niculae afla de
la ilinca, sora lui, ca moromete se stinsese incet, fara a suferi de vreo boala.in
final, tatal si fiul se impaca in visul baiatului.
Naratiunea se face la persoana a 3-a narrator fiind omniscient si ubicuu
iar perspectiva este dindarat cu focalizare zero. Perspective naratorului se
completeaza cu cea a reflectorilor (Ilie- vol I, Niculae vol II) si a informatorilor
(personaje martore ale evenimentelor pe care le relateaza ulterior altora de
exemplu: povestirea lui parizianul despre vizita lui Moromete la Bucuresti, la
baieti; efectul fiind limitarea omniscientei.)

Protagonistul romanului, Ilie Moromete este personaj cu destin simbolic


pentru satul traditional. Spirit contemplativ taranul filosof care mediteaza la
rosturile lumii.
Face politica ca liberal iorgist, e abonat la ziarul Miscarea, urmareste
dezbaterile din Parlament . E sfatos, dialogul reprezinta pentru el o necesitate de
ordin superior. Petrecerea seri lungi cu prietenul Cocosila discutand politica iar
locul preferat era poiana fierariei unde putea gandi liber, se putea bate in idei.
Confruntarea tragica a individului cu istoria se concretizeaza in
destramarea familiei si decaderea persoanala. E destituit din comitetul
bisericesc, imprumuta bani de la aristide, vinde grau la un pret derizoriu pentru a
avea bani sa-l trimita pe Niculae la scoala, perceptorul nu-l mai amana, se
cearta cu Cocosila, iar baietii fug din casa parinteasca. . Dupa ce ii bate violent
cu parul Moromete capata constiinta disolutiei, a esecului iar voluptatea de a
savura spectacolul lumii se pulverizeaza.
In concluzie, cu vadite disponibilitati estetice , Marin Preda reuseste sa
ilustreze intr-un roman de un realism percutant, universul si autenticitatea
existentei taranesti dar si subtilul mecanism al disolutiei iluziei taranului despre
trainicia societatii patriarhale, al instrainarii prin intermediul unui personaj aparte,
intr-adevar insolit prin superioritatea lui intelectuala, prin seninatatea spiritului.
Preda are meritul de a prezenta diversi agenti ai conservarii, ce mentin iluzia
timului rabdator ca si ai schimbarii ce anunta un timp trepidant, insidios evitand
insa schematismul/uniformitatea.