Sunteți pe pagina 1din 45

In procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului cum sunt gospodarite fondurile,

capitalul si bunurile in care este este investit, il constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul
contabil reprezinta o sinteza de informatii contabile finale, pe baza caruia se analizeaza situatia
financiara a intreprinderii.
Liberalizarea vietii economice in Romania deschide calea unor fundamentari riguroase, pe
principii economice, a deciziilor de investire a capitalului. Legea cererii si ofertei pe o piata
concurentiala creeaza premise pentru stabilirea unor preturi juste, de echilibru ale activelor detinute in
portofoliu. Aceste preturi ofera marje de rentabilitate suficient de remuneratorii pentru investitorii de
capital. Rentabilitatea astfel obtinuta asigura atat remunerarea in raport cu timpul de detinere a
activelor, cat si remunerarea in raport cu riscul asumat in respectiva investire.
Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a pozitiei financiare si a starii de
performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitului. Ea isi propune sa stabileasca punctele
tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere
si dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara intereseaza partenerii
economici si financiari-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu
perspectiva de intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa are ca obiectiv
determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza
financiara o cinstituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant,
auditate financiar.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora
se studiaza pozitia financiara si performanta societatii comerciale.
Contabilitatea furnizeaza cea mai mare parte a informatiei necesare elaborarii bugetelor. A
prevedea presupune a sti si aceasta cunoastere contabila a trecutului este cea care ne permite sa
facem previziuni utile.
Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a
echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de
alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al
analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza pozitia financiara a intreprinderii la
un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza performanta ca rezultat al fluxurilor
economice si financiare, pe perioada considerata. Informatia comuna care se intalneste in cele
documente de siteza, este rezultatul net (profitul sau prierderea), ca o reflectare a rentabilitatii
intreprinderii si a noii stari patrimoniale a acesteia.
In concluzie, principalul obiectiv de natura strategica al unei entitati economice il constituie
realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de catre actionari. Atingerea acestui
obiectiv este sinonima cu desfasurarea unei activitati generatoare de profit, avand in vedere ca acesta
constituie baza alocarii de dividende pentru actionaraa firmei respective.
De asemenea, profitul reprezinta un indicator fundamental utilizat in analiza cu caracter
economic si financiar a activitatii firmei si influenteaza in mod indirect cursul de piata al actiunilor
respectivei societati comerciale. Obtinerea unui rezultat favorabil in urma desfasurarii activitatii de
catre firma reprezinta solutia curenta necesara asigurarii echilibrului financiar.
Rezultatul unei activitati se determina prin compararea eforturilor angajate in realizarea ei cu
efectele obtinute. Daca ne referim la determinarea rezultatului in camp economic, acesta se obtine
prin compararea cheltuielilor cu veniturile societatii comerciale respective.

CAPITOLUL 1 Prezentarea societatii comerciale AUTO


S.R.L. TG-MURES
1.1.

Forma de proprietate, istoric, obiect de activitate

Denumirea societatii comerciale este AUTO S.R.L. (societate cu raspundere limitata).


Societatea este persoana juridica din momentul inmatricularii ei in Registrul Comertului sub
numarul J26/69/1999 din data de 26.01.1999. Organizarea si functionarea societatii sunt carmuite de
legile romane.
Societatea comerciala AUTO S.R.L. s-a infiintat in anul 1999, in baza Legii nr. 31/1990, pe
fondul si experienta acumulata pe profilul de activitate constand in comercializarea de piese si
accesorii auto, practicat printr-o forma de asociere si participare la profit cu Federalcoop Mures.
Sediul societatii comerciale AUTO S.R.L. este in orasul Tg-Mures, strada Barajului, nr. 1A,
judetul Mures, Romania. Pana in prezent, societatea nu are sucursale si filiale.
Forma juridica de constituire a societatii este de societate comeciala cu raspundere limitata,
ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii, asociatul unic fiind obligat
numai la plata partilor sociale.
Durata de activitate a societatii este nelimitata, ea incepand din momentul inmatricularii in
registru Comertului si a inregistrarii la Administratia financiara.
Obiectul de activitate cu pondere principala il reprezinta comercializarea de piese si accesorii
pentru autovehicule autohtone si din import, prestari de servicii in domeniul transportului. Din anul
2002, societatea desfasoara o noua activitate, si anume lucrari de constructii si confectii metalice.
Dintre lucrarile specifice acestei noi activitati, societatea executa:
sali de sport de dimensiuni mari;
lucrari de magistrale de gaz;
suporturi publicitare de dimensiuni mari;
hale industriale;
structuri de rezistenta;
tuneluri de traversare intre cladiri la mari inaltimi etc.
Capitalul social subscris de asociatul unic este de 7.500 lei, din care 7.462 lei aport in natura.
Capitalul social subscris, se divide in 750 parti sociale, fiecare in valoare egala de cate 10 lei, detinator
exclusiv fiind asociatul unic Suciu Gheorghe Adrian.
Administratorul societatii este asociatul unic Suciu Gheorghe Adrian. In aceasta calitate, el
indeplineste acele operatii care sunt necesare pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii,
avand obligatiile si raspunderile prevazute de lege. Mandatul adminstratorului Suciu Gheorghe Adrian,
numit la data de 25.09.2006 este valabil pe o perioada de 50 de ani.
Societatea comerciala AUTO S.R.L. detine in proprietate: apartament de serviciu cu 4 camere si
dependinte situat in Tg-Mures, Calea Sighisoarei, nr. 9/21, teren in suprafata de 4000 mp concesionat

de Primaria Tg-Mures pe o perioada de 45 de ani, edificat cu constructie multifunctionala, casa de


caramida situata in Tg-Mures, B-dul 22 Decembrie 1989, nr. 138.
Societatea isi desfasoara activitatea cu un numar de 29 de salariati, din care direct utilizati in
activitatile productive sunt 25.
Societatea isi desfasoara activitatea comerciala prin:
magazinul de desfacere cu amanuntul situat in Tg-Mures, B-dul 22 Dcembrie 1989, nr. 138;
magazinul situat in Tg-Mures, strada Barajului, nr. 1A, sistem en-gros, adaosul practicat fiind
stabilit prin negociere directa cu clientii in baza constractelor de livrare.
Pentru activitatea de transport, ce se realizeaza cu mijloace proprii, societatea detine un numar
de 5 licente pentru autivehicule cu capaciatate de peste 7,5 tone.
Mentionam ca societatea este certificata ISO 9001, 14001.
Produsele si serviciile reprezentative executate in cadrul societatii conform obiectului de
activitate sunt comercializare de anvelope, acumulatori, rulmenti, arcuri, uleiuri, seturi motoare,
antigel, piese import pentru toate tipurile de autoturisme, servicii de transport, servicii organizate
numai pe piata interna.
Distribuirea profitului si a pierderilor se face pe baza bilantului annual, verificat si aprobat de
organismele financiare de drept. Anul financiar-contabil se va socoti inceput la 1 ianuarie si sfarsit la
31 decembrie ale anului calendaristic, cu exceptia primului exercitiu care incepe din ziua inmatricularii
societatii in registrul comertului.
Modul de dizolvare si lichidare a societatii, inclusiv numirea lichidatorilor, obligatiile acestora si
publicitatea acestor proceduri sunt cele prevazute de Legea 31/1990.

1.2.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri la S.C. AUTO S.R.L.

Intreprinderea reprezinta o entitate socio-economica de sine statatoare cu o structura proprie


delimitata in timp si spatiu. Pentru a fi viabile si pentru a putea desfasura o activitate continua in
mediul lor institutional, intreprinderea intra in relatii de interconditionare cu factorii existenti in mediul
lor ambient fiind sustinute in demersul economic de clienti, furnizori, forta de munca, banci, institutii
guvernamentale si bugetare etc., cu intentia declarata sa demonstreze ca sunt capabile sa desfasoare
o activitate eficienta.
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale realizate de o
firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, executarea de lucrari si prestari de servicii intr-o
perioada de timp determinata. In cifra de afaceri nu se include veniturile financiare si veniturile
exceptionale.
Cifra de afaceri indica capacitatea firmei de a crea si valorifica un bun, acest indicator
reflectand atat activitatea de productie, cat si cea comerciala si de servicii.
Cifra de afaceri este considerata indicatorul fundamental al volumului activitatii agentului
economic, fiind prezentata in sistemele de indicatori utilizati in diagnisticarea si evaluarea economica a
firmelor, ca masurand volumul activitatii acestora.
Deoarece cifra de afaceri este exprimata in preturi curente ea trebuie sa fie corectata cu
indicele inflatiei pentru ca rezultatele analizei sa nu fie deformate, in sensul ca o crestere a preturilor
curente poate fi o descrestere in preturi comparabile (corectate cu indicele de inflatie).

Ratele de inflatie in perioada 2005-2007 prezentate in conformitate cu evidentele statistice de


la Institutul Judetean de Statistica Mures se regasesc in tabelul 1.1.

Tabel 1.1. Rata inflatiei

Anul

Rata inflatiei (procent)

2005

2006

2007

108,6

104,87

106,57

Cifra de afaceri realizata de firma in perioada 2005-2007, respectiv cifra de afaceri corectata cu
indicele inflatiei este prezentata in tabelul 1.2. si reprezentata grafic in figura 1.1.

Tabel 1.2.
Volumul cifrei de afaceri

Anul

2005

2006

2007

C.A. in preturi curente

4738658

4866757

615436

C.A. in preturi comparabile

4969431

5186203

615436

Urmarind evolutia cifrei de afaceri din datele tabelului 1.2. si din figura 1.1. se observa o
crestere a cifrei de afaceri (in preturi curente) exponentiala pe toata perioada analizata. Corectata cu
rata inflatiei, cifra de afaceri a acoperit efectul negativ al inflatiei avand insa o evolutie diferita. Astfel,
intre anii 2005-2006 a avut loc o crestere usoara a cifrei de afaceri urmata de o crestere puternica in
anul 2007, crestere care se datoreaza lucrarilor de confectii metalice contractate in anul 2007.

1.3. Furnizorii si beneficiarii societatii


Performantele unei firme sunt in stransa corelatie cu capacitatea ei de a intelege exigentele
mediului economic si social in care isi desfasoara activitatea.
In contextul unei economii concurentiale, societatea comerciala trebuie sa duca o politica de
aprovizionare care sa permita obtinerea de marfuri de calitate cat mai ridicata la preturi rezonabile, in
conditii si termene de plata cat mai avantajoase pentru a satisface in cel mai inalt grad necesitatile
clientilor si firmei, si nu in ultimul rand, maximizarea rezultatelor firmei si obtinerea de profit.
Procesul de cumparare este influentat de urmatorii factori:
credibilitatea furnizorilor;
calitatea produselor si serviciilor oferite de furnizori;
livrarea produselor si serviciilor la termenul stabilit;
comportamentul etic al furnizorilor;
preturile practicate de furnizori;
cheltuielile de aprovizionare.
In decursul anilor, datorita diverselor activitati prestate de firma, firma S.C. AUTO S.R.L. a intrat
in relatii de afaceri cu o multime de furnizori, stabilindu-si in relatia cu acestia anumite principii, printre
care:
consolidarea legaturilor stabilite cu furnizorii traditionali;
cautarea de furnizori noi, care sa satisfaca cat mai bine interesele firmei si a beneficiarilor
acesteia si care sa-I permita reducerea cheltuielilor de aprovizionare (de exemplu: reducerea
cheltuielilor de transport prin folosirea de furnizori din apropiere);
respectarea termenelor de plata stabilite de acestia;
aprovizionarea sa se faca cat mai des si conform planificarii pentru a evita stocarea
excedenta a marfurilor.
Cei mai importanti furnizori ai firmei sunt prezentati in continuare:
S.C. Foraj Sonde S.A. Tg-Mures;
S.C. Samcris Com S.R.L. Tg-Mures;
S.C. Metal Trade S.R.L. Ungheni;
S.C. Unix Auto S.R.L. sucursala Mures;

S.C. Alfeus Com S.R.L. Sancraiu de Mures;


S.C. Prored S.R.L. Timisoara;
S.C. Habos Plus S.R.L. Miercurea Ciuc.
In ceea ce priveste clientii, prin activitatea de marketing a firmei s-a realizat ca nevoile
clientului sunt cele mai importante pentru ca firma traieste numai daca are cumparatori. Astfel, in
acest sens, obiectivele firmei au fost:
orientarea spre client si satisfacerea clientului prin cunoasterea nevoilor si preferintelor
acestora, pentru a le da valoare si satisfactie pe masura banilor platiti;
realizarea si mentinerea calitatii efective a produselor si serviciilor prestate.
Pentru a pune in aplicare toate aceste obiective stabilite, departamentul de conducere al firmei
a constientizat faptul ca succesul in atragerea clientilor trebuie sa aiba ca punct de pornire
identificarea a ceea ce vor consumatorii si sa incerce sa indeplineasca aceste cerinte mai eficient
decat concurenta.
In acest sens, firma a incercat sa fie permanent la curent cu schimbarile si nevoile potentialilor
clienti, dar si cu miscarile principalilor concurenti de pe piata, urmarindu-le strategia concurentiala si
punctele lor tari si slabe, precum si compararea produselor, serviciilor, preturilor practicate de acestia
cu cele ale firmei proprii. In vederea contracararii concurentei, firma a luat urmatoarele masuri:
reducerea preturilor prin micsorarea adaosului comercial si practicarea de rabaturi;
imbunatatirea imaginii firmei si a credibilitatii acesteia pe piata prin publicitate si campanii
promotionale;
motivarea personalului pe baza conceptului zero defecte, cu scopul de a asigura calitatea
produselor si serviciilor prestate, si constientizarea personalului ca totul trebuie facut bine de prima
data.
Clentii principali de pe piata interna care detin ponderea cea mai mare in activitatea
comerciala sunt:
S.C. Azimut Com S.R.L. Tg-Mures;
S.C. Socot S.A. Tg-Mures;
S.C. Foraj Sonde S.A. Tg-Mures;
S.C. Emivas Cons S.R.L. Reghin;
Apele Romane Tg-Mures;
S.C. Salubriserv S.A. Tg-Mures.
Distributia serviciilor in cadrul societatii se realizeaza direct prin magazine si distribuitori,
promovarea produselor facandu-se prin mijloace de reclama proprie, oferte de preturi, reviste de
publicitate si prin presa locala.
In continuare voi prezenta evolutia furnizorilor si a clientilor in perioada 2005-2007:

Anul

Anul

Variatia absolu

2005

2006

2007

2006/2005

2007/2005

Furnizori

901014

1281887

1492205

380873

591191

Clienti

824583

1326386

1689577

501803

864994

Parteneri

Societatea comerciala este organizata pe formatii de executie, functionarea societatii fiind


asigurata de managerul societatii care controleaza efectiv si stabileste atributiuni de serviciu pentru
personalul de executie, fiind organizate servicii de contabilitate, personal, servicii coordonare activitate
de transport, servicii vanzari.

1.4. Prezentarea generala a obligatiilor societatii


comerciale
AUTO S.R.L.

Societatea comerciala AUTO S.R.L. are urmatoarele obligatii:


A. Obligatii fata de bugetul de stat:
1. Impozite directe:
-

impozit pe profit;

impozit pe veniturile din salarii;

impozit pe dividende;

2. Impozite indirecte:
-

taxa pe valoarea adaugata;

B. Obligatii fata de bugetul local:


-

impozit pe cladiri;

impozit pe teren;

taxa asupra mijloacelor de transport;

taxa de publicitate, afisaj si reclama;

taxa teren concesionat.

C. Obligatii catre bugetul asigurarilor sociale de stat, la fondul pentru plata ajutorului de somaj si la
fondul asigurarilor sociale de sanatate:
-

contributia angajatorului la asigurarile sociale de stat;

contributia asiguratilor la asigurarile sociale de stat;

contributia angajatorului la fondul de somaj;

contributia angajatilor la fondul de somaj;

contributia angajatorului la fondul de garantare a creantelor salariale;

contributia angajatorului la fondul asigurarilor sociale de sanatate;

contributia angajatilor la fondul asigurarilor sociale de sanatate;

contributia angajatorului pentru fondul de risc si accidente;

contributia angajatorului pentru concedii si indemnizatii.

CAPITOLUL 2 - Analiza dinamica si structurala a profitului


la
S.C. AUTO S.R.L.
Eficienta economica este o categorie economica mai cuprinzatoare decat rentabilitatea. In
acest sens mentionam si urmatoarea afirmatie: eficienta economica reprezinta cea mai generala
categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea
(consum productiv, consum individual, vanzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau
financiare) intrate sau neintrate in circuitul economic. [1]
Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profiltul si ratele de
rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul in care capitalul sau
utilizarea resurselor intrepriderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii (indicator al marimii
relative a rentabilitatii).
Nici o afacere nu poate fi considerata eficienta daca nu realizeaza profit. Desi nu este un
indicator propriu-zis de eficienta, el exprima destul de fidel modul cum au fost alocate si utilizate
resursele si daca intreprinderea este viabila sau nu. Din perspectiva analizei, important este de a
descoperi cauzele care au generat evolutia profitului. In primul rand, se impune a se evidentia
influenta profitului financiar asupra profitului brut. In al doilea rand trebuie vazut care a afost inluenta
profitului exceptional.
Profitul din exploatare este cel care in mai toate cauzele da alura curbei profitului brut.
Profitul, sub diversele sale forme poate fi analizat din punct de vedere structural sau factorial,
pe total intreprindere si pe produse.

2.1.
Analiza dinamica si structurala a profitului prin
gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor
Punctul de plecare in diagnosticarea profitului intreprinderii este analiza dinamica si
structurala. Variatia absoluta si relativa a profitului permit aprecierea globala a rentabilitatii absolute a
activitatii intreprinderii si va avea efect direct asupra rentabilitatii relative. Dimensiunea profitului si
evolutia inregistrata pe categorii de activitati se afla sub incidenta politicii intreprinderii de promovare
a activitatii de exploatare sau a investitiilor financiare.
Departajarea rezultatului brut in functie de aportul adus de cele trei tipuri de activitati
(activitatea de exploatare, financiara, extraordinara) permite evidentierea fiecarui tip de activitate la
formarea rezultatului brut. In functie de evolutia inregistrata de rezultatul din exploatare, financiar sau
extraordinar, se stabilesc obiectivele de coordonare a activitatii viitoare in scopul maximizarii
rezultatelor.
Continutul si structura contului de profit si pierdere permit analiza dinamica si structurala a
profitului pornind de la gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, dar si prin prisma soldurilor
intermediare de gestiune.
Situatia economico-financiara a fimei S.C. AUTO S.R.L. pentru anii 2005, 2006, 2007 este
prezentata prin bilantul contabil (Anexele 1, 2 si 3) si a contului de profit si pierderi (Anexele 4, 5 si 6).
Pentru a ne forma o imagine asupra dimensiunii activitatii si performantelor sale, prezentam
sintetic valoarea principalilor indicatori pentru anul 2007:

Tabel 1.3.

Indicatori

Valoare an 2007

Total venituri

6.412.105

Cifra de afaceri neta

6.154.365

Rezultatul exploatarii

275.917

Rezultatul net

68.173

Capitaluri proprii

2.631.763

Datorii totale

3.742.702

Active imobilizate

4.008.805

Active circulante

2.589.538

In analiza dinamica a profitului sunt frecvent folositi indicii cu baza fixa sau in lant, ritmul
mediu de crestere si modificarea absoluta. Caracterizarea dimensiunii profitului se face pe baza
evolutiei veniturilor si cheltuielilor. Un rezultat pozitiv al activitatii este asigurat de cresterea veniturilor
intr-un ritm superior cheltuielilor.
Analiza structurala a profitului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la
modificarea totala, precum si punerea in evidenta a schimbarilor intervenite pe elemente componente.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului (profit brut sau pierdere) se poate efectua
pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor sau a gruparii cheltuielilor dupa functia
(destinatia) lor in cadrul intrprinderii.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului in functie de gruparea veniturilor si a
cheltuielilor dupa natura lor se poate efectua dupa urmatoarea schema:

Figura 1.2. Schema de analiza structurala a rezultatului brut


La S.C. AUTO S.R.L. evolutia rezultatului pe categorii de activitati se prezinta dupa cum
urmeaza:

Tabel 1.4. Evolutia rezultatului


pe activitati

Anul

Anul

2005

2006

2007

Rezultatul exploatarii

220.011

152.886

275.917

Rezultatul financiar

-86.122

-73.668

-192.330

Rezultatul curent

133.889

79.218

83.587

Rezultatul brut

133.889

79.218

83.587

Rezultatul net

110.082

62.338

68.173

Rezultatul

Rezultatul extraordinar

In cele ce urmeaza vom prezenta modificarea absoluta a rezultatului exercitiului pe categorii de


activitati in perioada 2005-2007 (Tabelul 1.5.):
Tabel 1.5. Modificarea absoluta a rezultatului exercitiului pe activitati

Anul

Anul

Variatia abso

2005

2006

2007

2006/2005

2007/200

Rezultatul exploatarii

220.011

152.886

275.917

-67.125

55.906

Rezultatul financiar

-86.122

-73.668

-192.330

12.454

-106.208

Rezultatul curent

133.889

79.218

83.587

-54.671

-50.302

Reultatul

Rezultatul extraordinar

Rezultatul brut

133.889

79.218

83.587

-54.671

-50.302

Rezultatul net

110.082

62.338

68.173

-47.744

-41.909

Prin activitatea desfasurata in anul 2005, S.C. AUTO S.R.L. a inregistrat un profit net in
valoarea de 110.082 lei. Acest profit realizat de firma se datoreaza in procent de 100% activitatii de
exploatare, pentru ca dupa cum se observa din datele prezentate mai sus, in anul 2005 activitatea
financiara a inregistrat o pierdere neta de 86.122 lei. Aceasta pierdere din activitatea financiara rezulta
din diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare ale fimei. Cheltuielile financiare ale
fimei in valoare de 132.018 lei, sunt superioare veniturilor financiare care sunt in valoare de 45.896 lei.
Cheltuielile financiare se compun din:
cheltuieli cu dobanda bancara: 115.230 lei, care reprezinta 87,28% din totalul cheltuielilor
financiare ale firmei;
alte cheltuieli financiare ( cheltuieli cu diferentele de curs valutar), care reprezinta 12,72%
din totalul cheltuielilor financiare ale firmei.
Daca analizam componenta rezultatului net al exercitiului financiar al firmei pentru anul 2005
putem spune ca activitatea de exploatare a avut contributia majora in obtinerea profitului. In schimb,
activitatea financiara a influentat negativ rezultatul exercitiului, rezultand o pierdere de 86.122 lei.
Acest rezultat al activitatii financiare se datoreaza in mare parte creditelor bancare contractate de S.C.
AUTO S.R.L. pentru sustinerea activitatii sale de exploatare, activitatea care a acoperit pierderea
financiara a firmei.
Chiar daca firma a inregistrat pierderi in activitatea de financiara, totusi S.C. AUTO S.R.L. nu se
afla in cele doua stari nefavorabile pentru orice firma: starea critica sau in starea de dificultate.

Grafic, structura cheltuielilor financiare corespunzatoare anului 2005 se prezinta astfel:

In anul 2006, societatea realizeaza un profit net de 62.338 lei, in scadere fata de anul 2005 cu
47.744 lei. Aceasta diferenta se datoreaza scaderii veniturilor din activitatea de comert, cresterea
cheltuielilor de exploatare si a activitatii financiare, care fata de anul 2005 a inregistrat o pierdere mai
mica cu 12.454 lei. Daca analizam datele din tabelul 1.5. observam ca evolutia profitului este
descendenta, in anul 2005 atingand cel mai inalt nivel in perioada 2005-2007. Acesata evolutie
descendenta este prezentata in graficul urmator (figura 1.3.):

Urmarind graficul de mai sus observam o scadere brusca a profitului in perioada 2005-2006, iar
apoi o crestere usoara in anul 2007 fata de anul 2006, dar aceasta crestere se afla sub nivelul
profitului net din anul 2005.
Importanta in procesul decizional este atat cunoasterea evolutiei profitului, dar si a cauzelor
care au furnizat realizarea lui. Se impune in acest sens, analiza evolutiei veniturilor si a cheltuielilor pe
categorii de activitati. Asigurarea starii ideale a intreprinderii din punct de vedere a profitului,
presupune devansarea cresterii cheltuielilor de cresterea veniturilor.
Cunoasterea evolutiei veniturilor si a cheltuielilor implica in acelasi timp analiza modului de
formare a acestora pe categorii de activitati. Se ofera informatii privind evolutia justificata sau
nejustificata a elementelor de venituri si de cheltuieli, in acest scop sunt evidentiate resursele
neutilizate sau utilizate necorespunzator in activitatea intreprinderii (punctele slabe) dar si evolutia
pozitiva, uneori neasteptata, a unor elemente care se regasesc in cresterea profitului. Astfel, evolutia
veniturilor si a cheltuielilor si a rezultatului din exploatare se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel 1.6. Evolutia veniturilor si cheltuielilor de


exploatare

Indicatori

Anul

2005

2006

Variatie relativa

2007

2006/2005

2007/2006

Venituri din
exploatare

4.761.991

5.007.031

6.253.439

5,14%

24,89%

Cheltuieli din
exploatare

4.541.980

4.854.145

5.977.522

6,87%

23,14%

220.011

152.886

275.917

-30,51%

80,47%

Rezultat din
exploatare

Reprezentarea grafica a evolutiei veniturilor si cheltuielilor de exploatare este:


Veniturile si cheltuielile de exploatare corespunzatoare anilor 2005 si 2006 sunt inferioare celor
inregistrate in anul 2007, dar ceea ce este caracteristic acestei perioade rezida din eficientizarea
activitatii. In anul 2007, comparativ cu anul 2005, veniturile din exploatare au crescut cu 31,31%, si in
acelasi timp cheltuielile de exploatare au crescut cu 31,60%. Se justifica astfel porofitul din exploatare
din anul 2007, cu 25,41% mai mare decat in anul 2005. In anul 2006, veniturile din exploatare au
crescut fata de anul 2005 cu 5,14%, in timp ce cheltuielile de exploatare au avut o crestere de 6,87%,
usor mai mare in comparatie cu cresterea veniturilor din exploatare. Aceasta crestere a cheltuielilor de
exploatare a contribuit la scaderea profitului din exploatare aferent anului 2006 cu 30,51% fata de
profitul realizat in anul 2005.
Din punct de vedere dinamic si structural, evolutia veniturilor din exploatare este prezentata in
tabelul 1.7.

Tabel 1.7.
Evolutia veniturilor de exploatare

Indicatori

Anul

Variatia relativa

2005

2006

2007

4738658

4866757

6154365

2,7%

29,87%

Vanzari de
marfuri

3525218

3266238

3034220

-7,35%

Productia
vanduta

1213440

1600519

3120145

23333

140274

99074

4761991

5007031

6253439

Cifra de
afaceri

2006/2005

2007/2005

Structu

2007/2006

2005

20

26,45%

99,51%

97,2

-13,93%

-7,11%

74,03%

65,2

31,89%

157,13%

94,94%

25,48%

31,9

501,18%

324,60%

-29,38%

0,49%

2,80

5,14%

31,31%

24,89%

100%

100%

neta, din
care:

Alte venituri
din
exploatare

Total venituri
din
exploatare

Remarcabila in perioada analizata este scaderea veniturilor din vanzarea de marfuri (cu 13,93%
in anul 2006 fata de anul 2005). In toata aceasta perioada se observa din datele din tabelul 1.7. o
crestere substantiala a veniturilor din productia vanduta, de la 31,89% in 2005 la 157,13% in 2006.
In anul 2007 fata de 2006 veniturile din productia vanduta au inregistrat o usoara scadere dela
157,13% la 94,94%, dar totusi fata de anul 2005 sunt mai mari. Aceasta crestere a veniturilor din
productia vanduta a acoperit scaderea inregistrata din vanzarea marfurilor. Chiar daca veniturile din
vanzarea marfurilor au inregistrat o scadere, totusi acestea detin ponderea ponderea cea mai mare in
componenta cifrei de afaceri.
Veniturile din exploatare se formeaza in special pe baza cifrei de afaceri: ponderea cifrei de
afaceri in veniturile din exploatare scade usor de la 99,51% in 2005 la 97,20% in 2006, iar in anul 2007
creste de la 97,20% la 98,42%. Intr-o reprezentare grafica, situatia se prezinta astfel:

Dimensiunea rezultatului exploatarii se afla sub incidenta veniturilor din exploatare si anume
cresterea ponderii cifrei de afaceri nete in rezultatul exploatarii.
Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare la S.C. AUTO S.R.L. in perioada 20052007 se prezinta astfel:
Tabel 1.8. Evolutia cheltuielilor de
exploatare

Indicatori

Anul

Variatia relativa

2005

2006

2007

2006/2005

2007/2005

Costul
marfurilor
vandute

2722350

2538818

2424806

-6,75%

-10,93%

Cheltuieli cu
materii
prime,

1119336

1287125

2401945

14,99%

114,58%

Structu

2007/2006

2005

20

-4,50%

59,93%

52,3

86,61%

24,64%

26,5

materiale

Cheltuieli cu
energia si
apa

31830

41728

46195

31,09%

45,13%

10,70%

0,70%

0,86

Cheltuieli cu
prestatii
externe

302242

503184

458080

66,48%

51,56%

-8,97%

6,65%

10,3

Cheltuieli cu

204876

208160

265365

1,60%

29,52%

27,48%

4,51%

4,29

19644

64774

55434

229,73%

182,19%

-14,42%

0,43%

1,35

109559

150231

248085

37,12%

126,43%

65,13%

2,41%

3,09

60125

77612

87,05%

141,45%

29,08%

0,73%

1,24

4854145

5977522

6,87%

31,60%

23,14%

100%

100%

personalul

Cheltuieli cu
impozite si
taxe

Cheltuieli cu
amort. si
prov. imob.
corp

Alte cheltuieli
de

32143

exploatare

Total
cheltuieli de
exploatare

4541980

Grafic componenta structurala a cheltuielilor de exploatare ar fi urmatoarea:


In anul 2006, fata de anul 2005, cheltuielile de exploatare au inregistrat o crestere mai mica si
anume de 6,87%. Aceasta usoara crestere a cheltuielilor de exploatare este considerata normala in
conditiile in care, in aceeasi perioada, veniturile din exploatare au avut tot o crestere mai mica, de
5,14%.
Remarcam in aceeasi perioada o scadere a costurilor cu marfurile vandute, de 6,75% in anul
2006 fata de 2005 si o crestere a cheltuielilor cu materiile prime si materialele de 14,99% in 2006 fata
de 2005, crestere care indica scaderea eficientizarii consumului.
In anul 2007, an in care veniturile din exploatare au inregistrat o crestere de 31,31% fata de
anul 2005 si de 24,89% fata de anul 2006, cheltuielile de expoatare au crescut in aceeasi masura, si
anume cu 31,60% fata de anul 2005 si de 23,14% fata de anul 2006.
In perioada analizata cheltuielile care au suferit o scadere constanta la S.C. AUTO S.R.L. au fost
costurile cu marfurile vandute, normala in conditiile in care, in aceeasi perioada au scazut si veniturile
din vanzarea marfurilor. Astfel, putem afirma ca aceste rezultate sunt efectul reorientarii activitatii
societatii AUTO S.R.L. catre activitatea de productie, de confectii metalice. Astfel, in anul 2006, S.C.
AUTO S.R.L. a semnat un contract pentru confectionarea unei sali de sport in Sovata.
Structura cheltuielilor de exploatare se afla sub incidenta naturii activitatii desfasurate de
firma. O firma cu activitate productiva prezinta in cadrul cheltuielilor de exploatare o pondere ridicata a
cheltuielilor cu materiile prime si materiale, a cheltuielilor cu energia si apa, a cheltuielilor cu
amortizarea, dar si a cheltuielilor cu personalul. Activitatea comerciala impune structurii cheltuielilor
de exploatare o pondere mare pentru cheltuielile cu prestatiile externe si costul marfurilor vandute.
Regula generala privind corelatia dintre structura cheltuielilor si natura activitatii este regasita
la S.C. AUTO S.R.L., dar trebuie mentionat faptul ca totusi activitatea de baza a firmei este
comercializarea de piese si accesorii auto si in pofida acestui fapt societatea si-a reorientat activitatea
catre cea de constructii si confectii metalice, care este pentru S.C. AUTO S.R.L. o activitate adiacenta.

Corelatia dintre structura veniturilor si natura activitatii este intarita de cresterea ponderii cheltuielilor
cu materiile prime si materiale in totalul cheltuielilor de exploatare, precum si de reducerea costurilor
din vanzarea marfurilor.
Remarcam prin analiza evolutiei structurii cheltuielilor de exploatare in perioada 2005-2007,
scaderea ponderii costurilor din vanzarea marfurilor (de la 59,93% in anul 2005 la 40,56% in 2007)
concomitent cu cresterea ponderii cheltuielilor cu materiile prime si materialele (de la 24,64% in 2005
la 40,18% in 2007).
Evolutia dinamica si structurala a cheltuielilor de exploatare ne permite astfel evidentierea
principalelor elemente asupra carora se poate actiona in vederea cresterii profitului. La S.C. AUTO
S.R.L. principalele rezerve existente in acest sens sunt cheltuielile cu materiile prime si materialele.
Contributia veniturilor si a cheltuielilor financiare la formarea rezultatului financiar se prezinta
dupa cum urmeaza:
Tabel 1.9. Evolutia veniturilor si cheltuielilor
financiare

Anul

Anul

Variatia absolu

2005

2006

2007

2006/2005

2007/2005

45896

22525

158666

-50,93%

245,70%

Cheltuieli financiare

132018

96193

350996

-27,14%

165,86%

Rezultatul financiar

-86.122

73.668

192.330

-14,47%

123,32%

Reultatul

Venituri financiare

ceea ce devine prin reprezentare grafica:

Devansarea cresterii veniturilor financiare de catre cheltuielile financiare atat in anul 2006, cat
si in anul 2007 marcheaza desfasurarea ineficienta a activitatii financiare. Principalele categorii de
venituri si cheltuieli financiare la S.C. AUTO S.R.L. sunt cele de natura dobanzilor si a diferentelor de
curs valutar.
Componenta veniturilor financiare, din punct de vedere dinamic si structural au inregistrat
urmatoarea evolutie:
Figura 1.10. Evolutia veniturilor
financiare

Indicatori

Venituri din

Anul

Variatia relativa

Structu

2005

2006

2007

2006/2005

2007/2005

2007/2006

2005

200

970

199

38

-79,49%

-96,09%

-80,91%

2,12%

0,89

44926

22326

158628

-50,31%

253,08%

610,50%

97,88%

dobanzi

Alte venituri

99,1

Financiare

Total venituri

45896

22525

158666

-50,93%

245,70%

604,39%

100%

100

financiare

Scaderea veniturilor din dobanzi este insotita de cresterea intr-o mai mare masura a altor
venituri financiare in anii 2006 si 2007 comparativ cu anul 2005. Antrenarea disponibilitatilor in
activitatea de investitii justifica situatia mentionata. Dinamica inregistrata de componentele veniturilor
financiare se regaseste in modificarea structurala a acestora: scade ponderea veniturilor din dobanzi
de la 2,12% in 2005 la 0,89% in 2006 si 0,03% in 2007 si creste ponderea altor venituri financiare de la
97,88% in 2005 la 99,11% in 2006 si 99,97% in 2007.
Asupra cheltuielilor financiare au actionat in mod diferit cheltuielile cu dobanzile si categoria de
alte cheltuieli financiare prin evolutia acestora prezentata in tabelul 1.11:
Tabel 1.11. Evolutia dinamica si structurala a cheltuielilor
financiare

Indicatori

Cheltuieli cu

Anul

Variatia relativa

Structu

2005

2006

2007

2006/2005

2007/2005

2007/2006

2005

20

115230

93373

174698

-18,97%

51,60%

87,09%

87,28%

97,0

16788

2820

176298

-83,21%

950,14%

6151,70%

12,72%

2,9

132018

96193

350996

-27,14%

165,86%

264,88%

100%

dobanzile

Alte cheltuieli
financiare

Total
cheltuieli
financiare

Paralel cu cresterea cheltuielilor cu dobanzile (folosirea creditelor in finantarea activitatii) are


loc cresterea intr-o mai marea masura a cheltuielilor din diferentele de curs valutar. Din punct de
vedere structural, constatam inversarea pozitiilor ocupate intre cele doua componente ale cheltuielilor
financiare:

100

Printr-o politica financiara judicioasa de utilizare a creditelor cu dobanzi atragatoare, de plasare


eficienta a disponibilitatilor, de gestionare eficienta a altor activitati financiare, se asigura un ritm de
crestere a veniturilor financiare superior celui inregistrat de cheltuielile financiare. Daca activitatea de
exploatare curenta si viitoare genereaza profit intr-o mai mare masura prin prisma activitatii financiare,
este considerata ca justificata si motivata pierderea financiara.
Prin analiza dinamica si structurala a veniturilor si cheltuielilor firmei, se confirma cele doua
posibilitati de asigurare a rentabilitatii firmei: cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor. Iata in
contextul rentabilizarii activitatii firmei, un rol esential este detinut de coordonarea consumului de
resurse. M. Niculescu in lucrarea intitulata Diagnostic economic precizeaza din acest punct de
vedere: oricare ar fi domeniul de activitate, gestionarea eficienta a celor mai importante elemente de
cost asigura intreprinderii un avantaj concurential decisiv. Grupand cheltuielile unei firme cu
activitate comerciala si de productie in cheltuieli cu materii prime si materiale, cheltuieli de stocare,
cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de productie si cheltuieli financiare, rentabilizarea activitatii
firmei este intretinuta prin urmatoarele masuri (in ceea ce priveste coordonarea elementelor de natura
cheltuielilor)[2]:
Schema 1.1. Structura cheltuielilor intreprinderii si orientarea strategica a

intreprinderii in vederea maximizarii rentabilitatii

2.2.

Analiza structurala a profitului prin soldurile


intermediare de gestiune

Ca reflectare a pozitiei financiare, bilantul stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune (numita si


exercitiu financiar), descrie separat elementele de active, de datorii (pasive) si de capitaluri proprii ale
intreprinderii. In cadrul de intocmire si de prezentare a situatiilor financiare din Standardele
Internationale de Contabilitate, elementele bilantiere ale intreprinderii se definesc dupa cum
urmeaza[3]:
Activul este o resursa controlata de intreprindere, care provine din evenimente trecute si
este purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice acesteia. Avantajele
economice corespund unui potential de productie, unei posibilitati de conversie in lichiditati sau unei
capacitati de reducere a iesirilor de fonduri (reduceri de costuri) prin care un activ contribuie, direct
sau indirect, la un flux de lichiditati specifice intreprinderii.
Datoriile sunt obligatii actuale ale intreprinderii care provin din evenimente trecute si care
trebuie sa antreneze, cu ocazia platii (decontarii) lor, o iesire de resurse (active) generatoare de
avantaje economice. Obligatiile corespund responsabilitatilor de a actiona sau de a face ceva, de o
anumita maniera, ce decurg dintr-o baza contractuala, statutara sau legala, din practici comerciale
curente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri si echitabile. Notiunea de

datorii (liabilities, in engleza), se asociaza cu aceea de pasiv extern, diferita de notiunea de pasiv total
care desemneaza suma datoriilor si a capitalurilor proprii.
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupa deducerea
tuturor datoriilor. Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate (interesul rezidual) da o
prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie
fundamentala a bilantului [4] reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor
(activul neangajat in datorii).

SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII

Situatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice
sanatoase. Aceasta situatie marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si
anume, maximizarea capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Cresterea
situatiei nete este consecinta reinvestirii unei partidin profitul net si a altor elemente de acumulari:
provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii, etc.
Situatia neta poate avea, in unele cazuri prefalimentare, valoare negativa. Aceasta semnifica o
depasire a activului real de catre datoriile contractate de antreprindere. O astfel de situatie neta este
consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral
capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului
de insolvabilitate al intrprinderii.
Situatia neta poate indica deci o imbogatire (o crestere a capitalurilor proprii), in cazul realizarii
si reinvestirii profitului net sau, dimpotriva, o saracire ( o micsorare a capitalurilor proprii), in cazul
inchiderii exercitiului cu pierderi.
Informatiile necesare analizei structurale a rezultatului brut dupa functia cheltuielilor sau a
costului vanzarilor se impun a fi grupate astfel:
1. Cifra de afaceri;
2. Costul vanzarilor;
3. Rezultatul operational (marja bruta) (1-2);
4. Alte venituri din exploatare;
5. Costuri de distributie;
6. Cheltuieli administrative;
7. Alte cheltuieli de exploatare;
8. Rezultatul exploatarii (3+4-5-6-7);
9. Venituri financiare;
10. Cheltuieli financiare;

11. Rezultatul financiar (9-10);


12. Venituri extraordinare;
13. Cheltuieli extraordinare;
14. Rezultatul extraordinar (12-13);
15. Rezultatul brut al exercitiului (8+11+14).
Aceasta prezentare ofera uneori informatii mai relevante pentru utilizatori decat clasificarea
dupa natura.
Alegerea metodei de analiza intre metoda costului vanzarilor si metoda naturii cheltuielilor
depinde atat de factorii istorici si de cei aferenti sectorului economic respectiv, cat si de natura
intreprinderii. Deoarece fiecare metoda de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de
intreprinderi, Standardul IAS solicita o optiune intre clasificari in functie de de cea care prezinta cel mai
fidel elementele de preformanta ale intreprinderii. Totusi, deoarece informatiile asupra naturii
cheltuielilor sunt utile la estimarea fluxurilor viitoare de numerar, se cere o prezentare suplimentara
atunci cand este utilizata metoda costului vanzarilor.
In conformitate cu obiectul de activitate aprobat prin statut, firma are libertatea sa desfasoare
operatiuni de productie, constructii, prestari servicii, operatiuni financiare pe piata de capital si pe cea
monetara, precum si operatiuni de cesiune, de inchiriere de spatii de productie si/sau comerciale, etc.
Drept urmare, veniturile si cheltuielile de gestiune sunt generate, in principal, de trei domenii
de activitate ordinara (curenta, vezi figura nr. 2)
Figura nr. 2 Structura veniturilor si cheltuielilor, pe principalele domenii de activitate

de exploatare ( de baza) privind sectoarele industrial, de constructii, comercial si/sau de prestari


servicii;
financiara privind participatiile la capitalurile altor societati si alte actiuni de plasament;
exceptionala, privind amenzile si penalitatile pentru cumparari si pentru vanzari
(percepute sau platite de intreprindere din operatiuni de gestiune) privind cesiune unor
elemente de activ (venituri si cheltuieli din operatiuni de capital).
Dincolo de cele trei activitati ordinare (de exploatare, financiara si exceptionale), pot sa apara
elemente de venituri si cheltuieli din evenimente extraordinare (foarte rare si in afara puterii
decizionale a conducerii intreprinderii: exproprieri, nationalizari, modificarea legislatiei fiscale,
cutremure, etc). Elemente extraordinare se vor inregistra in contul de profit si pierdere la valoarea neta
de efectele fiscale.
Daca bilantul exprima pozitia financiara, starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea
exercitiului, atunci contul de profit si pierdere exprima, in parte, cum s-a ajuns la respectiva stare
patrimoniala finala. Acesta evidentiaza fluxurile de venituri si de cheltuieli de gestiune (performanta),
de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv veniturile si
cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea ordinara (de exploatare, financiara si
exceptionala) si din evenimente extraordinare.
Veniturile de gestiune cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire (legala) a intreprinderii,
legate sau nu de activitatea sa ordinara. Partea preponderenta a veniturilor o constituie cifra de
afaceri realizata de intreprindere din vanzarea de bunuri si servicii catre terti, in cursul exercitiului
financiar. Drept urmare, la venituri se cuprind: vanzarile (facturate clientilor), cresterea stocurilor de
productie in curs (neterminata) si a stocurilor de produse finite, reluari asupra amortizarilor si
provizioanelor, dobanzile (asupra plasamentelor), dividende din participatii externe, subventii
repartizate etc.
In terminologia Standardelor de Contabilitate (SIC), veniturile sunt cresteri de avantaje
economice, in cursul exercitiului financiar, ce au ca rezultat o crestere a capitalurilor proprii, diferita
de cea care provine din aporturile de capaital a proprietarilor [5]. Veniturile pot lua forma cresterii de
active (cresterea lichiditatilor si/sau a creantelor din vanzarea produselor, lucrarilor, serviciilor) sau
care pot lua forma reducerii datoriilor (livrare de produse si servicii pentru rambursarea unei datorii).
Cheltuielile, in aceeasi termeni SIC, sunt reduceri de avantaje economice, in cursul
exercitiului financiar, ce au ca rezultat o reducere a capitalurilor proprii difera de cea care provine din
distribuirile in favoarea proprietarilor (restituiri, dividende) [6]. Acestea pot sa apara sub forma unor
reduceri de active (materiale consumate) sau sub forma unei cresteri de datorii (pentru plata salariilor,
a impozitelor si taxelor, etc).
Cheltuielile de gestiune constituie deci ansamblul elementelor de costuri suportate de
intreprindere in cursul exercitiului: consumuri de materii prime, cheltuieli de personal (salarii +
cheltuieli sociale), amortizari si provizioane calculate in cursul exercitiului, dobanzi de platit, valoarea
contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau disparute, impozite, etc.
Diferenta dintre venituri si cheltuieli constituie rezultatul (profitul sau pierderea) exercitiului.
Se impun cateva precizari intre interpretarea contabila si cea financiara a veniturilor si
cheltuielilor:
a) o vanzare de produs finit reprezinta, din punct de vedere al contabilitatii, un venit, chiar
daca aceasta creanta va fi incasata mai tarziu sau in exercitiul urmator. In schimb,

incasarea unei creante, constituita in exercitiul anterior, nu va crea un nou venit (contabil);
se va inregistra doar incadrarea si se va stinge creanta;
b) un consum de energie este o cheltuiala pentru intreprindere, chiar daca furnizorul nu va
platit pana la sfarsitul exercitiului. Plata furnizorului, in exercitiul urmator, nu va genera o
noua cheltuiala pentru acest exercitiu, ci va fi doar plata unei datorii anterioare.
c) Amorizarea anuala a imobilizarilor corporale se inregistreaza la cheltuielile de exploatare,
dar nu are nici o incidenta asupra trezorerie decat daca intr-o zi se impune, de exemplu,
inlocuirea unei masini complet amortizate, iar pentru aceasta se va efectua o plata;
d) provizoanele constituite pentru acoperirea (in viitor) a deprecierii unor active sau pentru
acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli si se vor diminua rezultatele
exercitiului, fara consecinte asupra trezoreriei. Daca in viitor riscurile au devenit efective,
atinci se va inregistra intr-un cont de venituri sub forma de reluari asupra provizioanelor. El
va majora rezultatul exercitiului, dar nu va influenta trezoreria (decat sub incidenta unor
aspecte fiscale).

Prezentarea
contului
de
rezultat
poate
dupa functii (destinatie), fiind redat tabelar sau in lista.

fi

realizata

dupa natura si

Structurarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara permite determinarea


marjelor de rentabilitate pe cinci niveluri:
Debit

Contul de profit si pierdere


Cheltuieli pe tipuri de activitati

1. Cheltuieli de exploatare

Venituri pe tipuri de activitati

1. Venituri din exploatare

(+)

2. Cheltuieli financiare

A. Rezultatul din exploatare (-)

2. Venituri financiare

(+)

(+)

3. Cheltuieli extraordinare

Credit

B. Rezultatul financiar

C. Rezultatul curent (A+B)

(-)

(-)

3. Venituri extraordinare

(+) D. Rezultatul extraordinar

(-)

Cheltuieli totale

Venituri totale

(+)

E. Rezultatul brut (C+D)

(-)

Impozit pe profit

(+)F. Rezultatul net al exercitiului (-)

Reglementarile contabile romanesti armonizate prefera formatul contului de profit si


pierdere dupa natura in lista, dar Nota explicativa 4 Analiza rezultatului din exploatare cere
detalierea rezultatului si dupa destinatie. ANEXA
Pe baza contului de profit si pierdere se poate determina o serie de indicatori valorici privind
volumul si rentabilitatea intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai
cuprinzator (productia exercitiului + adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al
exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune.Fiecare
sold intermediar reflecta rezutatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare (figura nr.
3).
Figura nr. 3 Prezentarea cascadei soldurilor intermediare de gestiune
(SIG)

Figura nr. 3 Prezentarea cascadei soldurilor intermediare de gestiune (SIG)


Prin solduri intermediare ale gestiunii intelegem principalii indicatori economico-financiari
stabiliti pe baza datelor din Contul de profit si Pierdere, cu ajutorul carora se caracterizeaza modul de
folosire a resurselor materiale, financiare si umane ale firmei.
Un sold intermediar al gestiunii este diferenta dintre doua valori. Prin scaderi succesive se obtin
indicatori de caracterizare a rentabilitatii si gestiunii firmei (unii se regasesc ca atare in Contul de Profit
si Pierdere, iar altii se determina in situatia S.I.G.).
Soldurile intermediare ale gestiunii se prezinta intr-un tablou care, in esenta este o alta
modalitate de prezentare a contului de rezultate.
In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite
si marje, ce evidentiaza etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de
venituri si cheltuieli aferente activitatilor unei firme.
Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, in practica contabila europeana, de data
relativ recenta. Ea este impusa de doua cerinte majore:
analiza economico-financiara a intreprinderii, plecand de la datele contabile, in general, si de
la documentele contabile de sinteza, in special;
functionarea contabilitatii nationale.
In unele tari, stabilirea soldurilor intemediare de gestiune este obligatorie. In Romania nu se
prevede obligativitatea intocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si
nici nu au lasat la dispozitia intreprinderilor o astfel de optiune. Totusi, structura contului de profit si
pierdere, acceptata de tara noastra, permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune,
raspunzand nevoilor intreprinderilor in analiza performantei economico-financiare.
Ca o precizare suplimentara celor spuse anterior, mentionam ca nu toate soldurile intermediare
de gestiune reflecta rentabilitatea firmei, dar sunt purtatoare ale factorului rentabilitate. In literatura
de specialitate intalnim adesea sub titulatura de indicatori ai rentabilitatii marja comerciala sau
rezultatul brut al exploatarii (execedent sau deficit). Marja comerciala este un indicator specific
intreprinderilor ce desfasoara activitate comerciala, a carui marime exprima excedentul veniturilor din
vanzarea marfurilor in raport cu costurile de cumparare ale marfurilor vandute. Ea este singura resursa
a rentabilitatii comerciale dar rentablitatea pura a acestora presupune eliminarea cheltuielilor de
distributie si a altor cheltuieli inregistrate.
Prin prisma acestor considerente si rezultatul brut din exploatare este un indicator partial de
rentabilitate: pentru a putea fi acceptat drept forma a rentabilitatii, trebuie completat cu alte venituri
din exploatare, ajustat cu alte cheltuieli privind amaortizarea si provizioanele din exploatare. Sub
aceasta forma ar reflecta rentabilitatea activitatii de exploatare. Consideram rezultatul brut din
exploatare in mai mare masura ca inidcator de legatura intre rentabilitatea si lichiditatea
intreprinderii.
Afirmatiile de mai sus pun la indoiala locul, rolul si importanta soldurilor intermediare de
gestiune in caracterizarea performantelor economico-financiare ale intreprinderii; am considerat
necesara departajarea indicatorilor de rentabilitate in cadrul soldurilor intermediare de gestiune.
Putem recurge in acest sens, la clasificarea soldurilor intermediare de gestiune, din punct de vedere al
naturii lor, in trei mari categorii de indicatori, dupa cum urmeaza:
Schema 2.2. Clasificarea soldurilor intermediare de gestiune dupa natura
lor

Rezultatul brut al exercitiului

Rezultatul net al exercitiului

Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii, sub forma de lista se prezinta astfel:
Tabel
intermediare

2.1.

Tabloul

soldurilor

Nr. crt.

Indicatori

Exercitiu finan

precedent

1.

Vanzari de marfuri (ct. 707)

2.

Costul marfurilor vandute (ct. 607)

3.

Marja comerciala (1-2)

4.

Productia vanduta (ct. 701 la 708)

5.

Variatia productiei stocate (ct. 711)

6.

Venituri din productia de imobilizari (ct. 721, 722)

7.

Productia exercitiului (4+5+6)

8.

Consumurile exercitiului provenind de la terti (gr.60 mai


putin ct. 607, gr. 61, gr. 62)

9.

Valoarea adaugata (3+7-8)

10.

Subventii din exploatare

11.

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (gr. 63)

12.

Cheltuieli cu personalul (gr. 64)

13.

Excedentul (deficitul) brut al exploatarii (9+10-11-12)

14.

Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane

15.

Alte cheltuieli de exploatare

16.

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele

17.

Rezultatul exploatarii (13+14-15-16)

18.

Venituri financiare

19.

Cheltuieli financiare

20.

Rezultatul curent al exercitiului (17+18-19)

21.

Venituri extraordinare

22.

Cheltuieli extraordinare

23.

Rezultatul extraordinar al exercitiului (21-22)

24.

Rezultatul brut al exercitiului (20+23)

25.

Impozitul pe profit

26

Rezultatul exercitiului (profit net sau pierdere) (24-25)

Analiza soldurilor intermediare de gestiune, se poate realiza pe baza:


modificarii
indicilor cu baza fixa, in lant si medii;
ritmurilor cu baza fixa, in lant si medii;
metodei ratelor;
metodei substitutiei in lans etc.
Atat indicatorii de rezultate, cat si capacitatea de autofinantare din exploatare permit prin
variatia relativa inregistrata dar si prin corelarea cu evolutia altor indicatori economico-financiari,
estimarea rentabilitatii intrprinderii; deteriorarea sau imbunatirea starii de performanta economicofinanciara este cu siguranta semnalata prin dimensiunea absoluta sau relativa a indicatorilor
mentionati. Astfel, marja comerciala (MC) comparata cu cifra de afaceri a firmelor cu activitate
comerciala (regasita sub denumirea de rata a marjei comerciale - RMC ) evidentiaza impactul politicii

comerciale privind preturile practicate si sursele de aprovizionare utilizate asupra rezultatului


activitatii. Formula de calcul pentru rata marjei comerciale este urmatoarea:

RMC
Analiza evolutiei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei firmei de maximizare a
profitului li de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre firme pe o perioada mai mare de
timp. Utilitatea acestei rate este regasita si in estimarea profiturilor viitoare ale firmei. O intreprindere
cu o rata a marjei comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care pot
anula sau reduce serios profiturile.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune faciliteaza calculul si analiza ratei de crestere a
intreprinderii (RVA)[7]:

RVA=
Evolutia ratei de crestere a firmei permite aprecierea regresiei sau extinderii activitatii
desfasurate, ceea ce se regaseste bineinteles in marimea profitului realizat. Performantele prezente si
viitoare sunt afectate de:
gradul de remunerare al factorilor implicati in activitatea firmei (personal, actionari, stat,
societati bancare etc);
marimea valorii adaugate;
firmei.

modalitatea de repartizare a valorii adaugate intre partenerii sociali angrenati in activitatea

Eficienta activitatii intreprinderii, capacitatea de a realiza atat cresterea rentabilitatii in marimi


absolute, dar si in marimi relative, deriva din analiza dinamicii valorii adaugate (I REXPL) comparativ cu
dinamica rezultatului din exploatare (IVA). Respectarea corelatiei:
IREXPL > IVA
reflecta cresterea eficientei activitatii firmei, bazate pe rentabilitate. Dinamica rezultatului brut din
exploatare isi pune amprenta asupra evolutiei ratelor de rentabilitate economica, dar si asupra
echilibrului financiar (ca resursa financiara fundamentala a acestuia).
In consecinta, soldurilor intermediare de gestiune, cu toate ca prin continutul lor nu reflecta
totodeauna rentabilitatea pura a activitatii firmei, servesc la estimarea si caracterizarea rentabilitatii.
Principalele marje de acumulare utilizate in analiza financiara a unei intreprinderi se calculeaza
astfel:
a)

Marja comerciala (Mc) este un indicator utilizat de catre intreprinderile care vand marfurile in starea in
care au fost cumparate.
Analiza factoriala a marjei comerciale, poate fi efectuata cu ajutorul urmatorului model:

Mc=

in care:
-

D reprezinta cifra de afaceri din vanzari de marfuri sau valoarea desfacerilor de marfuri;

- reprezinta rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial;

gi reprezinta structura vanzarilor pe grupe de marfuri sau sectoare de activitate;

ci cota de adaos comercial pe grupe de marfuri sau sectoare de activitate.

Sistemul de factori, se prezinta astfel:

b)
Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor anuale ale intreprinderii.

c)
Valoarea adaugata este un indicator economic care trebuie analizat prin prisma omogenitatii
intre politica comerciala de piata si productie, pe de o parte, si politica de cumparare si efectele asupra
stocurilor, pe de alta parte.

Valoarea adaugata reprezinta remunerarea factorului forta de munca, stat si capital. Raportul
acestor remuneratii asupra valorii adaugate evidentiaza structura firmei si arata gradul de
automatizare, randamentul personalului si a mijloacelor fixe.
O rata diminuata semnifica un grad de automatizare ridicat, datorat cheltuielilor de personal cu
o pondere mica, ceea ce da posibilitatea firmei sa utilizeze resursele pentru investitii sau rambursarea
datoriilor.

Randamentul personalului arata cresterea productiei pe persoana.


Randamentul mijloacelor fixe arata productia pe unitatea monetara investita.
d)
Excedentul (deficitul) brut al exploatarii (E.B.E.), reprezinta fluxul potential de disponibilitati
degajat de ciclul de exploatare si se determina deducand cheltuielile monetare din exploatare din
veniturile monetare aferente acestei activitati.

Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vanzarile de marfuri si subventiile de
exploatare, in timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli ce
presupun plati imediate sau la termen (consumurile provenind de la terti, cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate si cheltuieli cu personalul).
Excedentul brut al exploatarii este utilizat in procesul de analiza pentru efectuarea de
comparatii, in dinamica si spatiu, cu rezultatele firmelor care isi desfasoara activitatea in acelasi
domeniu.
Comparativ cu ceilalti indicatori utilizati in procesul de analiza, excedentul brut al exploatarii
prezinta avantajul ca nu este influentat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire a
provizioanelor, de politica financiara (gradul de indatorare) si fiscala (sistemul de impozitare a
profitului), precum si de politica de distribuire a dividendelor.

Un execedent brut de exploatare pozitiv permite firmei rambursarea datoriilor sale si plata
cheltuielilor financiare, de a investi gratie amortismentelor.
Rata marjei de finantare arata contributia factorului capital la formarea valorii adaugate sau
partea remunerarii, care ii revine.
Excedentul brut de exploatare reprezinta indicatorul de baza pentru calculul capacitatii de
autofinantare a intreprindere. Acest indicator este esential in analizele de gestiune si analizele
comparative intre intreprinderi.
e)
Rezultatul exploatarii este un sold de comparare intre intreprinderi, deoarece el caracterizeaza
performantele comerciale si industriale fara incidentele activitatii financiare.
Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare.
f)

Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii,cat si de cel al activitatii financiare. Ele
reprezinta sinteza operatiunilor curente, ordinare in opozitie cu operatiile extraordinare. Compararea
cu rezultatul exploatarii arata incidentele politicii financiare. Imprumuturile financiare care absorb din
rezultatul exploatarii, sau din contra, plasamentele efectuate pe termen mediu si lung vin sa
influenteze pozitiv un rezultat slab din activitatea de exploatare.

g)
Rezultatul extraordinar este soldul intermediar de gestiune, ce situeaza rezultatul activitatii
(sub forma profitului sau pierderilor) cu caracter de exceptie a intreprinderii, fie ca se refera la
operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital.

h)
Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii.
In continuare voi aborda din punct de vedere dinamic si structural contributia indicatorilor de
rezultate la formarea rezultatului brut de exploatare si implicit la formarea rezultatului net la S.C. AUTO
S.R.L.
Prin calculul pe baza contului de profit si pierdere, soldurile intermediare de gestiune la S.C.
AUTO S.R.L. se prezinta:

Nr. crt.

Indicatori

2005

2006

1.

Vanzari de marfuri

3525218

3266238

303

2.

Costul marfurilor vandute

2722350

2538818

242

Marja comerciala

802868

727420

609

3.

Productia vanduta

1213440

1600519

312

4.

Variatia productiei stocate

5.

Venituri din productia de imobilizari

II

Productia exercitiului

1213440

1600519

312

6.

Consumuri intermediare de la terti

1453408

1832037

290

III

Valoarea adaugata

562900

495902

823

7.

Subventii de exploatare

8.

Cheltuieli cu impozite si taxe

19644

64774

554

9.

Cheltuieli cu personalul

204876

208160

265

IV

Excedent (deficit) brut al exploatarii

338380

222968

502

10

Alte venituri din exploatare

23333

140274

990

11.

Alte cheltuieli de exploatare

32143

60125

776

12.

Cheltuieli de exploatare privind

109559

150231

248

amortizarea si provizioanele

V.

Rezultatul exploatarii

220011

152886

275

13.

Venituri financiare

45896

22525

158

14.

Cheltuieli financiare

132018

96193

350

VI.

Rezultatul curent al exercitiului

133889

79218

835

15.

Venituri extraordinare

16.

Cheltuieli extraordinare

VII.

Rezultatul extraordinar

VIII.

Rezultatul brut al exercitiului

133889

79218

835

17.

Impozit pe profit

23807

16880

154

IX.

Rezultatul net al exercitiului

110082

62338

681

Variatia absoluta si relativa a soldurilor intermediare de gestiune pentru perioada 2005-2007 la


S.C. AUTO S.R.L. este:

Indicatori

Variatia absoluta

2006/2005

2007/2005

Variatia relativa

2007/2006

2006/2005

2007/2005

Vanzari de marfuri

-258980

-490998

-232018

-7,35%

-13,93%

-7

Costul marfurilor
vandute

-183532

-297544

-114012

-6,75%

-10,93%

-4

Marja comerciala

-75448

-193454

-118006

-9,40%

-24,10%

-1

Productia vanduta

387079

1906705

1519626

31,89%

157,13%

94

Variatia productiei
stocate

Venituri din productia


de

Productia exercitiului

387079

1906705

1519626

31,89%

157,13%

94

Consumuri intermediare
de la

378629

1452812

1074183

26,05%

99,95%

58

Valoarea adaugata

-66998

260439

327437

-11,91%

46,26%

66

Subventii de exploatare

Cheltuieli cu impozite si
taxe

45130

35790

-9340

229,73%

182,19%

-1

Cheltuieli cu personalul

3284

60489

57205

1,60%

29,52%

27

Excedent (deficit) brut


al

-115412

164160

279572

-34,11%

48,51%

12

Alte venituri din


exploatare

116941

75741

-41200

501,18%

324,60%

-2

Alte cheltuieli de
exploatare

27982

45469

17487

87,05%

141,45%

29

imobilzari

terti

exploatarii

Cheltuieli de exploatare
privind amortiz. si
proviz.

40672

138526

97854

37,12%

126,43%

65

Rezultatul exploatarii

-67125

55906

123031

-30,51%

25,41%

80

Venituri financiare

-23371

112770

136141

-50,93%

245,70%

60

Cheltuieli financiare

-35825

218978

254803

-27,14%

165,86%

26

Rezultatul curent al
exercitiului

-54671

-50302

4369

-40,84%

-37,57%

5,

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar

Rezultatul brut al
exercitiului

-54671

-50302

4369

-40,84%

-37,57%

5,

Impozit pe profit

-6927

-8393

-1466

-29,10%

-35,26%

-8

Rezultatul net al
exercitiului

-47744

-41909

5835

-43,38%

-38,08%

9,

Pentru perioada 2005-2007, rezultatul brut din exploatare este pozitiv, cu exceptia anului 2006,
cand rezultatul brut de exploatare a inregistrat a fost negativ. In anul 2006, excedentul brut din
exploatare este cu 115.412 lei mai mic decat in anul 2005, respectiv cu 34,11% datorita scaderii valorii
adaugate cu 11,91%. Scaderea marfurilor vandute cu 7,35% in conditiile in care consumurile
intermediare de la terti nu s-au diminuat (au crescut cu 26,05%) au condus la scaderea valorii
adaugate. In anul 2007, prin revigorarea activitatii firmei, se asigura cresterea excedentului brut din
exploatare cu 125,38% fata de anul 2006, respectiv cu 48,51% fata de anul 2005, prin reducerea in
continuare a cheltuielilor cu impozitele si taxele.
Concomitent are loc cresterea valorii adaugate pe baza productiei vandute. Consumurile
intermediare de gestiune au crescut in anul 2007 fata de 2006 cu 58,63%.

In componenta valorii adaugate se distinge existenta a doua categorii : elemente de natura


cheltuielilor si profit. Daca se asigura cresterea valorii adaugate in conditiile unei dinamici a profitului
superioare celei inregistrate de elementele de natura cheltuielilor, atunci se constata existenta
excedentului brut de exploatare. Impactul asupra rezultatelor intreprinderii este cu atat mai mare cu
cat la baza modificarii productiei exercitiului se afla productia vanduta.
Rezultatul din exploatare este profit, dar in anul 2006 fata de anul 2005 acesta a inregistrat o
scadere de 30,51% datorita cresterii cheltuielilor cu salariile de 29,52%. In schimb, in anul 2007 fata
de anul 2006 situatia se redreseaza in sensul ca rezultatul exploatarii a inregistrat o crestere de
80,47% si de 25,41% fata de anul 2005, crestere datorata in primul rand cresterii productiei vandute
cu 157,13% fata de anul 2005 si cu 94,94% fata de anul 2006 (situatie pozitiva pentru firma).
Pierderile inregistrate in activitatea financiara datorita devansarii veniturilor financiare de catre
cheltuielile financiare (dobanzi bancare, diferente de curs) au avut un impact negativ asupra evolutiei
rezultatului curent al exercitiului, si totodata si asupra rezultatului brut al exercitiului deoarece firma nu
desfasoara activitati extraordinare. Astfel, rezultatul curent al exercitiului inregistreaza o scadere in
anul 2006 fata de anul 2005 cu 40,84%. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu 50,93% a veniturilor
financiare. Aceasta situatie este considerata negativa pentru firma datorita cheltuielilor dobanzile si
diferentelor de curs valutar. Si in anul 2007 fata de anul 2005 se inregistreaza o scadere a rezultatului
curent al exercitiului cu 37,57% desi veniturile financiare au crescut cu 245,70%, dar au crescut si
cheltuielile financiare cu 165,86%. In anul 2007 fata de anul 2006 are loc o redresare a situatiei prin
cresterea mult mai mare a veniturilor financiare cu 604,39% comparativ cu cheltuielile financiare, care
au crescut si ele dar cu 264,88%. Pe fondul acesta si rezultatul curent al exercitiului inregistraza o
crestere de 5,51% in 2007 fata de anul 2006.
Rezultatul brut al exercitiului a cunoscut aceeasi evolutie ca si rezultatul curent al exercitiului
deoarece nu a fost influentat de rezultatul extraordinar (firma nu a avut activitate extraordinara).
Desi S.C. AUTO S.R.L. a realizat in anul 2007 un profit de 68173 lei, gestiunea rezultatului
financiar trebuie avuta in vedere, precum si vanzarile de marfuri, deoarece influenta acestora a condus
la o micsorare a profitului net cu 38,08% fata de anul 2005. In schimb fata de anul 2006, acesta a
inregistrat o crestere cu 9,36%.
Pe viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor financiare, in special a celor cu dobanzile
care au determinat scaderea rezultatului financiar ce a avut o influenta negativa asupra rezultatului
net al exercitiului in anul 2007 fata de anul 2005, dar pozitiva fata de anul 2006, cand acesta a
inregistrat o crestere de 9,36%.
Prin cresterea productiei exercitiului pe baza productiei vandute si a valorii adaugate realizate,
se asigura cresterea profitului firmei.

CAPITOLUL 4 Analiza factoriala a profitului la S.C. AUTO S.R.L.


Analiza dinamica si structurala a profitului permite cunoasterea variatiei si dinamicii profitului
firmei, cunoasterea evolutiei structurale inregistrate pe parcursul unei perioade date. Informatiile
oferite prin analiza dinamica si structurala sunt utile dar nu si suficiente in procesul decizional. Esential
pentru intreprinzatori este atat cunoasterea efectului (marimea profitului, fluctuatiile inregistrate) dar
si cauzele care au stat la baza efectului.
Asa cum am aratat, evolutia profitului se afla sub incidenta unei pleiade de factori interni sau
externi, controlabili sau necontrolabili, cu influenta majora sau mai putin importanta, cu actiune directa
sau indirecta. In marimea profitului se regaseste evolutia fiecarui factor mentionat. Comensurarea
impactului variatiei factorilor asupra profitului, caracterizarea evolutiei lor intr-un anumit context si a
repercursiunilor asupra profitului asigura informatii suplimentare, cu o rezonanta aparte asupra calitatii
activitatii viitoare a firmei. Utilitatea analizei diagnostic de tip factorial este in acest fel incontestabila.

Critici asupra analizei factoriale au existat, rolul si locul ocupat a fost la un moment dat destul
de polemizate. Ceea ce trebuie inteles este ca analiza factoriala este una din metodele de analiza
economico-financiara, ca utilizarea ei alaturi de alte metode si tehnici de analiza ofera rezultate cu un
puternic caracter informational in procesul decizional. Informatiile utilizate in analiza factoriala sunt
preluate din situatiile financiare anuale, dar si din situatii interne ale intreprinderii (situatii privind
contabilitatea de gestiune, situatii interne privind veniturile si cheltuielile, potentialul uman etc.) a
caror intocmire nu are caracter obligatoriu sau standard. Analiza factoriala devine astfel o metoda
utilizabila doar pentru firmele a caror activitate nu se desfasoara aleator ci pe baza de obiective bine
stabilite, cu pretentii asupra continuitatii activitatii, dar si asupra calitatii sale. Activitatea unor astfel
de firme este reflectata in mod analitic in situatii interne ce permit o buna fundamentare decizionala.
Apreciez in cazul analizei factoriale gradul de profunzime ; informatiile oferite utilizatorilor au
un continut mult mai complex, dar si mai complet. Dar pentru a aborda analiza factoriala se impun a fi
indeplinite doua conditii :
calitatea superioara a analistului ;
calitatea si prestanta profesionala a subiectului analizei.

[1] D. Margulescu, coordonator, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Tribuna


economica, Bucuresti, 1994

[2] M. Niculescu, Diagnostic economic, Editura Economica, Bucuresti, 2003


[3] N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, vol. II, Norme Contabile Internationale, Ed. Economica,
Bucuresti, 2000, pag. 34-37

[4] M. Ristea, Bilantul in gestiunea patrimoniului, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989, pag.
24-26

[5] N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, editia a II-a, vol. II, Editura Economica, 2000, pag. 37
[6] N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, editia a II-a, vol. II, Editura Economica, 2000, pag. 37-38
[7] Margulescu D. ,Robu V., Niculescu M., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucuresti,
1994