Sunteți pe pagina 1din 8

Scopul i importana subiectului ales

Majoritatea oamenilor cred c cea mai bun metod pentru a motiva


este utilizarea unor recompense precum banii- o abordare de tip
recompens i pedeaps.Scopul crii este de a ne arta faptul c
oamenii greesc.Aceast parte argumenteaz nevoia de a trece la un
nou sistem de operare. Contrar descoperirilor tiinifice din ultimii
50 de ani, majoritatea organizaiilor se bazeaz pe ideea c oamenii
sunt motivai n primul rnd de pedepse i recompense.

Rezumat:
Studii fcute ncepnd cu anii 60-70 arat c atunci cnd banii sunt folosii ca
recompens exterioar pentru o activitate, subiecii i pierd interesul intrinsec
pentru acea activitate. Recompensele pot oferi o cretere a motivaiei pe termen
scurt la fel cum cofeina te poate menine activ cteva ore n plus dar efectul se
atenueaz i poate fi afectat motivaia pe termen lung.

Autorul ne povesteste despre sistemele noastre de operare la nivel motivational si


despre modul in care am trecut de la Motivatia 1.0 ( bazata pe ideea de supravietuire) la
Motivatia 2.0 ( bazata pe notiunile de rasplata si pedeapsa. Dar in aceste vremuri
sistemele astea par sa nu mai functioneze la fel de bine ca alta data. Ce s-a schimbat?
De ce anume nu mai functioneaza la fel de bine modelul morcovului si al batului?

Motivatia 2.0 acel sistem de operare bazat pe morcovi si bete este incompatibila cu
modul in care muncim si traim acum. De exemplu, ea nu ia in considerare sistemele
software de tip open source, in care oamenii muncesc si ofera produsele muncii lor gratis.
De fapt, daca ne luam dupa Motivatie 2.0, asa ceva nici macar nu ar trebui sa existe. Cu
toate astea, Wikipedia este cea mai populara enciclopedie din lume, majoritatea serverelor
de corporatie functioneaza in sistem Linux si milioane de oameni scriu pe bloguri si
colaboreaza fara sa castige nimic in mod direct din punct de vedere economic.

Rezumat
La inceputurile noastre omul incerca sa supravietuiasca. Aceasta era principala lui
motivatie, principala linie de forta ce structura viata si comunitatile omului. Sa
denumim acest sistem de operare timpuriu Motivatia 1.0. Nu era deosebit de elegant,
nici foarte departe de cel al animalelor, dar ne-a ajutat sa supravietuim. A functionat.
Pana a inceput sa nu mai fie atat de eficient!
Pe masura ce oamenii au format societati mai complexe, avand nevoie sa coopereze
pentru a fi tot mai eficienti, sistemul de operare bazat pe motivatia biologica devenea
tot mai inadecvat. Oamenii insisi au inceput sa doreasca mai mult de la ei insisi si de
la comunitatea in care traiau. Datorita evolutiei tehnologice si organizationale si
nevoii biologice de a face fata noilor provocari sociale, de data asta diferite de cele
naturale, intalnite pana atunci, omul evolueaza, se schimba. Odata cu schimbarea lui
se schimba si structurile sociale in care evolueaza. Si astfel, intr-un efort de o
remarcabila innoire si crestere, am inlocuit treptat vechiul sistem de operare tip 1.0
cu o noua versiune 2.0, compatibila cu felul in care ajunsesem sa muncim si sa
traim.

Primul stimulent era in continuare viabil si


functional, in anumite conditii, dar nu mai
putea da singur forta de organizare a cine
devenisem cu adevarat noi oamenii. Pentru
o organizare optima s-a aratat foarte viabil
stimulentul recompenselor si pedepselor.
Acest nou sistem de de operare l-am numit
Motivatia 2.0
Acest al doilea stimulent a fost esential in
ceea ce numim progresul tehnic si cultural
al civilizatiei noastre, mai ales din vremea
revolutiei industriale incoace. Evolutiile
tehnologice motorul cu abur, calea
ferata, electricitatea, radioul si televiziunea
au avut un rol crucial in stimularea
cresterii industriale si a buna-starii.

Opinii personale
ntrebarea pe care i-o adreseaz n mod constant, unii poate obsesiv de des
este: Ce ne motiveaz cu adevrat?
Este o ntrebare care a determinat apariia a zeci, sute de cr i.
Am ncercat s-mi rspund la aceast ntrebare.Am observat c al i oameni
nu m motiveaz att de bine pe ct pot eu s m motivez singur.De
asemenea, am observat c banii m motiveaz foarte pu in, reprezint mai
degrab o recompens.
Sunt de acord cu autorul c exist o mulime de cazuri n care este nevoie de
o nou teorie de management , care ar permite oamenilor s ndeplineasc
cel mai bine munca lor , dar el nu a furnizat exemple reale de via efectiv
de lucru . Sigur, exist cteva exemple date i care au avut succes , dar mia fi dorit s aib studii de caz, bazate pe exemple din mari companii sau
organizaii care au apelat la acest tip sau stil de management . Capitolul a
fost interesant , i cred c spune nite adevruri mari , dar pur i simplu cred
c ar fi inclus mai n profunzime i informaii mai puin puf .

Autorul a ncercat s caute indicii cum stimulentele prin bani influen eaz
negativ munca creativ, bazat pe o cunoatere nalt sau complex.Nici de
cum, nu a cutat s defiineze stimulentele prin bani.
Acesta prezint 7 motive pentru care recompensele i pedepsele nu dau
rezultate:
1.Pot distruge motivaia intrensec
2.Pot diminua performana
3.Pot paraliza creativitatea
4.Pot elimina comportamentele pozitive
5.Pot ncuraja nelciunea
6.Pot crea dependena
7.Pot stimula gndirea pe termen scurt.
Condiiile
n
care
acestea
funcioneaz:
- sarciniile de lucru mecanic, repetitive i care nu necesit creativitate sau
abiliti cognitive avansate.