Sunteți pe pagina 1din 43

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFART MIOCARDIC ACUT (IMA)

o Se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard determinata de o obstructie


coronariana prin tromboza.
-

90% - 95% din cazuri ateroscleroza coronariana

Factorii de risc care favorizeaza aparitia IMA :


- varsta, sexul, fumatul, stresurile,obezitate, HTA, diabetul zaharat, hiperlipemia,sedentarismul.
Factorii care declanseaza :
- eforturi intense
- mesele copioase
- stresul
- factorii meterologici frigul
- infectia tractului respirator

Manifestarile de dependenta : Semne si Simptome


- durerea
- hipotensiunea arteriala
- hipertermia
- alte semne
1. Durerea anginoasa intensa, violenta, insuportabila, care nu cedeaza la nitroglicerina sau la repaus.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca :
- o senzatie de constrictie sau in gheara;
- o senzatie de presiune sau un corset de fier, care impiedica respiratia

uneori ca o simpla jena retrosternala


o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila.

Durerea poate fi tipica : cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau fara iradieri de intensitate mare.
Durerea atipica : cu localizare extratoracica in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni.
o Durerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.

Durerea este insotita :


- de anxietate marcata
- senzatie de moarte iminenta
- transpiratii reci
- sughit
- greturi si varsaturi
- dispnee
- stare de slabiciune
- ameteli
- distensie abdominala
- senzatie de plenitudine epigastrica.
Durata durerii :
- poate fii de 30 de minute pina la 48 de ore;
- nu cedeaza la nitriti;
- apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.

2. Hipotensiune arteriala : poate sa apara imediat sau la cateva ore, este precedenta din cauza
actiunii stresante a durerii de o usoara cresterii T.A. Cand T.A. scade brusc exista pericolul iminent de
soc cardiogen. De regula hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.
3. Febra : este la inceput absenta dar apare la 12 24 ore de la debut in jur de 38%.
4. Alte semne : uneori un tablou clinic este dominat de la inceput de :
- starea de soc ca si manifestare prin paloarea tegumentelor, rece si umed,
alterarea starii generale oligurie grava.

puls rapid si filiform,

Debutul atipic este frecvent in deosebi la varstnici, debutul este nedureros mascat de unele din semne si
simptomele mentionate anterior, care apartin complicatiilor IMA.
o IMA este una din afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.
o Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala .

Examinarile sunt :
- EKG
- Electrocardiograma
- Cateterism cardiac
- Ventriculografie Radiotopica
- Examen de laborator sange : VSH crescut, Fibrinogen crescut,
TGO crescut (probe hepatice); leucocitoza, creatinfosfokinaza- crescuta.

Interventii :
o In etapa prespitaliceasca
- combaterea durerii
- sedare
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- transport la spital
In faza de prespitalizare, care este intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana in momentul
sosirii bolnavului in spital, asistentul medical trebuie sa rezolve principalele probleme din aceasta
perioada.

prevenirea mortii subite, consta in asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii
oricarei miscari;
psihoterapia de asemenea este foarte importanta

sedarea durerii la indicatia medicului


- morfina 0,01g- 0,02 g (1 fiola= 0,02 g) intramuscular sau subcutanat, eventual intravenos
( incet, diluat in ser fiziologic, sub controlul respiratiei)
- mialgin 0,10g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, diluat in 10 ml de ser fiziologic
sau glucoza 10%.
- Fortral 30 mg intravenos sau intramuscular
Deoarece morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare, este
indicata asocierea morfinei cu atropina 0,5- 1 mg pentru a preveni aceste fenomene.
Daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu algocalmin, fenobarbital,
codeina.
-

Urmarirea T.A. si pulsului


- se mentine tensiunea arteriala cu perfuzii Glucoza 5%, Dextran, Marisang si H.H.C (substituenti
de plasma)
- se urmareste pulsul si se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic
- se mentine permiabilitatea cailor aeriene prin aspiratie

oxigenoterapie
- transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca ,se face obligatoriu cu targa

Interventii :
o ingrijirea in spital
Instaleaza bolnavul in pat : mutarea bolnavului de pe targa in pat, face personalul sanitar fara a se permite
bolnavului nici o miscare, pentru a nu i se agrava situatia.

salonul va fi linistit, incalzit si bine aerisit;


pozitia bolnavului in pat cat mai comoda.

Se vor aplica in continuare masuri de prim ajutor prin administrarea la indicatia medicului a
sedativelor (pt. combaterea anxietatii) calamantelor si oxigenoterapiei.
Supravegherea functiilor vitale: Urmarirea infarctului consta in monitorizarea cu supravegherea
permanenta in primele zile a EKG, T.A., a ritmului cardiac si a respiratiei.
Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta sange pentru probe de laborator
indicate de medic( pentru dozarile enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a
VSH, colesterolului, acidului uric).
Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice se administreaza anticoagulante: heparina si
trombostop ( se va verifica timpul Quick), iar pentru preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului, se
administreaza xilina 200mg im sau iv sau in perfuzie.
Administrarea medicatiei se va face cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.
-

tratamentul medicamentos se va face la pat in pozitie orizontala.


asistentul medical va avea pregatite medicamente pentru eventuale complicatii.
desi medicamentele se administreaza strict la indicatia medicului,in caz de urgenta, cadrul mediu
poate interveni cu unele medicamente( nitroglicerina) si oxigen.

Alimentatia bolnavului cu infart miocardic acut este pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.
- treptat se va trece la alimentatia activa, numai la recomandarea medicului in pozitie sezand
- dupa mobilizarea bolnavului acesta poate servii masa
- mesele vor fi fractionate pt. a evita consumul de cantitate mare
Regimul : hiposodat si hipocaloric

in primele zile regimul alimentar : pireuri si lichide date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe,
lapte, sucuri de fructe, oua moi;

Se interzice total fumatul !


-

urmarirea evacuarilor de urina si fecale


constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare
diureza si scaunul se noteaza pe FO

se va ajuta bolnavul sa foloseasca urinarul si bazinetul fara ca aceasta sa fie ridicat in pozitie sezand

Igiena bolnavului : baia general sau parial se face la pat, fara sa oboseasca bolnavul (in primele zile
fara sa fie ridicat ).

Mobilizarea bolnavului
- in prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat, iar daca bolnavul nu are dureri , febra sau
alte complicatii, incepand chiar din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare;
-

treptat se permite micarea poziiei la pat, micri active ale membrelor;


mobilizarea se face progresiv (ederea pe marginea patului, n fotoliu ridicarea din pat), sub
controlul pulsului i T.A si prezenta medicului.

Crearea mediului psihologic prin :


- evitarea discuiilor cu voce tare
- interzicerea vizitelor in grup sau lungi
- interzicerea comunicarii vestiilor neplacute , facilitarea contactului cu bolnavi restabiliti pt. un bun
efect psihic
Se va face educatie sanitara a pacientului privind regimul de viata post infart :
- modul in care trebuie luate medicamentele
- alimentatie echilibrata

reluarea treptata si progresiva a efortului fizic


prezentare la control periodic
se va incerca restabilirea increderii de sine si in capacitatea de munca anterioara a imbolnavirii.

Ingrijirea paccientului cu Hipotensiune arteriala

Hipotensiunea arterial este un sindrom clinic caracterizat prin scderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea
sistolic i sub 65 mm Hg pentru cea diastolic ( se consider valoare minima aTa sistolice de 105mmHg la persoane de peste 45
ani) . n funcie de durat , hipotensiunea poate fi trectoare sau de durat .
Hiopotensiunea arterial este tratat ca boal doar atunci cnd este simptomatic (ame eli, cefalee, astenie, palpita ii, transpira ii,
etc). Exist persoane sanatoase care au hipotensiune arterial, nsa nu prezint nici un simptom n general , sportivii de performan ,
vagotoni.

Putem clasifica hipotensiunea arterial n :

HIPOTENSIUNE ARTERIAL ESENIAL ( primara, idiopatica), expresie a unei tulburri circulatorii de reglare, pe fond
constituional.
HIPOTENSIUNE ARTERIAL SECUNDAR (SIMPTOMATIC), urmare a unei tulburri cardiovasculare, endocrine,
neurogene identificabile.
HIPOTENSIUNE ARTERIAL ORTOSTATIC( postural) , care apare numai la trecerea n poziie verical.
n cazul hipotensiunii eseniale principalele simptome sunt:
-

scderea capacitii de munc i efort;


oboseala;
dispnee;
sensibilitate la frig

eclipse vizuale i scotoame;


acufene;
palpitaii;
ameeli ;
cefalee;
iratibilitate;
tulburri de dinamic sexual;
tulburri ale ciclului menstrual.

La examenul fizic se constat:


-

extremiti reci i sau cianotice;


valori sczute ale tensiunii arteriale;
examenul cordului este normal

Pot aprea tulburri digestive : ca de exemplu: dureri imprecise, mai rar diaree sau constipaie.
Pot aprea tulburri renale: oligurie, nicturie
Simptomatologia se accentueaz la efort prelungit sau ortostatism prelungit.

Examenele de laborator indic:


-

potasiul sanguin crete


calciul scade
glicemia normal sau uor sczut
colesterolemia
normal

sau

uor

sczut

cazul

hipotensiunii

ortostatice:

vedere nceoat;
ameeal;
confuzie;
slbiciune;
stare de lein.

n cazul hipotensiunii secundare simptomele sunt asemntoare cu cele de mai sus.


Trebuie s se diferenieze foarte bine formele de hiopotensiune arterial , mai ales n cazul acesta simptomele apar ca urmare a
diferitelor boli.

n Hipotensiunea sever, asociat cu ocul operator :


-

delir;
somnolen;
confuzie

Dac ocul operator de nrutete persoana afectat i va pierde cuno tin a. ocul oparator este letal dac nu este tratat.
n cazul n care ocul este cauzat de volumul sczut de snge sau de slab activitate de pompare a inimii, semnele i simptomele sunt:

piele rece i transpirat i capt o culoare albstruie;


pulsul este slab;

persoana ncepe s respire repede

Simptomele cele mai tipice, ntlnite adeseori i comune diferitelor forme clinice de hipotensiune arterial sunt: ame eli,
tulburri de vedere ( puncte negre, cea, musculie n faa ochilor), oboseal de durat ( o astenie neexplicat poate constitui masca
unei hipotensiuni), cefalee, parestezii la mini i la picioare, palpitaii, paloarea feei ( mai ales la copii).
Astenia prezint uneori un anumit orar, fie la trezire dimineaa, fie spre ora prnzului, pacientul obosind repede i manifestnd
nevoia de a se odihnii.
n genere , simptomatologia hipotensiunii arteriale exprim anumite manifestri de iriga ie deficitar n variate organe,
primordial fiind ischemia cerebral: ameeli, tendin la cdere, tulburri senzoriale vizuale sau auditive, cefalee prelungit,
indispoziie, nelinite, iritabilitate exagerat, tulburri ale somnului (somnolenta), scderea capacitii de concentrare sau de memorie,
nehotrre n aciuni, depresiune psihic, pierderea libido-ului. Pe planul al doilea apar simptome din partea inimii: tahicardie,
palpitaii, senzaia lipsei de aer sau de o presiune precordial, dureri pseudo-anginoase .
Toate aceste simptome au tendina la recderi.
n plus, sunt prezente i numeroase acuze din partea altor aparate i sisteme: greuri, meteorism, eructa ii, tulburri de
menstruaie, impoten, etc.
Problemele

pacientului:

insomnii;
depresie;
irascibilitate;
Diminuarea auzului;
impoten sexual;
Alterarea mobilitatii din cauza hipotonie fizic i psihic.
Alterarea starii generale

Obiectivele vizeaza
-asigurarea confortului
-prevenirea complicatiilor
-prevenirea recaderilor

Interventiile asistentei medicale


-asigura confortul fizic si psihic al pacientului
-pregateste pacientul pentu investigatii (eco cardio, EKG, proba de efort)
- pregateste pacientul si recolteaza probele biologice pentru examenul de laborator
- administreaza tratamentul la indicatia medicului
Tratamentul se va diferenia n raport cu form clinic a hipotensiunii: esenial( constituional), secundar sau ortostatic
a) igieno-dietetic

Msurile generale sunt uneori suficiente singure i privesc ntregul mod de via , de la evitarea nicotinei i excesul de alcool, a
suprasolicitrilor fizice i psihice, pn la recomandri dietetice i diverse metode fizice.
Cauzele uoare de hipotensiune arterial pot fi tratate" cu o alimenta ie bogat n sare ( 10-20 g/zi) , consumul de ceai negru,
coca-cola, cafea (dar fr a se face exces), dar mai ales ingestia unei cantiti mai mare de lichide. Experiena practic arat c
ingerarea dimineaa a unei cafele ( 1 lingurita pulbere contine 0,1 g cofeina ) sau a ceaiului natural, este util.
Practicarea educaiei fizice i a unor sporturi uuare , dar nu de performan, ca i unele procedure fizice ( du uri alternante,
masaje cu peria) constituie msuri utile , contribuind la aa numitul antrenament al sistemului vascular. Sedentarismul (statul
ndelungat n pat), bile fierbini, sauna de aburi sau acid carbonic , sunt contraindicate deoarece produc vasodilataie periferic.
n hipotensiunea ortostatic pacienii sunt sftuii s nu se ridice brusc, se recomand ridicatul ncet (primele secunde la
marginea patului) sau s nu stea prea mult timp n picioare. n caz de varice voluminoase se recomand purtarea ciorapilor elastici sau
bandaje i uneori cur chirurgical a varicelor. Pentru cazurile cu perete abdominal slbit se indic corest sau bandaj abdominal.
n cazul hipotensiunii postprandiale este indicat a se lua inflamatoarele nesteroidiene nainte de mas deoarece au ca mecanism
retenia de ap i sodiu.
n cazurile severe de hipotensiune arterial postural ( idiopatic) s-a propus mbrcminte special presurizat( antigravity
suit).
n prezena unei sincope ortostatice , culcatul imediat , cu capul n poziie decliv, este prima msur de luat.
b) medical (cu indicaii i contraindicaii pentru medicaia specific afeciunii )
Medicaia se va administra numai cnd msurile generale nu au dat rezultate , n raport cu severitatea tulburrilor subiective i ,
de dorit , pe perioada limitat de timp, folosirea sa fiind indicat n forma constitu ional cronic (esen ial) i n forma ortostatic. n

Hipotensiunea secundar se va aplica o medicaie specific , n raport cu boala de baz. n general, medica ia trebuie socotit ca un
adjuvnt al terapiei generale ( igieno-dietetice) .
Trei grupe de medicamente sunt mai mult folosite: dihidroergotamina, simpaticomimeticele i mineralcorticoizii. Acestea au
rolul de a mrii ntoarcerea sngelui la inim sau de a crete tonusul vascular periferic, n special rezistena arteriolar.

Ingrijirea pacientului cu abdomen acut chirurgical netraumatic


Def.
Abdomenul acut chirurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilorabdominale intense si de durata cu
debut brusc, insotite de tulburari locale
si generalecare necesita interventie chirurgicala de urgenta (apendicita acuta, ulcer gastric siduodenal perforat, oclu
zie intestinala, colecistita acuta, pancreatita acuta, litiazaveziculara, peritonita acuta, sarcina ectopica).
Circumstante de aparitie:
alimentatie bogata in grasime, mese copioase

eforturi fizice mari


persoane cu antecedente personale de boala ulceroasa, litiaza biliara, dureriabdominale, femei cu amenoree
Manifestari de dependenta:
dureri continue, progresive in inflamatii (apendicita, colecistita, pancreatita,peritonita)
dureri colicative cu intervale nedureroase intre ele (colica litiazica, ileusmecanic)
varsaturi alimentare sau tardive
frisoane
meteorism abdominal
oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
Problemele pacientului:
stare generala alterata
anxietate
potential de complicatii

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ESOFAGITA DE REFLUX

Definitie:

inflamatie a mucoasei esofagiene determinata de agresiunea continutului acid care reflueaza din stomac in esofag.

Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorii de risc n esofagita de reflux sunt:

factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;

factori endogeni (din interior): hernia hiatal, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat, distrofia muscular, boli de colagen
(sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.
Manifestari de dependenta

pirozis -arsura retrosternal - este o senzaie de arsur de la nivelul pieptului care are o aciune iritant. Apare mai des dup mncare
sau n poziie culcat. Se ntmpl frecevent s fie nsoit de regurgitarea (vom) coninutului din stomac ce ajunge pn n gt,
bolnavul acuznd faptul c simte gust de amar sau acru n gur.

durerea toracic- se prezint ca o presiune ce apas pieptul, fiind definit greu de ctre bolnavi. Intensitatea durerii este variabil,
uneori poate imita angina pectoral, infarctul miocardic i anevrismul aortic;

odinofagia- durere la inghitire;

disfagia (=este dificultate la nghiire)- mai rar ntlnit i demonstreaz de obicei o stenoz esofagian sau tulburri motorii.

eructatii,

greuri , vrsturi, balonri- reflect ntrzierea evacurii gastrice, flatulenta;

gust metalic,

hipersalivatie;

manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii, disfonie,senzatie de corp strain in gat.

Investigatii paraclinice:
-examenele de laborator;
- examen radiologic;
- examenul endoscopic arat modificarea liniei Z i prezena leziunilor esofagiene;
- pH-metria
Complicaiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt:

sindromul Barret;

cancerul esofagian;

stenoza esofagian;

hemoragia;

ulcerul esofagian.

Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,

- deficit de volum lichidian,


- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- fatigabilitate;
- deficit de autoingrijire,
- alterarea functiilor vitale;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie malignizare).
Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii:

- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;


- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in caz regurgitatie, voma, gust
neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator ;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in foaia de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse, in functie de stadiul bolii si
sa renunte la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun );
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii in caz de perforatie,
varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ).

- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.

alimentaia: regimul alimentar ocup un loc important, evitndu-se grsimile n exces, alimentele acide (suc de roii, pepsi, cola,
cafea). Mncarea trebuie porionat, nu se mnnc abundent; masa de sear trebuie se fie cu 2-3 ore nainte de culcare. Alcoolul i
cafeaua sunt contraindicate;

anumite medicamente trebuie excluse: anticolinergice, inhibitorii canalelor de calciu, xantine.


Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:

Metoclopramid- este cel mai des utilizat, el este absorbit la nivelul intestinului i atinge nivelul maxim dupa 40-120 min de la
administrare. Doza zilnic este de 30-40 mg n 3-4 prize (o tablet de 10 mg);

Motilium (Domperidona)- se administrez n 3-4 prize a cte 10-20 mg cu 30 minute nainte de mas;

Betanecolul- n doz de 100 mg pe zi repartizat n 4 prize;

se indic i folosirea de antiacide iar eficacitatea lor crete dac sunt asociate cu acidul alginic;

antisecretoarele: Cimetidina (Tagamet) de 1-2 g/zi timp de 4-12 sptmni; Ranitidina de 2 ori 150 mg /zi, Famotidina, Nizatadinaantihistaminice H1;

inhibitorii pompei de protoni: Omeprazolul 2 ori 20 mg/zi, Lansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol 40mg/zi, Esomeprazol 2 ori 20 mg/zi.
Indicaiile pentru tratamentul chirurgical sunt:

esofagita ulcerativ;

esofagita hemoragic;

stenoza esofagian;

aspiraia bronhopulmonar;

sindromul Barret cu displazie sever.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

Obezitatea este starea patologic caracterizat prin creterea greutii corporale ideale cu peste
15-20% i sporirea masei esutului adipos.
Circumstane de apariie:
- persoane de sex feminin, n perioada de menopauz
- n mediul urban incidena este mai crescut
- persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaie, consum crescut de dulciuri
- persoane cu ri-persoane cu risc constituional - prezena obezitii la rudele de gradul 1 (prini, frai)
- modu -modul de via - sedentarism, consum de alcool
Manifestri de dependent (semne i simptome)
- cretere n greutate fa de greutatea ideal
- oboseal - astenie - dispnee - hipertensiune arterial - prezena varicelor la membrele
inferioare - constipaie - amenoree
Probleme
- tulburri respiratorii i circulatorii:
- mobilizare cu dificultate
- intoleran la activitatea fizic
- alterarea tranzitului intestinal
- tulburri menstruale
- risc de alterare a integritii tegumentelor (intertrigo, piodermite)
- risc de complicaii cardiace (HTA, ateroscleroz)
- risc de complicaii respiratorii

pacientul s-i reduc greutatea corporal nmsoar


raport cuzilnic
greutate."
diureza
ideal,
i n funcie de
Deshidratare
sex i vrst
noteaz n foaia de Pacientul duce o via
Cauza:
pacientul s prezinte
Pacientul
mobilitate
s-i
i postur
recapete
adecvat
temperatur;
cvasinormal, i despoliuria
s-i poat satisface,
condiia
autonom, nevoile
fizic
n., msoar
greutatea foar n bune condiii
Manifestri:
s fie contient desptmni.
rolul micrii i al alimentaiei
corporalechilibrate
la intervalndereducerea
2- activitatea
greutii
profesional.
- risc de artroze - gonartroz,
scdere n
corporale
greutate;
Pacientul s fie contient 3 zile;
coxartroz, spondiloz
astenie;
s se previn complicaiile
c prin respectarea
- evalueaz manifestrile
- risc de alterare a altor
- oboseal;
Intervenii
alimentaiei
i
ade deshidratare:
metabolisme - glucidic, lipidic
asistenta stabilete regimul
alimentar: poate s
--epuizare.
tratamentului,
- hipocaloric, cu 1000 cal/zi,
cuvia
activitate
obinuit
pe zi, 35 g (diabetul zaharat, hiperuricemie)
c ducpentru pacientul
o
aspectul
pielii(100i g glucide
al
- pierderea imaginii i a stimei de sine
lipide pe zi, 75 g proteine cvasinormal.
pe zi), hiposodat i normohidric
(1,5 l/zi)
mucoaselor,
pulsul,
Obiective
- hipocaloric cu 800-400 cal/zi, pentru pacientul n repaus
tensiunea arterial;
- se reduc din alimentaie produsele rafinate (ciocolat,
cacao, fric,
unt, carne gras,
evalueaz
astenia,
conserve, brnzeturi grase)
epuizarea pacientului l
- fr restricie - se administreaz legumele i fructele
carnea slab, laptele
ajut n proaspete,
ngrijiri igienice
Cancerul de prostata
degresat, oule fierte tari, lichidele nendulcite
pentru conservarea forei
- postul absolut este recomandat numai n condiii desale
spital
fizice;
Plan
- stabilete
activitatesfizic
a pacientului:
Anxietateaprogramul-dePacientul
cunoasc
asigur condiii de ngrijire nPacientul
este de ingrijire
- exerciii
Cauza; fizice moderate
manifestrile
bolii,
spital n saloane mici, linitite,echilibrat
psihic,
Definiie
- mers pe jos 60-90progminute/zi
- necunoaterea
regimul de via pe
care s permit repausul fizicparticip activ la
- practicarea
(not,
ciclism)
nosticului unor sporturi
bolii.care
s-ltenis,
respecte,
s
i psihic al pacientului;
propria ngrijire.
Cancerul de prostat este o
- evitarea
eforturilor fizice
sporadice,
care cresc
apetitul pacientului normele de
Manifestri:
se mari,
obin
echilibrul
explic
-administreaz
tratamentul
medicamentos cu aciune
gen ipedecare
stimulare a afeciune malign n care celulele
- insomnie,
ngrijorare.
su psihic.
viaanorexii alimentaie
catabolismului i diurezei
(silutin, gastroFamilia
s fibran)
fie
trebuie s le respecte;
prostatice se modific, se nmulesc
-msoar zilnic greutateaimplicat
corporal;
noteaz n foaia
de temperatur
n ongrijirea
pune
la dispoziie pacientului
necontrolat i vor crete foarte repede
- susine i ncurajeaz pacientul
cu probleme psihice (pierderea
i stimei cu
de sine)
pacientului.
exemple imaginii
de pacieni
- suplinete pacientul n cazul apariiei unor manifestri
de dependen n satisfacerea
evoluie
favorabil nevoilor dnd natere unei mase tumorale la
sale
ndelungat.
nivelul prostatei. Metastazele sunt
Risc
de
infecie
Pacientul
s
fie
ferit
supravegheaz
zilnic
Pacientul
- educ pacientul pentru a-l contientiza c, prin respectarea alimentaiei i a programului de prezint
prezente intr-un proces mare de
Cauze: zilnic, poate nltura
de
complicaii
corpului, pulsul, tegumente integre.
activitate
surplusul
de greutate itemperatura
preveni complicaiile
- epuizarea;
infecioase.
tensiunea
arterial,
consem- pregtete pentru intervenie
chirurgical pacientul
cu obezitate
excesiv
i din raiuni cazuri.
- scderea
rezistenei
neaz
n foaia de temperatur
estetice (by-pass
jejuno-ileal, cu realizarea unui sindrom
de malabsorbie
secundar)
Circumstante de aparitie:
organismului.
rezultatul;
Manifestri:
- corporale
supravegheaz
tegumentele
Msurarea greutii
- vindecarea
ntrziat
a obezitii, se utilizeaz diferite
bolnavului

mucoasele,
- pentru stabilirea
gradului
forme de calcul
al greutii ideale:
plgilor.
sesiznd
manifestrile
cutaG = T - 100
Sau
nate;
G= Teduc
pacientul
privind
pstrarea igiene personale
-

corporale, n general, i
picioarelor, n special, pentru a
preven escoriaiile, fisurile,
btturile la acest nive care se
pot infecta uor (atenie la
obezi, la nivelul plicilor).
- cancerul de prostata afecteaz in special barbai in vrsta
-predispozitia genetica
-factorii de mediu
- un nivel crescut de testosteron influeneaz, de asemeni, instalarea cancerului de prostata.
Manifestari de dependenta:
Polakiuria - mai ales spre diminea, de intensitate variabil i nelegat direct de volumul tumorii prostatice.
Disuria
Hematuria - nu este caracteristica, dar poate aprea prin invazie tumoral
Retenia incomplet de urin, iniial fr distensie vezical, ulterior cu distensie vezical
Retenia complet de urin reprezint cea mai redutabil complicaie obstructiv ce apare ca urmare a obstruciei tumorale cervicoprostatice.
Durerea loco-regional - se datoreaz extensiei tumorale cu stimularea sensibilitii loco-regionale.
Durerile osoase - sunt caracteristice fazelor avansate, cu extensie metastatic osoas
Problemele pacientului cu cancer de prostata:
Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
Retentie urinara

Incontinenta de urinara
Disconfort loco-regional

Diagnostice de nursing:
Eliminare urinara incompleta cantitativ si calitativ din cauza anomaliei cailor urinare manifestata prin polakiurie, disurie, hematurie.
Deficit de eliminare datorata obstructiei tumorale cervico-prostatice manifestata prin anurie.
Eliminare urinara incompleta postoperator datorita spasmelor vezicale manifestata prin retentie urinara.
Disconfort datorita extensiei tumorale cu stimularea sensibilitii loco-regionale manifestat prin durere loco-regionala.
Disconfort din cauza durerii loco-regionale manifestat prin pozitie antalgica, neliniste.
Obiective:
- mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare
- realizarea unui confort fizic si psihic optim, astfel incat sa se asigure starea de bine a pacientului
- sa fie apt sa se autoingrijeasca
Interventiile asistentei:

Asistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing adecvat si sustinut care sa ajute la
conduita terapeutica efectuata de medic
-evalueaza bolile asociate,disconforturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului .
Evaluarea initiala cuprinde: tensiunea arteriala, fregventa cardiaca, fregventa respiratorie, temperatura, analizele de urina ,apetitul,
mobilitatea, starea tegumentelor .
-pregateste pacientul pentru investigatii
Pentru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata,de deblocare .
In perioada preoperatorie rezultatele majore ale implementarii planului de ingrijire vor include reducerea anxietatii si informarea
asupra afectiunii pe care o are. Pacientul va fi ajutat sa inteleaga (asigurandu-i-se intimitatea) cateva notiuni simple de anatomie ale
partilor afectate si cum functioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator .Asistenta va educa pacientului in ceea e priveste
pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele ,va descrie in mare operatia ,tipulde anextezie si procedurile de recuperare
postoperatorie .Informatiile vor fi simple, limitate la gradul de intelegere a pacientului si exprimate astfel incat sa-i reduca
ingrijorarea .Toate procedurile preoperatorii vor fi explicate ,se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si ii va fi acordat sprijin
psihologic.
In perioada postoperatorie este foarte importanta corectarea tulburarilor volumului fluidelor, remiterea durerii si a disconfortului
,preventia infectiei si reluarea activitatii obisnuite .
Dupa rezectia transuretrala de deblocare este foarte important urmarirea pacientului pentru depistarea precoce a complicatiilor
ce pot aparea: hemoragie, infectie, tromboze, obstructia cateterului .

1.Hemoragia -este datorata vascularizatiei importante a prostatei.Este periculoasa din doua motive:se poate instala socul
hipovolemic sau se pot forma cheaguri ce obstrueaza flixul urinar.Drenajul incepe cu o hematurie franca care devine dupa 24 de ore
de culoare roz .
2. Prevenirea infectiei -se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii pungii colectoare,respectand
conditiile de asepsie,evitarea monitorizarii temperaturii intrarectal, toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este
necesar ,evitarea contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .
3.Prevenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar -se realizeaza pri administrarea profilactica de heparine
fractionate si mobolizare precoce .
4.Obstructia cateterului -poate duce la distensia capsulei prostatice si hemoragie .Daca pacientul prezinta durere,se va verifica
tubul de irigatie si se va corecta obstructia inaintea administrarii analgezicelor .Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare exista
cel putin acceasi cantitate de lichid cu cea de irigatie folosita .Tubul pungii urinare va fi legat cu o panglica de piciorul pacientului sau
la pat, evitand tractiunea sondei .
5. Educarea pacientului :
Atunci cand pacientul este apt pentru mobilizare, va fi incurajat sa merga si sa evite mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru
a preveni alte complicatii (escare) .Dupa suprimarea sondei, la cateva zile postoperator, pacientul poate prezenta incontinenta urinara,
ceea ce va duce la descurajare si depresie, intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii. In acest sens va fi educat sa
faca exercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical. Aceste exercitii vor fi efectuate pana la recapatarea controlului
vezical .Va fi evitat consumul de alcool, condimente, consumul ezcesiv de cafea. Pacientul va fi sfatuit sa consume cat mai multe
lichide si sa se adreseze medicului in caz de hamaturie, disurie sau modificari ale jetului urinar.

Evaluare:
S-a redus anxietatea, pacientul este capabil sa se autoingrijeasca, isi monitorizeza zilnic diureza si efectueaza exercitii de recapatare a
controlului vezical.

ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE (A.V.C.)


Suferine grave ale sistemului nervos central, A.V.C. sunt determinate de modificri circulatorii cerebrale i se caracterizeaz prin
pierderea motilitii unei pri din corp, asociat sau nu cu tulburri de echilibru, senzi- tiv-senzoriale i de limbaj.
A.V.C. care se instaleaz brusc n plin sntate aparent este denumit i ictus apoplectic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitur,
suprimarea brusc a funciilor unui organ).
Aceste tulburri de motilitate (a funciei motorii musculare) pot fi de diferite grade, de la pareze (diminuarea forei musculare) pn
la paralizii
(dispariia total a funciei motorii = plegie).
Alturi de tulburrile de motilitate apar i alte tulburri: de sensibilitate, senzoriale, sfmcteriene, trofice etc., care vor fi descrise la
simptomatologie.
Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate din punct de vedere al sindroamelor anatomoclinice n:

I. Ischemia cerebral (suspendarea temporar sau definitiv a circulaiei cerebrale pe o anumit zon a creierului) n care sunt
cuprinse:
A. Infarctul cerebral care poate fi dat de:
a) tromboza arterelor cerebrale
b) embolia arterelor cerebrale
B. Ischemia cerebral tranzitorie
(fr infarct)
II. Hemoragia cerebral.
Concepia actual precizeaz c A.V.C. hemoragic la rndul su poate fi dat de dou afeciuni complet difereniate .
a) Hemoragia cerebral - revrsat sanguin difuz n esutul cerebral
b) Hematomul intracerebral - colecie sanguin bine delimitat localizat n substana
alb.
III Hemoragie subarahnoidian - revrsat sanguin situat n spaiul subarahnoidian produs de o ruptur vascular. Revrsatul este n
stare fluid i nu are efect compresiv asupra encefalului.
Hemoragia subarahnoidian constituie a treia cauz important de accident vascular cerebral, dup cele de tip ischemic i de tip
hemoragie.
Mai pot fi cuprinse n A.V.C. i:
IV Encefalopatia hipertensiv
V Tromboflebitele venelor cerebrale - sunt procese inflamatorii ale venelor i sinusurilor cerebrale.
5.2.1. Cauze
Ateroscleroza
Hipertensiunea arterial
Cardiopatii emboligene (cardiopatie valvular, fibrilaie atrial, infarct de miocard, cardiopatie
ischemic)
Traumatisme craniene
Malformaii vasculare
Alte cauze:
etilism acut
diabet

intoxicaie acut
tumori cerebrale
sindrom hemoragipar

Infarctul cerebral este o necroz a unei pri din esutul cerebral, provocat de suprimarea fluxului sanguin ca urmare a obliterrii
vasului:
- prin tromboz (este o obliterare vascular printr-o alterare local a peretelui vascular cu depunere de hematii i leucocite =
formarea trombusului rou).
Trombusul rou, puternic fixat de perete, duce la stenoza persistent a lumenului vascular:
- prin embolia arterelor (este o obliterare vascular printr-o particul solid, lichid sau gazoas vehiculat de la distan de
circulaia sanguin). Se deosebesc:
- tromboemboliile n care particulele solide sunt trombi roii (pornii de la inim n cadrul cardiopatiilor emboligene);
- ateroembolii (plac de aterom ulcerat provenit de la arterele mari, aort, artere de la baza gtului);
- embolii grsoase, uleioase;
- embolii aerice.
Infarctele cerebrale mai pot fi date i de tromboz venoas cerebral i de unele surse embolice foarte variate: septicemii, neoplazii
etc.

Simptomatologie- Diagnosticul se bazeaz n general pe bruscheea debutului (debut brusc n majoritatea cazurilor).
Hemiplegie (paralizia unei jumti a corpului- stnga sau dreapta) sau hemipareza, hemiparestezii (parestezii = furnicturi) n
partea hemiplegic extremitile ridicate cad rapid inerte.
Tulburrile senzitive: subiective: tot ceea ce spune bolnavul c simte - arsuri, furnicturi, senzaie de cldur, rece etc.; obiective:
se pun n eviden (se obiectiveaz) de examinator.
Tulburri senzoriale: (tot ceea ce ine de organele de sim):
- de vz: pierderea monocular sau binocular a vederii, scderea acuitii vizuale, diplopie (vedere dubl), de auz, de gust, de tact, de
miros.
Tulburri de vorbire n leziuni ale hemisferei stngi (disfazie, afazie).

Tulburri sfincteriene (bolnavii nu-i pot controla emisiunea de urin, de scaun).

Dat fiind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani,
o atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor afectiuni atunci cand acestea s-au produs.
Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica
si psihica a pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral. Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a
asigura
desfasurarea
unei
vieti
normale.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au acelasi scop si anume:
1. dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane;
2. acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral;
3. integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni, insa altele pot persista intraga
viata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de recuperare in acest
stadiu
precoce.
Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de
reabilitate
cat
mai
curand
posibil.
Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si extinderea cerebrala a
leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral, includ :
1. tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). - pot sa apara scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare,
mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia
sensibilitatii pentru durere, stimuli mecanici termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor;
2. tulburari de perceptie care constau in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii
lucrurilor pe o parte a corpului;

3. probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau memorie. Aceste probleme
apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea
unor cuvinte sau in citirea si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau sentimente.
4. probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. Pot sa apara anxietatea, depresia,
frustarea, agresivitatea sau frica. Dintre acestea, depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psihiatric
corespunzator.
Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu initierea programului de reabilitare.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU AVC


DIAGNOSTI
C
DE
NURSING
-a respire si a -alterarea
avea o buna
respiratiei si a
circulatie
circulatiei din
cauza
obstructiei
cailor
respiratorii ,
AVC,
manifestata
prin bradipnee ,
respiratie
superficial a ,
tuse uscata
NEVOIA

OBIECTIVE

-pacientul sa
aiba o respiratie
si o circulatie
normala prin
ameliorarea
schimburilor
gazoase si
mentinerea unei
TA in limite
normale

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

-pozitionarea adecvata a pacientului :semi sezand sau decubit


dorsal
-camera bine aerisita si confort termic 20 -22 grade C
-umezesc aerul din incapere
-indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir
-tapotaj toracic
-schimbarea pozitiei pacientului la 2 ore pentru prevenirea
aparitiei infectiilor respiratorii
-regim alimentar hipolipidic, hipoglucidic, hiposodat
-hidratare corespunzatoare aprox. 2,5 l/zipasive, masaje
-aplic tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii
-masurarea functiilor vitale T,TA,P,R
-pregatesc psihic pacientul in vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice
-administrarea medicatiei conform schemei de tratament la

EVALUARE

-pacientul

prezinta o
respiratie de o
amplitudine
normala 16-18
respiratii pe
minut si o TA
de 140/80
mmHg

indicatia medicului
-urmaresc efectul medicamentelor
-a bea si a
manca

-alterarea
alimentatiei si
hidratarii din
cauza
tulburarilor de
deglutitie
manifestata
prin dificultate
de masticatie si
deglutitie

-pacientul sa
primeasca
alimente care sa
corespunda din
punct de vedere
calitativ si
cantitativ

-evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe


alimentatia per os
-ridic capul bolnavului si asigur rotatia de partea sanatoasa in
timp ce acesta mananca
-servesc alimente moi usor de inghitit si la o temperature
adecvata
-diversific alimentele in functie de gustul pacientului, tinand
cont de boala
-stabilesc timpul necesar pentru mese
-planific timpul de odihna
-ofer bolnavului lichide cu paharul, cana, umplute pe jumatate,
cana cu cioc sau tubul de plastic
-cantaresc zilnic bolnavul
-bolnavul primeste un supliment bogat in calorii, protein si
vitamine, cu avizul medicului
-la indicatia medicului se face sondajul nazo/gastric pentru
alimentarea bolnavului
-la indicatia medicului: abordarea unei linii venoase cu
perfuzie glucoza 10%

-se urmareste
curba
ponderala a
bolnavului ,
care se
mentine in
limite normale

-a elimina

-perturbarea

-pacientul sa

-hidratez si alimentez corespunzator pacientul pe cale orala sau

tranzitului
intestinal din
cuza
imobilizarii la
pat, manifestata
prin constipatie
, crampe
abdominal ,

aiba un transit
intestinal in
limite
fiziologice

prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si


electroliti
-monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de
temperature
-fac bilantul ingesta-excreta
-administrarea de laxative sau purgative la indicatia medicului
-protejez patul cu musama , aleza
-servesc pacientul cu bazinetul

-pacientul are
un scaun de
consistent
normala, o
data la 2 zile

balonare

-a se misca si

-incapacitate de

-pacientul sa

a avea o
buna postura

a se mobiliza
din cauza
alterarii
centrilor
nervosa
manifestata
prin scaderea
mobilitatii
,necoordonarea
miscarilor,
hemipareza
stanga

aiba tonusul
muscular si
forta muscular
pastrata
-pacientul sa-si
mentina
integritatea
tegumentelor si
a activitatii
articulare
-pacientul sa
atinga o
autonomie
maximal in
deplasare in
functie de
gravitatea
paraliziei

-efectuez clisma evacuatoare simpla sau uleioasa


-curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun
-aplic crme protectoare
-fac toaleta anusului de mai multe ori pe zis si dezinfectez cu
acid boric 2-3%
- introduce tubul de gaze, pentru eliminarea gazelor din
abdomen
-asigur repaus la pat
-mentin constanta temperature corporala( au loc pierderi de
energie)
-recoltez sange pentru hemocultura si scaun, pentru
coprocultura
-asez pacientul membrele pacientului in pozitie functional
-mobilizez pacientul de cat mai multe ori pe zi
-incurajez pacientul sa se mobilizeze in pat daca poate
-schimb pozitia pacientului la fiecare 2 ore
-efectuez exercitii passive la fiecare 2 ore
-masez regiunile expuse la escara , le pudrez cu talc
-planific un program de exercitii, in functie de capacitatea
pacientului
-invat pacientul cum sa se aseze la marginea patului
-ajut pacientul sa coboare din pat , incurajez mersul cand este
posibil si anticipez ajutorul de care poate sa aiba nevoie
pacientul
-invat pacientul cum sa foloseasca anumite mijloace pentru
deplasare
-incurajez pacientul pentru progresele obtinute de la zi la zi
-pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de
ingrijire
-redau increderea pacientului ca imobilitatea este o stare
trecatoare
-suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il servesc la
pat cu cele necesare

-pacientul isi
reia progresiv
mobilitatea
-isi fortifica
treptat
musculatura

-incurajez pacientul sa manance degajat , cantitati mici si sa


manance bine
-ajut pacientul sa-si pregateasca alimentele
-educ pacientul sa practice o buna igiena bucala
-administrez medicatia prescrisa de medic
-a dormi si a

se odihni

-nevoia de a

se imbraca si
dezbraca

-perturbarea
somnului din
cauza
aterosclerozei
cerebrale
manifestata
prin insomnie,
somn
insuficient
calitativ si
cantitativ
-dificultate de a
se imbraca si
dezbraca din
cauza
miscarilor
necoordonate
cauzate de
himipareza

-pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ

-creez un climat de incredere, incurajez si linistesc pacientul


pentru a-si recapata echilibrul psihic
-observ si notez toate schimbarile care survin in starea
pacientului
-observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
-identific nivelul si cauza anxietatii
-stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odihna
si de activitate

-pacientul sa se -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientului


poata imbraca si -solicit pacientului sa se imbrace vorbindu-I clar, distinct, cu
dezbraca singur respect si rabdare , respectand ritmul acesteia
-ii accord timp sufficient pentru a se imbraca si dezbraca,
recomand daca ameteste, sa se imbrace in fotoliu sezand
-sugerez apartinatorilor sa-I procure pacientului haine largi,
usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu, papuci fara
sireturi
-aleg cu pacientul imbracamintea adecvata si ajut pacientul sa
se imbrace
-programez zilnic efectuarea ingrijirilor in colaborare cu
pacientul
-fac zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul descriindu-I
gestica necesara imbracarii
-imbrac si dezbrac pacientul , sustinind membrele paralizate in
timpul imbracarii, incep imbracatul cu membrul paralizat si
apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers

-pacientul

reuseste sa
doarma 7 ore
pe noapte

-pacientul este
optimist chiar
daca obtine
rezultate
limitate
-pacientul
arata un interes
crescut pentru
ingrijirile
personale

-de a
mentine
temperature
corpului in
limite
normale

-alterarea
echilibrului
termic din
cauza bolii
manifestata
prin
subfebrilitate

-pacientul sa-si

-nevoia de a

-risc de alterare
a integritatii
tegumentelor
din cauza
hemiparezei
manifestata
prin
incapacitate de
a se mentine
curat

-pacientul sa
prezinte
tegumentele si
mucoasele
curate

fi curat
ingrijit de a
proteja
tegumentele
si mucoasele

mentina
temperature
corpului in
limite normale

-evaluez gradul de confuzie si observ schimbarile de


comportament, orientandul regulat in timp si spatiu
-notez zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca si
dezbraca
-incurajez pacientul
-educ anturajul in raport cu nevoile pacientului
-masor temperature corpului la fiecare 2 ore
-aerisesc salonul
-schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie
-hidratez bolnavul
-asigur imbracaminte lejera
-aerisesc salonul
-aplic comprese reci la nivelul extremitatilor ( frunte, maini si
picioare)
-asigur igiena tegumentelor prin stergere, uscare si pudrare
-linistesc pacientul si il asigur ca este o stare trecatoare
-asigur repausul la pat al pacientului
-previn ascensiunile febrile
-administrez la indicatia medicului medicatia simptomatica
-calculez bilantul ingesta-excreta in 24 h
-pregatesc psihic pacientul inaintea tehnicilor de recoltare si
examinare
-incurajez pacientul In permanenta
-ii explic necesitatea interventiilor
-ii efectuez toaleta pe regiuni pregatesc salonul si
materialele, protejez pacientul cu paravan si il conving cu tact
si cu blandete sa accepte
-schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie
-mentin tegumentele si mucoasele pacientului curate si uscate
-previn aparitia escarelor prin folosirea colacului de cauciuc
-supraveghez punctele de presiune pentru depistarea
eventualelor eroziuni
-masez tegumentele pacientului

-pacientul
prezinta o
temperature
corporala de
36,6 grade C

-absenta
alterarii
integritatii
tegumentelor
si mucoaselor

-de a evita

pericolele

-de a
comunica

-risc de
accident din
cauza
deficitului
motor si
senzorial

-pacientul sa
inteleaga
masurile de
securitate luate
pentru a
preintampina
caderea din pat,
ranirea

-comunicare
ineficienta la
nivel sensorial
si motor din
cauza afaziei
manifestata
prin refuz de

-pacientul sa
foloseasca
mijloace de
comunicare
adecvate starii
sale

-antrenez pacientul la schimbarile de pozitie pe cat posibil


Mentin in conditii de perfecta igiena organelle genital si
regiunile invecinate
-creez un mediu ambient corespunzator: temperature camerei
20-22 de grade C
-ajut pacientul sa se imbrace, sa se pieptane, sa-si faca toaleta
cavitatii bucale, sa-si taie unghiile
-ajut pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau
fizic si fata de ingrijirile igienice
-constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor, pentru prevenirea imbolnavirilor
-ajut si suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor
organismului
-explic pacientului riscurile unor accidente si masurile luate
pentru al proteja
-amenajez mediul inconjurator pentru a avita caderea
-invat pacientul sa ceara ajutor pentru a se ridica, da jos din pat
-asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a
pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici / aplic tehnici
de psihoterapie adecvata
- asigur conditiile de mediu adecvate: camera izolata, aerisita,
temperatura adecvata , semiobscuritate
-incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime
emotiile, nevoile, frica, opiniile
-facilitez legatura dintre medic , familie , pacient informandu-I
asupra evolutiei sale
-linistesc pacientul cu privire la starea sa, explicandu-I scopul
si natura interventiilor
-familiarizez bolnavul cu mediul sau ambient
- asigur un mediu de securitate linistit
-cercetez posibilitatile de comunicare a pacientului
-furnizez mijloace de comunicare
-invat pacientul sa foloseasca mijloacele de comunicare

-absenta

caderii
-confirmarea
pacientului ca
a inteles
masurile luate

-pacientul se
face inteles
-pacientul se
simte mai
putin frustrat
in nevoia de
comunicare

comunicare

-de a actiona

conform
propriilor
convingeri si
valori si de a
practica
religia

-de a fi

preocupat in
vederea
realizarii

-dificultate de a
participa la
activitatile
religioase din
cauza
spitalizarii
manifestata
prin
culpabilitate

-dificultate de a
se realize din
cauza paraliziei
manifestata
prin apatie,
dezinteres

conform posibilitatilor sale


-asigur ingrijiri relative la perturbarea motrice a pacientului
-incurajez bolnavul sa vorbeasca si ori de cate ori este nevoie,
il laud pentru eforturile depuse
-informez si educ familia privind alterarea comunicarii verbale
cu pacientul
-administrez medicatia recomandata de medic
-pregatesc pacientul pentru diversele examinari si il ingrijesc
dupa
-pacientul sa-si -incurajez bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu
recapete
problema sa
increderea in
-facilitez satisfacerea convingerilor sale
sine, sa aiba o
-actionez pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
stare psihica
-planific impreuna cu bolnavul, activitati ca sa-I dea
buna
sentimentul utilitatii
-il pun in legatura cu personae dorite, apropiate
-administre la nevoie, medicatie antidepresiva, tranchilizante ,
la indicatia medicului
-caut metode de practicare a religiei : citirea unor documente
religioase , daca este posibil insotirea pacientului pana la
capela aflata in spital
-pacientul sa-si
-identific prin observatie si conversatie cu pacientul cauza
recapete
neputintei sale si situatiile care ii provoaca sentimentul de
increderea si
inutilitate
stima de sine, sa -castig prin modul meu de comportare si prin discutiile purtate,
poate realize si
increderea pacientului
aprecia obiectiv -il ajut in cunoasterea si reevaluare capacitatilor sale
activitatile sale
-il consult in planificarea activitatilor sale
-informez pacientul asupra dreptului sau de a lua decizii care il
privesc
-observ reactiile pacientului la luarea deciziilor
-il conving de importanta lor si a responsabilitatii ce-I revine
-orientez pacientul spre alte activitati decat cele anterioare in

- dup ace am
insotit
pacientul la
capela
spitalului si a
discutat cu
preotul, acesta
a inceput sa
aiba o stare
psihica mai
buna
-pacientul

apreciaza
obiectiv
activitatile sale

-de a se
recreea

-dificultate de a
indeplini
activitati
recreative din
cauza bolii
manifestata
prin dezinteres

-pacientul sa
prezinte stare de
buna dispozitie

-de a invata
cum sa-si
pastreze
sanatatea

-dificultate de a
invata din
cauza bolii
manifestata
prin
incapacitate

-pacientul sa

acumuleze noi
cunostinte

raport cu capacitatile sale


-ajut pacientul in recuperarea fizica si psihicapentru reducerea
handicapurilor si obtinerea independentei
-ajut pacientul sa cunoasca sis a-si insuseasca criteriile de
control care-l ajuta in aprecierea activitatii sale zilnice, a
obiectivelor realizate, aidealurilor sale
-explorez ce activitati recreative ii produc placere pacientului
-analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordant cu starea
sa psihica si fizica
-planific activitati recreative impreuna cu pacientul
-organizez activitati recreative
-antrenez bolnavul in activitati si il ajut
-asigur mediul corespunzator
-amenajez camera de recreare: pentru auditii musicale,
vizionari de filme, T.V.
-am in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite, stare de buna
sa nu-l oboseasca, ci sa-I creeze stare de buna dispozitie
-notez reactiile si manifestarile pacientului cu referire directa la
starea de plictiseala si tristete
-determin pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele
- daca este nevoie la indicatia medicului administrez medicatie
antidepresiva sau tranchilizanta si supraveghez efectele
tratamentului
-explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala,
modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul
de participare la interventii si la procesul de recuperare
-identific manifestarile de dependent, sursele lor de dificultate,
interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
-constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind
sanatatea
-organizez activitati educative folosind metodele de invatamant

-starea

pacientului
icepe sa se mai
imbunatateasca

-pacientul se
dovedeste a
fi interesat
de
informatiile
prezentate si
receptive

cunoscute : expunerea, conversatia, demonstratia respectand


principiile pedagogice
- verific daca pacientul a inteles correct mesajul transmis si
daca si-a insusit noile cunostinte